Autor Subiect: Pompei/Herculane distruse de eruptia vulcanului Vesuvius dupa anul 1700 en-nici macar ipoteze  (Citit de 62745 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline Dharanis

  • Cool
  • ***
  • Mesaje postate: 212
    • Vezi Profilul
  • Liked: 155
  • Likes Given: 0
HARTA ORIGINALA REGNUM NEAPOLITANUM (THEATRUM ORBIS) SEMNATA ABRAHAM ORTELIUS, cronologia oficiala 1570 e.n.:

http://www.bergbook.com/images/22775-01.jpg (cu zoom-in se poate vedea clar orasul Pompei, langa muntele Vezuvius)



POMPEI, ORAS IN PLINA ACTIVITATE, PE HARTA CREATA DE ORTELIUS IN ANUL 1570 E.N. (CRONOLOGIA OFICIALA)




O alta dovada extraordinara ca Pompei era un oras in plina activitate pe timpul Renasterii sunt asa numitele Pompeii Grafitti:

ARMURI MEDIEVALE CARE INFATISEAZA COIFURI CU VIZOR MOBIL (INVENTATE, CONFORM CRONOLOGIEI OFICIALE IN SEC. XV): (de asemenea, V. Klassovsky despre descoperirile de la Pompei (arta, grafitti, obiecte) care apartin, iarasi, Renasterii)


http://books.google.ro/books?id=YcjFAV4WZ9MC&printsec=frontcover&dq=history+science+fomenko&hl=ro&sa=X&ei=gtOWU_WQD4PDO_XjgZAP&redir_esc=y#v=onepage&q=history%20science%20fomenko&f=false

PAGES 61-64 POMPEII GLADIATORS WITH MOBILE VISORS (INVENTED IN THE 15TH CENTURY)


"The use of Renaissance artists of identical details, same colors decisions, motives, general composition plans, the presence in the Pompeian frescoes of the things that emerged in the 15 to 17 century, the presence in Pompeian paintings of genre painting, which is found only in the epoch of the Renaissance, and the presence of some Christian motifs on some frescoes and mosaics suggest that Pompeian frescoes and the works of artists of the Renaissance come from the same people who have lived in the epoch. "Vitas Narvidas," Pompeian Frescoes and the Renaissance: a comparison, "Electronic Almanac" Art & Fact 1 (5), 2007.


Tabloul semnat Titian copiat la perfectiune la Pompei:





Abbildung 11: Italienische oder pompejanische Renaissance:
Tizian: Liegende Kurtisane (oben) und liegende Mänade aus
Pompeji (unten)
Abbildung der Mänade aus: Pietro Giovanni Guzzo: Pompei, Ercolano, Stabiae, Oplontis;
Napoli 2003, 75

Figure 11: Italian Renaissance and Pompeian:
Titian: Horizontal courtesan (top) and from lying maenad
Pompeii (below)
Figure out the maenad: Pietro Giovanni Guzzo: Pompei, Ercolano, Stabia, Oplontis;
Napoli 2003, 75


SUPER DOCUMENTARUL REALIZAT DE INGINERUL GERMAN ANDREAS TSCHURILOW: POMPEI SI HERCULANE AU FOST DISTRUSE DOAR ACUM CATEVA SUTE DE ANI:


Pompeii - The Return


TEHNOLOGIA PENTRU GEAMURI PERFECT NETEDE A FOST INVENTATA DOAR IN ANUL 1688 E.N., dupa cronologia oficiala:

http://www.vetrotech.com/us/eng/SAINT__1580.asp

The first historical records of the glass rolling process in Saint Gobain date back to 1688.

This process involves pouring molten glass onto the rolling table, spreading it out and rolling it. It produces flat glass of an even thickness. Another advantage is that this process enables the production of glass sheets with the dimensions of 40 x 60 inches, which is ideal for mirror making.

Geamurile descoperite la Herculane:


http://www.ilya.it/chrono/images/gallery/pom15.jpg
http://www.ilya.it/chrono/images/gallery/pom16.jpg



Una dintre cele mai exceptionale lucrari despre faptul ca atat Pompei cat si Herculane erau orase in plina activitate pe timpul Renasterii:

http://www.ilya.it/chrono/pages/pompejidt.htm (poate fi tradusa in engleza sau romana, cu ajutorul google translate)


Offline Dharanis

  • Cool
  • ***
  • Mesaje postate: 212
    • Vezi Profilul
  • Liked: 155
  • Likes Given: 0
Iata un alt exemplu din teoria noii cronologii radicale, din astronomie.

Schimbarea vitezei cu care variaza elongatia Lunii (unghiul dintre Luna si Soare, vazut de pe Pamant) defineste acceleratia, marcata prin expresia D”. Acceleratia elongatiei lunare este calculabila din observatii, iar comportamentul sau trecut poate fi determinat cu ajutorul eclipselor.

Valorile D” sunt foarte mici – masurate in secunde de arc pe secol la patrat – si cea mai mare parte dintre ele variaza intre numerele -18 si +2.

In 1979, profesorul Robert Newton (Johns Hopkins University) a publicat primul volum al cartii The Moon’s Acceleration and Its Physical Origin (Acceleratia lunii si originea ei fizica), care aborda aceasta problema prin analizarea eclipselor de soare istorice. Cel de al doilea volum a aparut in 1984 si s-a ocupat de aceeasi problema din punctul de vedere al observatiilor lunare.

