Tablitele de plumb de la Sinaia

[Florin Croitoru]

@Toma: exista o explicatie: limba daca a fost mama tuturor limbilor lumii iar Dacia a fost leaganul civilizatie de unde sau raspndait dacii peste tot in lume, ajungand chiar si in India. Prin urmare si tiganii sunt tot un fel de daci si prin urmare normal ca vorbesc limba daca. Ti se pare ceva anormal in explicatia aceasta? Mie da. E prea trasa de par ca si traducerile placutelor.  Kymbosabe doar prezinta materialul.
Personal am mai spus si repet: daca traducerea referitoare la Mihai Viteazu este corecta atunci placutele referitoare la el sunt specifice sec XIX si nu sec XVII (am explicat de ce), fapt care indica un fals, iar odata ce acesta idee apare asupra unei placute se intinde la toate.
Ca o explicatie se poate construi, e o alta chestiune. De ex: Mihai Viteazu si cei care au facut placutele faceau parte dintrun ordin secret care apoi se va transforma intr-o organizatie secreta care in anii 80 era departementul Zero al securitatii! Pentru demonstratii de aceste gen nici macar nu trebuie sa te scremi prea mult ca sa iasa. Problema e sa le demonstrezi mai ales ca argumentatia : Demonstreaza tu ca nu e adevarat are un aspect cretin deoarece daca cineva vine cu o teorie trebuie sa o si demonstreze...

Evident trad aceea ref la MIhai e aiuristicã; observaþi acordurile gramaticale din acel text.

[LupinThe3rd]

Chiar a facut. Totzi domnitorii din ramura Draculeshtilor (sau macar o mare parte din ei) shi împaratzii Asaneshti au facut parte dintr-o organizatzie secreta cunoscuta sub numele de Igypsia Ecclesia.

Ce este Igypsia Ecclesia? Cine a descoperit-o? Cand eram mic existau niste romane cavaleresti cu Mircea cel Batran undese vorbea de un ordin cavaleresc intemeiat de Mircea, ordin ce era asemanator Ordinului Dragonului? Vorba aia: mai in gluma nu am gasit-o pe google decat aici... Care sunt refereintele vremii la aceasta organizatie secreta? Simboluri? samd...

[Lone Ranger]

Ce este Igypsia Ecclesia? Cine a descoperit-o? Cand eram mic existau niste romane cavaleresti cu Mircea cel Batran undese vorbea de un ordin cavaleresc intemeiat de Mircea, ordin ce era asemanator Ordinului Dragonului? Vorba aia: mai in gluma nu am gasit-o pe google decat aici... Care sunt refereintele vremii la aceasta organizatie secreta? Simboluri? samd...

Romanele alea cavalereshti ale lui Ioan Dan mi-au încîntat shi mie copilaria... Actziune, mai ceva ca-n "cei Trei Mushchetari" shi seria Cavalerul de Pardaillan plus un umor de te strîmbi de rîs!
Nu, aici e vorba de o chestie mult mai serioasa, cu ramificatzii templiere chiar. He-he-he, daca shtia Dan Brown... Daca trece prin Frankfurt, pls nu-i da ideea!!!! :-D Just kidding...

Prin anii '20 a aparut o carte, semnata de un anume Emilian C. Grigorash, un tip care se ocupa de criptografie. Mai exact, de inscriptzii criptate in fresce bisericeshti din Muntenia, Oltenia, Serbia shi Bulgaria. Omu' daduse peste ceva superinteresant, am scrijelit shi eu la vremea mea un articol inspirat de cartea lui. Anyhoo, pentru amatorii de enigme ale istoriei, este un "must read". Va trebui sa gasesc articolul, sa-l scanez sau sa-l dau din nou la cules si sa-l postez, i-am shi promis ceva lui Kymo in acest sens, dar cum stau cu timpul shi de ce, shtii prea bine...

[Kymosabe]

DECEBALO ONTURNO GiE DIGEONO .
LU BESERO POESTA DAKO PANT GECIO MISA KE CITA SARMIGETUSO GiEO. 
PONTA SOLOR ACiINO ONANCiA DIEO SABELO SEGiO KOROLYO.

