Visul

[baaron]

Pentru cine are de gand sa citeasca mai multe despre Vis ...
"Arta Visatului" de Carlos Castaneda

O puteti extrage de aici http://www.rufon.org/forum/index.php/topic,819.0.html

[Elvin]

     n-am spus ca visul e o dejectie a creierului ?
    uite ce am visat [la cald]: eram intr-o camera cu Picard si cu inca unul. Aia 2 discutau ceva inalt [intelegeam cuvintele, dar ideile din spatele cuvintelor nu] si a intrat Q, si inca unu care mi-a adus un ceai. Tipul cu ceaiul era intre mine si Q. Inainte de a bea ceaiul m-am insemnat cu Sfanta Cruce pe mine si ceaiul [asa fac si-n realitate cu lichidele si alimentele].  Deci Q era cu spatele la mine si mai era si ala intre mine si el. Dupa o vreme Q s-a intors catre mine manios si mi-a aratat un fel de document contabil unde ochii mei s-au oprit pe 2 cruci puse acolo, si el ma intreba de ce-am facut acele miscari. Eu chiar si in vis ma intrebam daca atotstiutorul Q nu are habar de Sfanta Cruce, ori isi bate joc de mine in stilul lui. In ultima faza eu i-am zis "Niciodata n-o sa intelegi de ce-am facut asta" la care el m-a strans de gat si-n in 'spaima' aceea m-am trezit

  Precizez ca am vazut toate episoadele star trek next generation [176]

   Asemenea vise demente, arata ca pe timpul noptii creierul intr-adevar isi elimina dejectiile, sub forma unor puneri in scena aberante, si-n acelasi timp prin treaba asta se mentine el la un nivel functional in lipsa activitatii constiente [se pare ca procesele de maintenance nu ajung]

   Cele "premonitorii' eu ziceam ca nu sunt vise [ca sa nu le spurcam o data cu dejectiile standard] le numeam 'vedenii'


 

[darkness]

nu e chiar asa!!!
ce probleme cu fiscul ai?! :-D :lol: :lol: :lol:
creierul tau a pus problema/ideea care -poate inconstient- te macina, intr-un montaj star trek...pacat de film...


si eu am mai visat ceva,care m-a lasat fara cuvinte, pentru ca nu inteleg absolut nimic...
acum 2 nopti am visat pentru prima data ca eram pe o campie ..nu se vedea nimic,absolut nimic in jur( deal,munte, tufis, copac etc )...cerul era albastru-roz, fara soare desi cred ca era zi pentru ca era destul de luminat, fara nori,iarba era un verde cenusiu...si in mijlocul campiei era un scaun alb....
am acest vis in fiecare seara si deja ma streseaza ca nu gasesc simbolistica si nu inteleg nimic...
nu am mai avut alte vise "preventive", nu mi s-a intamplat nimic iesit din normal,nu am mai iesit afara de vreo 2 saptamani pentru ca am o problema iar elvin precis va zice aici ca m-a ajuns mana lui dzeu etc....

[pri3st3ss]

se pare ca nu iti raspunde nimeni,darkness,au ramas in pana de idei...

[calinahanna]

@darkness

Probabil ca e tot o alegere...
Te asezi sau nu.
Daca te asezi... poate observi diverse lucruri mai bine...
Daca nu te asezi, poate vezi al cui e locul de fapt...
Poate era cineva in spatele tau, cu care trebuia sa te "bati" pentru a te aseza pe scaun...Ca in jocul ala stupid..

Pot sa iti spun ca, daca as reusi sa intru in visul asta constient, as darama scaunul, sa vad ce e sub el :lol:Serios. :|

[darkness]

posibil,calinahanna,dar deja ma trezesc speriat...cred ca e mai mult decat o alegere... :x

[lryco]