Lucrarile care prezinta un rezumat al cercetarii lui R. Newton:

http://hbar.phys.msu.ru/gorm/atext/newton2.htm

http://www.pereplet.ru/gorm/atext/newton1.htm

Graficul obtinut de R. Newton in urma a cercetarii a peste 700 de referinte istorice cu privire la eclipse de soare si de luna (perioada 700 i.e.n. – 1200 e.n.):



Problema consta in faptul ca variatia acceleratiei nu poate fi explicate pe baza gravitatiei, conform careia graficul ar trebui sa fie o linie orizontala (intre valorile de -18 si +2).

Deci avem urmatoarele posibilitati:

1-   exista forte necunoscute
2-   legile fizicii s-au schimbat din mileniul trecut
3-   inregistrarile astronomice din perioada 300 e.n.- 900 e.n. au fost falsificate ulterior

Anatoly Fomenko, decanul facultatii de matematica-fizica de la Moscova a respins ideea fortelor necunoscute si corectat graficul lui R. Newton, astfel:

http://www.pereplet.ru/gorm/fomenko/dsec.htm (lucrarea publicata de Fomenko in Celestial Mechanics)



Parametrul D” este constant daca si numai daca se ignora perioada de dinainte de anul 900 e.n., conform noii cronologii istorice.



ALMAGEST DE PTOLEMEU INVENTAT/CREAT CEL PUTIN DUPA ANUL 1300 E.N.:

When was Ptolemy's star catalogue in Almagest compiled in reality?

http://hbar.phys.msu.ru/gorm/fomenko/fomenko3.pdf


The dating of Ptolemy's Almagest based on the coverings of the stars and on lunar eclipses

http://hbar.phys.msu.ru/gorm/fomenko/fomenko4.pdf


Both works appeared in the Acta Applicandae Mathematicae (17 - 1989 and 29 - 1992).

Offline fiulploii

  • MARE MAESTRU
  • *****
  • Mesaje postate: 3,611
  • Gen: Bărbat
    • Vezi Profilul
  • Liked: 2509
  • Likes Given: 5320
  Toate subiectele deschise de tine pana acum sunt de fapt reeditari / copy-paste ale unor subiecte din 2009 de aici
http://cercetare.forumgratuit.ro/t124-istoria-lumii-364-de-ani-vechime
  Observ prezenta acolo si atunci a colegului @mm si subscriu in proportie de cca 99% la spusele lui pe care le etichetez ca fiind complete, la obiect si reale.
  Altii e posibil sa aiba alte pareri , alta logica si alt tip de procesare a cunostiintelor.

Evident, parerea mea.

Offline Dharanis

  • Cool
  • ***
  • Mesaje postate: 212
    • Vezi Profilul
  • Liked: 155
  • Likes Given: 0
Sunt mesajele mele originale, de aceea am oferit si acel link.

Deci comentariul tau e de prisos; insa inteleg situatia, noua cronologie radicala este un subiect nou (la noi).

Iata un alt exemplu de falsificare a istoriei.

http://www.forumcrestin.com/stiinta-si-religie/iisus-christos-a-fost-crucificat-la-constantinopole-si-nu-la-ierusalim/


Imaginile care nu se mai pot vedea pot fi gasite aici:

https://web.archive.org/web/20120122024755/http://www.revisedhistory.org/Book%20of%20Civilization.pdf (Epistola catre Galateni, citatul original, falsificat ulterior) PAGINILE 349-351


Imaginile cu Iisus intrand in Constantinopole si Pilat purtand turban apar in Istoria: Fictiune sau Stiinta, volumul 2:

http://books.google.ro/books?id=fSvlaZYbcwUC&printsec=frontcover&dq=fomenko+history&hl=ro&sa=X&ei=xUuDU5-1ApKV7Abe8oG4AQ&redir_esc=y#v=onepage&q=pilate&f=false

PAGINILE 78 SI 79


Faptul ca atat Pompei cat si Herculane au fost distruse de eruptia vulcanului Vezuvius in secolul XVIII si nu acum 2000 de ani nu mai poate fi negat: dovezile sunt extrem de clare si precise.

« Ultima Modificare: 25 Iunie 2014, 11:25:01 de Dharanis »

Offline Aseneth

  • Cool
  • ***
  • Mesaje postate: 419
    • Vezi Profilul
  • Liked: 670
  • Likes Given: 2470
Dharanis, m-am uitat la tabloul ala si in niciun caz nu mi se pare copie la perfectie. Am rugat o prietena care este artist plastic si profesor la academia de arte sa sew uite si mi-a zis ca nu este identic, difera tehnicile.
Cat despre faptul ca au fost gasite motive crestine acolo, sa avem pardon, nu exista motive crestine atata vreme cat crestinismul in sine a preluat motive de la religii dinaintea lui iar cand Constantin a oficializat crestinismul, a adaugat si mai multe motive pagane in crestinism.

