Tablitele de plumb de la Sinaia

[Kymosabe]

D-le Kymosabe,poate aveþi chef de polemicã sau de jucat ping-pong pe forum.Eu nu am.
Dupã ce eu am pus traducerea completã aunui text ºi citirea lui (l-aþi auzit cu M Player) aþi avansat ipoteza cã s-ar putea sã fie "SONTA" ºi nu "SÃ ÎNTÃ". Este un mod indirect de a contrazice ..

Dl. Florin , repet,  eu nu am criticat segmentarea dv.
Dacã aþi fi citit atent posturile aþi fi observat cã eu am postat mai intâi o altã variantã posibilã de segmentare (netradusã) pe care am încercat sã o argumentez .

Am vazut ca pe forumul dacia.org exista vreo 3 variante de segmentare a textului toate diferite.
Voi incerca sa prezint si eu o varianta sper sa nu se supere nimeni . :lol:

DECEBALO   ONANCEA DU ARMOSA DAKO CEO ADESO SONTA  DO MYCiIO ILA DU PORERE SO SARMIGETAUSA . ACiINO ILA DU POSERE STO PESTE ARMOSA RUMUNOS .

SONTO/ SONTA
Dv l-ati segmentat  SO NTO , tradus ,,sa intre ''.
SONTO ar putea fi un substantiv deoarece acest cuvant apare foarte des in texte avand in fata lui  ON care are  valoare de prepozitie (in , peste , asupra ) sau de articol nehotarat ( un sau o ) .

Pentru multe cuvinte nu am reusit sa gasesc o traducere satisfacatoare , si ma tem ca voi merge si eu la ghici , as cum au facut si ceilalti , in cazul in care voi incerca sa traduc acest text .

Ulterior am revenit si cu o posibilã traducere a acelui text

O posibilã traducere ar putea fi urmãtoarea :

DECEBAL , ÎN FRUNTEA ARMATEI DACE CEA SFÂNT UNITÃ

LUI MYCiIO PORUNCA (ordin)  DE  ÎMPÃRÃÞIRE (stãpânire) A SARMISEGETUSEI

AICI PORUNCA (ordinul) DE  PUNERE  ( numire, investire) :  STAI PESTE (conduce ) ARMATA RUMÂNILOR 

pe care dv. ati criticat-o

Dacã ziceþi cã acordurile gramaticale din despãrþirea dv sînt corecte ºi credeþi cã dacii vorbeau asemãnãtor cu francezii (cu IU)

Deci vã rog, incã o datã, nu mã mai acuzaþi de ceva ce nu am fãcut. 

eu v-am rugat sã puneþi textul complet ºi sã îl citiþi cu Player aºa cum am fãcut eu.
Dacã aveþi o lucrare la aceastã plachetã sau la alta vã rog sã o arãtaþi aºa cum am fãcut eu:text,despãrþire,transcriere cu alfabet actual,citire cu player.Izolarea unor cuvinte ºi simplele pãreri despre semnificaþia acestora nu aduc mai nimic.

Dl.Florin, am postat segmentare + traducere + lexic .
Cât despre Media Player , voi apela la el , atunci când îmi veþi demonstra cã dna Aurora Peþan sau oricare alt lingvist este de acord cu aceastã metodã.
Însã pânã atunci voi folosi dicþionarul etimologic sau orice alt dicþionar pentru a-mi argumenta opiniile .
Dacã v-aº ruga sã explicaþi etimologia cuvintelor  mucioila , ladu sau adesã veti spune cã sunt rautãcios . Deci vã rog sã nu imi cereþi playback-uri cum nici eu nu vã cer etimoane .
 
Nu vreau sã mã cert cu dv. de aceea mã voi retrage din acest dialog.
Am rugãmintea sã nu comentaþi , criticaþi mesajele pe care le voi posta pe viitor pe acest topic  ºi vã promit cã nici eu nu o voi face.
Vã mulþumesc .

[Florin Croitoru]

