Forum RUFOn

Sa formam o echipa de Romani, care sa descifreze informatiile aflate pe aceste placute. Sa la gasim si pe celelalte. Exista la Pitesti inca un Om capabil, Tudor Diaconu, care ar putea sa descifreze o mare parte din aceste informatii.

Sã înþeleg cã nu a fost efectuat pânã în prezent nici un studiu exhaustiv asupra acestor plãcuþe?

Din cate cunosc, decat Mosu de la Pitesti este in masura sa faca asta. Toti ceilalti isi dau cu pararea. Este singurul Om care stie, ca stie. Are zeci de ani de cautari....Putini sunt din aceasta categorie. Eu cunosc decat 2 oameni la acest nivel. Cei mai multi, nu stiu ca nu stiu. Adica, 99,999....999 % din oameni sunt in aceasta a doua categorie, aceea a ignorantilor.

Din acest motiv, caut sa maresc echipa de cercetare.

adi

putem colabora in acest domeniu, asa ca va rog sa ma contactati.. antoniu viorel butnaru .ma numesc si astept sa ma contactati pe email.... il gasiti la profilul meu.

Citat din: antoniu din  27 Februarie 2008, 19:12:32
putem colabora in acest domeniu, asa ca va rog sa ma contactati.. antoniu viorel butnaru .ma numesc si astept sa ma contactati pe email.... il gasiti la profilul meu.

Radi : Propun sa facem asta pe Forum. Ar ajuta si mintile celorlalti care sunt pe-aici. Chiar in seara asta discutai cu Mosu si-mi spuse ca a decriptat dupa codul Geto-Dacic, cateva placute. Rusii au mai multe. poate facem rost de ele.
Putem discuta si pe mail, bineinteles, dar asa se pierd tinerii care sunt curiosi ce se intampla...si care vor continua cercetarea respectiva.

Cele bune,
adi

cred ca ar trebui sa gasim un expert care sa autentifice veridicitatea,credibilitatea si vechimea tablitelor de la Mosu.

Citat din: antoniu din  27 Februarie 2008, 23:19:10
cred ca ar trebui sa gasim un expert care sa autentifice veridicitatea,credibilitatea si vechimea tablitelor de la Mosu.

Radi : Mosu nu are tablite, ci desenele lor i-au parvenit.
Placutele sunt autentice, pentru ca se face mare tam-tam pe ele, mai als in cercurile din afara tarii.

stimate domn aici avem o mare problema,--copii ale obiectului -subiect care...ridica urmatoarele subprobleme:1.credibilitatea sursei,2.continutul informatiei,3,concludenta inf.,4.veridicitatea(confirmare/infirmare),5.lizibilitatea inf. care tine de comprehensivitate.
                              poate postati un foto ..asa pentru iritarea spiritelor...ma intereseaza feed-back-ul........


       cu stima .avb

Citat din: antoniu din  28 Februarie 2008, 00:10:52
stimate domn aici avem o mare problema,--copii ale obiectului -subiect care...ridica urmatoarele subprobleme:1.credibilitatea sursei,2.continutul informatiei,3,concludenta inf.,4.veridicitatea(confirmare/infirmare),5.lizibilitatea inf. care tine de comprehensivitate.
                              poate postati un foto ..asa pentru iritarea spiritelor...ma intereseaza feed-back-ul........


       cu stima .avb

Nu am vazut dupa ce a lucrat Mosu. In seara aceasta mi-a spus. O sa vad despre ce este vorba cand ajung la el la Pitesti. Oricum vreau sa vad ce-a decriptat.
O seara buna,
adi

astept cu nerabdare sa vad documentele cand ne vom vedea in mai la sesiunea de com.bucegi

Citat din: antoniu din  28 Februarie 2008, 01:15:35
astept cu nerabdare sa vad documentele cand ne vom vedea in mai la sesiunea de com.bucegi

R adi : Nu stiu daca ajung acolo.

buna!
m-as bucura daca ati veni cu ceva informatii suplimentare legate de aceste placute de plumb sau tablite...ce sunt acestea, ce contin, cine este Mosu, ce amestec au rusii in povestea asta etc.

Pe viitor, inainte sa dezvoltati un subiect si sa treceti la dialoguri de tip chat, poate faceti si o scurta descriere a subiectului....


Tablitele de la Sinaia reprezinta un set de artefacte arheologice controversate. Conform traditiei locale, sau a unor informatii care au circulat in zona la vremea respectiva, Tablitele de la Sinaia se refera la un numar impresionant de tablite de aur descoperite, cu prilejul lucrarilor de captare a paraielor Sfanta Ana si Peles, pentru aprovizionarea cu apa a Manastirii Sinaia, si de asanare a mlastinilor din Poiana Vacaria, inscriptionate intr-o limba si o scriere misterioasa. Pe langa placile de aur, lucratorii ar fi descoperit si monede de tip Maia si Sarmis, ambele tezaure considerandu-se ca ar fi intrat, in mod tacit, in posesia regelui Carol I. Astazi, Tablitele de la Sinaia, sau Tezaurul de la Sinaia se refera la un set de tablite de plumb neinventariate care se afla depozitate in subsolul Institutului de Arheologie Vasile Parvan din Bucuresti, de mai bine de un secol. Traditia locala explica existenta prezentelor placute de plumb prin ideea conform careia regele ar fi topit piesele originale, valorificand aurul in vederea finalizarii proiectului Peles, dupa ce placile ar fi fost copiate in plumb.

Context istoric
"Sa fie acest castel leaganul de veci al dinastiei mele." Acestea au fost cuvintele rostite de Carol I la 10 august 1875, in timpul ritualului de incepere a constructiei Castelului Peles. Conform scrierilor vremii, intr-un cilindru de plumb au fost puse circa 100 de monede de aur de 20 de lei, emise in anul 1868, impreuna cu un pergament pe care era scris actul de ctitorie. Cilindrul a fost ingropat sub piatra de temelie a castelului, pusa in prezenta domnitorului. Ingroparea monedelor de aur imita un stravechi obicei intalnit in toate zonele tarii (taranii mai instariti puneau sub talpa casei sau sub prag o moneda din argint sau din aur, pentru protectia locuintei si belsugul familiei care urma sa locuiasca in ea), prin gestul sau, Carol conformandu-se ancestralei traditii romanesti. Emisiunea monetara insuma in total 200 de piese, care nu au fost puse in circulatie niciodata si nici nu au fost facute mai multe pentru ca turcii, sub suzeranitatea carora se afla Romania la acea vreme, nu i-au permis domnitorului Carol al Romaniei sa bata moneda cu chipul sau.