Am citit cartea aia recomandata de tine, History -Fiction or Science . Sunt multe paralele si comparatii fortate, dar trebuie sa recunosc ca ceva m-a nedumerit dintotdeauna. De ce Messalina si fiul ei, Britannicus sunt reprezentati cu figuri bizantine cu 300 de ani inainte a apare bizantinii in istorie, ma refer mai ales la dinastiile conducatoare. Si de ce Britannicus si Valens seamana atat de mult. Mai ales ca Britannicus a murit tanar si nu a lasat urmasi, si toata dinastia Iulio-Claudiana a fost exterminata pe vremea lui Caligula si apoi a lui Nero. Ca sa nu mai vorbim de coincidenta de nume, pentru ca pe Messalina o chema Valeria.

Valens


Britannicus


Offline Dharanis

  • Cool
  • ***
  • Mesaje postate: 212
    • Vezi Profilul
  • Liked: 155
  • Likes Given: 0
Hartile lui Ortelius arata Pompei ca un oras in plina activitate in 1570 e.n.

Fresca de la Pompei a fost copiata dupa lucrarea lui Titian, asta e clar; bineinteles ca stilurile sunt diferite, dar una este copia celeilalte.


Geamurile perfect plate de la Herculane necesita tehnica descoperita la St. Gobain in 1688.

GLADIATORI LA POMPEI - COIFURI CU VIZOR MOBIL (INVENTIE A SECOLULUI XV):






Prietena de la academie sa se uite si pe aceste lucrari:



The Pompeian fresco, the Three Graces resemble perfectly Raphael's Three Graces, and later paintings (del Cossa, Rubens). Raphael did not have a time machine available to take him to the year 78 AD, therefore the logical conclusion is that the actual eruption took place either in the XVI century (the conventional chronology) or even in the late 18th century (radical revised new chronology).

"The use of Renaissance artists of identical details, same colors decisions, motives, general composition plans, the presence in the Pompeian frescoes of the things that emerged in the 15 to 17 century, the presence in Pompeian paintings of genre painting, which is found only in the epoch of the Renaissance, and the presence of some Christian motifs on some frescoes and mosaics suggest that Pompeian frescoes and the works of artists of the Renaissance come from the same people who have lived in the epoch. "Vitas Narvidas," Pompeian Frescoes and the Renaissance: a comparison, "Electronic Almanac" Art & Fact 1 (5), 2007.


Iar acum o noua dovada, si mai senzationala.



www.chronologia.org/en/es_analysis2/index.html (fiecare pagina poate fi accesata direct; Appendix 4, Datarea Sinodului de la Niceea, pg. 390 - 401 si Nasterea lui Christos pg. 401 - 405 )


Deci, Dionisie Exiguul a calculat ca in anul 563 e.n., Pastele iudaic (Passover) va avea loc pe 24 Martie.

Este absolut imposibil ca Dionisie sa fi facut o asemenea greseala colosala (deoarece ar fi fost suficient sa aplice ciclul Metonian pentru urmatorii 30-40 de ani, iar astfel sa obtina o datare precisa), DECAT DACA nu a trait in acea perioada, iar opera atribuita numelui sau a fost falsificata mult mai tarziu in istorie.

In anul 563 e.n., data Pastelui Iudaic,in calendarul Iulian, este Duminica, 25 Martie (www.staff.science.uu.nl/~gent0113/easter/easter_text4a.htm - se poate accesa linkul intreg intr-o fereastra separata).

Iar Dionisie habar nu avea de greseala catastrofala comisa: este clar ca falsificatorii istoriei nu stiau de precizia formulelor lui Gauss si au oferit la intamplare date foarte imprecise cand au inventat biografia si opera lui Dionisie Exiguul.


Mai mult, in anul 563 e.n., Pastele coincidea cu Pastele Iudaic (Passover), deci o incalcare a regulilor listate in Cartea despre Pasti.


Calculele precise pentru anul 563 e.n.:

www.wladmoscow.narod.ru/chreng.htm


Dionysius Exiguus, On Easter (Despre Paste), traducere direct din latina in engleza:

www.ccel.org/ccel/pearse/morefathers/fil...xiguus_easter_01.htm





O confirmare a faptului ca pentru anul 563 e.n., Dionysius atribuite data de 24 Martie pentru Passover (Pastele Iudaic).


www.staff.science.uu.nl/~gent0113/easter/easter_text4a.htm




Dar, utilizand formulele precise ale lui Gauss, in anul 563 e.n., Passover cade pe 25 Martie.


Citat dintr-o lucrare semnata de un istoric roman:

"Secolul VI e aproape gol. Nici istoricii nu îşi explicau ce s-a întâmplat cu adevărat în secolele V-VII. Mulţi vorbeau de discontinuitate, cezură de locuire, răcirea vremii, migraţia slavilor etc. Dar, mai ales, de unde explozia de aşezări şi necropole care apar în secolul VIII? Şi culmea, toate aceste aşezări se aflau în apropierea sau suprapuneau aşezările antice. În timp ce noi ne băteam capul pentru vreo trei secole goale, chinezii nu aveau cu ce umple un mileniu întreg."


Secolul VI este absolut gol pentru ca nu a existat niciodata: Dionysius Exiguus este un personaj inventat cel putin cinci secole mai tarziu.

Dar Exiguus este si pilonul central pe care se bazeaza toate celelalte datari din istoria oficiala: Bede, Syncellus, Matei Vlastar, Scaliger si Petavius.