Cred ca visele,in functie de importanta pe care le-o acordam pot sa ne ghideze in unele situatii din viatza reala.Acestea implicit conduc la deja'vu si superstitii...Dar ptr mine exista o oarecare stabilitate,dak visez!
Aici intervin unii factori spirituali,cum ar fi mersul la biserica,rugaciunile,si bine inteles o viata cu pacate kt mai putine.Ar mai fi si altele,dar nu insist...
Toate acestea ne inbunatatesc noua puterea de a privi in necunoscutul cu care am fost inzestrati(kre il purtam cu noi),acesta avand si o parte in vise.Eu mi-am pus f multe intrebari despre acest fenomen,despre interpretarea lor,si mai ales dak ma vor face sa-mi descopar viitorul..
Am fost destul de indraznet in privinta aceasta si am tot fortat nota,adik sa-mi impun kteodata sa visez ce trebuie sa fac la cateva zile dupa acea noapte,sau la un timp imediat,uneori iese,dar de cele mai multe ori nu!!!!Am facut aceste lucruri dupa ce am observat ca visele imi trezesc deja'vu-uri,destul de ciudate!!
Asa k eu cred k visele,in functie de puterea noastra de a crede,si echilibrul spiritual cu forta divina,pot descrie viitorul.Oricum acestea pot arata oricaruia din noi viitorul,problema este dak stim sa simtim,sa putem sa il vedem...
Eu personal am avut tot felul de vise,si am avut probleme cu ele de mic,d-aia am scris acestea,din propriile mele trairi si concluzii!!

[xennon_2000]

 :lol:
Sa pui si u aici un vis de-al tau!Sa vedem cat de ciudate sunt acele vise!

[xennon_2000]

Onirologia, stiinta despre vise s-a nascut si a evoluat datorita impasului in care se gaseste cercetarea naturii psihicului si spiritului uman.
In cercarea omului de explorare a visului uman atestata prima data stiintific in scrierile persanilor, a intampinat intotdeauna zeci, sute si mii de oprelisti, care au transformat visul uman intr-un adevarat si permanent mister al existentei.
In ultimul deceniu, dezvoltarea domeniilor neurostiintelor si in special a neurobiologiei a permis elucidarea partiala a misterelor ascunse dincolo de poarta taramului secret al visului

Enigma visului in lipsa somnului
Astfel, anul acesta s-a demonstrat ca visul nu este specific mamiferelor , asa cum se credea si nici macar starii de somn. Psihologul englez Dr. Tobias D. Lechenen a aratat ca starea in care apare visul este o stare de contact cu o alta lume specifica fiecarui individ in care scarile de valori a informatiilor cunoscute capata proportii diforme. Aceasta este definitia propusa de Dr. Lechenen, care incearca sa explice straniul fenomen al viselor prezente la pesti ososi, despre care se stie ca nu dorm. Descoperirea prezentei visului la pesti care apartine aceluiasi autor, ridica problema naturii si originii reale a viselor.
Tehnicile de tip EEG (electroencefalografie), aplicate pestilor, scot clar in evidenta modele de vis variate ale pestilor evoluati. Incercarile de interpretare ale viselor pestilor nu au ramas decat la nivelul de speculatie, fenomenul fiind studiat in prezent de catre zoopsihologi. O intrebare care se impune automat este :"De ce oare au nevoie pestii sa viseze?" In cazul omului, explicatia cea mai simpla pe care o putem oferi este:"Omul viseaza pentru ca are un creier extrem de bogat in informatii si o capacitate nelimitata de a conecta informatiile, chiar si in somn." Visul era necesar pentru om ca alternativa la o evadare din realitatea fie prea stresanta fie prea monotona , ca si la mamifere. Pestii sunt insa specii a caror activitate este condusa in cea mai mare parte de latura instinctiva ceea ce nu presupune o poarta de evadare din fata stresului sau a monotoniei si nicidecum pentru u exercitiu provocat de necesitatea puterii creative, cum se intampla la mamifere. Analizand acest aspect putem spune ca visul in stare de veghe al pestilor ascunde in realitate o mare parte din enigmele neelucidate ale viselor.
Biopsihologii canadieni de la Toronto Univ. considera ca omul in stare de veghe in anumite stari critice poate avea manifestari asemanatoare visului pestilor, ceea ce explica partial unele halucinoze (halucinatii constiente), sau deja-vu-uri. Mai mult, aceeasi cercetatori canadieni considera ca imaginatia creativa in special din domeniul artistic s-ar datora unor vise asemanatoare pestilor, ce apar in stare de veghe.