In 1867, a fost promulgata legea noului sistem monetar. Guvernul Romaniei ajusese la un acord cu Poarta, care prevedea ca divizionara leului, banul de arama, sa poarte stema tarii, in timp ce monedele de argint si cele de aur sa fie batute cu semiluna otomana, in semn al dependentei politice. S-a trecut imediat la baterea monedelor de arama, de valoare mica, evitandu-se baterea unor monede de aur si de argint. Printr-un artificiu legislativ, au fost rezolvate temporar cele doua conditii de batere a monedelor de baza (a fost declarata legala circulatia monedelor Uniunii Latine, pana la emisiunea nationala). Acest fapt a permis aminarea baterii leului cu semiluna si totodata au fost asigurate lichiditatile necesare unei activitati economice normale. Totusi, Carol I a batut moneda de aur, in valoare de 20 de lei, mentionata mai sus, purtand efigia sa pe avers, iar pe revers fiind inscriptionata valoarea nominala, anul baterii (1868) si legenda "Carol I Domnulu Romaniloru".Afland despre manevra lui Carol I, Imperiul Tarist si cel Austro-Ungar au protestat din cauza legendei inscriptionate. Asa se face ca moneda nu a fost pusa in circulatie, iar jumatate din tirajul batut (circa 50-100 de monede) a fost ingropat la temelia Castelului Peles. Monedele ramase au fost facute cadou apropiatilor si curtenilor, unele dintre ele ajungand in colectii numismatice. Astazi, o asemenea moneda este cotata la peste 10.000 de euro...

Constructia castelului
Principele Carol, ales Domn al Romaniei in 1866, a vizitat pentru prima oara Manastirea Sinaia in 5-6 august acelasi an, ramanand fascinat de frumusetea locurilor (la vremea respectiva asezarea purta numele de Podul lui Neag). Impresionat de eforturile pe care le faceau calugarii pentru aprovizionarea cu apa a sfantului lacas, Carol se va ingriji de realizarea unor lucrari de captare a paraielor Sfanta Ana si Peles, care sa asigure necesarul de apa al manastirii. In 1873, inainte de demararea lucrarii la castel, a fost facut un schimb de terenuri intre Casa Cretulescu si Eforia Spitalelor din Bucuresti, de 1000 de pogoane, apartinand manastirii, care vor fi cumparate de Carol. In toamna aceluiasi an incep lucrarile la castel sub conducerea arhitectului Wilhem von Doderer.

Ridicarea constructiei propriu-zise a fost precedata de ample lucrari de asanare a cursurilor subterane de apa din Poiana Vacariei, cum era numit locul pe care urma sa se ridice Pelesul, si de stavilire a alunecarilor de teren. Amplul front de lucru a necesitat efortul a circa 300 de muncitori, carora le-au trebuit doi ani pentru pentru terminarea amenajarilor. In tot acest timp, Domnitorul a supravegheat personal lucrarile celui mai mare si mai important santier de pe cuprinsul vechiului regat, in veacul trecut. Regina Elisabeta nota la acea vreme: Erau italieni zidari, romani pentru terasamente, tigani salahori. Albanezii si grecii lucrau in cariere, nemtii si ungurii, ca dulgheri. Turcii ardeau caramida. Au fost maestri polonezi si cioplitori cehi. Francezii desenau, englezii masurau, astfel ca pe santier se intalneau sute de costume si se vorbeau patrusprezece limbi, se canta, se injura si se certa in toate dialectele si in toate tonurile.

Traditia locala. Referiri scrise
In lucrarea sa, jurnalistul Dumitru Manolache afirma despre "afacerea" tablitelor ca: La aproape un secol si jumatate de la punerea pietrei fundamentale a Castelului Peles, este aproape imposibil sa mai refacem, cu date certe, verificabile, istoria acelor zile. Cu atat mai putin momentul descoperirii celor doua tezaure de aur despre care am vorbit. Eforturile noastre sustinute de a gasi documente care sa ateste incontestabil existenta tezaurelor au fost zadarnice. Arhivele tac. Martorii directi au murit demult, iar rudele lor, cei care mai cunosc cate ceva despre aceasta poveste, refuza orice discutii. Bantuie inca teama ca, vorbind despre placile de aur descoperite pe pamanturile regale, ar putea fi trasi la raspundere, pedepsiti sau, de ce nu, chiar eliminati. Subiectul a devenit tabu. Iar cine indrazneste sa-l abordeze in profunzimea lui, se va lovi de o tenebroasa tacere, de o sustinuta si eficienta campanie de discreditare. De aceea, in randurile care urmeaza vom incerca sa redam ceea ce am putut descoperi [...] recurgand la putinele marturii scrise si declaratii incredintate noua. Astfel, informatiile scrise nu pot fi considerate izvoare istorice, ci reprezinta, mai degraba, culegerea unor "zvonuri ale vremii" care s-ar fi transformat mai apoi in "traditii locale", si transpunerea lor pe hartie.

Inginerul silvic Vasile Al. Ionescu
In ciuda caracterului "folcloric" al informatiilor, exista multi specialisti, precum doctorul in lingvistica romanica, Aurora Petan (aceasta le clasifica drept o traditie oralã, destul de serioasã), care nu au ezitat sa le ia in considerare sau care pleaca de la premisa ca acestea sunt adevarate. Sursa traditiei pare sa fie acelasi inginer silvic Vasile Al. Ionescu. In acest sens, Iordace si Balas Moldoveanu afirma, intr-o nota de subsol a cartii lor:

,,In anul 1875, cu ocazia construirii Castelului Peles, [...] s-a descoperit un tezaur de aur, compus din mai multe tablete scrise in relief si alte obiecte de aur. Din ignoranta -tezaurul fiind privit doar ca valoare de aur- a fost cedat de catre guvernul procarlist Lascar Catargi domnitorului Carol I de Hohenzollern. Operatia a fost efectuata prin administratia locala si jandarmi, in cea mai mare taina si, astfel, tezaurul cu piese de aur, care ar fi fost impresionante, a disparut. Posteritatii au ramas doar copiile efectuate pe metal nepretios de autoritatile locale, la atelierele metalice [...], care au constituit nucleul fabricii de cuie, infiintata apoi in Sinaia in anul 1892. Facsimilele au ramas in pastrare la Manastirea Sfantul Nicolae din Sinaia. Traditia a fost transmisa de fostii primari ai comunei Sinaia: Gh. Gatej, I. Suvrezeanu, I. Manoilescu, Ghita Ionescu, I. Stoicescu, Gh. Matheescu, inginerul silvic Vasile Al. Ionescu,[...] domiciliat in Sinaia inca din 1921, si pe care o vizitase inca din 1912. De-a lungul vremii, a facut numeroase investigatii asupra dramei tezaurului si, incercand sa studieze si sa descifreze scrierile lor, a inmanat unele copii arheologului prof. Niculescu-Plopsor. Din cele sase inscriptii, cinci alfabetice, noi vom studia doua, de pe tablitele gasite in 1978 in muzeul Manastirii Sinaia de cercetatorul stiintific M. Dogaru, de la Institutul de Studii Istorice si Social-Politice, care ne-au fost puse la dispozitie de N. Copoiu, de la acelasi institut."

