Tablitele de plumb de la Sinaia

[darieglobur]

si a tradus toate placutele?...traducerile mi se par interesante.
te-as ruga sa spui si editura care a publicat aceasta carte a lui adrian bucurescu, asta in speranta ca o voi putea procura si eu.
apropo, exista oare dacia preistorica, a lui densusianu, in format electronic, pe net? eu am gasit-o recent in editura "obiectiv" din craiova, in sase volume mici, insa din nefericire nu erau disponibile decat volumele 2-6, asa ca pe primul deocamdata nu-l am :-D.

[Kymosabe]

Este vorba de Editura Arhetip .
Iar ,,Dacia preistorica'' se gaseste pe net in format electronic .

[Lone Ranger]

Este vorba de Editura Arhetip .
Iar ,,Dacia preistorica'' se gaseste pe net in format electronic .

ASTA chiar e o veste buna! Pe cartea asta înca o mai am, dar, la cîte cartzi mi s-au furat... potzi posta o adresa, ceva?

[Kymosabe]

Alte texte interesante sunt cele care se refera la Cei Doi Gemeni Divini .

Întoarcerea Celor Doi Zei

ON    POYRIM   SETO   MESOON   MEGAL  CENEO   SINOM  ZOAYO!
OLGEN   TASOIE   DOYE   SAVELO   OYHIE   VORM   OROTON   PAN.
O   NOSO   COTO   SOPEZIEO   PATRIDO   DAVO GETO.
COT    PASLOE   GENEO   O   HRAP   SARMY   GETOYZO!   
DYEO   ZAVELIO   O   SONGEO   TRONO   GOHOSI.
EHO BOEROVYSTO   O   AMO   SEOT   ZI   POFILO   ASO   MAGINO.

Traducerea:
Sã înfrânãm pofta de mâncare! Dupã  cinã, sã dormim pânã la ziuã!
Sfinþii Magnifici, Cei Doi Savelo, S-au ivit  în vremea domnului Oroton.
Cei Prea Curaþi au fost supuºii putreziciunilor din Þara Geþilor.
Cine conduce neamul sã fie ales de Sfatul Vitejilor!
Cei doi Savelo Se vor întoarce la cei sãrmani.


Cei Doi Perfecþi

SORNYOY   LO   MOLYO-DAVO  CENCIO   IONER   STA   TOINO   GEOVT   ON   APO  NOISO.  TALIPINO   SARMI GETOYZO   AM   ZIOG   SO   RATOIN   LY   GEOVDO   POPEOY   SARNI GETOYZO.   ONYO  CEONCIOI   HIPIOHU SY FRATOY.  Y  FRATOY   LOMARDAVO.  MATO   BOEROVISETO   AO   SARNON   GATO  DOEV STENO  LO SOIRLO Y OCLO  ONTO  CRONA LA SARMI  GETOYSO .


Traducerea:
S-au ales din Moldova cinci tineri  sã stea de vorbã cu prinþii de la Apa Divinã. Au urcat la Sfatul Vitejilor, la  Copiii din So Ratoin, la Prinþii cei Minunaþi din Ceata Vitejilor. Cei cinci  cavaleri ºi Fraþii. Ci Fraþii au luminat þara.  Marelui Boerovisto i-au fãgãduit  Cei Doi Perfecþi sã-l susþinã la ananghie ºi sã vegheze când va fi încoronat de Adunarea Vitejilor.


Inaltarea celor doi Zei

SA  BELO   YILOUSU   OYRAM   ODAO   EO   TAOFEO   OE   SARMON   GATO   I
DIZIO.   DAIOZ   ANTONIE   OY   HYLYAR   HYO   YL  RIOMIONO   ON   SOTISO. DEO   EO   VA   STARNI   ORETERO   DOINI  DAVO.  GEO   ONGEL   TINE   ASOL.
OYRAM   ODA   BOSIOC   NITRO   TA   SIEO  RAMO SARMON.  GATOE  I   DIZIONI. RIOMION   ONGERI   ZOETA  PIEHI.