Iar istoricul roman din citatul anterior nu realizeaza ca Sinodul de la Niceea nu putea avea loc inainte de anul 876-877 e.n., sau ca Pompei exista ca oras in plina activitate pe timpul Renasterii, ceea ce anuleaza si cronologia oficiala pentru secolele II - XVI e.n.


LUCRAREA LUI DR. G. NOSOVSKY DESPRE FALSIFICAREA OPEREI LUI DIONYSIUS EXIGUUS, IN ENGLEZA, la sectiunea separata pentru limba engleza, in mesajul cu titlul: The falsification of Dionysius Exiguus' works, pe care l-am postat chiar acum.


Formula Pastelui lui Gauss dovedeste faptul ca Dionysius Exiguus nu putea sa existe ca personaj istoric DECAT dupa secolul X e.n. - mai mult, datarea invierii lui Iisus nu putea avea o semnificatie astronomica decat in anul 1095 e.n., asa cum reiese din conditiile impuse chiar de catre Exiguus, si exemplificate in opera lui Matei Vlastar.

Conform istoriei oficiale, Dionysius Exiguus a scris, in anul 525 e.n., Liber de Paschale (Consideratii asupra Pastelui), un tabel cu datele Pastelui, care cuprindea instructiuni despre modul in care trebuiau calculate aceste date.

Dr. G. Nosovsky, cu ajutorul unui calculator, al formulei lui Gauss si al regulilor Cartii Pastelui, a verificat intervalul dintre 100 i.e.n. si 1700 e.n. pentru datarea exacta a invierii lui Iisus (folosind conditiile dupa care se ghidase Dionysius Exiguus in determinarea primului Paste).

Asa cum vom vedea, vezi mesajul in limba engleza, NUMAI ANUL 1095 e.n. intruneste toate conditiile.



Deci, dovada senzationala: Dionysius Exiguus a atribuit data de 24 Martie, anul 563 e.n., Pastelui Iudaic (Passover), o greseala imposibila daca ar fi trait in acea epoca (tot ce avea de facut este sa aplice ciclul Metonian pentru urmatorii 30-40 de ani).

In anul 563 e.n., Passover cade pe 25 Martie; mai mult, coincide cu Pastele crestin, o incalcare grava a regulilor listate chiar de Exiguus.
« Ultima Modificare: 03 Decembrie 2014, 17:13:08 de Dharanis »

Offline Aseneth

  • Cool
  • ***
  • Mesaje postate: 419
    • Vezi Profilul
  • Liked: 670
  • Likes Given: 2470
Deci, tu spui, sau sustii faptul ca Invierea a avut loc in 1095 e.n?

De asemenea, esti de acord cu faptul ca a existat o singura perioada a imperiului roman, cea dintre sec 4 e.n si 13 e.n si ca asa zisele prime doua imperii romane sunt de fapt naratiunea intamplarilor in aceasta perioada?
In acest caz, a mai existat o inainte de era noastra, sau noi cunoastem doar ultimile secole si restul a fost inventat?
Cum ramane cu Sfinxul, Piramidele, desenele din Peru.... si multe altele?
Au fost si ele facute tot de artisti din Renastere sau moderni?

Offline mm

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 624
    • Vezi Profilul
  • Liked: 608
  • Likes Given: 294
  @fiulploii, confirm observatia ta si adaug ca proprie parere ca @Dharanis este foarte bine documentat in subiectele pe care le propune si ca atare se cere o maxima atentie din partea preopinentilor sai. In general, aceste subiecte (precum pamantul plat sau sitoria de 500 de ani) sunt bine prezentate pe saituri straine (de Romania).
 
  Ca si parere proprie in problema timpului (istoric), eu cred ca timpul nu /are/, nu este intr-o curgere constanta ci are una "variabila". In acest fel, e posibil ca fapte ce "s-au scurs" in 1500 de ani "sa fie comprimabile" in 500 de ani (ori chiar mai putin). Din acest pdv @Dharanis poate primi o posibila explicatie cu privire la cvasiidentitatea celor doua fresce - ale celor trei Gratzii - pe motivul unei posibile apropieri ("temporale") intre fresce de max. 100 de ani. Lucru posibil daca istoria dintre anul zero si anul 1500 a "durat" doar 100 de ani (luand ca si etalon "durata" timpului din  perioada renasterii).
  Dovada tehnica si suportul parerii de mai sus le-am mai prezentat aici pe forum atunci cand am vorbit despre experientele temporale ale dr.(-ului) Chernobrov (sau despre zborurile/calatoriile in timp ale entomologului rus Grebennikov).
.
« Ultima Modificare: 03 Decembrie 2014, 22:40:24 de mm »
Cand te afli la frontierele cunoasterii trebuie sa privesti dincolo de gard.