Dintr-un interviu luat de catre domnul Manolache doamnei Cornelia Velcescu, filolog si sculptor, care in perioada '70-'80 a fost implicata in traducerea celor doua piese arheologice aflate la Manastirea Sinaia, aflam posibilul numar al tablitelor, descoperite in context similar si, pentru prima oara, faptul ca scrierile erau considerate a fi de orgine geto-daca: Se vorbea despre descoperirea, in pestera Sfanta Ana pe vremea regelui Carol I, a 40 de tablite de aur de dimensiunea 15/10 cm, dar si mai mari, cu scriere daca sau getica. Doamna Velcescu isi continua relatarea, prezentand doua ipoteze, despre care se discuta in biroul profesorului Ion Popescu-Puturi (directorul Institutului de Studii Istorice si Social-Politice de pe langa CC al PCR) si oferindu-si concluzia. Astfel, se vorbea acolo ca din vanzarea aurului acestor tablite ar fi obtinut Carol I bani pentru terminarea Pelesului. Desi habar nu avea de ceea ce scria pe tablite, regele si-ar fi dat totusi seama de valoarea lor pentru studiul istoriei. De aceea, ar fi ordonat sa se faca replici in plumb. Din cate intelesesem eu, dintre acele replici se mai salvasera doar doua bucati, care se aflau la muzeul Manastirii Sinaia. Iar, intr-o alta varianta, se vorbea despre un inginer silvic, Ionescu, om foarte indragostit de comori, de muntii Bucegi. El il condusese pe cunoscutul cercetator peruan Daniel Ruzo, venit in Romania, la pestera lui Zalmoxis, care avea o intrare secreta, cunoscuta doar de cativa ciobani, dar nedescoperita nici pana in prezent. Despre acest inginer se spunea ca ar fi descoperit 40 sau 60 de placute de aur cu scriere getica in pestera Sfanta Ana si ca el ar fi fost cel care le-ar fi subtilizat in plumb. Doamna Cornelia Velcescu intreaba retoric: Cine a facut copiile? Inginerul Ionescu sau regele Carol I?, conchizand ca, logic, raspunsul nu poate fi decat "regele Carol I'", pentru ca inginerul Ionescu nici nu era nascut atunci cand s-au descoperit placile. El a fost, se pare, doar tap ispasitor si subliniand ca piesele erau cu siguranta din aur, pentru ca stramosii nostri nu scriau pe lut, ca sumerienii.

Povestile Pelesului. Surse ale traditiei locale
Regina Elisabeta, sotia regelui Carol I, sub pseudonimul sau literar, Carmen Sylva, inregistreaza in Povestile Pelesului un alt tip de traditie, existenta anterior constructiei castelului si care se poate sa fi constituit bazele pentru traditia ulterior formata:

,,Dar aceea care torcea acolo sus, stapana cetatii, era o vrajitoare foarte rea. Piticii din munte ii aduceau tot aurul din fundul pamantului... Aurul se turna acolo farar masura, ea-l tragea la cumpana, il alegea si vai de piticul care nu aducea masura plina. Pe loc il punea intr-un cleste intre trunchiul si coaja unui arbore puternic, pana ce da cel din urma graunte de aur, sau i se prindea numai barba si atunci in zadar mai tragea in dreapta si stanga, in zadar striga: oh si vai, caci Baba Coaja se facea ca nu aude. De aceea, lumea o si chema Baba Coaja... Numai ea stia sa toarca firele de aur. Ea punea firele de aur in scule si le aseza in beciurile de sub pamint pentru sutele si sutimile de ani ce vin si trec..."

Ce s-a intamplat cu originalele? Ipoteze
Dupa cum a observat Dumitru Manolache, istoria placilor despre care, generic, se spune ca provin de la Sinaia, poate fi explicata doar in limita a patru ipoteze: prima, existenta intr-adevar a unor originale de aur care, intr-un anumit moment, au fost copiate in plumb, asa cum sustin traditia si o serie de dovezi indirecte, prezentate de noi pana acum, a doua, existenta unor placi de aur care nu au fost topite in totalitate, parte din ele pastrate de Casa Regala, ajunse fie la Moscova, odata cu Tezaurul Romaniei, fie la Banca Nationala Romana, sau, de ce nu, fie ramase la Peles [...], a treia, inexistenta unor originale de aur sau din alte materiale, situatie in care placile de plumb cunoscute astazi ar fi produsele unuia sau a mai multor fasificatori, si a patra, autenticitatea artefactelor din plumb cunoscute astazi, ipoteza sustinuta de domnul Dan Romalo in cartea sa.

Variante ale ipotezei existentei originalelor de aur
Un personaj misterios si controversat, Vitalie Ustroi, originar din Moldova de peste Prut, a lansat ipoteza ca placile de aur nu ar fi fost descoperite in timpul lucrarilor de pe santierul Castelului Peles, ci acestea s-ar fi aflat in posesia Manastirii Sinaia care, ca multe alte vechi asezaminte crestine, s-ar fi ridicat pe o capiste (vechi altar al cultului zalmoxian). Astfel, aceste placi s-ar fi pastrat de-a lungul secolelor in grija initiala a preotilor daci, fiind apoi transmise urmasilor lor, preotii crestini. Conform ipotezei lui, fiecare trib getic sau dacic ar fi posedat o arhiva de texte scrise pe placi de aur sau din alte metale, care se reinnoia periodic. Textele ar fi fost scrise de marele preot, ar fi avut caracter sacru, magic, ar fi fost inchinate zeilor si, ca atare, ar fi fost foarte bine pazite. In ceea ce priveste o posibila locuire dacica in zona Sinaiei, in afara de depozitul de bronzuri datat 1800-1700 i. Hr. si descoperit in urma multiplelor sapaturi arheologice in zona (printre care se numara si sondajul efectuat de Tocilescu in 1890), nu exista informatii referitoare la epocile ulterioare. Totusi, Aurora Petan observa ca acest lucru nu este in dezacord cu depozitarea pieselor de aur in zona respectiva, ci, din contra, reprezinta un argument serios:

,,Este mult mai logic ca un asemenea tezaur sa fi fost ascuns intr-o zona ferita, posibil intr-un loc considerat sacru, accesibil preotilor sau celor initiati. Placile inscriptionate la Sinaia nu constituiau un tezaur obisnuit, ele nu erau valoroase doar prin aurul din care erau confectionate. Valoarea exceptionala consta in faptul ca ele reprezentau identitatea neamului dac. Caderea lor in mainile dusmanilor si distrugerea lor ar fi echivalat cu anularea intregii istorii consemnate in aceste placi, cu stergerea din memorie a acestui neam si a faptelor si traditiilor sale. De aceea, daca tezaurele de aur si argint comercial au putut fi ascunse in cele mai diverse locuri -in albii de rauri sau chiar in asezari locuite-, un astfel de tezaur trebuia sa fie extrem de bine protejat. Cel mai bun loc l-ar fi reprezentat cu siguranta unu care sa nu fi atras prin nimic atentia romanilor si a neamurilor viitoare care ar fi trecut pe acolo, deci o zona fara locuire si resurse care sa starneasca interesul. Sinaia putea fi un astfel de loc."

Cu privire la constructia Manastirii Sinaia, ieromonahul Nectarie Magureanu noteaza in monografia sa ca "in pustietatea locului traiau, in liniste, calugarii solitari, care inaltau rugi pe acest varf de munte, ca odinioara preotii stramosilor nostri daci". Ieromonahul precizeaza ca "inca din secolul al XV-lea, acesti calugari s-au adapostit in crapaturile stancilor si in pesterile acestor munti, mai tarziu in bordeie de piatra si in schituri de lemn, pentru ca departe de lume si de zgomotul ei sa traiasca in abnegatie totala pentru Iisus Hristos. Astfel, au fost construite si cele doua schituri: schitul Sfanta Ana, la 5 km de manastire, si schitul Sfantul Nicolae, la 1 km. Interesanta este si urmatoarea marturisire, cuprinsa in volum:

,,Multe din documentele manastirii s-au pierdut in timp, ori intentionat au fost distruse. O alta parte din documentele manastirii au fost ridicate cu "ordin" de catre Eforia Spitalelor Civile, in anul 1887. In 1961, un incendiu a distrus o mare parte din colectia muzeului, astfel incat, la inventarierea arhivei din 1964, au mai fost gasite doar 955 de unitasi de pastrare, de la 1387 la 1963, cuprinzand diferite acte, cateva originale si copii in rusa, greaca, germana sau romana, cu caractere chirilice, de la anii 1702 pana la 1895, alte cateva dosare sau documente de pe la 1862 pana la 1963. La 17 aprilie 1975, Arhivele Statului au ridicat 137 de documente dintre cele mai importante existente la acea data in arhiva manastirii."

