Tablitele de plumb de la Sinaia

[Kymosabe]

Kymosabe,SUNTU nu poate fi; una cã e scris cu o,iar U pe text e marcat cu Y.Afarã de asta poþi vedea ºi singur de ce nu merge, scrie textul cu SUNTU ºu dacã nu vezi nu mã mai întreba cã e prea simplu.
Traducerea lui Romalo este evident eronatã; nu ai arãtat ceva exenþial, despãrþirea textului.Pune te rog ºi textul lui Romalo.Dacã faci comparaþie între despãrþirea mea ºi a lui o sã vezi de ce a lui e greºitã.Unora am trimis textul citit de mine prin email; se poate auzi cu Media Player.ªtie cineva dacã se poate pune un text citit (voce) pe forum ?

Segmentarea dl. Romalo .
DACieBALO ON ANCiEA DU ARMOSA DAKO CiE O A DESO SONTA DOMYCiIOILA DU PORIRE SO SARMIGETAUSA ACiINO IL A DUPUS ERE STOPESTE ARMOSA RUMUNOS .

Eu nu am spus ca segmentarea dl. Romalo este in totalitate cea corecta . Eu m-am referit strict la acest cuvant ,,SONTA'' .
Dv ati spus ca ca nu poate avea valoare substantivala , eu am demonstrat contrariul .
Nu stiu ce inseamna SONTA ,asa cum nici dv nu sunteti sigur de cuvintele LADU si MYCiIOILA .
Dupa cum spuneam , cate persoane atatea pareri . :wink:

PS Am ascultat fisierul audio  si suna interesant .

[Florin Croitoru]

Aºa puteþi sã demonstraþi aproape orice.Nu vedeþi ce gramaticã are depãrþirea lui romalo ?
Are douã soiuri de i ? Y ºi i ?
STOPESTE ......de la stop ?....to stop ? Nu vedeþi cã e fantezistã?
-semnul CI se transcie simplu de ex DACEBALO,nu DACIEBALO
Pe textul lui Romalo nu sînt marcate sunetele ã ºi î ,atît de dese în româneºte ºi care au fost precis în limba dacã.Nici dacã se admite romanizarea nu se poate ca acestea sã fi evoluat din vreun idiom latin.
Citiþi textul cu voce tare de mai multe ori.Dupã aia citiþi-l ºi pe al meu.
sonta....dacii ziceau sonta pt este ?Nu mergeeeeee.....iar stopeste e chiar o gafã.
DECEBAL, IN SLUJIREA (,,grija'') ARMATEI DACE CE O A(con)DUS-O , ESTE ASEZAT SA PUTREZEASCA SUB SARMISEGETUZA , ACI UNDE EL A DEPUS SUFLET SA STAVILEASCA ARMATA PROROMANILOR
DACieBALO ON ANCiEA DU ARMOSA DAKO CiE O A DESO SONTA DOMYCiIOILA DU PORIRE SO SARMIGETAUSA ACiINO IL A DUPUS ERE STOPESTE ARMOSA RUMUNOS
Mulþimesc,Jackie.

[Kymosabe]

-semnul CI se transcie simplu de ex DACEBALO,nu DACIEBALO

Greseala imi apartine mie nu dl. Romalo . In carte este folosit caracterul pentru Ci , iar eu am transcris DACIEBALO .

[Florin Croitoru]

Are cineva cartea ing Dan Romalo ?
adipop, aþi afirmat cü un traducütor genial din Piteºti ar fi descifrat plachetele.Aveþi vreun text descifrat de acesta ?

[Kymosabe]

Are douã soiuri de i ? Y ºi i ?

Pentru Y valoarea fonetica pe care o atribuie dl. Romalo este iu.

STOPESTE ......de la stop ?....to stop ? Nu vedeþi cã e fantezistã?
sonta....dacii ziceau sonta pt este ?Nu mergeeeeee.....iar stopeste e chiar o gafã.

Intr-un alt text apare expresia ,,...sto pito ...''  , pe care dl Romalo a tradus-o de aceasta data
,,sta pitit (ascuns)''. :roll:

[Florin Croitoru]

Aveþi cartea ? Discutãm pe texte,nu aºa.
Dacã Y e iu, cum a fost scris U ?
Cel puþin puneþi textul complet.Eu nu am de unde sã îl iau.

[Kymosabe]

Aveþi cartea ? Discutãm pe texte,nu aºa.
Dacã Y e iu, cum a fost scris U ?

Puteti downloada cartea de aici http://rapidshare.com/files/101227535/Cronica_geta.rar.html

[Kymosabe]

Iata placuta si textul cu segmentarea dl. Romalo :

[Kymosabe]

Valorile fonetice din limba românã pentru fiecare caracter .

[Florin Croitoru]

mulþumesc am luat cartea.
textul plachetei citit la vitezã normalã

[Arckadii]

Suna foarte interesant.

Ark

[Kymosabe]

Am vazut ca pe forumul dacia.org exista vreo 3 variante de segmentare a textului toate diferite.
Voi incerca sa prezint si eu o varianta sper sa nu se supere nimeni . :lol:

DECEBALO   ONANCEA DU ARMOSA DAKO CEO ADESO SONTA  DO MYCiIO ILA DU PORERE SO SARMIGETAUSA . ACiINO ILA DU POSERE STO PESTE ARMOSA RUMUNOS .