Offline Ganditorul

  • Consacrat
  • *****
  • Mesaje postate: 1,681
    • Vezi Profilul
  • Liked: 1377
  • Likes Given: 4031
Interesanta teorie .
Deci, ca sa intelegem bine,  pornind de la o harta unde se afla notat orasul Pompei anulam toate dovezile si arunca la cos toata istoria ...
Nu conteaza ca teoria se bazeaza pe O SINGURA DOVADA - si aia pusa ca la Radio Erevan, adica nu e in sus ci in jos si nu e la dreapta ci la stanga.
Pompeiul se afla spre malul marii si nu spre interiorul uscatului, blocat intre Vezuviu si un prezumtiv rau-parau-fluviu... iar daca e trecut pe o harta, in amintirea vremurilor de demult - nu inseamna ca era "oras activ" ci doar ca si-l aduce aminte si-l dovedeste NUMAI autorul hartii - asa cum sunt multe date transmise prin transcriere, unde istoria veche este amestecata cu prezentul evului mediu. Un fel de memorare-actualizare, cand peste datele vechi se suprapun datele noi fara a elimina definitiv schimbarile aparute.
Daca DACIA exista inca pe unele harti ale Evului Mediu - nu insemna ca Burebista mai traia sau ca Transilvania nu era ocupata de popoare migratoare...devenite ulterior imperii.

Operele de arta identice - e bine sa nu te pui cu artistii, cu creatorii, in general.. Au astia niste capacitati de conectare, au niste surse de inspiratie ce trec de barierele spatiu-timp. Asa ca, personal, consider acele coincidente ale operelor unor mari artisti ai renasterii cu operele din Pompei mai degraba un subiect de psihologie aplicata, un subiect de studiu al fenomenului "DÉJÀ VU", un subiect de studiu al modului cum unele minti mai "mobilate" pot sparge bariera spatiu-timp.

Totusi teoria are un sambure de adevar - dar e atat de alabicat-mincinos pusa in scena incat taie cheful  oricariu om care ar incerca sa puna intrebari cu privire la sincopele istoriei omenirii pe axa tipului - sau poate ca asta e scopul acestei teorii ... sa taie cheful, sa arunce in deizoriu orice incercare de descifrare corecta a istoriei omenirii pe axa timpului.
Parerea mea.

« Ultima Modificare: 04 Decembrie 2014, 00:30:39 de Ganditorul »

Offline Aseneth

  • Cool
  • ***
  • Mesaje postate: 419
    • Vezi Profilul
  • Liked: 670
  • Likes Given: 2470
Nu stiu daca e atât de important când anume a dispărut Pompei sub cenușă, ci important este ca metodele de datare ale evenimentelor sunt inexacte si demult depășite. Asta mi se pare un subiect foarte interesant si nu cred ca are legătură cu fluxul temporal ci ori cu incompetenta ori cu reavoință umana.

Offline Ganditorul

  • Consacrat
  • *****
  • Mesaje postate: 1,681
    • Vezi Profilul
  • Liked: 1377
  • Likes Given: 4031
Disperareacu care se cauta legaturile cu crestinismul la acest subiect e puerila. Te poti adresa cu o astfel de tendinta oamenilor din anii '40 care nu aveau acces la "tainele sfinte" ale calculatorului si Goagalului. Specialistii care lucreaza la descifrarea site-ului arheologic de la Pompei exclud aceasta legatura.

Totusi, si in aceasta cercetare, se induce o eroare : desi numele uneia din localitati e "Herculanium"(semizeu in mitologia greaca) iar majoritatea manuscriselor descifrate sunt in limba greaca ... se forteaza apropierea civilizatiei Pompei-Herculanium de Roma antica si civilizatia romana.
 Dar cercetarile sunt in faza de "acumulare date", finantatorii sunt preponderent italieni, asezarile sunt pe teritoriul Italiei - probabil ca nu-i moentul acum sa se puna "punctul pe i".
Posibil ca spre sfarsitul cercetarii sa se concluzioneze ca au fost asezari mai apropiate de civilizatia greaca decat de cea romana.

Minunile mistice ale calcului datei in care pica Pastele sunt simple calcule ale evolutiei solaro-lunare - pe care azi le poate face si un copil de clasa a 7-a inscris la cercul de astronomie al Palatului Copiilor :

"Primul conciliu de la Niceea a stabilit în 325 că "ziua de Paște va fi în prima duminică după prima lună plină care cade după sau de echinocțiul de primăvară". Calcului datei de Paște a căpătat o semnificație deosebită.

Algoritmi care simplifică metodele medievale de calcul continuă să fie propuși și în zilele noastre."

Sursa, tabele si completari ale "minunilor" calcularii zilei de Paste pe ...Wikipedia
http://ro.wikipedia.org/wiki/Calculul_datei_de_Paște

P.S. datarea cu C14 functioneaza (destul de...) precis pana la o valoare a timpului de aprox. 5000 de ani. Dupa aceasta valoare da erori grosolane.
« Ultima Modificare: 04 Decembrie 2014, 08:39:20 de Ganditorul »

Offline Dharanis

  • Cool
  • ***
  • Mesaje postate: 212
    • Vezi Profilul
  • Liked: 155
  • Likes Given: 0
Deci, tu spui, sau sustii faptul ca Invierea a avut loc in 1095 e.n?

De asemenea, esti de acord cu faptul ca a existat o singura perioada a imperiului roman, cea dintre sec 4 e.n si 13 e.n si ca asa zisele prime doua imperii romane sunt de fapt naratiunea intamplarilor in aceasta perioada?
In acest caz, a mai existat o inainte de era noastra, sau noi cunoastem doar ultimile secole si restul a fost inventat?
Cum ramane cu Sfinxul, Piramidele, desenele din Peru.... si multe altele?
Au fost si ele facute tot de artisti din Renastere sau moderni?