D-le Kymosabe,îmi pare rãu cã trebuie sã vã spun verde cã la descifrãri de orice jel nu vã pricepeþi ºi afirmaþi naivitãþi.
1) Varianta dv nu este una posibilã ci una greºitã pt cã:
DECEBALO   ONANCEA DU ARMOSA DAKO CEO ADESO SONTA  DO MYCiIO ILA DU PORERE SO SARMIGETAUSA . ACiINO ILA DU POSERE STO PESTE ARMOSA RUMUNOS
Ceea ce este nesubliniat are altã gramaticã decît ceea ce este subliniat.Ceea ce nu e subliniat seamãnã f tare cu lb românã iar ceea ce este subliniat , nu.
Nu vã pot da etimologie pt cuvintele cerute pt cã în general nu pot spune provenienþa cuvintelor.Oricum la despãrþirea unui text continuu dicþionarul etimologic nu poate ajute,cred eu.
Vorbiþi de 2 lucruri diferite:e imoane ºi play back.
"Cât despre Media Player , voi apela la el , atunci când îmi veþi demonstra cã dna Aurora Peþan sau oricare alt lingvist este de acord cu aceastã metodã"
Îmi pare rãu,dar trebuie sã spun cã sînteþi prea naiv.Un lucru e bun sau nu indiferent de pãrerea unora.ªi eu zic cã A Petan greºeºte grav cînd zice cã limba dacã nu era indo-europeanã ºi cã de obicei cuvintele se terminau cu "o".Eu spun cã nu e aºa,dar poate dînsa e mai specialistã ºi o sã arate în sfîrºit vreun text despãrþit dacic.
Puteþi sã scrieþi orice,de aceea e forum.
Eu nu trebuie sã demonstrez cã metoda mea de prezentare e mai bunã ca alta.De îndatã ce altcineva îºi prezintã textul citit în comparaþie cu al meu  se vede care e bun.

[Kymosabe]

D-le Kymosabe,îmi pare rãu cã trebuie sã vã spun verde cã la descifrãri de orice jel nu vã pricepeþi ºi afirmaþi naivitãþi.
1) Varianta dv nu este una posibilã ci una greºitã pt cã:
DECEBALO   ONANCEA DU ARMOSA DAKO CEO ADESO SONTA  DO MYCiIO ILA DU PORERE SO SARMIGETAUSA . ACiINO ILA DU POSERE STO PESTE ARMOSA RUMUNOS
Ceea ce este nesubliniat are altã gramaticã decît ceea ce este subliniat.Ceea ce nu e subliniat seamãnã f tare cu lb românã iar ceea ce este subliniat , nu.

Segmentarea dv.

DACEBALO ONANCEA DU ARMOSA DACO CEO ADESO SO NTO DO MUVIOILA DU PORIRESO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO(M). STO PESTE ARMOSA RUMUNOS(Î).

Vã citez

Ceea ce este nesubliniat are altã gramaticã decît ceea ce este subliniat.Ceea ce nu e subliniat seamãnã f tare cu lb românã iar ceea ce este subliniat , nu.

Aceastã ,,teoremã'' anulezã nu numai segmentarea mea ci ºi pe cea a dv.
Dura lex, sed lex . :lol:

Aveti dreptate , sunt naiv , dar nu sunt singurul.Acum pot sã rãsuflu uºurat .  :lol:

[Urban]

DACEBALO ONAN CEADU ARMOSA DACO CE O ADESO SONTO DO MUVIO ILA DU PORIRE SO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO STO PESTE ARMOSA RUMUNOS.

Decebal insusi  si-a adus armata daca ce acum e gata sa porneasca spre Sarmizegetusa.
Aici noi ne-am asezat tabara, peste armata romanilor.(probabil locul in care era campat Decebal se afla la un nivel mai inalt de unde putea supraveghea armata si mersul taberei)

Parerea mea...

[Kymosabe]

DACEBALO ONAN CEADU ARMOSA DACO CE O ADESO SONTO DO MUVIO ILA DU PORIRE SO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO STO PESTE ARMOSA RUMUNOS.

Decebal insusi  si-a adus armata daca ce acum e gata sa porneasca spre Sarmizegetusa.
Aici noi ne-am asezat tabara, peste armata romanilor.(probabil locul in care era campat Decebal se afla la un nivel mai inalt de unde putea supraveghea armata si mersul taberei)

Parerea mea...

Presimt ca pãrerea ta va fi criticatã . :lol:

[Kymosabe]

Segmentarea dv.

DACEBALO ONANCEA DU ARMOSA DACO CEO ADESO SO NTO DO MUVIOILA DU PORIRESO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO(M). STO PESTE ARMOSA RUMUNOS(Î).

Am pus din greºeala segmentarea in care apare  o eroare de tastare , pe care dl. Florin a rectificat-o. Imi cer scuze .
Despãrtirea dl. Florin este :

DACEBALO ONANCEA DU ARMOSA DACO CEO ADESO SO NTO DO MUCIOILA DU PORIRESO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO(M). STO PESTE ARMOSA RUMUNOS(Î).

Este MUCIOILA nu MUVIOILA .
Imi cer incã o data scuze.

[Florin Croitoru]

Segmentarea dv.

DACEBALO ONANCEA DU ARMOSA DACO CEO ADESO SO NTO DO MUVIOILA DU PORIRESO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO(M). STO PESTE ARMOSA RUMUNOS(Î).