Teoria energiilor necunoscute care determina visele
Studiile din acest an asupra fenomenelor de tip vis ale pestilor si amfibienilor efectuate de Kannie Mac. Densville de la Univ. Edinburgh arata ca in timpul trecerii la starea onirica (vis), creierul animalului studiat creste efectiv in greutate cu 0,02%. Estimarea a fost facuta prin inregistrari electrice ale emisiei electromagnetice a masei de neuroni din creier. Energia care determina aceasta crestere in greutate este primita in zona de contact a terminatiilor care aduc la creier informatie vizuala! Sintetizand toate aceste date se poate trage concluzia ca in momentul si in timpul desfasurarii visului, exista o intensa si activa captare a unei energii care provine cu siguranta din afara creierului si nu din interior, cum se credea pana in prezent. Acelasi aspect al depistarii unei zone active de receptie de energie a fost constatata si la inducerea a 80% dintre visele umane nocturne. Neurobiologii canadieni sunt de parere ca nu este exclusa posibilitatea ca unele vise sa fie determinate de o anumita sensibilitate a zonelor scoartei cerebrale pentru captarea unor unde electromagnetice cu o anumita structura si organizare. Odata cu aceasta descoperire se valideaza practic posibilitatea ca scoarta cerebrala umana, dar si a altor vertebrate sa fie o statie de receptie pentru anumite forme organizate de energie, care au drept cheie de intrare a anume frecventa de unde electromagnetice Judecand astfel este mult probabil ca deciziile noastre in starile critice, din timpul viselor scurte de veghe, ca si visele nocturne sa fie declansate sau chiar controlate de forme ale unei energii necunoscute de origine terestra sau, de ce nu, extraterestra.
Dr. Connie W. Loops de la Univ. din Toronto, considera ca descoperirea faptului ca primirea de energie determina aparitia viselor este calea de a intelege ca majoritatea viselor nu sunt decat un import de informatie, dintr-un alt univers informational, total diferit de cel tridimensional, terestru.

Teoria energiei spiritelor
Descoperirea declansarii viselor prin import de energie din exterior a trezit in mod special interesul cercetatorilor din domeniul parapsihologiei. Biofizicienii rusi de la Institutul de studii Eco-biologice si parapsihologice din Sankt Petersburg sunt de parere ca energia necunoscuta care induce visul uman apartine asa-ziselor spirite calatoare. In sprijinul acestei idei, Galia V. Krusinova demonstreaza ca 80% dintre persoanele care locuiesc in preajma unui agonic, au o activitate onirica de 10-20 ori mai crescuta decat in mod obisnuit. Studiul efectuat pe un esantion de 800 de persoane verifica si faptul ca odata cu survenirea unui deces, toti cei aflasi in apropiere au un vis cu totul neobisnuit deseori comun in ceea ce priveste prezenta culorii rosu si alb. Cercetatoarea din Rusia este convinsa ca o mare parte din vise sunt determinate de popasul scurt pe care il face energia organizata a spiritului in permanentul sau pelerinaj pe pamant. Spiritul dupa moarte in opinia Galiei ar fi o forma de energie in vesnica miscare in care statiile de releu nu ar putea fi altele decat creierele umane compatibile energetic.

[pri3st3ss]

nu a mai visat nimeni absolut nimic interesant?

..atunci am sa va povestesc eu doua vise ...


eram pe o insula,destul de mare...intr-un oras care era cu spatele la un vulcan,un oras din sticla/pexiglas ..
totul era plin de freamat si bucurie,oamenii erau stransi intr-o gradina minunata si se uitau la cer...s-a racit afara si s-a intunecat un pic si am ridicat privirea si am vazut o eclipsa...
culorile erau foarte intense si absolut minunate, nu erau cele normale pt o eclipsa...era mult bleu si alb neon si roz, ca o floare in jurul astrilor...
apoi, pe cer a aparut un al 3lea astru..mare si negru si s-a mai format o eclipsa...
oamenii s-au speriat,au inceput sa se agite..spuneau ca e semn rau....
in acelasi timp, am crescut pana la cer si am atins cu degetele cele cateva constelatii aparute..nicio stea in jur,doar 4 constelatii..
apoi a urmat un cutremur,oamenii alergau si eu le-am spus sa fuga spre vulcan,unde stiam eu ca este salvarea..in schimb,ei fugeau spre mare si valurile uriase ii striveau



al doilea vis :


