Intalnire de gradul III la Balea Lac
In a doua jumatate a lunii decembrie 1986, in timp ce lucram la manuscrisul cartii “Cazuri OZN in Romania…S-a intamplat maine !”, am dat un telefon la Sibiu economistului Gavril Pal, prieten efemer, alaturi de care participasem, pe parcursul mai multor ani, la diverse simpozioane (cu public) pe teme de exobiologie, parapsihologie sau paleoastronautica....Ii solicitam acestuia cateva amanunte suplimentare legate de evenimentele petrecute in zona Lacului Balea din Muntii Fagaras in toamna anului 1978.
La vremea respectiva, discutasem cu cativa dintre prietenii si colaboratorii apropiati despre acele intamplari si, evident, imi facusem o serie de adnotari intr-unul din caietele mele de insemnari.
Dar nu aveam nici un fel de detalii care sa justifice oarecum includerea lor, a acelor evenimente, in cartea pe care o pregatisem.
Gavril Pal mi-a propus expedierea rapida prin posta a intregului material documentar acumulat in cursul anchetelor de atunci, dar…..acestea nu aveau sa soseasca atat de curand....Intre timp mi-am terminat cartea, pe care am depus-o la o editura din Bucuresti.
Din nefericire, in memoria diriguitorilor de atunci ai destinelor culturii noastre era mult prea proaspata valva si interesul pe care le starnisera aparitia, in octombrie 1986, a celebrei carti “Lumi Galactice” semnata de regretatul Doru Davidovici.
Din acest motiv, ca si din altele, cartea mea nu avea sa apara nici la Bucuresti si nici in anul 1987, ci cativa ani mai tarziu, in 1992, la o editura din Cluj Napoca.
Dar aceste amanunte par a nu mai avea acum prea mare importanta, fac parte din pretul pe care a trebuit sa-l platim cu totii prostiei generalizate si ignorantei ajunse in functii de decizie....Deoarece nu avusesem la dispozitie materialul cu pricina, in cartea pe care tocmai o terminasem, am inclus doar un scurt pasaj referitor la evenimentele de la Balea Lac.
Il redau in continuare:
“Un eveniment curios si extrem de interesant pare sa se fi petrecut in ziua de 23 septembrie 978, in jurul orei 21.00, in apropierea cabanei turistice Balea Lac din Fagaras.
E foarte posibil ca acest eveniment sa poata fi incadrat in categoria “intalnirilor de gradul III”….Pe data de 5 noiembrie 1978 discutam la Bucuresti despre acest eveniment cu inginerii Justin Capra, Gabriel Constantinescu si Octav Misorin…Iar in zilele de 2-3 decembrie, avea loc la Casa de Cultura a Sindicatelor din Sibiu o sesiune de Comunicari Stiintifice, la care de asemenea s-a discutat despre aceasta intamplare….Nu sunt in posesia unor date concrete si precise, de aceea nu ma voi hazarda sa dau amanunte despre acest caz….”
Intr-una din ultimele zile ale lui martie 1987, aveam sa primesc din partea lui Gavril Pal din Sibiu, un plic gros, cuprinzand o serie de pagini manuscrise si dactilografiate, plus cateva schite....In acel moment nu aveam de unde sa stiu ca plicul fusese lasat unei rude care trebuia sa mi-l expedieze dupa ajungerea si stabilirea sa, cu familia, in Germania...In plicul cu pricina se mai afla si urmatoarea nota:…”Am cam intarziat cu materialul solicitat, dar am avut foarte mult de lucru…Poate o sa-ti mai fie de folos…
De nu, arde-l !!...Anexez totodata si manuscrisul…Cu salutari, Gabi”.
Evident, nu am distrus materialul acela, pe care insa nu-l mai puteam folosi pentru cartea mea.
Dar citindu-l cu atentie, incepea sa ma intereseze din ce in ce mai mult.
Urmatoarele pagini isi au sorgintea, de fapt, in acea documentatie originara - manuscrisa si dactilografiata – care, la vremea respectiva, parea a fi rodul unor investigatii destul de amanuntite ale echipei de cercetatori sibieni condusa de economistul Gavril Pal si de profesorul Gheorghe Butiu (pe atunci directorul Casei de Cultura a Sindicatelor din Sibiu, in prezent decedat).
“Cabana Balea-Lac (alt.2027 m) se afla in preajma kilometrului 117 pe DN 7 C (35 km distanta de DN 1 si 79 km de la Curtea de Arges).
Cabana este asezata in caldarea glaciara, pe o peninsula ce patrunde pana in mijlocul celui mai mare lac din Muntii Fagarasului.