Traducerea:
Acei frumoºi au crescut la Apa Magicã,  la Taofeo, cu cei foarte sãraci, se spune.
Cei doi Nãscuþi pe Colina Divinã pe  Români i-au condus. Zeii Aceia spre  stele S-au înãlþat de la Cetatea Cântecului.
Acei Îngeri de la pãmânt S-au ridicat. cu apã fermecatã de pe busuioc S-au hrãnit ºi au fost conducãtorii celor  foarte sãrmani, s-a scris. Românii pe Îngerestii Domni Îi cinstesc.


Cei doi Divini

PUI   YZA   VIYNE   DALEG.
LOA   GETE.  A   ABA  YO   ÞOIUCA  NAPALYSIU  TY  OZO.
EX SON OIHTOIHOY.
OY   SESO  TIMOYN  DAVYGHETYU   SYRMYUA  GEUTO   IUYA   GIOZ   CIRAC.
ZA   POLY YY  OP   JOAYAR  GEOA  LEU.

Traducere :
Pruncii pe apã au venit, ca mesageri. I-au luat Geþii  de la Apa Vrãjitã pe Cei Divini la Ei.
Au fost copii  fermecãtori. Cu ºase nobili din Þara Geþilor S-au legat.
De minunile Lor au povestit cei apropiaþi.
Aceºti copii au  fost mai strãlucitori decât leii.


Venirea Zeilor

LUCO   DE  NOCTO  EDE  RUMUANOY  IDEAT  HITUR.  HE  DOE ON NURE: TE FOYON  COPONO  TELI.  AUDEINDO  MATEO SO VASORIO YSIE  MATEO SO ZIEA DO DAVO  FECOTO EN ALIT OE POETO  RYBIETO. AHI NOESYO YON  NUVOISO TAMARI OE TRACO  DAVO GHETO. DENOE RE POPA  DUE AETA TO LYOYN GHIOSO. DENOY SIMOALO EO YROTO. VIS OE UHIROE AOY AHIO  TAMARO. MATO ZIEA DO DAVO  GHETO ON MESO

Traducerea:
În timpul nopþii, au venit Luminoºii, trecând hotarul. De Cei Doi au povestit ostaºii cã au venit din Cer. Auzind Mama de Prinþi, a plecat Mama spre Zei de acasã, fãcând din drum un semn Copiilor. Îndata Prea Curaþii Gemeni au înþeles ºi au mers spre Cetatea Geþilor. La ziuã, Cei Doi Sfinþi au trecut de Apa Fermecatã. În ziua a ºaptea Ei S-au arãtat. Vãzându-i îngheþaþi, Ea îndatã l-a încãlzit. Mama pe Zei în Cetatea Geþilor l-a adãpostit.


Cei Doi Prea Curaþi

DOALO  MATO  ELYGELO  DAVO GETO A PLOCIO  OYD  OL  OTOAZTO ZOE. A LEMO  OTAZDO  POELO  EL YGELUE  LOLO GELATEL. OLTEA LUOZO  LYHA ELTA. O LOLA ZOE O  NAPEO. MELT OMY ZOE  PEOLHOYO OLO O VADO LO
VOELYVOITO. MATO ELYGELUO DAVO GETY HOL.

Traducerea:
Cei Doi Prea Curaþi din Þara Geþilor pe bãtrâni îi ascultau povestindu-ºi viaþa. ªi lumea spune
cã l-a nãscut O Curatã Fecioarã într-o iarnã. Oltea l-a nãscut într-un loc înalt. ªi Domniþa trãia printre Napai.
Mulþi oameni au trãit frumos, cum i-au învãþat Voievozii. Prea Curaþii Þara Geþilor o apãrã.


