Autor Subiect: Yama si Nyama  (Citit de 2954 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline mm

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 624
    • Vezi Profilul
  • Liked: 597
  • Likes Given: 294
Yama si Nyama
« : 26 Ianuarie 2015, 17:51:06 »
YAMA
.  Asa cum sunt mentionate in Yoga Sutras ale lui Patanjali, sunt in numar de cinci /si cinci,
1 - AHIMSA (nonviolenta);
2 - SATYA (adevarul);
3 - ASTEYA (non-furtul);
4 - BRAHMACHARYA (continenta);
5 - APARIGRAHA (nonposesivitatea).
NIYAMA
1 - SAUCHA (purificarea);
2 - SANTOSA (multumirea);
3 - TAPAS (austeritatea);
4 - SVADHYAYA (studiul);
5 - ISHVARAPRANIDHANA (adorarea Divinului).

.  1) AHIMSA
Cuvantul ahimsa e format din particula "a" -care inseamna "non"- si din substantivul "himsa" care inseamna "ucidere" sau "violenta". Este mai mult decat un imperativ sa nu ucizi caci are un inteles mai larg ce implica iubirea. Aceasta iubire cuprinde toate creaturile caci suntem cu totii copii aceluiasi Tata Dumnezeu.
Efecte
.  Practica constanta a non-violentei (AHIMSA) are drept efect universal dezradacinarea sentimentelor de ostilitate fata de orice fiinta. In preajma aceluia in care non-violenta a prins perfect radacina, toate fiintele renunta la ura, antipatie sau dusmanie.

2) SATYA (adevarul)

.  Satya sau adevarul este cea mai importanta regula de comportare. Mahatma Gandhi spunea: "Adevarul este Dumnezeu si Dumnezeu este Adevar." Asa cum focul arde impuritatile si rafineaza aurul, tot astfel focul adevarului il purifica pe yoghin si arde impuritatile din el.
.  Adevarul a fost in mod special respectat si chiar adorat in traditia yoghina. Vedele afirma ca : " Adevarul este cel ce guverneaza pamantul, apa, cosmosul intreg." Mahabharata afirma chiar ca: "Daca meritul obtinut facand o mie de sacrificii rituale ASHVAMEDHA ar fi pus in balanta cu meritul adevarului (SATYA), adevarul ar atarna inca mai greu." Marele intelept Manu zice: "Toate activitatile umane sunt efectuate gratie cuvantului si nu exista alt mijloc de comunicare a gandurilor decat cuvantul, deci omul care necinsteste cuvantul -care este sursa si fundament pentru toate activitatile- fiind nesincer sau incorect in limbajul sau, se poate spune ca devine in acelasi timp un hot al tuturor lucrurilor pe care el le denatureaza."

.  Practicarea SATYA-ei atrage dupa sine VAK-SIDDHI. VAK-SIDDHI = putere yoghina extraordinara, obtinuta prin practica de SATYA, gratie careia tot ce spune sau gandeste yoghinul devine adevarat, efectiv si se realizeaza (deoarece energia individului se mareste, intrand benefic in rezonanta cu energia subconstientului colectiv).

3) ASTEYA (non-furtul)
 
.  Dorinta de a poseda si de a se bucura de bunul altuia conduce oamenii catre fapte profund negative. Din aceasta dorinta vine indemnul de a fura si invidia. ASTEIA (A= nu, STEYA= fura) sau "a nu fura" include nu numai a lua ceva ce apartine altuia fara permisiunea sa, dar si a nu folosi ceva pentru alt scop decat cel initial sau mai mult decat a permis-o posesorul. Astfel, ea include instrainarea, abuzul de incredere si folosirea gresita

Efecte
.  Cel ce asculta de porunca "Nu fura!", inteleasa in sensul ei general, devine posesorul tuturor bogatiilor.

4) BRAHMACHARYA (continentza)
 
.  In conceptia yoghina, BRAHMACHARYA inseamna continenta, infranare, retinere intr-o anumita directie, avand chiar sensul de abstinenta, focalizare spirituala, transmutarea si sublimarea potentialului sexual, atat de catre barbat cat si de catre femeie. In esenta, se doreste controlul cat mai deplin al al potentialului sexual, fara a se anula posibilitatea exercitarii functiei sexuale.

EFECTE
.  Acela care practica constant continenta (BRAHMACHARYA) isi fortifica toate facultatile launtrice. Continenta permite chiar revelarea Sinelui Suprem; corpul, psihicul si simturile celui care o practica cu tenacitate devin capabile de realizari uluitoare.
.  Referitor la practicarea continentei, celebrul tratat "YOGA DATSHANA" mentioneaza in cap. II, sutra 37: "Aceia sau acelea care practica continenta dobandesc o mare putere."

5) APARIGRAHA (non-acumularea sau modestia)

.  Cuvantul sanskrit GRAHA= apucare (insfacare) si PARI= de jur imprejur; prefixul "A" face cuvantul negativ. S-a tradus prin "a nu ingramadi" sau "a nu aduna". Acesta este asadar un alt aspect mai profund al regulii "a nu fura" sau lipsa lacomiei. A nu fura inseamna sa nu iei ceea ce nu-ti apartine; a nu acumula inseamna sa nu aduni ceea ce nu ai nevoie. Regula este formulata in asa fel incat sa includa si ideea de a nu accepta favoruri, a nu te atasa de obiectele pe care le posezi, a nu acumula bunuri materiale. 


1) SAUCHA
 
.  Inteleptul VYASA afirma in comentariul sau la sutrele lui Patanjali: "Dintre acestea cinci (NIYAMA), purificarea este realizata cu pamant sau cu apa sau cu altceva asemanator, prin post sau sau alte cerinte legate de hrana purificata."