Intr-un interviu acordat de catre lingvista Aurora Petan unui ziar publicat in Toronto[4], aceasta vorbeste despre acelasi personaj misterios ("al carui nume nu vi-l pot face cunoscut") care spunea ca vine cu o delegatie din partea Academiei Ruse si care sustinea ca astfel de placi exista pe teritoriul Rusiei, ca sunt foarte asemanatoare cu cele de la Sinaia, si ca din informatiile pe care le detine, cel putin 40 de piese din aur ar mai exista in Banca Nationalã a Romaniei. Tot conform informatiilor lui, in Romania, ar mai exista vreo trei depozite: unul la Manastirea Tismana, un altul undeva in Muntii Bucegi si unul chiar langa Sarmizegetusa. Deocamdata doar cel de la Sinaia ar fi fost scos la luminaTot el sustine ca au existat la Sinaia 240 de piese si ca mai multe copii se afla in diferite institutii. Acest numar, lingvista Aurora Petan il considera foarte plauzibil, pentru ca stim, tot de la oameni din Sinaia, ca unele copii in plumb au ajuns la prof. Nicolaescu Plopsor, altele la Dimitrie Pippidi, iar altele la Institutul de Studii Politice, de pe vremea comunistilor. Asadar, piesele de aur, fie s-au salvat si au ajuns in Tezaurul de la Moscova, vreo 40 ar exista inca in Banca Nationala fie au fost topite.

Ipoteza falsurilor. Suspectii. Argumente si contraargumente
Nu se cunoaste exact perioada in care a fost lansata pentru prima data ipoteza falsurilor. Alexandru Vulpe, actualul director al Institutului de Arheologie din Bucuresti, considera drept origine a acestei idei perioada lui Vasile Parvan, care "le vazuse si el si credea ca sunt falsuri. Generatia dupa Parvan, la fel, le-a considerat niste falsuri din secolul al XIX-lea. Noi le putem data dupa anumite criterii", declara academicianul in 2004, intr-un interviu.[5] Si el crede ca placile au ajuns la Manastirea Sinaia, dar ca au fost facute in alta parte: eu le-am preluat de la generatia dinaintea mea drept "falsurile lui Hasdeu".

Suspectii...Hasdeu si Densusianu
Un prim suspect de fals in cazul placilor de la Sinaia este, asadar, Hasdeu. Despre el, in randul specialistilor se vorbeste ca ar fi creat doua falsuri celebre: unul este Diploma barladeana, care ar fi fost elaborata in 1134, si prin care se conferea unor negustori din Messembria dreptul de a face comert in Moldova fara sa plateasca taxe, doar la Barlad si Tecuci. Cel de-al doilea fals este Hrisovul lui Iurg Koriatovici, indicat ca fiind din anul 1374. Prin acest act, Iurg Koriatovici dadea unui slujitor al sau, Iacsa Litavor, satul Zabrauti. Falsurile sunt puse pe seama lui Hasdeu de catre P.P.Panaitescu, insa nu toata lumea este de acord cu ceea ce sustine acesta. Lingvistul Cicerone Poghirc, care a scris o carte despre Hasdeu, contesta cu vehementa ca acesta ar fi facut falsuri. De aceeasi parere sunt mai multi cercetatori, pentru faptul ca Hasdeu a publicat zeci de documente, mult mai valoroase decat cele doua, si nu avea nevoie sa inventeze niste documente atat de banale. Dumitru Manolache, in acest sens, intreaba retoric: Ce sa demonstreze cu aceste documente? Ca se facea comert in Moldova? Ca exista un principe obscur in secolul al XIV-lea?, conchizand ca pare absurd. Avand aceste "antecedente", si pentru ca vorbise despre un alfabet getic in disputa cu Grigore Tocilescu, Hasdeu figureaza primul pe lista suspectilor de fals, in cazul tablitelor de plumb. Cat despre presupusa perioada in care Hasdeu ar fi "plasmuit" falsurile de plumb, Aurora Petan tine sa precizeze ca aceasta nu poate fi alta decat cea imediat urmatoare mortii fiicei lui, Iulia Hasdeu (perioada in care Hasdeu s-a dedicat, in mare parte, sedintelor de spiritism din castelul de la Campina, in incercarea sa de a contacta spiritul Iuliei), deoarece, inainte de 1888 (anul mortii Iuliei), Hasdeu a muncit enorm la "Etymologicum Magnum Romaniae", si este greu de crezut ca in paralel ar fi avut timp si energie sa plasmuiasca sutele de placi. Cat priveste continutul placutelor si legatura acestora cu ideile hasdeene, lingvista Aurora Petan, una dintre putinii care au incercat sa descifreze inscriptiile misterioase, afirma:

,,Nimic din activitatea si conceptiile lui [Hasdeu] nu se regaseste in placi. Acad. Al. Vulpe a sustinut o vreme ca autorul ar fi fost B.P. Hasdeu, care ar fi vrut sa-i demonstreze lui Gr. Tocilescu existenta scrierii la daci. Insa Hasdeu credea in existenta unui alfabet propriu dacilor, continuat de secuii din Transilvania, dar care nu are nici o legatura cu scrierile de pe placi. Dar lucrul cel mai grav il constituie absenta din acest corpus a oricarei idei hasdeene cu privire la limba dacilor. Pentru Hasdeu limba dacilor era indo-europeana, de tip satem, inrudita, astfel, indeaproape cu limbile baltice. El nu si-a imaginat niciodata ca limba daca este o limba neindo-europeana si a comparat adesea ramasitele substratului cu sanscrita, vechea persa, limbile baltice, slave. Nici in privinta vocabularului nu avem repere care sa ne trimita la Hasdeu: dintre numeroasele cuvinte atribuite de el dacilor, doar doua sau trei pot fi regasite in aceste inscriptii, si nici acelea cu certitudine. Mai mult, Hasdeu era un aprig aparator al latinitatii noastre. El a infiintat ziarul Traian si revista Columna lui Traian si vorbea mereu de Dacia lui Traian, nu de cea a lui Burebista sau a lui Decebal. Pentru Hasdeu, dacismul inseamna intoarcere la izvoare, cultivarea si conservarea individualitatii si nicidecum renegarea latinitatii (din contra, cand regele Carol I a urcat pe tron, Hasdeu sustinea ca este amenintata latinitatea neamului) sau exacerbarea substratului."

Un altul pe lista de suspecti este istoricul Nicolae Densusianu, care, dupa 30 de ani de cercetari, a scris cartea Dacia preistorica. Aurora Petan considera ca aspectul neindo-european al limbii din tablite se potriveste cu ideile sale despre o limba pelasgica, insa -lucru foarte important- el nu poseda cunostinte de lingvistica atat de avansate incat sa poata crea o astfel de limba, doar un lingvist genial putea face asa ceva. In plus, era foarte sarac, chiar "Dacia preistorica" a fost publicata abia dupa moartea sa, prin grija ministrului educatiei de atunci, C.I. Istrati.