Data 1095 e.n. este aceea obtinuta EXACT prin utilizarea datelor oferite de Exiguus (a fost calculata pentru prima data de Dr. G. Nosovsky).

Pentru cei care doresc date exacte, sa revenim la datarea corecta a Sinodului de la Niceea.

Sinodul de la Niceea, datat in cronologia oficiala in anul 325 e.n., nu se putea intruni decat dupa anul 876-877 e.n.

Regulile pentru combinarea calendarelor solar si lunar de cand biserica sarbatoreste Pastele sunt date in Cartea Pastelui, conditiile fiind descrise in lucrarea Colectie de Reguli ale Sfintilor Parinti ai Bisericii scrisa de carturarul medieval Matei Vlastar (sec. XIV).

Regulile canonizate la Sinodul de la Niceea, anul 325 e.n. dupa cronologia oficiala:

Regulile 1&2: Pastele nu este sarbatorit impreuna cu pastele ebraic si este celebrat dupa echinoctiul de primavara.

Regulile 3&4: Sarbatoarea sa aiba loc chiar dupa prima luna plina care are loc dupa echinoctiu, si nu in orice zi, ci in prima duminica dupa luna plina.

Cel care a oferit pentru prima data anul 325 e.n., pentru Conciliul de la Niceea, a fost personajul numit Joseph Scaliger, fondatorul cronologiei moderne, in anul 1583; iar aceasta data este cea mai indepartata pe care o putea alege in acel moment (corectia celor zece zile impusa de pontiful Grigore XIII in 1582 e.n.).

Abia la inceput de secol XIX, marele matematician K.F. Gauss a reusit sa descopere formula pentru datarea precisa a Pastelui incepand cu primul secol, era noastra.

G. Nosovsky a comparat formula Pastelui derivata de K.F. Gauss (pentru secolele I - XVIII) cu datele Pastelui obtinute din Cartea Pastelui: trei din patru conditii impuse de Sinodul de la Niceea au fost incalcate pana in anul 784 e.n.

In 1583, J. Scaliger si mai tarziu D. Petavius nu aveau nici o posibilitate de a detecta aceasta greseala; in sec. XVI calcularea lunii pline pentru trecutul indepartat nu putea fi efectuata cu precizie.

Daca J. Scaliger ar fi fost confruntat cu aceste dovezi astronomice precise, ar fi fost constrans sa urmeze un alt rationament, si sa inventeze o alta istorie oficiala.

Regulile emise de Sinodul de la Niceea sunt corecte din punct de vedere astronomic abia dupa anul 784 e.n.; iar intre scrierea Cartii Pastelui si canonizarea sa, a trecut aproximativ un secol, conform cronologiei oficiale.


Datele Pastelui se repeta la fiecare 532 de ani (345 - 876 ; 877 - 1408...); fiind un proces periodic, punctul de pornire poate fi ales oriunde, de aceea si pare atat de ciudata intrunirea conciliului in anul 325 e.n., si inceperea ciclului Pastelui abia in 345. Cum regulile impuse chiar de acel Conciliu nu puteau fi indeplinite decat dupa anul 784 e.n., si cum intre scrierea Cartii Pastelui si canonizarea sa exista aproximativ un secol, iar ciclul Pastelui incepe in anul 876-877, data corecta nu putea fi decat acest an, adica 876 - 877 e.n., ca data pentru intrunirea acestui Sinod.

Iata citatul direct din scrierile lui M. Vlastar, care ne confirma aceste datari extrem de precise:

Matei Vlastar (1330 e.n.) despre Paste:

Canonul pune două hotărâri cu privire la Paşte, deşi a întrebuinţat un astfel de fel de vorbire, ca noi să nu prăznuim cu iudeii şi să aşteptăm echinocţiul de primăvară, căror hotărâri au urmat numaidecât alte două, ca praznicul să-l săvârşim îndată la cea dintâi lună plină după echinocţiu şi după aceasta nu simplu în oricare zi, ci în ziua primă a săptămânii îndată după lună plină.

Şi celelalte hotărâri se ţin cu tărie încă şi acuma, iar duminica cea după lună plină ni se amână adeseori prin aceea că se adaugă la paştele legii din fiecare an două zile şi apoi se purcede la duminică. S-a făcut însă aceasta nu din neştiinţa sau ignoranţa Părinţilor ce au dat legea aceasta privitoare la Paşte, ci cauzele lucrului acestuia se reduc la cursul lunii, căci deoarece mişcarea anuală se restituie iarăşi în 365 de zile şi în aproape a patra parte de zi, precum s-a zis, iar cursurile medii ale lunii ce se referă la lungime nu se restituie în 19 ani întregi, număraţi cu adaosul pătrimii, ci fără de trei sexagesime prime ale unei zile şi 37 secunde, din cauza aceasta se face restituirea numită în 304 ani iarăşi nu întregi, ci micşoraţi cu zile nici una, sexagesime prime 57 şi secunde 52, adică aproape cu 1 zi, de aceea corect se află adăugate două zile după lună plină la aflarea paştelor legii, neputând luna plină atinge exact data lunii cea determinată atunci de Părinţi, micşorându-se ea, precum s-a zis, în 304 ani aproape cu 1 zi.