Decebal returneazã  21 de þinuturi (glii , pãmânturi)
Lui Besero inapoi  zece titluri dacice de punere in posesie  din teritoriile cetãþii Sarmisegetusa.
Punte de soare înaintea lui , aici unde Sabelo aºeazã coroane (de flori)

PS Ar fi interesant de observat ºi analizat desenul de pe aceastã tãbliþã , pentru a se face o corelaþie intre el si text . Din pãcate calitatea fotografiei nu este una prea bunã  .

Cred cã varianta mai corectã pentru ultima propoziþie ar fi

Punte de soare înainte , unde Zeul Sabelo aºeazã coroana .
DIEO - zeul . lat. deus



Desenul de pe tabliþã are in centru un altar , în stângã cãruia este reprezentat Decebal având deasupra capului steagul pãtrat cu emblema capului de bovideu (FIG.1) , iar în dreapta un cavaler pe cal , însoþit de doi oºteni (FIG.3).
Deasupra altarului , este reprezentatã o persoanã (dl. Romalo afirmã cã ar fi un înger sau un copil) flancatã de  doi sfincºi care îi aºeazã o coroanã pe cap (FIG.2)
Detaliu


ºi un individ cu aripi (probabil zeul Sabelo ) care þine în mânã o coroanã (FIG.4) .
Detaliu

[Lone Ranger]

@Kymosabe
Povestioara postata de tine ceva mai devreme (aia de care ziceai ca l-ar amuza pe Urban) mi-a adus aminte de o keckstie superhaioasa - tocmai buna de Pagina Comica - pe care am vazut-o mai acum cîteva saptamîni la tembelizor.
Un reprezentant al etniei bronzate pe cale genetica afirma ca "voi trebuie sa ne spunetzi rromi, nu tzigani" întrucît "cuvîntul vine din sanscrita shi înseamna OM". Dupa care a urmat sublinierea:
"Asha spuneau sanscritzii!"
Va las pe voi (Kymo & Co) sa adaugatzi aici ce emoticoane  - rînjitoare sau nu - avetzi chef...

[Kymosabe]

@Kymosabe
Povestioara postata de tine ceva mai devreme (aia de care ziceai ca l-ar amuza pe Urban) mi-a adus aminte de o keckstie superhaioasa - tocmai buna de Pagina Comica - pe care am vazut-o mai acum cîteva saptamîni la tembelizor.
Un reprezentant al etniei bronzate pe cale genetica afirma ca "voi trebuie sa ne spunetzi rromi, nu tzigani" întrucît "cuvîntul vine din sanscrita shi înseamna OM". Dupa care a urmat sublinierea:
"Asha spuneau sanscritzii!"
Va las pe voi (Kymo & Co) sa adaugatzi aici ce emoticoane  - rînjitoare sau nu - avetzi chef...

Cuvântul atsinkani (þigan ) provine din limba greacã ºi înseamnã ,,de neatins, intangibil'' , fiind atribuit la inceput membrilor unei secte ce refuzau contactul fizic cu alte persoane .
Ulterior , când strãmoºii rromilor au pãtruns în Imperiul Bizantin, pe la jumãtatea sec. al XI-lea , ei au fost catalogaþi cu acest apelativ, atsinkani, intrucât se comportau similar, refuzând contactul cu populaþia din jur , pe care o considerau spurcatã , impurã .
Aceastã atitudine , întâlnitã ºi azi la grupurile de rromi, ar fi o reminiscenþã a interdicþiilor de contact între caste, specificã societãþii indiene .

Concluzie : Termenul de þigan nu are sens peiorativ , strãmoºii rromilor erau rasiºti , rromii de azi  sunt rasiºti, ºi inculþi . :wink:

[Lone Ranger]

Concluzie : Termenul de þigan nu are sens peiorativ , strãmoºii rromilor erau rasiºti , rromii de azi  sunt rasiºti, ºi inculþi . :wink:

Shi intolerantzi cît cuprinde...

[Kymosabe]

Shi intolerantzi cît cuprinde...

ªi aroganþi cât cuprinde , ºi ... :lol:
Ai citit ºtirea cu Brusli ºi Cichicean ? :lol: :lol:

Suntem off-topic.

[Lone Ranger]

ªi aroganþi cât cuprinde , ºi ... :lol:
Ai citit ºtirea cu Brusli ºi Cichicean ? :lol: :lol:

Suntem off-topic.