Argumentele si Contraargumentele
Intre dovezile de neautenticitate invocate de catre acad. Al. Vulpe este si argumentul referitor la cetatea "Cumidava": in placile de plumb apare cuvantul Comieodabo, desemnand, dupa consideratiile doamnei Petan, cetatea pe care o cunoastem de la Ptolemeu sub numele de Comidava, iar dintr-o inscriptie latineasca sub forma Cumidava. Dl. Vulpe sustine ca falsificatorul nu avea de unde sa cunoasca forma reala, Cumidava, deoarece aceasta a fost descoperita mult mai tarziu, in inscriptia amintita, si prin urmare a folosit o forma apropiata cu cea de la Ptolemeu, autor accesibil in secolul al XIX-lea. Astfel, pentru dl. academician, forma Cumidava, scrisa de un roman intr-o inscriptie latineasca, este forma autentica dacica, cea care ar fi trebuit sa figureze in tablite, daca acestea ar fi fost autentice. Despre respectiva consideratie a dl. Al. Vulpe, Aurora Petan intreba retoric de ce ar fi trebuit ca dacii sa scrie acest nume exact cum il auzeau si il reproduceau in scris romanii si subliniand ca denumirea Cumidava apare intr-o inscriptie latineasca, scrisa de un roman, in secolul al III-lea d.Hr.: de ce suntem obligati sa admitem ca forma latineasca era identica cu cea dacica, iar cea greceasca, de la Ptolemeu, este corupta? Doctorul in lingvistica romanica, Aurora Petan, explica fenomenul, recurgand la analogia cu celelalte nume straine transpuse de catre romani si greci, transpunere in care a intervenit intotdeauna perceptia impusa de structura fonetica a celor doua limbi, de "urechea" grecului si a romanului. Astfel, aceasta observa ca in numele grecesti si romane din tablite, vocala 'i' cu cantitate scurta era perceputa adesea ca 'e', iar 'u' scurt ca 'o' (numele lui 'Lucullus' este redat 'Locolo', cuvantul grecesc 'basileus' este transpus 'baseleo' etc.). Deci, conchide doamna Petan, este intru totul coerent ca romanii sa fi redat prin 'u' ceea ce in limba dacilor era un 'o' inchis, asa cum a transcris Ptolemeu.

S-a mai invocat drept argument, de catre lingvistul Sorin Olteanu si altii, prezenta in scrierile din aceste tablite a doua semne care exista si in alfabetul chirilic (semnele pentru sunetele palatale /c/ si /g/), litere care ar constitui un anacronism sau, conform domnului Olteanu, elemente de romanism modern, deoarece alfabetul chirilic a fost creat mult mai tarziu. Doctorul in filologie, Aurora Petan, sustine ca originea celor doua semne in alfabetul chirilic este "necunoscuta", asadar, cata vreme nu stim de unde au luat slavii aceste semne, acuzatia de anacronism nu poate fi sustinuta. Aceasta mai aminteste ca alfabetul chrilic a fost creat la sudul Dunarii in secolul IX d.Cr., deci intr-o zona care, cu cateva secole inainte fusese locuita de geti. Semnul pentru sunetul palatal ci, existent si in alfabetul chirilic, are la slavi valoarea numerica 90. Aurora Petan observa ca acelasi semn, cu aceeasi valoare numerica 90, dar fara valoare fonetica, se regaseste in alfabetul gotic, creat in Dacia de catre episcopul Wulfila in sec. IV d.Cr. Stiind ca limba gotilor nu poseda sunetul ci, doamna Petan considera normal ca semnul cu pricina, imprumutat din alt alfabet odata cu celalate litere, sa nu fi avut nici o valoare fonetica, si in acest alfabet originea semnului fiind obscura. Daca semnul a putut sa existe la goti, inainte de slavi, Aurora Petan intreaba de ce nu putea sa fi existat si la geti, mai ales ca ambele alfabete -cel gotic si cel chirilic- au fost create in zona getica? In privinta semnului pentru gi, acesta exista astazi doar in alfabetul sarb, iar cei mai multi slavisti sunt de acord ca este luat din alfabetul chirilic folosit in textele romanesti (la sarbi semnul este atestat pentru prima oara cu valoarea fonetica gi in sec. XVII, pe cand in textele romanesti apare cu un secol mai devreme). Aurora Petan subliniaza ca, desigur, exista si specialisti care afirma ca romanii l-au luat de la sarbi, insa, in acest caz, semnul ramane cu origine necunoscuta in alfabetul sarb, iar problema ramane deschisa. La toate acestea, dl. Olteanu raspunde ca originea literelor in discutie nu este deloc "necunoscuta". Asa cum se poate gasi in orice istorie a alfabetelor slave, litera chirilica ? este imprumutata din alfabetul ebraic, din litera ? tsade non-final, o data cu ? din ? ¹in, in sec. IX. Litera ?, spune dl. Olteanu, pare a fi cu mult mai noua, creata pe taram romanesc, o adaptare a chirilicului ? pentru a transcrie sunetul /g/ si imprumutata ulterior de alfabetul sarbesc. Cat despre litera gotica adusa in discutie nu este deloc inrudita genetic cu prima, ci este o stilizare unciala, ca toate literele alfabetului lui Wulfila, a semnului grecesc 'koppa', folosit si in alfabetul grec, si in cele derivate din el pentru notarea numarului 90 (in greaca numerele se scriau din vechime cu litere, doua dintre acestea, koppa si stigma fiind utilizate numai in acest scop).

Alt argument utilizat de filologul clasic Sorin Olteanu, tot de natura lingvistica, este acela ca literele ?, ? si ? din tablite se citeau ca in neogreaca, in asa-numita "pronuntie reuchliniana", nu ca in greaca veche, cum ar fi fost natural sa fie daca placutele erau antice. Aurora Petan recunoaste ca Y (ypsilon) avea cu siguranta valoarea 'i', la fel ca in neogreaca, deoarece apare in variatie libera cu I (iota), dar, sustine d-sa, acest lucru nu este un anacronism, caci inca din sec. IV a.Chr. aceste doua semne se confundau in inscriptiile din Athena, iar confuzia a devenit frecventa in epoca romana, deci nu este specifica doar epocii recente. Dl. Olteanu contesta insa aceasta argumentare, afirmand ca desi unele ezitari intre [?] si [?] apar si inainte de Hristos, generalizarea pronuntiei /i/ pentru [?] s-a produs dupa sec. V-VI p.Chr., iar confuzia completa intre ? = ? = ? (toate pronuntate /i/), asa cum se intampla pe tablite, este de abia de data bizantina. In plus, spune d-sa, pe tablite nu este vorba de ezitari accidentale intre utilizarea lui [?], [?] si [?] pentru /i/, aceste litere sunt folosite cu buna stiinta in mod absolut aleator pentru a reda vocala /i/, lucru care, observa dl. Olteanu, nu se intampla in nici un singur alfabet antic sau modern. Nicaieri literele care se pronunta la fel nu se afla in "variatie libera". Acolo unde ele exista, folosirea lor este normata de reguli ortografice sau de traditie.