va mai amintiti de visul meu cu cele 9 insule?
acesta:

cele 9 insule erau concentrice si doar legate cu un culoar lung un pic bombat,care avea, pe o parte si alta, coloane...la intrarea pe fiecare "insula",plateam un fel de tribut,dar nu mai stiu ce dadeam pt ca niciodata nu am visat asta,ci doar ca eram in mijloc si stiam ca sunt insule concentrice, ca e un culoar cu coloane, ca trebuie sa platesc, ca dedesubt e o apa neagra...
nu am fost atentionata in privinta nici unui aspect al arhitecturii,sau apei...
mirosuri....as putea spune ca miroasea a proaspat..a iarba proaspat cosita mai exact si apa sarata ca dupa furtuna...( probabil acest aspect ultim e influentat din exterior)
ma simteam in siguranta, nu mi-era teama , nu eram stanjenita,ma comportam de parca as fi stiut locul de f mult timp,de parca nu ma  duceam acolo pt prima data..eram imbracata in alb,era o rochie lunga si larga si miroseam a trandafiri ( asta nu e influentat de nimic, caci nu am trandafiri in apropierea casei mele)....

(mai multe informatii aici : http://www.rufon.org/forum/index.php/topic,518.45.html )

ei bine, de data asta  aveam in mana un cutit de argint cu lama plina de sange si mentorul meu zacea pe jos...simteam sangele atingandu-mi picioarele , simteam o iubire uluitoare fata de el; din sange venea parca o "putere" ..ca un curent electric...
am pus "putere" in ghilimele pt ca inca nu stiu daca asta primeam,sau eram scarbita de crima si doar m-a trecut un fior...
totusi eram foarte linistita, in jur cantecele s-au intensificat,am simtit ca plutesc si ca ma dilat ,scaldata intr-o lumina orbitoare;nu am dat drumul cutitului si una din cele 4 forte din incapere s-a apropiat,a luat sange de pe lama si mi-a facut un semn pe frunte..si "iubitului" meu la fel; nu eram infricosata,nu ma temeam..simteam ca trebuia sa infaptuiesc crima ,ca cineva trebuia sacrificat si intr-un fel ii eram recunoscatoare mentorului ca s-a oferit, in loc sa imi ucid "iubitul", asa cum trebuia de fapt sa se intample...

[darkness]

totul seamana cu un ritual bine pus la punct..tu pt ce luptai? pt dragostea ta,sau pt putere?

[calinahanna]

@Darkness... welcome back.

@pri3st3ss

apoi a urmat un cutremur,oamenii alergau si eu le-am spus sa fuga spre vulcan,unde stiam eu ca este salvarea..in schimb,ei fugeau spre mare si valurile uriase ii striveau

Te mai mira ca nu te ascultau?

[pri3st3ss]

da,ma mira,pt ca eram de-a lor,..adica faceam parte din poporul acela, nu eram doar spectator.... :|

darkness..cred ca luptam pt putere...dragostea era pe planul doi si erau mai multe in joc,dar desigur, celalalt barbat era mult mai dragut decat mentorul....apoi iti dai seama..NU TE POTI INDRAGOSTI DE UN MENTOR, darkness...macar principii etice...cel putin asta e viziunea mea...si astfel mi-am explicat si acea scarba pe care am simtit-o...

[darkness]

ms,calinahanna

priestess,ma omori cu principiile tale etice..dragostea poate trece peste ele,dar trebui ca si persoana sa se lase prinsa de dragoste..daca ea se incapataneaza,ajungi sa iti ucizi mentorul nu cu o lovitura de cutit,ci incetul cu incetul..
ce semn v-a facut preotul pe frunte? e un fel de..miruire in fata unor forte superioare..spiritele voastre pot fi mereu impreuna...
ti-ai gasit spiritul pereche?

[xennon_2000]

Cercetatorii de la Princeton au studiat legatura dintre activitatea creierului si procesul prin care ne amintim anumite imagini. Ei au descoperit ca, atunci cand ne amintim ceva, noi "calatorim in timp" inapoi in momentul si in contextul in care ne-am format amintirea respectiva. Cu alte cuvinte, memoria nu este un fel de dulap in care tinem stocate amintirile ca pe niste dosare. Lucrurile pot fi descrise mai degraba in felul urmator: Atunci cand ne aflam intr-o anumita situatie, anumite lucruri ne atrag atentia si ne produc emotii, ganduri etc. Pentru a ne aminti ceva, noi ne retranspunem imaginar in situatia respectiva, iar creierul nostru genereaza din nou aceleasi emotii, ganduri etc. (sau daca nu exact aceleasi, macar unele asemanatoare).