Vã citez
Aceastã ,,teoremã'' anulezã nu numai segmentarea mea ci ºi pe cea a dv.
Dura lex, sed lex . :lol:

Aveti dreptate , sunt naiv , dar nu sunt singurul.Acum pot sã rãsuflu uºurat .  :lol:

de ce  nu se potriveºte gramatical ONANCEA DU ARMOSA DAKO ? Se potriveºte f bine; e în spiritul textului ºi al limbii romîne.poate nu ºtiþi sã citiþi,deºi eu am scris cu alfabet actual ºi am ºi citit textul; l-aþi putut asculta cu media player este "ãnîncea du armãsa dacã" în care ãnaîncea se accentueazã exact ca  "înaintea" iar armãsa are accentul pe prima silabã,AR.

[Kymosabe]

de ce  nu se potriveºte gramatical ONANCEA DU ARMOSA DAKO ? Se potriveºte f bine; e în spiritul textului ºi al limbii romîne.poate nu ºtiþi sã citiþi,deºi eu am scris cu alfabet actual ºi am ºi citit textul; l-aþi putut asculta cu media player este "ãnîncea du armãsa dacã" în care ãnaîncea se accentueazã exact ca  "înaintea" iar armãsa are accentul pe prima silabã,AR.

ONANCEA DU ARMOSA e în spiritul textului , dar NU respectã regulile gramaticale ale limbii române.

Vã mai explic o datã , sper cã veti înþelege.

Cazul genitiv  aratã posesiunea , raportul de atribuire dintre douã substantive .
În limba românã genitivul substantivelor feminine articulate se formeazã cu ajutorul articolului genitival -i (ex. armatei , casei , Elenei, s.a.m.d) , pus la sfârºitul cuvântului.
În limba latinã genitivul se formeazã cu terminaþia -ae (pentru singular) ºi -arum (pentru plural) .
ex. ARMAE - ARMARUM

In textul nostru el s-a format cu ajutorul lui DU : 

ONANCEA DU ARMOSA = ÎNAINTEA ARMATEI

Poziþionarea articolului genitival DU in faþa substantivului ARMOSA  NU respectã regulile de formare ale genitivului din limba românã , unde articolul se pune dupã cum am spus in coada substantivului .

Concluzie : genitivul/dativul acestei limbi necunoscute se formeazã , ca ºi în limba francezã ( sau ca ºi în italianã ºi spaniolã , dacã nu mã înºel) aºezând articolul în faþa substantivului.

limbã necunoscutã      ONANCEA DU ARMOSA 
limba francezã            AVANT DE L'ARMEE             
limba românã             ÎNAINTEA ARMATEI


În fraza segmentatã de dv.:
DACeEBALO ONANCeEA DV ARMOSA DAKO CeEO ADESO SO 'NTA DO MYCiIOILA DV PORIRESO SARMIGeETAUSA

ºi tradusã:
Comandantul, înaintea armatei dace ce aºteaptã sã intre (în cetate), dã poruncã de
împãrãþire a cetãþii.

aveþi douã atribute genitivale : primul este DU ARMOSA (armatei), iar al doilea SARMIGETAUSA (a cetãþii)
În cazul celui de al doilea poate nu ati observat , dar vã lipseºte articolul genitival !
Pentru a traduce DV PORIRESO SARMIGeETAUSA cu de împãrãþire a cetãþii , SARMIEGETAUSA ar trebui sã aibã in fatã un articol genitival (vezi cazul lui DU ARMOSA).

ONANCEA DU ARMOSA - înaintea armatei        DU , -i = articol genitival
PORIRESO (?) SARMIGETAUSA - împãrãþire a cetãþii    (?) , -i = articol genitival

Concluzia : segmentarea/traducerea dv. este greºitã , nu respectã regula de formare a genitivului/dativului prezentatã mai sus.

Vã dau un pont : segmentarea dv. este corectã doar în cazul în care PORIRESO este verb, iar SARMIGETAUSA complement direct
DU PORIRESO SARMIGETAUSA ar trebui sã îl traduceþi DE A ÎMPÃRÃÞI CETATEA .
Dar ar trebui sã demonstraþi cã PORIRESO este verb la modul infinitiv, iar metoda dv. nu cred cã vã ajutã in acest sens.

În schimb segmentarea/traducerea mea a respectat regulile de formare ale genitivului/dativului:

ONANCEA DU ARMOSA        = înaintea armatei
DO MYCio ILA                   = lui MYCiIO poruncã
PORIRE SO SARMIGETAUSA = împãrãþire a Sarmisegetusei

[Florin Croitoru]

dv faceþi comparaþia cu exprimarea în limba romînã literarã.Eu am vorbit de limba romînã în general
pe text          ONANCEA DU ARMOSA DAKO
cu alfabet actual:  ãna(î)ncea du armãsa dacã
în limba rom
popularã  :            înaintea dã armata dacã
Nu trebuie sã aibã nimic "sarmigetausa".
(el) dã mucioila du pãriresã sarmigetausa"
construcþia "du pãriresã" nu existã în limba romînã actualã.Nu zicem "dã poruncã dã dominatelea cetatea"
Eu zic cã nu aþi înþeles exprimarea din text.În orice caz se vede cã aþi citit gramaticã.
Mersi pt pont; nu vãd însã cum funþioneazã pe text.
Dacã ºtiþi aºa de bine arãtaþi o despãrþire la altã plachetã.