Cercetari. Incercari de descifrare a inscriptiilor
Din pacate, astazi nu exista la nivel oficial nici un program de studiere sau cel putin de protejare a pieselor care se mai afla in depozitul institutului. Placile au ramas tot neinventariate, fiind, astfel, susceptibila chiar si disparitia lor completa. Conform opiniei jurnalistului Dumitru Manolache, ideea ca artefactele de la Sinaia sunt falsuri a inmormantat pentru un secol orice initiativa de cercetare, legenda aceasta functionand ca o capcana in care, din nefericire, au cazut generatii intregi de istorici, arheologi, lingvisti etc. Tot acesta observa ca subiectul a fost ocolit ca un ciumat, din motivul ca, daca te atingeai de el, riscai descalificarea profesionala, oprobriul breslei. Pentru Aurora Petan este un mare mister de ce, timp de mai bine de un secol, nimeni nu s-a ocupat de aceste piese, desi toatã lumea stia de existenta lor, mister pe care aceasta si-l explica doar prin ipoteza conform careia Grigore Tocilescu, Vasile Parvan, Radu Vulpe, Alexandru Vulpe stiau cã a existat un tezaur din piese de aur care a fost distrus si ca, astfel, scoaterea la luminã a copiilor ar fi dus la un scandal.

Dupa decenii de tacere, placile de la Sinaia au revenit in actualitate la inceputul acestui mileniu. Istoricul Augustin Deac, cel care, in calitatea sa de cercetator la Institutul de Studii Istorice si Social-Politice de pe langa CC al PCR, vazuse, impreuna cu profesorul Nicolae Copoiu, o scrisoare in care se vorbea despre placute si despre inginerul silvic Ionescu, facea o comunicare in iunie 2003, sub titlul Enigma placutelor cu scris dacic de la Sinaia, la Congresul International de Dacologie, cerand autoritatilor sa se implice in rezolvarea cazului disparitiei tezaurului original. Cu acelasi prilej, Deac a prezentat mai multe imagini cu tablite, desi la vremea aceea se vorbea doar de cele doua piese de la Manastirea Sinaia, iar cartea lui Dan Romalo inca nu aparuse. In toamna aceluiasi an a aparut cartea inginerului Dan Romalo, Cronica apocrifa pe placi de plumb?, care valorifica, intr-un studiu pertinent si inedit, o parte din fotografiile executate de autor dupa razboi. Cartea este reeditata in 2005, sub titlul Cronica geta apocrifa pe placi de plumb?.

Aurora Petan a inceput cercetarile imediat dupa aparitia primei editii a cartii lui Romalo. In noiembrie 2003, a prezentat o prima comunicare pe aceasta tema la institutul unde lucra, intitulata "Observatii lingvistice asupra Cronicii apocrife pe placi de plumb". Apoi, in iunie 2004, a sustinut o conferinta la Academia Romana, intitulata O posibila sursa de cunoastere a limbii dace, iar in ianuarie 2005, conferinta Tablitele de plumb dacice - fals monumental sau izvor istoric ignorat?, la Seminarul Arheologic Vasile Parvan al Facultatii de Istorie de la Universitatea Bucuresti.

http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83bli%C5%A3ele_de_la_Sinaia
http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=2025
http://www.9am.ro/print/articol/12040

mda, acum am vazut. foarte interesant...
urban, multumesc pentru prezentare!

ok, adi, interant subiect. poate sunt off-topic, insa nu pot sa rezist imboldului...cine este Mosu?
in fine, daca tot ai deschis subiectul, ce a decriptat Mosu pana acum?

Citat din: darieglobur din  01 Martie 2008, 11:26:04
buna!
m-as bucura daca ati veni cu ceva informatii suplimentare legate de aceste placute de plumb sau tablite...ce sunt acestea, ce contin, cine este Mosu, ce amestec au rusii in povestea asta etc.

R adi : Mosu - asa-i zic eu. L-am intalnit la infiintarea filialei partidului lui Pavel Corut, la Pitesti. Suntem acum prieteni buni. Am descoperit ca cercetarile fiecaruia dintre noi, pe cai total diferite, au ajuns la aceleasi rezultate.
Am dat telefonul Mosului, cu cateva zile inainte.

Rusii, hai sa zicem ca sunt curiosi din fire....Au de lucrat mult la conceptul de demnitate.

toti avem de lucrat la conceptul de demnitate :-D...si rusii si noi si americanii si turcii etc.
dar nu-mi spusasi ce-a decriptat Mosu pana acum, ca mie asta mi se pare interesant.

Fotografii cu cateva din cele 79 de tablite din plumb .

si ...

nu ati inteles ca tablitele de plumb de la sinaia lucreaza la conceptul de demnitate ....sic.

si...

Citat din: antoniu din  01 Martie 2008, 16:49:05
nu ati inteles ca tablitele de plumb de la sinaia lucreaza la conceptul de demnitate ....sic.

Din moment ce nu avem nici o traducere oficiala a tablitelor (cel putin eu nu stiu daca exista)...ati putea sa ne explicati in ce mod lucreaza tablitele la conceptul de demnitate.
Puteti lasa deoparte modul de exprimare alambicat si sa faceti o dizertatie ca sa inteleaga si norodul.
Nu de alta dar noi nu suntem scoliti in America si nu am avut oportunitatea sa facem parte din minunatele noastre structuri de securitate.

Cu respect


PS...Si totusi, cine este "Mosu" ?...e nume conspirativ ?....e Mos Craciun ?....etc. etc.

Citat din: antoniu din  01 Martie 2008, 16:49:05
nu ati inteles ca tablitele de plumb de la sinaia lucreaza la conceptul de demnitate ....sic.

Este vorba de demnitatea nationala , cred .
Cei care sustin ideea autenticitatii acestor scrieri sunt numiti ultra-nationalisti .

Mai exista demnitate pe plaiurile mioritice ? :ufo:
Chestia asta imi aduce aminte de aberatia aia dupa "Revolutie  :-D" ..."Noi nu ne vindem tara"...stiti voi...

Asteptam in continuare dezvaluirea identitatii "Mosului"....

Citat din: darieglobur din  01 Martie 2008, 14:20:14
toti avem de lucrat la conceptul de demnitate :-D...si rusii si noi si americanii si turcii etc.
dar nu-mi spusasi ce-a decriptat Mosu pana acum, ca mie asta mi se pare interesant.

Este important cea facut  " Urban ". Acum stiti ce si cum.
Mosu studiaza de 40 de ani si decripteaza dupa codul Geto-Dacic, tot felul de artefacte, de inscrisuri, de semne. CODUL OI. Codul INTREG. Este o metoda proprie, stabilita cu mentorul si profesorul lui, inginerul Miulescu. A scos multe carti pe piata. Cautati-le. A inceput cu Limba vorbita de Adam si Eva. A deminstrat stiintific, matematic, ca prima limba vorbita pe Terra, era limba Neamului nostru. Limba fonetica.
A decriptat 1500 de plante medicinale si-a gasit boala care trebuie tratata.
Trebuie sa stiti de Casta IO. IO Mircea Voievod, IO Dimitrie Cantemir, IO Stefan cel Mare.. si toti marii conducatori ai celor 3 tari Romanesti.
Eu am cautat Codul Zalmoxian. M-am retras din motive de sanatate. Sper sa duc mai departe cercetarile incepute.
Discutam.
Gasiti ceva carti la Mosu acasa.
Prin editura Obiectiv Magazin din Craiova, se scot acum si alte carti legate de Istoria Universala si de rolul Poporumui nostru in a duce CULTURA sau CULTUL lui RA, mai departe.