Deci, pana in aproximativ 1330 e.n., ultima conditie a Pastelui fusese incalcata, iar eroarea de care Vlastar era constient, este de 24 de ore in 304 ani. Daca Vlastar ar fi stiut ca si Cartea Pastelui a fost canonizata in 325 e.n., el ar fi observat decalajul de trei zile care se acumulase intre luna plina calculata si cea reala in mai mult de o mie de ani.


Dr. G. Nosovsky:

UN CALCUL APROXIMATIV A DATEI CÂND A FOST CREATĂ CARTEA PAŞTELUI

Astfel, cunoaştem destule, aproape totul, despre Cartea Paştelui. Deci, de ce contextul astronomic al Cărţii Paştelui contrazice datarea lui Scaliger (pretinsul an 325 E.N.) despre Consiliul de la Nicea unde a fost canonizată Cartea Paştelui?

Această contradicţie poate fi uşor văzută din aproximarea calculelor.
1) Diferenţa între luna plină Pascală şi cea reală creşte cu o rată de o zi la 300 de ani
2) O diferenţă de două zile se acumulase în vremea lui Vlastar, care este datat aproximativ în anul 1330 E.N..
3) Aşadar, Cartea Paştelui a fost realizată undeva în jurul anului 730 E.N., deoarece 1330 - (300 x 2) = 730.

Se înţelege că, Cartea Paştelui putea fi canonizată de Consiliu doar cândva mai târziu. Dar aceasta nu corespunde deloc cu datarea lui Scaliger a canonizării acesteia, ca având loc în anul 325 E.N..

Să accentuăm, că Matei Vlastar însuşi, nu a văzut nici o contradicţie aici, deoarece el aparent nu este conştient de faptul că Consiliul de la Nicea este datat în pretinsul an 325 E.N.. O ipoteză firească: această datare tradiţională a fost introdusă mult mai târziu decat timpurile lui Vlastar. Cel mai probabil, a fost prima dată calculată în timpul lui Scaliger.


Consiliul care a introdus Cartea Paştelui – conform tradiţiei moderne cât şi celei medievale, a fost Consiliul de la Nicea – nu putea avea loc înainte de anul 784 E.N., deoarece acesta a fost anul când data calendaristică pentru Paştele Creştin a încetat să mai coincidă cu luna plină a Paştelui Iudaic, datorită deplasării lente astronomice a fazelor lunare.

Ultima asemenea coincidenţă a apărut în anul 784 E.N., şi după acel an, datele Paştelui Creştin şi ale Paştelui Iudaic s-au îndepărtat pentru totdeauna. Aceasta înseamnă că, Consiliul de la Nicea nu putea canoniza Cartea Paştelui în secolul IV E.N., când Duminica calendaristică a Paştelui ar fi coincis cu Paştele Iudaic de 8 ori – în 316, 319, 323, 343, 347, 367, 374 şi 394 E.N., si l-ar fi precedat cu două zile de 5 ori, ceea ce este strict interzis de a patra regulă a Paştelui, în anii 306 şi 325 E.N. (deja la un an după presupusul Consiliu de la Nicea), precum şi în anii 346, 350 şi 370 E.N..

Astfel, dacă urmăm versiunea cronologică consensuală, va trebui să considerăm celebrarea primului Paşti după Consiliul de la Nicea ca fiind în flagrantă contrazicere cu trei din cele patru reguli pe care Consiliul le-a decretat special pentru această sărbătoare! Pretinsele reguli sunt încălcate chiar în anul următor, după ce Consiliul le-a decretat, şi sunt încă urmate cu zel şi în toate detaliile, la cinci secole(!) dupa acea.

Să reţinem faptul că J.J. Scaliger nu ar fi putut observa acest nonsens evident, pe durata realizării cronologiei consensuale antice, deoarece calcularea adevăratelor date ale lunii pline pentru trecutul îndepărtat nu era o problemă rezolvată în epoca lui.

Absurditatea menţionată mai sus a fost observată mult mai târziu, când nivelul ştiinţei astronomice a devenit satisfăcătoare pentru scopul declarat, dar era deja prea târziu, deoarece versiunea cronologică a lui Scaliger era deja canonizată, întărită şi botezată “ştiinţific”, cu toate corecţiile majore ulterioare interzise.


Harta lui Ortelius nu a fost contestata de nimeni in cronologia oficiala: fapt imposibil, sa ne imaginam scandalul iscat de locuitorii din sudul Italiei sau de ceilalti cartografi care abia asteptau greselile lui A. Ortelius.

Pompei apare clar pe acea harta, alcatuita de cel mai important cartograf al Renasterii.


Gladiatori cu vizor mobil, absolut imposibil din punctul de vedere al cronologiei oficiale.