[Kymosabe]

Dacã ºtiþi aºa de bine arãtaþi o despãrþire la altã plachetã.

Mi-am torturat neuronii ceva timp cu aceastã tãbliþã .



Transliterarea cu segmentarea  dl. Romalo .



Traducerea dl. Romalo
Decebal întoarce (înapoiazã) Jiul din câmpie lui ãl mai bun peste alianþa dacã  (cea)
aºezatã cu spatele (împotrivitã) cetãþii Sarmisegetusa , preoteasa regatului (acesta fiind) singurul motiv în slujba zeului Rãzboiului .
Opritã este cearta.


Segmentarea/traducerea , provizorie , pe care am obþinut-o eu este urmãtoarea


DECEBALO ONTURNO GiE DIGEONO .
LU BESERO POESTA DAKO PANT GECIO MISA KE CITA SARMIGETUSO GiEO. 
PONTA SOLOR ACiINO ONANCiA DIEO SABELO SEGiO KOROLYO.

Decebalã înturnã g(l)ie digeunã .
Lu Veserã pãstã dacã pant(î) geciã misã cã cita Sarmisegetusã g(l)iã
Puntã solor acinã înãincea diã Sabelã segiã coroliã.
(dacã nu am pus corect ã ºi î , vã rog sã mã corectaþi)

Decebal returneazã  21 de þinuturi (glii , pãmânturi)
Lui Besero inapoi  zece titluri dacice de punere in posesie  din teritoriile cetãþii Sarmisegetusa.
Punte de soare înaintea lui , aici unde Sabelo aºeazã coroane (de flori)

LEXIC
ONTURNO - returneazã , lb.lat. in tornare = a returna , a înapoia
GIE - þinuturi (glie) , lb. greacã ge = pãmânt; lb.lat. gleba = întindere micã de pãmânt , moºioarã , bucãþicã
GECIO - 10 , lb.lat. decem = zece
DIGEONO - 21 , DI+GE(CI)+ONO , doi+zece+unu
POESTA - înapoi lb.greacã   
PANT - titlu , însemn (apare pe alte tãbliþe , semnificaþie fiindu-i atribuita tinând seama de contextul în care a fost folosit )
MISA - punere în posesie, lb.lat. missio = trimitere; (jur.) punere in posesie,  missus = trimitere , însãrcinare
CITA - cetate , lb.fr. citadelle = oraº intãrit , fortãreaþã
PONTA - punte , lb.lat. pontis = pod , punte
SOLOR - de soare , lb.lat. solaris = solar
ACiINO - aici unde , lb.lat. ad. hicce unde
ONANCEA - înaintea   
DIEO - a lui lb.fr. de, du lui = a, al lui
SEGiO - aºeazã , lb.lat. sedeo = a ºedea , a (se) aºeza
KOROLYO - coroane de flori , lb.lat. corolla diminutiv al subst. corona = coroanã, cununã


PS Ar fi interesant de observat ºi analizat desenul de pe aceastã tãbliþã , pentru a se face o corelaþie intre el si text . Din pãcate calitatea fotografiei nu este una prea bunã  .

[TomaNecredinciosul]

                                                                                                     Adrian Bucurescu
 
    Cele peste 100 de tãbliþe de plumb, ce provin de la Sinaia, sunt cu siguranþã geto-dacice întrucât cuprind:
-   un alfabet identic cu cel vechi romanesc, zis �chirilic�;
-   nume de zei, regi, cetãþi, ape etc., ce fac parte din istoria cunoscutã a Daciei;
-   imagini cu personaje îmbrãcate exact ca Dacii de pe Columna lui Traian, de pe monumentul de la     
    Adamclisi ºi de pe alte monumente cunoscute ca aparþinând culturii ºi civilizaþiei geto-dacice.
    Un alt argument în favoarea atribuirii acestor tãbliþe Dacilor este limba în care sunt scrise, asemãnãtoare cu limba românã ºi cu cea albanezã, ultima fiind socotitã de specialiºti ca singura  limba tracã  vorbitã în prezent.
   