Citat din: adipop din  01 Martie 2008, 17:27:55
Trebuie sa stiti de Casta IO. IO Mircea Voievod, IO Dimitrie Cantemir, IO Stefan cel Mare..

Ai uitat ,, IO Jiji Becali'' . :lol:
Probabil el stie ceva dar nu vrea sa ne spuna . :wink:

Citat din: adipop din  01 Martie 2008, 17:27:55
Prin editura Obiectiv Magazin din Craiova, se scot acum si alte carti legate de Istoria Universala si de rolul Poporumui nostru in a duce CULTURA sau CULTUL lui RA, mai departe.

O carte interesanta (gratis) o gasiti (sper ca mai este ) pe http://www.dacia.org/
Se intituleaza ,,Noi nu suntem urmasii Romei'' , a d-lui dr. Napoleon Savescu .

Citat din: darieglobur din  01 Martie 2008, 14:20:14
toti avem de lucrat la conceptul de demnitate :-D...si rusii si noi si americanii si turcii etc.
dar nu-mi spusasi ce-a decriptat Mosu pana acum, ca mie asta mi se pare interesant.

Da, toti trebuie sa lucram la conceptul de demnitate.

Citat din: adipop
Sa formam o echipa de Romani, care sa descifreze informatiile aflate pe aceste placute. Sa la gasim si pe celelalte. Exista la Pitesti inca un Om capabil, Tudor Diaconu, care ar putea sa descifreze o mare parte din aceste informatii.

Citat din: adipop
Din cate cunosc, decat Mosu de la Pitesti este in masura sa faca asta. Toti ceilalti isi dau cu pararea. Este singurul Om care stie, ca stie. Are zeci de ani de cautari....Putini sunt din aceasta categorie. Eu cunosc decat 2 oameni la acest nivel. Cei mai multi, nu stiu ca nu stiu. Adica, 99,999....999 % din oameni sunt in aceasta a doua categorie, aceea a ignorantilor.

Din acest motiv, caut sa maresc echipa de cercetare.

adi

Urban, dacã ai fi citit cu atenþie primele mesaje ale acestui topic ai fi înþeles cine este Moºu. Sã mã corecteze d-nul Adrian Pop dacã greºesc.

domnule adipop, imi cer eu scuze, in locul celor care vor sa arunce in derizoriu si se manifesta fara respect, in legatura cu postarea dvs.(este vorba de civilizatia dialogului)

Citat din: adipop din  01 Martie 2008, 17:27:55
Este important cea facut  " Urban ". Acum stiti ce si cum.
Mosu studiaza de 40 de ani si decripteaza dupa codul Geto-Dacic, tot felul de artefacte, de inscrisuri, de semne. CODUL OI. Codul INTREG. Este o metoda proprie, stabilita cu mentorul si profesorul lui, inginerul Miulescu. A scos multe carti pe piata. Cautati-le. A inceput cu Limba vorbita de Adam si Eva. A deminstrat stiintific, matematic, ca prima limba vorbita pe Terra, era limba Neamului nostru. Limba fonetica.
A decriptat 1500 de plante medicinale si-a gasit boala care trebuie tratata.
Trebuie sa stiti de Casta IO. IO Mircea Voievod, IO Dimitrie Cantemir, IO Stefan cel Mare.. si toti marii conducatori ai celor 3 tari Romanesti.
Eu am cautat Codul Zalmoxian. M-am retras din motive de sanatate. Sper sa duc mai departe cercetarile incepute.
Discutam.
Gasiti ceva carti la Mosu acasa.
Prin editura Obiectiv Magazin din Craiova, se scot acum si alte carti legate de Istoria Universala si de rolul Poporumui nostru in a duce CULTURA sau CULTUL lui RA, mai departe.

Din ce ati postat pana acum inteleg ca "Mosu" a decriptat cate ceva din tablitele in discutie...
Daca sunteti in posesia celor cateva decriptari, de ce nu postati studiul dvs pe forum....?

Citat din: antoniu din  01 Martie 2008, 17:55:52
domnule adipop, imi cer eu scuze, in locul celor care vor sa arunce in derizoriu si se manifesta fara respect, in legatura cu postarea dvs.(este vorba de civilizatia dialogului)

Nu stiam ca structurile de securitate se ocupa si cu civilizatia dialogului...
As vrea totusi sa va intreb civilizat, Securitatea cam pe unde a ajuns cu studiul intreprins asupra Tablitelor ?....din curiozitate nu de alta...

ok, oameni buni, pace!...

ce sa spun, am vazut si eu pozele placutelor postate aici pe forum si, mie unul, intreaga problematica mi se pare una deosebit de interesanta. sincer, n-am informatiile necesare ca sa-mi pot face o idee in legatura cu autencitatea acestora. asa ca astept si voi cauta in continuare informatii legate de subiect.
pare a fi vorba de texte in toata regula. totusi, o serie de intrebari raman...

Citat din: darieglobur din  01 Martie 2008, 20:31:18

ce sa spun, am vazut si eu pozele placutelor postate aici pe forum si, mie unul, intreaga problematica mi se pare una deosebit de interesanta. sincer, n-am informatiile necesare ca sa-mi pot face o idee in legatura cu autencitatea acestora. asa ca astept si voi cauta in continuare informatii legate de subiect.
pare a fi vorba de texte in toata regula. totusi, o serie de intrebari raman...

Subiectul este foarte interesant pentru cei pasionati de istorie si arheologie (apropo cred ca acest subiect nu se incadreaza la NWO ).
Referitor la originea acestor placute , dupa cum ati citit exista mai multe teorii : ca ar fi copii realizate dupa niste originale din aur , ca ar fi falsuri realizate de Densusianu sau Hasdeu .
Exista insa si o a treia teorie potrivit careia aceste placute din plumb sunt de fapt cele originale .
Dl. Napoleon Savescu sustine ca astfel de placute de plumb au fost decoperite si la sud de Dunare pe teritoriul Bulgariei precum si in Serbia .
Mai mult , pentru a demonstra autenticitatea si vechimea acestor tablite  , au fost efectuate mai multe analize in cadrul sectiei ,,Material Science-Based Archeology Group'' de la Oxford University .
Astfel , s-a  comparat un fragment din latura placii #22 cu o piesa antica de mortar  din zidul cetatii Sarmisegetusa , mai exact o scoaba , pusa la dispozitie de prof. Dr.Ion Glodariu.
Concluzia profesorului de la Universitatea din Oxford ,Dr. Peter Northofer , a fost ca  atat proportia de plumb , cat si cea de antimoniu din scoaba dacica cat si din placa #22 dovedesc autenticitatea celei din urma .
In cazul in care aceste  placute ar fi fost falsificate , asa cum sustine dl. Alexandru Vulpe , cel care ar fi realizat aceste falsuri ar fi fost unul genial , deoarece ar fi trebuit sa foloseasca mai mult de jumatate de tona plumb careia sa-i imprime un aliaj care sa poata imita , convingator , plumburile specifice antichitatii (pagina 220 ,,Cronica apocrifa pe placi de plumb?'' a dl. Dan Romalao).
De asemenea , genialul falsificator ar fi trebuit sa fie un deosebit de talentat sculptor , un erudit lingvist , cunoscator al vechilor limbi , cat si un fantasic istoric  .