Accesul se face cu telecabina tot timpul anului, iar cu automobilul sau alte mijloace de transport vara”.(Balaceanu Valentin, Cristea Hedda, “Muntii Fagarasului, Ghid Turistic”, colectia “Muntii Nostrii”, Editura Sport Turism, Bucuresti 1984, pagina 54)
“Aceasta cabana se bucura de faima celei mai frumos asezate baze turistice din tara noastra…Intr-adevar, oglinda celui mai mare iezer din Fagaras, inconjurata de crestele stancoase, semete, ale Piscului Balei si varfurilor Paltinul, Capra, Vaiuga si Netedul, formeaza un cadru de basm, pe care terasele in trepte ale vaii, cu torentul care porneste din lac si cu intinsele pasuni alpine il completeaza minunat”.(Epuran Gheorghe, “Ghidul Cabanelor, calauza turistului”, editia a II a Ed. Uniunii de Cultura Fizica si Sport, Bucuresti 1964, pagina 167).
In imediata apropiere a cabanei turistice insa, se afla o a doua cabana mai modesta (P+1) unde erau incartiruiti militarii in termen care, la data desfasurarii evenimentelor, lucrau la constructia unui nou hotel turistic in zona…Spun “se afla”, intrucat se pare ca in prezent (1987) aceasta cabana sau baraca militara nu mai exista, ea fiind intre timp demolata.
In acest “cadru de basm” se desfasoara evenimentele atat de misterioase pe care voi incerca sa le descriu in continuare.
Eroii principali ai acestora au fost urmatorii:
1.Radu Ion – Sergent, conducatorul grupului de militari.
2.Vintan Ioan – Caporal.
3.Roth Martin – Lacatus mecanic la telecabina.
4.Cheta Victor – Mecanic la telecabina.
5.Turcitu Dumitru – Fruntas, 21 de ani.
6.Dorr Ioan – Fruntas.
7.Stan Gheorghe – Soldat in termen.
8.Sibu Dumitru – Soldat in termen.
9.Katona Andrei – Soldat in termen, 21 de ani.
10.Thut Gerhard – Soldat in termen, 20 de ani.
11.Vulpe (?) – Soldat in termen.
12.Tischler Rudolf – Sef santier I.C.M.J.
13.Gutu (?) – Locotenent-Major la “Glajerie”, comandantul grupului de militari in termen de la punctul Balea Lac.
Evenimentele au debutat in seara zilei de sambata, 23 septembrie 1978, cand, in jurul orei 24.00, Roth Martin, in varsta de 24 de ani, este trezit din somn de colegul sau Cheta Victor, care era destul de agitat si sustinea, nicimai mult nici mai putin, ca “arde cabana Balea-Lac”.
Uitandu-se pe fereastra cladirii unde dormea (este vorba de cladirea statiei terminus de telecabina), Roth Martin a vazut prin ceata foarte deasa o luminozitate roscata la circa 5-10 metri de el.
Aceasta cuprindea tot campul vizual, parea a avea forma unui semicerc, dar lumina era relativ slaba, probabil datorita cetii, care era atat de deasa, incat nu se putea distinge solul, pietrele de pe jos sau configuratia terenului.
Aceasta lumina pierdea si crestea in intensitate, ca si cum ar fi oscilat sau ar fi fost produsul unei surse miscatoare.
Roth Martin afirma ca nu a perceput nici un fel de zgomot….fiind intuneric in camera si dorind sa observe fenomenul mai bine, el a deschis geamul si a scos capul afara, dar nu a putut vedea mai mult…nu si-a putut da seama daca sursa de lumina se afla pe sol sau deasupra capului si nici din ce directie venea…Nu s-a gandit sa se duca in spate, pe platforma telecabinei, de unde avea o vedere de ansamblu catre partea opusa geamului de la care-si facuse initial observatia….
Deci, nu stie daca in partea aceea – adica spre Valea Balii – exista aceiasi luminozitate.
Desi lumina persista inca, dupa circa zece minute Roth Martin s-a culcat din nou…..la randul lui, Cheta Victor avea sa-I declare mai tarziu lui Tischler Rudolf ca, desi el a iesit pe platforma (a telecabinei), nu a vazut nimic in plus, nu i s-a parut nimic suspect.
S-a luat in discutie ipoteza ca lumina observata ar fi putut proveni de la o lanterna de mana, aflata in posesia unui turist intarziat, care cauta cabana prin ceata deasa…
Dar, atat Roth Martin cat si Cheta Victor nu se aflau de numai cateva zile pe munte – ei lucrau la Balea Lac de mai bine de doi ani de zile.