     Tãbliþele de la Sinaia sunt de o importanþã covârºitoare pentru istoria ºi cultura noastrã, fiind prima oarã când aflãm ce spun Dacii despre ei înºiºi ºi despre duºmanii lor cei mai crunþi, Romanii. Importanþa lor constã nu numai în informaþiile istorice deosebit de valoroase ci ºi în frumuseþea artisticã, de multe ori la treapta de capodopere, literare ºi plastice. De fapt, tãbliþele de la Sinaia alcãtuiesc epopeea poporului daco-roman, Mioriþa fiind doar un rezumat al acesteia.

DACEBALO ONANCEA DU ARMOSA DACO CEO ADESO SO NTO DO MUVIOILA DU PORIRESO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO(M). STO PESTE ARMOSA RUMUNOS(Î).

DECEBALO   ONANCEA DU ARMOSA DAKO CEO ADESO SONTA  DO MYCiIO ILA DU PORERE SO SARMIGETAUSA . ACiINO ILA DU POSERE STO PESTE ARMOSA RUMUNOS .
BOEROBYSTO PORCiEDO ON SONTO PYOMIONU
MONGAYO PORCiEDO ON SONTO DUE BOEROBHSTEO
E PORCiEDO OE SONTO LO PUSO ACiINO AYO
ONTORNYO ON SONTO KARECiE SYO
PURCiEDO MUI SONTO LO PIOLO
BERTO ON SONTA LU ELO BOERUBISTO

BOEROBYSTO PORCiEDO ON SONTO PYOMIONU
MONGAYO PORCiEDO ON SONTO DUE BOEROBHSTEO
E PORCiEDO OE SONTO LO PUSO ACiINO AYO
ONTORNYO ON SONTO KARECiE SYO
PURCiEDO MUI SONTO LO PIOLO
BERTO ON SONTA LU ELO BOERUBISTO

Pe ansamblu , pe aceste plãcute sunt consemnate evenimente istorice , sociale ºi religioase (repet dacã traducerile realizate sunt corecte cât de cât)  .
   

ele sunt un fel de cronici ale vremurilor, sa spunem asa. insa problema esentiala este stabilirea autenticitatii acestora, caz in care tablitele ar reprezenta o sursa exceptional de valoroasa de cunoastere a limbii dace. linia "ortodoxa" a istoricilor si filologilor romani considera ca nu putem vorbi despre o scriere daca.

   Bunã ziua.
Sunt nou aici,dar pasiunea mea e veche,aºa cã urmãresc cu interes tot ceea ce publicaþi aici.Referitor la acest capitol,al placuþelor de la Sinaia,dacã ne luãm dupã aceste traduceri,atunci NOI NU SUNTEM URMAªII ROMEI,SUNTEM URMAªII RROMILOR!.Ce mã mirã este faptul ca nimeni nu a observat(sau nu a vrut sã observe) asemanarea cu limba rroma.Iatãsi niºte exemple:
http://www.youtube.com/watch?v=ST3aDwM7W4I
http://www.youtube.com/watch?v=zQMU5c0EyRQ
http://www.youtube.com/watch?v=cpXOsV8MAtA
  ºi exemplele ar putea continua.
Sigur cã cã de fapt lucrurile stau altfel,ºi pentru asta trebuie un pic de istorie a rromilor:

1374 (1385?), prima atestare documentara a robiei rromilor pe teritoriul romanesc (Dan I Voievod daruieste ctitoriei sale, minastirea Vodita, "40 de atigani")

1424, prin Constitutie, rromii din Transilvania erau condusi de un voievod

1570, prima atestare a vinzarii de robi lautari ("Tampla lautar, Stanciu lautar si Rustea lautar")

1588, Dieta Ardealului desfiinteaza primul Voievodat al tiganilor

1595, aprilie - august, domneste in Moldova Stefan Razvan, fiul unui rob rrom si al unei femei libere, ucis, in luna decembrie a aceluiasi an, in lupta cu polonii

1612, Dumitru se vinde "dirept un cal si dirept 600 bani (aspri) si mi-au dat fier, 20 oca, drept 200 bani, de mi-am facut ciocane si mi-au dat o pereche de foi drept 1 galben, si am mai luat eu Dumitru tiganul ughi sase de m-am platit de un Turc, ce mi-a cazut asupra"

1641, Ionascu fecior lui Ursu Piscoaei este vindut "drept un poloboc de miare, pretuit drept zece galbeni, cu feciorii lui ce-i va avea"

1646, starea materiala paupera a robilor face ca Pravila lui Vasile Lupu sa stipuleze: "Tiganul, sau tiganca lui, sau copilul, de va fura o data sau de doua ori si de trei gaina, gisca sau alt lucru micsor, sa se iarte; iara de va fi alt lucru mai mare furat, sa sa cearte ca si fiece fur".