'Ai, lasa, mah, poa' fac shi moderatorii o exceptzie pentru ~ashtia doi sanskritzi  :evil: de elita... :-D

[TomaNecredinciosul]

Aºa cum am promis,revin cu alte informaþii despre istoria acestor plãcuþe,lãsând la o parte mesajele de mai sus,care nu fac decât sã abatã atenþia de la acest subiect.
  În primul rând se impun 2 menþini:prima este cã scrierea acestor plãcuþe s-a întins pe câþiva zeci de ani,iar a doua este cã numãrul lor a fost mult mai mare decât se stie.
Sigur,cele mai cunoscute sunt cele ''descoperite'' la Sinaia.În realitate,acele placute(doar o parte,care se aflau ''la vedere'') au fost confiscate din ºatra de la Timiºoara,dupa ce Carol I a aflat de acestea,fiind interesat de valoarea lor in aur,nicidecum de valoarea ''istoricã''.Tocmai de aceea,la plângerile repetate ale bulibaºei de la Timiºoara,care solicita înapoierea ''istoriei'',Carol I a dispus copierea acestor plãcuþe ºi realizarea acestora din urma din plumb.Din nefericire,aceste plãcuþe din plumb nu au mai ajuns niciodata în posesia tiganilor.
  Spuneam în mesajul anterior ca existã plãcuþe în colecþiile particulare din Turcia.Acestea au ajuns acolo datoritã lui Fuad Paºa,care în iunie 1948 îºi aduce contribuþia la înãbuºirea revoluþiei paºoptiºtilor,iar þiganii încep migrarea spre alte þãri,plãcuþele fiind folosite drept ''permise de trecere''.
   Alte plãcuþe au ieºit la vedere in 1942,odatã cu începerea procesului de deportare a þiganilor în Transnistria,folosite de cãtre þigani ca ºi platã,pentru a obþine ''iertarea'' ºi pentru a scãpa de deportare.
Este greu de spus dacã se mai aflã astfel de plãcuþe din aur în posesia þiganilor,foarte probabil cã dacã au mai fost,dupã 1989 au luat drumul colecþiilor particulare din toata lumea,mai ales cã valoarea lor intrinsecã a crescut datoritã legendelor care le poziþioneazã temporal în urmã cu multe sute de ani.

iatã ºi alte informaþii despre limba þigãneascã:

Limba romanesh (romani sau tiganeasca) ramâne unica reprezentanta europeana a grupului indo-iranian apartinând familiei indo-europeene. Romanesh a pastrat în mare parte mostenirea limbilor din India de Nord, în mod particular /indi si rajasthani/ din care 60% deriva din vocabularul de baza. Romanesh sau tiganeasca este uneori considerata ca apartinând unui subgrup indian sau chiar a treia ramura indo-iraniana ca singura limba - tiganeasca. Cu toate ca limba tiganilor are originea în sanskrita si alte limbi din nordul Indiei, ea s-a fragmentat în multiple varietati dialectale îmbogatita de termeni persani, armenieni, grecesti, slavi sau românesti. De câteva decenii, radacinile anglo-saxone au impregnat vocabularul modern, tehnic si stiintific. Varietatile tiganilor din Europa de Est au conservat gramatica indiana, ca fond lexical de origine sanskrita. În acelasi timp, varietatile tiganesti din Vestul Europei s-au creolizat (jargonul negrilor din colonii) devenind anglo-romanesh (anglicizat), manush (germanizat), sinto-italian, calo-spaniol. În general, tânara generatie pare sa fi abandonat în mod progresiv limba stramoseasca, ceea ce poate fi resimtit ca o pierdere a identitatii tiganilor. De câtva timp, lingvistii sunt preocupati si de existenta acestei limbi, fapt pentru care limba a fost dotata cu un alfabet si face obiectul unei standardizari.

Câteva exemple de sinonime: ROM - este numele masculin pe care tiganii si l-au atribuit ei însisi, care înseamna . Folosesc de asemenea ROMNI, la feminin, si Roma, la plural masculin si feminin. Termenul de ROM este atribuit tiganilor din Europa centrala.

TIGAN - din cuvântul grec /athinganos/, care înseamna acel care nu vrea nici sa atinga, nici sa fie atins.

GITAN - acestia au ajuns în Grecia în secolul IX, tiganii regrupându-se în Peloponez, la poalele muntelui Gype. Mai târziu, voiajorii italieni au numit acest loc Micul Egipt, pe locuitori numindu-i egyptiano.Acelasi nume de Gitano exista în Spania, Portugalia si Franta, si Gypsy în Marea Britanie. În Franta, cuvântul GITAN este atribuit tiganilor din /Midi / care traiesc aproape de Sainte-Marie-de-la-Mer.