PS Toate civilizatiile antice au mituri si legende despre gemeni divini  sau zei gemeni .
La egipteni Osiris si Seth , la greci Apollo si Artemis , la romani Remus si Romulus , la mayasi , s.a.m.d

[darieglobur]

Interesant...
Vad ca se pomeneste Moldova, voievozi si altele. Cum se poate lua asta? Sa inteleg ca toate placutele au fost scrise undeva dupa intemeierea Moldovei ca stat si apartin unui cronicar moldovean?

[Kymosabe]

Interesant...
Vad ca se pomeneste Moldova, voievozi si altele. Cum se poate lua asta? Sa inteleg ca toate placutele au fost scrise undeva dupa intemeierea Moldovei ca stat si apartin unui cronicar moldovean?

Sunt placute in care se vorbeste si despre Mihai Viteazul (asta daca traducerile sunt corecte) , deci unele au fost realizate dupa sec. al XVII-lea.
Si mie mi s-a parut ciudat la inceput ca autorul a tradus in unele texte cuvantul ,,romane'' cu ,,români'' . Insa dupa ce am citit si celelalte traduceri am inteles de ce autorul a procedat in acest mod.

[darieglobur]

hmm, pai stai putin, ca aici avem o problema!...
deci sa inteleg ca nu toate placutele (si ma refer la cele originale) au eceeasi vechimeci ele au fost elaborate in vremuri diferite. mai departe, daca unele pomenesc de modova si de mihai viteazul, se pune intrebarea de ce n-au fost ele redactate in alfabetul chirilic, care e prin excelenta cel al textelor romanesti vechi, sau chiar in limba romana, aceasta existand deja de la inceputul secolului al XVI-lea?

[Kymosabe]

hmm, pai stai putin, ca aici avem o problema!...
deci sa inteleg ca nu toate placutele (si ma refer la cele originale) au eceeasi vechimeci ele au fost elaborate in vremuri diferite. mai departe, daca unele pomenesc de modova si de mihai viteazul, se pune intrebarea de ce n-au fost ele redactate in alfabetul chirilic, care e prin excelenta cel al textelor romanesti vechi, sau chiar in limba romana, aceasta existand deja de la inceputul secolului al XVI-lea?

Se presupune ca alfabetul chirilic a evoluat sau a derivat din vechiul alfabet geto-dacic .
Dl Romalo spune in cartea lui ca majoritatea textelor studiate de el  au fost scrise de catre sacerdotii (preotii) geto-daci.
Probabil textele din sec al XVII-lea au fost scrise de calugari care cunosteau vechiul alfabet geto-dacic , adepti ai doctrinei zamolxiene .
Intr-o placuta se precizeaza ca o parte din aceasta cronica ar fi fost realizata la cererea lui Mihai Viteazul .

Mihai Viteazul, oºtean al lui Zamolxis ºi împãrat al Daciei

ONY EMPOROT EX ON MIHAIU  DIZIP CORILO ZOOM AELHO. ON DYO I SOLOMONIUS DIOHOY YMO  DIEHIMO PER LIO SOCO PIOSMO.   
RYOTZO CUCILO LOPTO LASIMI  SEGITO.VODIPA ZONOLY MILDO .
I-NOY LIPTOSO DITIO ZIOR ISIMLGII  SIMOLGIEI YO ONYLO FIHT OI .TIO   
ZIMOLGIE ISTO.

Traducerea:   
Al nostru împãrat a fost numai Mihai, viteaz crai, foarte vrednic. Prinþul Solomonarilor mi-a spus sã întocmesc pentru plãcerea lui o cronicã. Frumosul voievod, în luptã, de vrãjmaºi a fost tãiat. Vãduva l-a plâns mult. Al nostru oºtean s-a înãlþat în zori la Zalmoxis, lui Zalmoxis sã-I povesteascã faptele. Divin Zalmoxis este. // Magnificul Zalmoxis. // Regele Decebal. // Marele Mihai Voievod. // Slavã! // Comunitatea. //vitejilor! // Am poftit Ardealul întreg sã-lstãpânesc. // Alãturi eu sunt, Zonzet.