1712, anul atestarii robiei rromilor in Ardeal

1748, Maria Tereza recunoaste, prin Statut, breasla aurarilor

1760, inceputul programului de asimilare fortata a rromilor din Transilvania

1766, in Sobornicescul Hrisov se intareste interdictia casatoriei mixte: "De se va dovedi, dupa facerea nuntii, ca unul dintre soti este rob, se desparteste nunta indata, ca si cum s-ar fi intimplat moarte"

1767, inceputul colonizarii in Transilvania a rromilor din Imperiul austro-ungar, ca "neubanater" si "ujmaghiar" (Maria Tereza)
1780, se naste, la Iasi, intr-o familie de lautari robi, ca fiu al starostelui de lautari Stan, Barbu Lautaru, personaj celebru al muzicii lautaresti din Moldova si Muntenia, a carui maiestrie a lasat urme profunde in creatia lui Frantz Liszt ("Rapsodia romana pentru pian", "Cantece de pahar" etc.)

1783, iunie, 19, dezrobirea rromilor din Bucovina

1784, Iosif, "tiganul de pe Cris", din localitatea Cioara, este martirizat, alaturi de Horea, Closca si cei 40 de capitani

1785, Iosif al II-lea desfiinteaza robia in Ardeal

1789, rromii din Ardeal sint acceptati in scoli si biserici

1796, se naste, la Sliven (Bulgaria), intr-o familie de rromi caldarari, Anton Pann (mort 1854), pe numele adevarat Antonie Pantaleon Petroveanu, fiul lui Pantaleon Petrov si al Tomaidei, unul din fondatorii literaturii populare culte romanesti. Anton Pann, tributar ideilor acelor vremi (etnicitate = cetatenie), inaugureaza seria unor mari artisti de nationalitate rroma, care se exprima in cultura vernaculara, respectiv romana, fenomen inca actual (ex.: Mircea Ciobanu, Ion Voicu etc.)

1798, recunoasterea dreptului la libertate a primului "jurist" rrom, Stan Stoica

1800, egumenul manastirii Govora da "o fata de tigan schimb pentru o pereche de tingiri de arama"

1814, in Codul Calimach se intareste interdictia casatoriilor mixte: "Intre oameni liberi si robi nu se incheie casatorie"

1820, august, 24, moare, la Lvov, Ion Budai Deleanu (n.1770 sau 1763), autor al singurei epopei realizate in literatura romana, opera de valoare europeana

1821, un taraf de lautari, in timpul revolutiei condusa de Tudor Vladimirescu, este masacrat alaturi de "batalionul sacru"

1834 - 1835, in cadrul Falansterului din Scaieni / Prahova, edificat de Theodor Diamant, conform ideilor fourieriste, rromii sint considerati egali in drepturi

1834, in Regulamentul Organic se stipuleaza ca "Tiganul este o persoanã ce atarnã de altul cu averea si familia sa" (cap. II)

1837, august, 2, sub semnatura Michel de Kogalnitchan, apare, la Berlin, studiul "Esquisse sur l`histoire, les moeurs et la langue des Cigains, connus en France sous le nom des Bohemiens", o compilatie din autori germani, dar cu o cariera prodigioasa in Romania. Traducerea studiului va fi realizata in 1900, la Iasi, de catre Gh.Ghibanescu, sub titlul "Schita despre tigani (Desrobirea tiganilor)", Biblioteca pentru toti, nr.394.

1839, s-a nascut, la Ploiesti, Barbu Constantinescu (mort in 1891), doctor in filosofie, cunoscator al limbii rromani, autorul primelor studii si cercetari aprofundate referitoare la rromii din Romania, intre care "Probe de limba si literatura tiganilor din Romania" (Bucuresti, 1878)

1844, ianuarie, 31, eliberarea robilor domnesti, in Moldova

1847, octombrie, 18, reprezentarea, in deschiderea stagiunii Teatrului din Iasi, a melodramei "Mulatrul", de Saint-Pierre, prelucrata si inscenata tendentios, cu evidenta aluzie la Dezrobirea robilor tigani din Moldova (robilor manastiresti si boieresti, cei domnesti fiind dezrobiti in 1844), fapt care a provocat reactia boierimii; spectacolul si, in special, Matei Millo (presupusul autor al prelucrarii) au fost fluierati de slugile boieresti, trupa de teatru dizolvata, iar reprezentatiile la Teatrul Mare de la Copou incredintate antreprenorului italian Luzzato

1847, februarie, 11, eliberarea robilor domnesti si minastiresti, in Tara Romaneasca

1848, iunie, 26, revolutionarii pasoptisti declara dezrobirea robilor boieresti / particulari. Prin inabusirea Revolutiei, de catre Fuad Pasa, se revine asupra deciziei, fapt care provoaca cel mai mare val de migratie a rromilor inspre Occident, in special in Franta