Am postat aici toate informatiile despre datarea cu C14, alti izotopi, dendrocronologie, spectroscopie si alte metode, veti afla de ce nu se poate data nimic, nici sub 500 de ani:

http://theflatearthsociety.org/forum/index.php?topic=30499.msg1640735#msg1640735


Ai intrebat de piramide...

http://theflatearthsociety.org/forum/index.php?topic=30499.msg1625605#msg1625605 (construite INAINTE DE PRIMA DINASTIE FARAONICA, dovezi absolute)


Despre Sud-America:

http://cercetare.forumgratuit.ro/t124p120-istoria-lumii-364-de-ani-vechime#4809


Offline Aseneth

  • Cool
  • ***
  • Mesaje postate: 419
    • Vezi Profilul
  • Liked: 670
  • Likes Given: 2470
Trebuie sa existe si alte metode de datare sau de verificare a datărilor. Pana in 500 de ani mi se pare puțin exagerat.

Offline Xanadron

  • MARE MAESTRU
  • *****
  • Mesaje postate: 4,727
  • Gen: Bărbat
  • Ozenaut precaut
    • Vezi Profilul
    • Povestoteca SF
  • Liked: 3800
  • Likes Given: 12313
Eu astept cu nerabdare s-o bage colegul Dharanis si p-aia cu inexistentza arsenalelor nucleare. :star:  :-o
Ca pe tema asta chiar n-am ce comenta - decit poate sa pun iar intrebarea: "Bineee... SI ?"
...pusa si altora, preocupati doar de dileme derizorii (parerea mea doar, clar), de genu' "O fi fost sau nu OZN ce-am vazut?"

Fiindca derizorie-mi pare si concluzia asta naucitoare (egal dac-o fi sau nu adevarata), a istoriei cunoscute derulate-n doar 364 de ani - sau zile poate?!
Ca-n teorie e posibila si-n 364 de secunde, :lol: dac-o tinem LANGA pe tarlaua speculatiilor infinite apropo de relativitatea subiectiva a curgerii Timpului, transmutata otova pe coordonatele realitatii (cit de... reala o mai fi si asta).

Nea' Cronos saturnezu' :planet: isi vede oricum linistit de treaba-n rastimpul disputelor astora sterile - tzesand iluzii peste iluzii, dar si atragind parshiv mintile unora (capabile si metodice de altfel, cum e si-a colegului Dhara-Sandokhan) in directii inutil consumatoare de energii.
Energii care ar fi utile-n cu totul alte domenii aburitor-prostitoare, :evil: pe care chiar ar trebui sa le decriptam teoretic, dar si sa le DEMOLAM practic.
« Ultima Modificare: 05 Decembrie 2014, 12:54:05 de Xanadron »
Trăim pe-o planetă nebună - opriţi-o să mă cobor !!!
http://povestoteca.wordpress.com/

Offline tractorbeam

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 651
  • Gen: Bărbat
    • Vezi Profilul
  • Liked: 306
  • Likes Given: 122
Treaba cu Pompei, cred ca nu sta in picioare. Voi detalia mai jos de ce cred asta.
Dharanis nu stiu de ce, imi face impresia unuia care posteaza incercand sa ne evalueze (ceva de genul: hai sa vedem cam cata cultura generala au baietii de pe Rufon si cam cati nebuni/exaltati/ciudati/etc. isi fac veacul pe acolo). Ma rog, treaba lui.

Treaba cu Pompeiul: intamplator sau nu, am trecut pe acolo, am calatorit in zona cu circumvesuviana, am locuit in zona, am vizitat zona si am/am avut legatura cu industria manufacturiera de acolo.
Fresca prezentata acolo ca dovada irefutabila, poate fi gasita in copie in foarte multe locuri din fostul Imperiu Roman, deci sursa de inspiratie a lui Titian poate fi aceasta dar de vazut mastrul a vazut-o in alta parte. Actualmente cei din industria ceramica italiana se inspira din vechile motive iar pe vremea lui Titian, Michelangelo si inaintea lor se sapa acolo in draci dupa tot ce era legat de cultura romana, deh, incepuse Renasterea nu?

Desi Vezuviul a erupt de n-sphe ori pana acum, viata economica in zona s-a desfasurat intotdeauna si s-a reluat extrem de repede. Cum cartile din carti sunt scrise, nu este deloc imposibil ca nu stiu ce scrib sa fi copiat nu's ce pergament roman unde se afla denumirea de Pompeia, ce credeti ca aia care erau maestrii taxelor si impozitelor au uitat brusc de zona Pompei doar ca a erupt acolo vulcanul si a diparut localitatea? Punem pariu ca proprietarii de teren din zona au platit catre imparat darile - evident aia de au supravietuit.
 Astazi pe pantele Vezuviului sunt destule plantatii de vita de vie iar vinul de acolo are un gust deosebit datorita solului vulcanic. Se cultiva vita pana la marginea ultimei eruptii, pana unde a ajuns lava, asa e la Vezuviu , asa e la Etna. Casele inghitite de lava sunt lasate acolo pentru aducere aminte si sa caste gura turistii la ele - ma refer la cele construite in perioada actuala.
In concluzie: Ortelius era bun la copiat, viata acolo chiar daca a suferit un setback major a continuat si s-a intarit in secolele urmatoare.
Deci: NICI O SCOFALA ! Tot rationamentul este un mare Fassss!!
Tanti auguri ragazzi!
 
« Ultima Modificare: 05 Decembrie 2014, 15:36:28 de tractorbeam »