În mijloc: chipul lui Zalmoxis. Deasupra Lui, în jurul stemei: MYGI ZAMOLGIO. În dreapta, sus: DACEBALO CORILO. Înstânga stemei, de sus în jos: IGIOC. Pe discul de jos,   
stânga: portretele lui Mihai ºi al fiului sãu, Petraºcu. În stânga discului, vertical: PITRISC ONDYO. În dreapta discului celãlalt, vertical: APOLA YA O GETO. Între douã discuri, de sus în jos: POFYTOARTIALOTITYULOYIUMI. . Orizontal, oblic faþã de portretul ce se aflã între chipul lui Mihai ºi stemã, mai jos:LONCOEOHYOZONZET

PS Aceasta cronica se intinde pe mai multe secole avand mai multi autori . Dovada este ,spune dl Romalo , prezenta celor 3 alfabete : un arhaic (foarte vechi) , unul preclasi si unul clasic . 

[Lone Ranger]

De Igypsia Ecclesia a auzit cineva? Cei care shtiu la ce ma refer, au shi raspunsul la întrebarea de mai sus!

[Kymosabe]

De Igypsia Ecclesia a auzit cineva? Cei care shtiu la ce ma refer, au shi raspunsul la întrebarea de mai sus!

Igypsia Ecclesia sau Gypsia Ecclesia ?

[Lone Ranger]

Igypsia Ecclesia sau Gypsia Ecclesia ?

Igypsia Ecclesia. Organizatzie secreta din care au facut parte împaratzii Asaneshti shi voievozii Basarabi din ramura Draculeshtilor, pîna la Mihai Viteazul inclusiv. Se cam leaga de "ciudatzeniile" la care faceam trimitere într-un alt topic...

[darieglobur]

acum nu stiu de unde a derivat alfabetul chirilic, probabil ca pe net se pot gasi lesne informatii in acest sens, insa daca nu ma insel el a fost inventat prin secolul al IX-lea de catre fratii crestini chiril si metodie, de origine bulgara. ideea era de ce autorii placutelor nu le-au redactat in alfabetul chirilic sau chiar in romana (de vreme ce scrierea in limba romana este atestata de la inceputul sec. al XVI-lea), pentru ca astfel se puteau exprima mult mai bine.
am inteles ideea ca e posibil ca placutele sa fi fost redactate de calugari zalmoxieni care e posibil sa nu fi stiut sa redacteze in limba romana "scrisa", ce abia prinsese contur, sau in alfabetul chirilic (sau pur si simplu sa nu fi vrut) si, ce sa zic, deocamdata o accept ca pe o posibilitate.

[Kymosabe]

ideea era de ce autorii placutelor nu le-au redactat in alfabetul chirilic sau chiar in romana (de vreme ce scrierea in limba romana este atestata de la inceputul sec. al XVI-lea), pentru ca astfel se puteau exprima mult mai bine.
am inteles ideea ca e posibil ca placutele sa fi fost redactate de calugari zalmoxieni care e posibil sa nu fi stiut sa redacteze in limba romana "scrisa", ce abia prinsese contur, sau in alfabetul chirilic (sau pur si simplu sa nu fi vrut) si, ce sa zic, deocamdata o accept ca pe o posibilitate.

Aceeasi situatie o intalnim la catolici care oficiaza ritualurile in limba latina (considerata o limba moarta).
Calugarii zamolxieni chiar daca ar fi stiut alfabetul chirilic , probabil erau mai ,,conservatori'' , si foloseau alfabetul stramosesc .
In textul de mai sus se vorbeste despre solomonari , asceti (calugari) ale caror cunostinte si stiinte  erau  transmise de la maestru la un ucenic .  Probabil in acest mod limba geto-dacilor a reusit sa ,,supravietuiasca'' pana in sec al XVII-lea.