1850 - 1858, apare, la Iasi, "Zimbrul", care a promovat, sistematic, abolirea robiei tiganilor in Tarile Romane. In perioada 24 iulie - 27 noiembrie 1855, incepe tiparirea romanului "Coliba Mariucai", de V.Alessandresco, ramas neterminat, inspirat de "Coliba unchiului Tom" (Harriet Beecher Stowe), care - intr-o maniera sentimentala - evidentiaza necesitatea Dezrobirii "sclavilor tiganesti"

1853, noiembrie, 24, M.Kogalniceanu tipareste, la Iasi, studiul "Ochire istorica asupra sclaviei", ca prefata la "Coliba lui Mos Toma" de H.B.Stowe (trad. T.Codrescu), in care cerceteaza originea sclaviei si diversele etape pe care aceasta le-a strabatut: sclavia antica, formele serbiei in Franta, Germania, Austria, Polonia si Tarile Romane

1855, decembrie, 22, abolirea robiei rromilor, in Moldova

1856, februarie, 20, abolirea robiei rromilor din Tara Romaneasca

1856, iulie, 9, se naste, la Brasov, Heinrich von Wlislocki, etnolog transilvanean ( mort la 19 februarie 1907, la Sebes), autor al unor cercetari aprofundate "asupra vietii si obiceiurilor" rromilor din Transilvania

sursa:http://www.romanothan.ro/romana/istorie/breviar.htm

Am îngroºat 2 date,ambele legate de Împãrãteasa Maria Tereza.De ce? Pentru cã aceste date sunt foarte importante in istoria acestor plãcuþe.Astfel,dupã 1748,odatã cu recunoaºterea breslei aurarilor,aceºtia au hotãrât ca trebuie sa existe o istorie care sã-i cuprindã ºi pe ei,adica etnia rromã.Aºa cã un rom a fost trimis la studii,cu ajutorul împarãtesei,pentru a consemna apoi istoria acestui neam.ªi pentru cã breasla aurarilor a fost cea care dorea aceste scrieri,acestea s-au fãcut in aur,pe placuþe frumos meºteºugite.Însã în mod paradoxal,rromul trimis la studii nu a invãþat limba oficialã a imperiului,ci a studiat limba veche româneascã!De aceea,plãcuþele au fost scrise în aceastã limba,care nu era stapânita la perfecþie de acest rrom,de unde ºi multele erori de scriere.
   Dupã scrierea lor,plãcuþele au avut o soartã foarte ciudatã,fiind confiscate dupã 1800,ºi schimband apoi stãpân dupã stãpân,odatã cuscaderea numãrului lor.O parte dintre ele se gasesc ºi acum în Turcia,prin diferite colecþii,iar istoria câtorva zeci a fost deja prezentatã aici,aºa cã nu o mai repet.
   Iatã care este istoria adevaratã a acestor plãcuþe,care sunt amintite ºi în multe legende ale poporului rrom,ºi care povesesc într-adevãr fapte de vitejie ale poporului român,din timpuri strãvechi.
   Sper cã nu v-am plictisit cu aceasta scriere,si o sã mai aduc dovezi care sã dovedeascã apropierea limbii de pe plãcuþe de limba rromã.   Vã mulþumesc!

[LupinThe3rd]

@Toma: exista o explicatie: limba daca a fost mama tuturor limbilor lumii iar Dacia a fost leaganul civilizatie de unde sau raspndait dacii peste tot in lume, ajungand chiar si in India. Prin urmare si tiganii sunt tot un fel de daci si prin urmare normal ca vorbesc limba daca. Ti se pare ceva anormal in explicatia aceasta? Mie da. E prea trasa de par ca si traducerile placutelor.  Kymbosabe doar prezinta materialul.
Personal am mai spus si repet: daca traducerea referitoare la Mihai Viteazu este corecta atunci placutele referitoare la el sunt specifice sec XIX si nu sec XVII (am explicat de ce), fapt care indica un fals, iar odata ce acesta idee apare asupra unei placute se intinde la toate.
Ca o explicatie se poate construi, e o alta chestiune. De ex: Mihai Viteazu si cei care au facut placutele faceau parte dintrun ordin secret care apoi se va transforma intr-o organizatie secreta care in anii 80 era departementul Zero al securitatii! Pentru demonstratii de aceste gen nici macar nu trebuie sa te scremi prea mult ca sa iasa. Problema e sa le demonstrezi mai ales ca argumentatia : Demonstreaza tu ca nu e adevarat are un aspect cretin deoarece daca cineva vine cu o teorie trebuie sa o si demonstreze...