Deci ar fi putut lesne face deosebirea intre lumina unei lanterne puternice si o alta care ar fi provenit de la eventuala incendiere a cabanei… (Sa nu uitam ca fusese observata, inca de la inceput, “o luminozitate roscata” care “cuprindea tot campul vizual”.)
Pe de alta parte, e putin probabil ca un singur turist putea fi la acea ora tarzie pe drum…..iar daca ar fi fost doi sau mai multi turisti, acestia ar fi facut ceva galagie sau macar ar fi vorbit intre ei…or, era o liniste deplina in imprejurimi….
Iar poteca turistica nu se afla in directia telecabinei….
In fine, daca ar fi fost un automobil care s-ar fi deplasat pe drumul auto din imediata apropiere, zgomotul acestuia s-ar fi auzit in linistea noptii…
Legat de intamplarile aceleiasi seri, iata ce declara fruntasul Dorr Ioan, din grupul de constructori ai noului hotel:
“In ziua de 23 septembrie 1978, in jurul orei 24.00, am iesit din dormitor, care se afla inspre lac, ca sa merg sa beau apa…robinetul, mai precis spalatorul cu robinet, se afla la capatul opus al cabanei, in directia cabanei turistice Balea Lac, la circa 8-10 metri distanta de usa dormitorului meu….alt drum spre apa de baut nu exista, in afara trotuarului din fata cabanei (Figura 1).
Era intuneric si ceata, dar becul de deasupra usii dormitorului meu ardea…..cand am iesit din camera, am observat la o distanta de circa 6-8 metri de mine, in dreptul geamului de la camera gradatilor, pe trotuar, la circa 1-1,5 metri departare de zid (sau poate chiar pe scarile de acces pe trotuar), o silueta intunecata, neagra, care se distingea clar de imprejurimi.(vezi schita de la figura 3, pozitia 1).
Avea inaltimea de circa 1,90-2,00 metri…silueta statea nemiscata si aproape ca se contopea cu intunericul, asa ca nu am putut distinge nici un fel de detaliu (maini, picioare sau cap)…Distanta de la care am vazut silueta era de circa 7-8 metri….Cand l-am zarit am strigat:…”Care esti ma, acolo?”…sau cam asa ceva…..dar nu am primit nici un fel de raspuns si, de frica, m-am intors in dormitor…Peste vreo cinci minute, am iesit din nou, pentru ca imi era sete…am observat din nou silueta, dar de aceasta data era lipita de geam (pozitia 2)….Trebuie mentionat ca geamurile au obloane, care peste noapte se inchid…nici de aceasta data nu am putut distinge detalii…am vazut numai ca silueta era groasa, inalta si mai intunecata decat imprejurimile…..m-am intors din nou in dormitor, de unde am iesit abia peste zece minute, pentru a vedea daca mai este acolo….si, cum nu am mai vazut nimic, m-am dus, in sfarsit , sa beau apa….Cand m-am intors, am intrat in camera gradatilor, i-am trezit si le-am relatat despre ceea ce am vazut…acestia au ras de mine, ca de altfel si colegii de camera, pe care de asemenea i-am trezit….nu am auzit nici un fel de zgomot, nu am observat nici o lumina care sa se asemene celor de la telecabina….” (Fruntasul Dorr Ioan are ca studii patru clase primare, plus alte trei completare la fara frecventa…el a mai auzit despre OZN-uri, dar nu a citit nimic, niciodata , despre acest subiect.)
In linii mari, cam acestea ar fi faptele petrecute in acea sambata seara de sfarsit de septembrie.
In seara zilei urmatoare, duminica, 24 septembrie 1978, in jurul orei 21.45, acelasi Dorr Ioan, impreuna cu colegul lui, soldatul Vulpe, ies din dormitorul lor pentru a verifica daca in capcana pusa in apropierea usii s-a prins vreo….vulpe.(Soldatii de la cabana obisnuiau din cand in cand sa-si mai treaca timpul practicand aceasta forma aproape nevinovata de braconaj: un fel de lat de sarma asezat direct pe pamant, ei sperau astfel sa prinda vulpi, dar se pare ca nu au avut niciodata succes in incercarile lor).