In conluzie, SAUCHA reprezinta activitatea de purificare realizata la toate nivelele fiintei insistand in special pe puritatea mentala. Patanjali, in YOGA SUTRAS,  cap II, sutra 41, afirma: "Prin practica puritatii mentale se dobandesc fericire, focalizarea mintii, control al mintii, viziunea sinelui."

2) SANTOŞA (multumirea)

.  Patanjali afirma in YOGA SUTRAS, cap. II: "Din multumire izvoraste suprema fericire." Ea nu este pur si simplu o acceptare pasiva a imprejurarilor in care te afli ci, mai degraba, o aprobare activa a fiintelor care te inconjoara, o aprobare activa a imprejurarilor, pentru a te folosi la maxim de ele, chiar daca la prima vedere par nefavorabile.

3) TAPAS (austeritatea)

.  Cuvantul TAPAS deriva din radacina TAP= "a arde", "a izbucni in flacari", "a straluci", "a suferi durere" sau "a fi mistuit de foc". El inseamna deci un efort ardent realizat la toate nivelele in orice circumstanta pentru a realiza un scop clar in viata. TAPAS implica purificare, autodisciplina si austeritate. Intreaga stiinta a construirii unui caracter sau a unei personalitati poate fi privita ca o practica a TAPAS-ului . TAPAS reprezinta un efort constient pentru a arde toate dorintele care ne impiedica pe drumul catre scopul propus, este efortul de a atinge fuziunea ultima cu Divinul.


4) SVADHYAYA
 
.  SVA inseamna "Sine" si ADHYAYA inseamna "studiu" sau "educatie". Educatie inseamna conturarea si inflorirea celor mai bune aspecte care exista intr-o fiinta. SVADHYAYA inseamana deci "educatia Sinelui".

.  SVADHYAYA implica lectura spirituala, intr-o stare de elevare a constiintei, a unor texte sacre, cum ar fi: SHIVA SAMHITA, HATHA YOGA PRADIPIKA, YOGA SUTRAS a lui Patanjali, VIJNANA BHAIRANA TANTRA, SHIVA SUTRAS, GHERANDA SAMHITA, cele patru evanghelii din Noul Testament.

 5) ISHVARAPRANIDHANA
 
.  ISHVARA inseamna "Dumnezeu" iar PRANIDHANA inseamna "devotiune neintrerupta" sau "daruire de sine". ISHVARAPRANIDHANA inseamna consacrarea actiunilor, a trairilor, a gandurilor si aspiratiilor catre Dumnezeu. Cel a carui minte si inima vor fi pline de iubire fata de Dumnezeu, nu va mai fi tulburat de mandrie sau de dorinta puterii, eliminand din mintea sa orice gand egoist.
.  ISHVARAPRANIDHANA, prin unirea mintii cu inima in Divin, confera energie, putere mentala si iluminare spirituala. Prin adoratie, mintea este golita de dorinte si devine plina de ganduri pentru Dumnezeu.

.  ISHVARAPRANIDHANA este o practica ce trebuie realizata in fiecare clipa. O forma de inceput consta in rostirea unor rugaciuni la inceputul fiecarei zile sau in momentele mai deosebite precum si inaintea fiecarei mese. Stadiul cel mai inalt in realizarea ISHVARAPRANIDHANEI are ca efect cunoasterea nelimitata a tot ceea ce exista, dar aceasta cunoastere nu este primita din exterior.


  In fisierul meu sunt 22 de pagini, aici am dat doar definitiile foarte restranse ale fiecarei reguli din cele zece (cam doua pagini), cu scopul ca eventualul cititor sa-si poata face o vaga idee despre aceste reguli. Pentru cei care doresc sa cunoasca restul de 20 de pagini, le pot accesa urmand cursurile de yoga ale lui Bivolaru (echipei sale).
Cand te afli la frontierele cunoasterii trebuie sa privesti dincolo de gard.

Offline hanzo

  • Cool
  • ***
  • Mesaje postate: 147
  • as putea indrazni sa am curajul de-a cuteza...
    • Vezi Profilul
  • Liked: 211
  • Likes Given: 286
Re: Yama si Nyama
« Răspuns #1 : 26 Ianuarie 2015, 18:44:15 »
este o cale buna si pentru indrumar catre libertate- sinteze, o poti pune si acolo daca doresti.


Offline fiulploii

  • MARE MAESTRU
  • *****
  • Mesaje postate: 3,549
  • Gen: Bărbat
    • Vezi Profilul
  • Liked: 2189
  • Likes Given: 5366
Re: Yama si N(on)yama
« Răspuns #2 : 26 Ianuarie 2015, 23:11:21 »
Cam lunga calea si plictisitoare  :-D favorabila zic eu, unor vremuri de mult apuse cand '' timpul avea rabdare cu oamenii''.

In general, din ceea ce stiu, consider caile, stilurile sau doctrinele Yoga informatii bune, veridice insa invelite intr-o mare si incalcita ''glazura'' iar aceeasta glazura trebuie data de-o parte incet, aproape cu sfiala si respiratia taiata pentru a savura fiece clipa a existentei.
   Evident ca asta presupune sa fi cunoscator pe domeniu sau un fel de decadentza ori ''perversitate temporala'' de a lungi pana la extaz clipa.

   Si cred ca ajuta perfect la obtinerea unor produse bune din ''tescuirea'' TVM.

Parerea mea..aiurea.

P.S. si mai aiurea , e un fel de '' a da iama ''  :-D