O posibilã traducere ar putea fi urmãtoarea :

DECEBAL , ÎN FRUNTEA ARMATEI DACE CEA SFÂNT UNITÃ

LUI MYCiIO PORUNCA (ordin)  DE  ÎMPÃRÃÞIRE (stãpânire) A SARMISEGETUSEI

AICI PORUNCA (ordinul) DE  PUNERE  ( numire, investire) :  STAI PESTE (conduce ) ARMATA RUMÂNILOR 

LEXIC:

CeEO - cea ; lat. ecce illa = pron. aceea , acea
ADESO - unitã ; lat. adhaesio, -onis = s.f. aderare, alipire
SONTA - sfântã ; lat. sanctus, -a, -um = adj. Sfânt; inviolabil; de neatacat
DU PORIRE - de a conduce, de a împãrãþi  ,  lat.  impero, -are, -avi, -atum = vb. a porunci , a impune (împãrat vine de la lat. imperator)   
ACiNO - aici unde , probabil o prescurtare a expresiei in latina ad hicce unde  ( acine->  acino)
PUSERE   - de punere ,  lat. pono, -ere, -posui, positum = a pune
STO – a sta  , lat. sto, stare, steti, statum  = a sta , a aseza
ILA – poruncã sau ordin  (?)   

[Florin Croitoru]

Dacã ziceþi cã acordurile gramaticale din despãrþirea dv sînt corecte ºi credeþi cã dacii vorbeau asemãnãtor cu francezii (cu IU)
Nu e POSERE pe plachetã ci POSERO; Partea de literã care se vede e rotunjitã; deci nu este E ci O.Despãrþirea dv are neajunsul cã o parte din ea este exact limba romînã iar altã parte , nu.
Citiþi-o singur de vreo 30 de ori ºi ascultaþi-vã.
A spus cineva cã un tip genial a fãcut traduceri la plachete (Tudor Diaconu). Arãtaþi vã rog un text despãrþit de acesta.

[Kymosabe]

Dacã ziceþi cã acordurile gramaticale din despãrþirea dv sînt corecte ºi credeþi cã dacii vorbeau asemãnãtor cu francezii (cu IU)

Probabil va referiti la construcþia ARMOSA DAKO CeEO ADESO SONTA
Cele douã adjective se acordã in gen si numãr (feminin , singular) cu substantivul ,,armosa'' (armosa dacã cea adesã sântã) .  Tradus ,,mot a mot'' ar fi ,,armata dacã cea unitã (si) sfântã . Existã ºi  în limba românã astfel de construcþii  in care lipseºte conjuctia ºi : ex ,,fata cea tanarã frumoasã '' .

Nu stiu ce limbã vorbeau dacii (unii spun ca ar fi fost o latinã barbarã sau vulgarã) , insã , in text apare construcþia genitivalã ,, ONANCeEA DV ARMOSA'' (în fruntea armatei). Aceasta este   specificã limbii franceze , unde articolul genitival  este pus in faþa substantivului (ex. ,, le jardin du Palais du Roi ''– grãdina palatului regelui). Dupã cum se observã, in limba românã , articolul genitival in cazul substantivelor comune ,  este pus la sfarºitul cuvântului (exceptie fac desigur substantivele proprii , spunem  ,,in faþa lui Ion'' ºi nu ,,in faþa  Ionului'') .

Nu e POSERE pe plachetã ci POSERO; Partea de literã care se vede e rotunjitã; deci nu este E ci O.Despãrþirea dv are neajunsul cã o parte din ea este exact limba romînã iar altã parte , nu.

Eu cred cã este POSERE . In cartea domnului Romalo apare in acest fel ºi il cred pe dumnealui deoarece a avut ocazia sã fotografieze si sã studieze aceastã placuþã in 1987 la Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan'' din Bucuresti .

Citiþi-o singur de vreo 30 de ori ºi ascultaþi-vã.

Am facut acest lucru ºi am constat cã  este important pe ce silabã cade (este pus) fiecare accent .


PS In partea de jos a plãcuþei se mai aflã un text scris prin incizare , care este insã greu de descifrat .

[Florin Croitoru]

am înþeles cã SONTO e verb la dl Romalo; de aceea am zis cã nu se potriveºte gramatical.
ARMOSA DAKO CeEO ADESO SONTA....dacã vã place asta.....eu zic cã nu prea are logicã ,dar nu fac polemicã.
Pe fotografia mea acel E apare cam rotunjit; în orice caz nu e un element esenþial.
Fotografiile d-lui Romalo sînt de o calitate f slabã.
DU este specificã ºi limbii franceze dar ºi altor limbi chiar dacã nu se zice exact DU: înainte de rãscruce, înainte de asta, ºi popular "înainte de casa lui ".Sau în Muntenia ºi Oltenia:
cin se ia cu mine bine
îi dau haina du pã mine
(fireºte existã ºi "dã pã mine")