BOEMIENI - sunt primii tigani ajunsi în Franta venind din Boemia (regiune din Cehia).

MANOUSH - acest termen de origine tiganeasca provine din cuvântul MNOUCH si înseamna barbat. Se spune ca serveste subliniind /mustatza si barba/ pe care o purtau cea mai parte a gitanilor. În Franta, manushii sunt în general instalati aproape de râul Loire.

****************
Trad.subs. din /SOURCE/ Malherbe,Michel. Les langages de l\'humanité,Paris,Robert Laffont, 1995.

sursa:http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?care=2505

[Florin Croitoru]

Aºa cum am promis,revin cu alte informaþii despre istoria acestor plãcuþe,lãsând la o parte mesajele de mai sus,care nu fac decât sã abatã atenþia de la acest subiect.
  În primul rând se impun 2 menþini:prima este cã scrierea acestor plãcuþe s-a întins pe câþiva zeci de ani(de unde ºtiþi ?),iar a doua este cã numãrul lor a fost mult mai mare decât se stie.(îseamnã cã þiganii trebuie sã mai aibã niºte plachete din astea,doar nu le-o fi dat chiar pe toate.....)
Sigur,cele mai cunoscute sunt cele ''descoperite'' la Sinaia.În realitate,acele placute(doar o parte,care se aflau ''la vedere'') au fost confiscate din ºatra de la Timiºoara(???),dupa ce Carol I a aflat de acestea,fiind interesat de valoarea lor in aur,nicidecum de valoarea ''istoricã''.Tocmai de aceea,la plângerile repetate ale bulibaºei de la Timiºoara,care solicita înapoierea ''istoriei''(unde s-a plîns? Care bulibaºã?),Carol I a dispus copierea acestor plãcuþe ºi realizarea acestora din urma din plumb(deci era totuºi interesat de istorie acest Carol......).Din nefericire,aceste plãcuþe din plumb nu au mai ajuns niciodata în posesia tiganilor.
  Spuneam în mesajul anterior ca existã plãcuþe în colecþiile particulare din Turcia(vreo adresã pe net ?).Acestea au ajuns acolo datoritã lui Fuad Paºa(ce bine mai ºtiþi !!),care în iunie 1948 îºi aduce contribuþia la înãbuºirea revoluþiei paºoptiºtilor(visaþi; în 1848 nici nu era necesarã intervenþia armatei turceºti pt cã revoluþia din Valahia a fost un mic foc de paie iar în Moldova doar s-au gîndit sã facã revoluþie ºi au ajuns pînã la nivel de ºedinþã),iar þiganii încep migrarea spre alte þãri(hai lasã-mã !! ),plãcuþele fiind folosite drept ''permise de trecere''.(erau din aur ? Asa de mari si grele ?)
   Alte plãcuþe au ieºit la vedere in 1942,odatã cu începerea procesului de deportare a þiganilor în Transnistria,folosite de cãtre þigani ca ºi platã(pãi,parcã fuseserã confiscate pe vreme lui Carol),pentru a obþine ''iertarea'' ºi pentru a scãpa de deportare.(ºi ãia de au luat aºa o ºpagã,toþi ai dreacu le-a topit)
Este greu de spus dacã se mai aflã astfel de plãcuþe din aur în posesia þiganilor,foarte probabil cã dacã au mai fost,dupã 1989 au luat drumul colecþiilor particulare din toata lumea,mai ales cã valoarea lor intrinsecã a crescut datoritã legendelor care le poziþioneazã temporal în urmã cu multe sute de ani.(cu sute ? Pãi atunci dv sau unii þigani ar putea uºor sã ne citeascã textele; treaba e ca ºi rezolvatã.Citiþi-ne un text)

/quote]

[Kymosabe]

În realitate,acele placute(doar o parte,care se aflau ''la vedere'') au fost confiscate din ºatra de la Timiºoara,dupa ce Carol I a aflat de acestea,fiind interesat de valoarea lor in aur,nicidecum de valoarea ''istoricã''.Tocmai de aceea,la plângerile repetate ale bulibaºei de la Timiºoara,care solicita înapoierea ''istoriei'',Carol I a dispus copierea acestor plãcuþe ºi realizarea acestora din urma din plumb.Din nefericire,aceste plãcuþe din plumb nu au mai ajuns niciodata în posesia tiganilor.