Igypsia Ecclesia. Organizatzie secreta din care au facut parte împaratzii Asaneshti shi voievozii Basarabi din ramura Draculeshtilor, pîna la Mihai Viteazul inclusiv. Se cam leaga de "ciudatzeniile" la care faceam trimitere într-un alt topic...

Mersi Lone Ranger pentru detalii.

[LupinThe3rd]

Mihai Viteazul, oºtean al lui Zamolxis ºi împãrat al Daciei
ONY EMPOROT EX ON MIHAIU  DIZIP CORILO ZOOM AELHO. ON DYO I SOLOMONIUS DIOHOY YMO  DIEHIMO PER LIO SOCO PIOSMO.   
RYOTZO CUCILO LOPTO LASIMI  SEGITO.VODIPA ZONOLY MILDO .
I-NOY LIPTOSO DITIO ZIOR ISIMLGII  SIMOLGIEI YO ONYLO FIHT OI .TIO   
ZIMOLGIE ISTO.
Traducerea:   
Al nostru împãrat a fost numai Mihai, viteaz crai, foarte vrednic. Prinþul Solomonarilor mi-a spus sã întocmesc pentru plãcerea lui o cronicã. Frumosul voievod, în luptã, de vrãjmaºi a fost tãiat. Vãduva l-a plâns mult. Al nostru oºtean s-a înãlþat în zori la Zalmoxis, lui Zalmoxis sã-I povesteascã faptele. Divin Zalmoxis este. // Magnificul Zalmoxis. // Regele Decebal. // Marele Mihai Voievod. // Slavã! // Comunitatea. //vitejilor! // Am poftit Ardealul întreg sã-lstãpânesc. // Alãturi eu sunt, Zonzet.

Daca aceste lucruri sunt pe tablite atunci tablitele sunt un fals. Nu se poate vorbi de sec. XVII cat timp imaginea luiMihai Viteazu ca unificator al romanilor este apartine in sec XIX. Aceasta mitificare a lui Mihai Viteazu este descris de Lucian Boia in "Istorie si mit in constiinta romaneasca" (scuzati formatul dar asa era formatul electornic:

Conturarea mitului Mihai Viteazul ilustreazã mai bine ca oricare alt model istoric mutaþiile petrecute în conºtiinþa româneascã. Domnitorul care a reuºit sã stãpîneascã pentru scurt timp, la 1599-1600, cele trei þãri reunite, trei veacuri mai tîrziu, în România modernã, începe a fi receptat ca unificator abia spre mijlocul secolului al XIX-lea.s O asemenea interpretare lipseºte cu desãvîrºire în istoriografia cronicãreascã a veacului al XVII-lea ºi chiar mai tîrziu, spre 1800, la ªcoala Ardeleanã. Puse în evidenþã, pe lîngã personalitatea excepþionalã a lui Mihai, erau ideea creºtinã ºi strînsele raporturi cu împãratul Rudolf. De asemenea, ambiþia cuceritorului apãrea frecvent ca mobil al acþiunii, ocupînd în schema interpretativã locul pe care mai tîrziu îl va lua ,,ideea româneascã'.
La Miron'Costin, Mihai Viteazul se aflã în postura de cuceritor al Ardealului ºi al Moldovei, ,,pricinã de multe vãrsãri de sînge
între creºtini", de altfel puþin apreciate chiar de munteni: ,,Se urîse muntenilor cu domnia lui Mihai-vodã, tot cu oºti si rãzboaie."
Din cealaltã perspectivã, munteneascã, Istoria domnilor Þãrii Româneºti, atribuitã lui Radu Popescu, îi trateazã de-a valma pe toþi adversarii lui Mihai, strãini ºi români deopotrivã: ,,au supus domnia lui pã turci, pã moldoveni, pã unguri, de-i avea ca pe mãgari pe toþi". Savoarea exprimãrii nu face decît sã confirme absenþa ideii româneºti. Sã fi fost Mihai Viteazul, la 1600, mai ,,patriot" decît erudiþii cronicari de la sfîrºitul secolului al XVII-lea? Nici ªcoala Ardeleanã, cãreia conºtiinþa naþionalã româneascã din veacul al XlX-lea îi datoreazã atît de mult, nu face totuºi pasul decisiv, deºi þelul sãu era afirmarea identitãþii românilor si a mîndriei de a fi român. Ideea unui stat unic al tuturor românilornu îºi gãseºte încã afirmarea, înfãptuirile lui Mihai Viteazul nefiind
exploatate în acest sens. Iatã cum îi rezumã domnia Samuil Micu, în Scurtã cunoºtinþã a istoriei românilor (redactatã în ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea): ,,în anul 1593 în domnia Þãrii Româneºti au urmat Mihai Vodã, carele sã zice Viteaz. Acesta foarte mare ostaºiu au fost, ºi pre turci i-au bãtut ºi pre ardeleni i-au biruit ºi Ardealul l-au luat ºi l-au dat împãratului udolf..."11 Astãzi, o asemenea interpretare ar stîrni indignarea multora; autorul ei este totuºi unul dintre marii iniþiatori ai naþionalismului românesc!
In Hronica românilor ºi a mai multor neamuri, Gheorghe ªincai consacrã un larg spaþiu domniei lui Mihai ºi cu deosebire acþiunii
lui în Transilvania. Combãtîndu-1 pe Engel, el pune mereu lucrurile la punct în favoarea românilor. Apãrã cu îndîrjire personalitatea
voievodului, cãruia îi compune un portret moral avantajos, în antitezã cu defectele adversarilor sãi. Ingredientele mitului sînt
prezente, dar mitul încã lipseºte. ªincai accentueazã asupra mîndriei naþionale, dar nu exploateazã politic ideea în sens de unitate naþionalã.
Cîteva decenii mai tîrziu, în 1830, bãnãþeanul Damaschin Bojincã, discipol al ªcolii Ardelene, publicã, în Biblioteca româneascã,
o biografie a domnitorului, sub titlul Vestitele fapte ºi perirea lui Mihai Viteazul, prinþipul Þãrii Româneºti. Nici de data aceasta ideea naþionalã nu apare cu adevãrat conturatã, accentul cãzînd pe luptele împotriva turcilor. Momentul de rãscruce este marcat de transilvãneanul Aaron Florian, stabilit în Þara Româneascã, unde devine profesor la Colegiul ,,Sfîntul Sava" din Bucureºti. Mihai Viteazul ocupã un loc esenþial în sinteza sa Idee repede de istoria prinþipatului Þãrii Româneºti. Aaron Florian procedeazã la o amplificare a personajului ºi a epocii, consacrîndu-le mult peste ceea ce pretindea economia lucrãrii: douã sute de pagini, cea mai mare parte a celui de-al doilea volum, apãrut în 1837, ºi, în acelaºi timp, înscrie, în sfîrºit, acþiunea lui Mihai pe linia înfãptuirii unitãþii naþionale româneºti. Singurul reproº adus voievodului