[Lone Ranger]

...Mihai Viteazu si cei care au facut placutele faceau parte dintrun ordin secret care apoi se va transforma intr-o organizatie secreta

Chiar a facut. Totzi domnitorii din ramura Draculeshtilor (sau macar o mare parte din ei) shi împaratzii Asaneshti au facut parte dintr-o organizatzie secreta cunoscuta sub numele de Igypsia Ecclesia.

...care in anii 80 era departementul Zero al securitatii!

Aici exagerezi... hai sa nu-l imitam pe Pavel Corutz! Se pricepeau bajetzii de la Secu la istoria Daciei precum Iliescu la limba engleza. Sau chiar mai putzin...

[Kymosabe]

[...]Am îngroºat 2 date,ambele legate de Împãrãteasa Maria Tereza.De ce? Pentru cã aceste date sunt foarte importante in istoria acestor plãcuþe.Astfel,dupã 1748,odatã cu recunoaºterea breslei aurarilor,aceºtia au hotãrât ca trebuie sa existe o istorie care sã-i cuprindã ºi pe ei,adica etnia rromã.Aºa cã un rom a fost trimis la studii,cu ajutorul împarãtesei,pentru a consemna apoi istoria acestui neam.ªi pentru cã breasla aurarilor a fost cea care dorea aceste scrieri,acestea s-au fãcut in aur,pe placuþe frumos meºteºugite.Însã în mod paradoxal,rromul trimis la studii nu a invãþat limba oficialã a imperiului,ci a studiat limba veche româneascã!De aceea,plãcuþele au fost scrise în aceastã limba,care nu era stapânita la perfecþie de acest rrom,de unde ºi multele erori de scriere.
   Dupã scrierea lor,plãcuþele au avut o soartã foarte ciudatã,fiind confiscate dupã 1800,ºi schimband apoi stãpân dupã stãpân,odatã cuscaderea numãrului lor.O parte dintre ele se gasesc ºi acum în Turcia,prin diferite colecþii,iar istoria câtorva zeci a fost deja prezentatã aici,aºa cã nu o mai repet.
   Iatã care este istoria adevaratã a acestor plãcuþe,care sunt amintite ºi în multe legende ale poporului rrom,ºi care povesesc într-adevãr fapte de vitejie ale poporului român,din timpuri strãvechi.
   Sper cã nu v-am plictisit cu aceasta scriere,si o sã mai aduc dovezi care sã dovedeascã apropierea limbii de pe plãcuþe de limba rromã.   Vã mulþumesc!

Interesantã observaþie , dar  nu trebuie sã uitãm  cã limba românã ºi limba rromã au in comun sanskrita.

Cãt despre istoria þiganilor voi relata o legendã care îi va plãcea sigur lui Urban. :-D

Atunci când au apãrut în Europa , primii þigani  se prezentau ca fiind pelerini din Egipt , într-o cãlãtorie de penitenþã , întru iertarea pãcatelor strãmosilor lor care  îl ,,renegaserã'' pe Iisus .
Aceasta poveste i-a induioºat pe oamenii Bisericii din acea vreme care i-au tratat cu generozitate .
Un boier braºovean (mai pãcãtos  :lol:) scria în registrul sãu cã a dat acestor pelerini sãraci 40 de oi, pentru ca atunci când se vor întoarce in Egipt, in drumul lor sã se roage la Ierusalim pentru mântuirea sufletului sãu.

Probabil  , vãzând cât de naivi ºi creduli sunt  românii , þiganii au crezut cã au ajuns intr-un Paradis al Fraierilor . Insã s-au înºelat , pentru cã fraierii i-au fãcut sclavii  lor pentru câteva secole.   :lol:

[Lone Ranger]

Interesantã observaþie , dar  nu trebuie sã uitãm  cã limba românã ºi limba rromã au in comun sanskrita.

CORECT

Cãt despre istoria þiganilor voi relata o legendã care îi va plãcea sigur lui Urban. :-D

Atunci când au apãrut în Europa , primii þigani  se prezentau ca fiind pelerini din Egipt , într-o cãlãtorie de penitenþã , întru iertarea pãcatelor strãmosilor lor care  îl ,,renegaserã'' pe Iisus .
Aceasta poveste i-a induioºat pe oamenii Bisericii din acea vreme care i-au tratat cu generozitate .
Un boier braºovean (mai pãcãtos  :lol:) scria în registrul sãu cã a dat acestor pelerini sãraci 40 de oi, pentru ca atunci când se vor întoarce in Egipt, in drumul lor sã se roage la Ierusalim pentru mântuirea sufletului sãu.

Probabil  , vãzând cât de naivi ºi creduli sunt  românii , þiganii au crezut cã au ajuns intr-un Paradis al Fraierilor . Insã s-au înºelat , pentru cã fraierii i-au fãcut sclavii  lor pentru câteva secole.   :lol:

Nu numai lui Urban... Thanks, Kymo!