Sã înþeleg  cã bulibaºa de la Timiºoara era interesatã mai mult de valoare lor culturalã decât cea materialã  .
Hai sã fim serioºi .
Pe aceste plãcuþe nu este prezentatã o istorie a rromilor , ci una a românilor .
Iar rromii nomazi , nu cred cã s-au transformat peste noapte în patrioþi ºi iubitori ai istoriei poporului  care i-a exploatat ºi umilit timp de secole .
Dacã aceste tãbliþe ar fi fost vreodatã în posesia rromilor acestea ar fi ajunse salbe de aur sau , în cel mai rãu caz , canini ºi molari de aur (bling , bling  :wink: ).
Dacã aceste tãbliþe sunt intr-adevãr falsuri din sec. al XIX-lea, este posibil ca autorul lor sã fi apelat la serviciile unui meºter þigan .Pâna aici se poate merge cu presupusul în ceea ce priveºte implicarea þiganilor în aceasta poveste .Nimic mai mult .
Sã spui cã  acestea tãbliþe au aparþinut ,,patrimoniului cultural þigãnesc'' mi se pare o glumã + epitet .
Dacã , printr-o minune , vor apãrea ipoteticile tãbliþe din aur , sunt sigur cã se vor gasi câþiva marocani , cu pancarde la gât , care sã le revendice , aducând ca proba aceasta poveste .

Este doar o opinie personalã . Astept din parte dv. mai multe probe care sã demonstreze cã limba de pe aceste placuþe este romanes .

[adipop]

Sã înþeleg  cã bulibaºa de la Timiºoara era interesatã mai mult de valoare lor culturalã decât cea materialã  .
Hai sã fim serioºi .
Pe aceste plãcuþe nu este prezentatã o istorie a rromilor , ci una a românilor .
Iar rromii nomazi , nu cred cã s-au transformat peste noapte în patrioþi ºi iubitori ai istoriei poporului  care i-a exploatat ºi umilit timp de secole .
Dacã aceste tãbliþe ar fi fost vreodatã în posesia rromilor acestea ar fi ajunse salbe de aur sau , în cel mai rãu caz , canini ºi molari de aur (bling , bling  :wink: ).
Dacã aceste tãbliþe sunt intr-adevãr falsuri din sec. al XIX-lea, este posibil ca autorul lor sã fi apelat la serviciile unui meºter þigan .Pâna aici se poate merge cu presupusul în ceea ce priveºte implicarea þiganilor în aceasta poveste .Nimic mai mult .
Sã spui cã  acestea tãbliþe au aparþinut ,,patrimoniului cultural þigãnesc'' mi se pare o glumã + epitet .
Dacã , printr-o minune , vor apãrea ipoteticile tãbliþe din aur , sunt sigur cã se vor gasi câþiva marocani , cu pancarde la gât , care sã le revendice , aducând ca proba aceasta poveste .

Este doar o opinie personalã . Astept din parte dv. mai multe probe care sã demonstreze cã limba de pe aceste placuþe este romanes .

E greu de crezut ca s-a dorit multiplicarea placutelor de Carol, de catre tigani, ca sa ramana ce, posteritatii...? Istoia noastra, scrisa de altii. Din cate stiu ca tiganii si-au dus cultura de-a lungul timpului, fara inscrisuri. Daca n-au facut-o pentru ei, s-o faca pentru noi...?
adi

[Florin Croitoru]

Am citit multe trãznãi cu privire la aceste plachete de plumb,dar asta le întrece pe toate.Cum au ºtiut þiganii,mînvaþi-aº, sã scrie de rumuni,riomai (ãºtia-i alþii) , de dacebalã ?.....Auzi,nenicuþã, nu vrei sã cînþi asta în alt loc ºi sã nu mai încerci sã vinzi castraveþi la grãdinari ?

[Florin Croitoru]

Ia dã,nenicã, clic pã pozã s-o faci mai mare. E prima vorbã DACEBALO ?
Scrie jos de tot STO PESRE ARMOSA RUMUNOS ? Nu mai zic dã restu...
Pãi astea e vorbe d-ale voastre,trãþi-ar familia ? Vii sã ne bagi deºtele-n ochi acilea ? O-þi fi avut voi fun DACEBAL ?