stã în faptul cã nu s-a dovedit capabil sã doteze teritoriile româneºti unificate cu o constituþie potrivitã. Numai în acest fel ar fi putut începe o erã nouã, care ar fi permis românilor sã evolueze, uniþi, între celelalte naþii ale Europei. Aºa vedea lucrurile, la Bucureºti, transilvãneanul Aaron Florian. ' Nu însã ºi moldoveanul Kogãlniceanu. Cel care avea sã devinã marele artizan al unirii principatelor nu se dovedeºte deloc sensibil, în opera sa de tinereþe, la potenþialul naþional al episodului Mihai Viteazul. în Histoire de la Valachie..., publicatã în acelaºi an,1837, cu volumul amintit al lui Aaron Florian, ne întîmpinã un Mihai Viteazul descins din evocarea lui Miron Costin, neanunþînd încã în nici un fel proiectul de unitate naþionalã. Trãsãtura lui dominantã pare a fi ,,ambiþia nemãsuratã" care l-ar fi împins nu numai sã  ucereascã Transilvania, dar chiar sã viseze la coroana " Ungariei ºi a Poloniei. ,,Domnia sa a fost strãlucitã prin cuceriri,
dar fatalã Þãrii Româneºti", conchide Kogãlniceanu, extrãgînd de aici ºi o anumitã moralã istoricã: ,,numele marilor cuceritori
nu piere niciodatã în memoria poporului, în timp ce acesta uitã pe principii virtuoºi, dar paºnici". Mihai apare ca un mare rãz-
boinic, un erou, dar nicidecum ca unificator. Nici Nicolae Bãlcescu, deºi muntean, nu pare atras, în mod deosebit, în primele lui lucrãri (Puterea armatã ºi arta militarã de la întemeierea principatului Valahiei pînã acum, 1844; Despre starea socialã a muncitorilor plugari..., 1846), de personalitatea voievodului, acordîndu-i locul ºi importanþa cerute de subiectele respective ºi nimic mai mult. Dar, dupã 1840, irezistibila ascensiune a lui Mihai devine tot mai vizibilã. Ascensiune în ambele ipostaze, eventual contradictorii, dar ºi complementare: domnitor glorios al Þãrii Româneºti ºi unificator al românilor. Prima a fost pusã în valoare de însuºi domnitorul Þãrii Româneºti, Gheorghe Bibescu (1842-1848), cãruia i-a plãcut sã se erijeze în urmaº al marelui voievod,  orchestrînd o insistentã propagandã în acest sens. Alungat de pe tron la 1848, el nu ºi-a putut atinge þelul de a deveni un nou Mihai, dar vanitoasa asumare princiarã a moºtenirii acestuia nu a rãmas fãrã ecou. Atmosfera tot mai încãrcatã de amintirea  roului de la Cãlugãreni îl va fi înrîurit ºi pe Bãlcescu, în ciuda opoziþiei sale faþã de regimul lui Bibescu. Chiar în Moldova, simbolul Mihai începe sã se afirme. La 1843, în Cuvîntul de deschidere a cursului de istorie naþionalã la Academia Mihãileanã din Iaºi, Kogãlniceanu se apropie de voievodul muntean cu simþitor mai multã simpatie decît o fãcuse cu ºase ani în urmã. Mihai este rezentat acum ca fiind cel care a unit pãrþile disparate ale Daciei vechi. Simbolul îºi capãtã deplina strãlucire ºi funcþionalitate în pera ultimã ºi cea mai ambiþioasã a lui Nicolae Bãlcescu, începutã la 1847 ºi neîncheiatã încã la moartea sa, în 1852: Istoria românilor sub Mihai Vodã Viteazul. Apare o sensibilã evoluþie, în sensul ideii naþionale, faþã de primele eseuri ale istoricului. Þelul acþiunii lui Mihai este net proclamat: unitatea naþionalã. El ,,voi a-ºi creea o patrie mare pe cît þine pãmîntul românesc". A realizat astfel ,,visarea iubitã a voievozilor cei mari ai românilor", începînd cu Mircea cel Bãtrîn, ,,cel dintîi domn român care se luptã pentru unitatea naþionalã". Domnitorii nu fãceau în fond decît sã exprime prin acþiunea lor politicã un sentiment general împãrtãºit, dat fiind cã, de la origini, ,,în inima tuturor românilor rãmãsese neºtearsã tradiþia unui trai comun ºi dorinþa de a-1 înfiinþa din nou".

[romulus]

Nu se poate vorbi de sec. XVII cat timp imaginea luiMihai Viteazu ca unificator al romanilor este apartine in sec XIX.

----Ce spune Lupin e logic, daca faimoasele tablite cuprind si epoca lui Mihai Viteazul, ma mir de ce nu zic nimic  si de Ceausescu ??!! Daca autorul lor tot avea premonitii atat de precise.........
---Am zis !