Studiul a fost coordonat de Kenneth Norman, un profesor asistent de psihologie, si de Sean Polyn care si-a luat in 2005 doctoratul in psihologie la Princeton, iar acum lucreaza la universitatea din Pennsylvania. Acestia au colaborat cu Jonathan Cohen, directorul Centrului de Studiere a Creierului de la Princeton si cu Vaidehi Natu, care lucreaza si el in laboratorul lui Norman.

Ei au folosit o tehnica performanta de a scana activitatea cerebrala numita fMRI (functional magnetic resonance imaging), dezvoltata in anii '90. Aceasta tehnica detecteaza acele portiuni din creier care sunt cele mai oxigenate, fiind capabila sa dea o imagine in timp real a activitatii cerebrale (se presupune ca ariile active la un moment dat din creier folosesc mai mult oxigen decat celelalte si, deci, detectarea ariilor cele mai oxigenate ne indica unde are loc activitatea cerebrala cea mai intensa).

Participantilor la experiment li s-au aratat 90 de imagini din trei categorii - fetele unor celebritati, locatii faimoase si obiecte obisnuite, apoi li s-a cerut sa-si aminteasca imaginile. Cercetatorii au folosit tehnica fRMI pentru a detecta starile mentale ale participantilor atunci cand li se aratau imaginile si apoi cand isi reaminteau imaginile.
Cercetatorii au reusit sa arate ca celor trei clase de imagini le corespund trei clase diferite de activitate cerebrala – cu alte cuvinte, activitatea cerebrala atunci cand vedem sau ne amintim o fata de om este sensibil diferita de cea cand vedem sau ne amintim o locatie sau un obiect obisnuit.
In plus, s-au mai constatat doua lucruri extrem de interesante:
Pe de o parte, s-a observat ca exista o corelatie mare intre activitatea cerebrala din momentul in care participantilor li se aratau imaginile pentru prima data si activitatea cerebrala din momentul in care ei isi aminteau imaginile. Aceasta activitate cerebrala nu este localizata intr-un anumit loc din creier, ci este un tipar complex – cu alte cuvinte, amintirea nu este stocata undeva anume, ci este o combinatie complexa de reactii. Aceste lucruri sugereaza deci ca procesul prin care se amintim este un fel de "calatorie in timp mentala".
Kenneth Norman: "Atunci cand incerci sa-ti amintesti ceva ce s-a intamplat in trecut, ceea ce faci este sa reinstantiezi contextul mental al evenimentului respectiv. Daca reusesti sa te reintorci la starea de spirit pe care o aveai atunci cand se desfasura evenimentul pe care incerci sa ti-l amintesti, vei reusi sa-ti amintesi o serie intreaga de detalii. Tehnicile folosite in studiul nostru ne-au permis sa vizualizam cat de bine reusesc subiectii sa recupereze treptat treptat starea lor mentala initiala."

Un alt lucru interesant descoperit de echipa de la Princeton a fost ca, aproximativ cu cinci secunde inainte ca participantul sa-si aminteasca efectiv o imagine anume, in creierul sau aparea o activitate cerebrala specifica clasei in care era imaginea respectiva. De pilda, daca isi amintea o locatie, aparea mai intai activitatea cerebrala a locatiilor in general. Acest lucru arata deci ca pentru a ne aminti ceva noi trecem printr-un proces de particularizare de la cazul general la lucrul concret pe care ni-l amintim.
Spectaculos este si faptul ca, monitorizand activitatrea cerebrala a participantilor, cercetatorii reuseau sa ghiceasca ce imagine anume isi vor aminti ei, inainte chiar ca acestia sa-si constientizeze amintirea.

Se spera ca acest gen de studii sa aiba impact nu numai teoretic ci si practic in vindecarea unor boli precum Alzheimer, in care pacientii sufera o pierdere a amintirilor.