In momentul cand se aflau in fata usii, venind dinspre dormitorul gradatilor, apare sergentul Radu Ion, care dorea sa verifice daca intregul efectiv al soldatilor se afla la acea ora in cabana....Deodata el a exclamat:…”Ia uitati-va ce vine in jos !!!”…cei trei au vazut ca pe ridicatura de pamant din fata scarilor ce urca spre etajul cabanei, in directia statiei de telecabina, chiar langa cisterna de motorina, se afla o silueta intunecata cu o inaltime de circa 2,5 metri (pozitia 3)….au putut aprecia aproape corect aceasta dimensiune, deoarece cisterna in cauza are o inaltime de 2 metri de la sol…pe de alta parte, in aceasta seara, spre deosebire de precedenta, vremea era senina, fara ceata sau negura….In aceasta faza a observatiei, Dorr Ioan sustine ca a vazut cum silueta isi misca “picioarele”, fara insa a le putea distinge clar, miscarea aceasta fiind lenta, greoaie….El crede ca a mai putut vedea si un fel de “maini” care atarnau pe langa corp, ca doua mari semicercuri sau paranteze…..A comparat miscarea siluetei cu aceea a cosmonautilor pe Luna, asa cum vazuse el la televizor.
Fara sa mai comenteze, au intrat toti trei in dormitor, anuntandu-i pe ceilalti despre cele observate afara…Dar in acelasi moment, cei aflati in dormitorul invecinat au inceput sa strige la ei, prin peretele despartitor din scanduri, ca cineva le-a deschis obloanele…
In dormitorul vecin, soldatii isi omorau timpul jucand remy…Turcitu Dumitru statea pe scaun cu spatele catre geam, cand ceilalti au exclamat ca cineva a deschis obloanele…s-a intors si el si a vazut ca, intr-adevar, obloanele fusesera deschise…S-a mirat, cu atat mai mult cu cat el insusi fusese acela care, inainte de a intra in dormitor, inchisese obloanele de la camera lor….
Le legase cu o sarma pe care o rasucise cu patentul si le intarise cu un lat transversal pe din afara, ca sa nu se deschida daca ar fi inceput sa bata vantul in timpul noptii…
Contrariat, Turcitu Dumitru a iesit din camera si s-a dus afara ca sa vada cine ar fi putut deschide obloanele de la camera lor….Nu a observat nimic deosebit si, prinzand putin curaj, s-a indepartat de cabana urcandu-se pe ridicatura de pamant aflata in directia telecabinei…In acel moment, a vazut ca in apropierea motoarelor Diesel, la circa 10-15 metri de acestea, se afla o silueta mare, intunecata (pozitia 4)….Desi din cauza intunericului nu a putut distinge prea bine, el a vazut totusi ca era vorba de o silueta cu contur umanoid, avand pe cap doua “coarne” indoite spre spate, picioare butucanoase si doua maini prevazute cu “gheare” lungi…S-a speriat rau si s-a intors rapid in dormitor…colegii l-au intrebat daca a vazut pe cineva (ei referindu-se, desigur, la “cineva” care ar fi putut sa le deschida obloanele), dar Turcitu Dumitru le-a raspuns negativ, nedorind sa-i sperie si pe ei….
Din dormitorul alaturat – unde intrasera cu putin timp inainte Dorr Ioan, Vulpe si Radu Ion, povestind despre cele vazute – a iesit soldatul Katona Andrei care, urcand in urma lui Turcitu Dumitru, a vazut la randul lui silueta, dincolo de cisterna, spre locul unde se aflau motoarele Diesel…S-a aplecat, a luat de jos doua pietre pe care apoi le-a aruncat in directia aceea….din cauza intunericului, nu si-a putut da seama daca si-a atins sau nu tinta….Dar a auzit clar venind de acolo un fel de “pufait”…Dupa care s-a intors si el tot atat de rapid in propriul dormitor, punandu-i in tema pe ceilalti asupra celor observate….
Thut Gerhard (20 de ani, 8 clase primare plus un curs de calificare de tamplar), care se afla in acelasi dormitor cu Dorr Ioan, Vulpe, Radu Ion si Katona Andrei, a reusit intre timp sa se imbrace si a iesit la randul lui afara ca sa-l vada pe acel “drac”, cum fusese botezata silueta de catre Radu Ion. (Acesta din urma a iesit si el, o data cu Thut Gerhard, cu intentia de a merge in celalalt dormitor ca sa verifice povestea cu obloanele deschise).
Miscandu-se mai greu, Thut Gerhard nu a mai apucat sa vada cine stie ce….El a observat totusi, chiar de langa usa, cum o “umbra mare”, “fuge” cu pasi greoi, “de parca era scafandru”, pe creasta ridicaturii de pamant, spre stanga, din directia cisternei inspre Valea Balii…Or, in partea aceea era prapastia !!!
Subiect: Intâlnire de gradul III, Bâlea Lac, 23-25 septembrie 1978 (Cãlin N. Turcu) (Citit de 71089 ori)