Pentru cei interesati, cartea ,,Cronica apocrifa pe placi de plumb?'' a dl. Dan Romalo se gaseste pe torentele externe (am fost surprins ca am gasit-o).
Deci daca vreti sa analizati aceste scrieri , incepeti prin a citi aceasta carte . Dl. Dan Romalo si-a dedicat peste 30 de ani studiind aceste placute .

Citat din: Kymosabe din  02 Martie 2008, 15:02:46
In cazul in care aceste  placute ar fi fost falsificate , asa cum sustine dl. Alexandru Vulpe , cel care ar fi realizat aceste falsuri ar fi fost unul genial , deoarece ar fi trebuit sa foloseasca mai mult de jumatate de tona plumb careia sa-i imprime un aliaj care sa poata imita , convingator , plumburile specifice antichitatii (pagina 220 ,,Cronica apocrifa pe placi de plumb?'' a dl. Dan Romalao).
De asemenea , genialul falsificator ar fi trebuit sa fie un deosebit de talentat sculptor , un erudit lingvist , cunoscator al vechilor limbi , cat si un fantasic istoric  .

S-a mai discutat,pe un alt topic,despre tablitele de plumb de la Sinaia...
http://www.rufon.org/forum/index.php/topic,599.msg11949.html#msg11949
http://www.rufon.org/forum/index.php/topic,599.msg15176.html#msg15176


Ma citez : " In Buletinul de Informatii al Asociatiei Romanilor din Australia (Anul 52,Nr.2,Ianuarie -Februarie 2006) cititi informatii incendiare : "Cercetatori,mafioti si servicii secrete,pe urmele Tablitelor dacice de la Sinaia " !
  http://www.aradomain.com/archives/biara2006no2.pdf

  (pag.10-13 din documentul pdf...)

Citat din: Shadowman din  02 Martie 2008, 15:20:10
S-a mai discutat,pe un alt topic,despre tablitele de plumb de la Sinaia...
http://www.rufon.org/forum/index.php/topic,599.msg11949.html#msg11949
http://www.rufon.org/forum/index.php/topic,599.msg15176.html#msg15176


Ma citez : " In Buletinul de Informatii al Asociatiei Romanilor din Australia (Anul 52,Nr.2,Ianuarie -Februarie 2006) cititi informatii incendiare : "Cercetatori,mafioti si servicii secrete,pe urmele Tablitelor dacice de la Sinaia " !
  http://www.aradomain.com/archives/biara2006no2.pdf

  (pag.10-13 din documentul pdf...)

Mersi Shadowman .

Alte informatii puteti gasi aici http://www.bibliotheca-dacica.ro/frames.htm
(este un site al taberei PRO  , a celor care sustin autenticitatea acestor placute  :wink:)

Citat din: antoniu din  01 Martie 2008, 16:49:05
nu ati inteles ca tablitele de plumb de la sinaia lucreaza la conceptul de demnitate ....sic.

Deocamdata strang date noi, referitor la aceste placute.

Citat din: Urban din  01 Martie 2008, 17:09:05
Din moment ce nu avem nici o traducere oficiala a tablitelor (cel putin eu nu stiu daca exista)...ati putea sa ne explicati in ce mod lucreaza tablitele la conceptul de demnitate.
Puteti lasa deoparte modul de exprimare alambicat si sa faceti o dizertatie ca sa inteleaga si norodul.
Nu de alta dar noi nu suntem scoliti in America si nu am avut oportunitatea sa facem parte din minunatele noastre structuri de securitate.

Cu respect




PS...Si totusi, cine este "Mosu" ?...e nume conspirativ ?....e Mos Craciun ?....etc. etc.

Mosu - Tudor Diaconu din Pitesti.
Asa i-am spus eu de cand l-am cunoscut. Este unul dintre cei mai mari oameni de cultura din lume. Publica carti in editura Obiectiv Magazin de la Craiova. Prima carte a lui, publicata inainte de a ne cunaoaste, Limba vorbita de Adam si Eva - reprezinta o alta forma de abordare, a aflarii istoriei Neamului nostru.
Mosu reprezinta in acest moment unul din  " uriasii in gandire " din lume. O mare revista americana i-au decernat de doua ori titlul (2000 sau 2001- nu mai stiu precis si in 2004 ) de cel mai valoros om in domeniul culturii, la nivel mondial.
Cele bune,
adi

Citat din: Urban din  01 Martie 2008, 17:15:38
Mai exista demnitate pe plaiurile mioritice ? :ufo:
Chestia asta imi aduce aminte de aberatia aia dupa "Revolutie  :-D" ..."Noi nu ne vindem tara"...stiti voi...

Asteptam in continuare dezvaluirea identitatii "Mosului"....

Aicea gresiti, cu demnitatea....

Citat din: Kymosabe din  01 Martie 2008, 17:35:24
Ai uitat ,, IO Jiji Becali'' . :lol:
Probabil el stie ceva dar nu vrea sa ne spuna . :wink:

O carte interesanta (gratis) o gasiti (sper ca mai este ) pe http://www.dacia.org/
Se intituleaza ,,Noi nu suntem urmasii Romei'' , a d-lui dr. Napoleon Savescu .

Napoleon Savescu recunaoste ca face sinteza la ce apare...Este nevoie de cei care au darul descoperirilor.

Citat din: bluemoon8520 din  01 Martie 2008, 17:46:18
Urban, dacã ai fi citit cu atenþie primele mesaje ale acestui topic ai fi înþeles cine este Moºu. Sã mã corecteze d-nul Adrian Pop dacã greºesc.

E corect. Ideea de baza este ca, indiferent unde punem mesajele, in cele 4 teme de discutie pe care le-am activat, informatiile trebuie sa duca la ceva concret, adica la formarea unei echipe care vrea , pe de-o parte sa stie si care se implica in a studia si-a scoate pe piata, ceva NOU. Indiferent in ce domeniu. Nu cred ca n-avem resurse de-a iesii din acest marasm in care ne aflam, ca Natie.
Mi s-a oferit sansa in Viata ) mi-am oferit-o ), sa stau sa invat in tinerete, langa mari personalitati ale Lumii. Acesta este motivul principal, pe care-l am, de-a ajuta cat mai multi tineri sa demareze frumos in Viata. O sa abordez absolut toate problemele din doua puncte de vedere. Cel Spiritual si in mod egal, pe cel Material.

Citat din: antoniu din  01 Martie 2008, 17:55:52
domnule adipop, imi cer eu scuze, in locul celor care vor sa arunce in derizoriu si se manifesta fara respect, in legatura cu postarea dvs.(este vorba de civilizatia dialogului)

Multumesc. Nu-i nevoie. Este vorba de mici neintelegeri...Nimic mai mult.
adi

Citat din: Urban din  01 Martie 2008, 18:19:25
Din ce ati postat pana acum inteleg ca "Mosu" a decriptat cate ceva din tablitele in discutie...
Daca sunteti in posesia celor cateva decriptari, de ce nu postati studiul dvs pe forum....?

Nu. N-am ajuns la el sa mi le dea.

Citat din: adipop din  02 Martie 2008, 17:53:22
Mosu - Tudor Diaconu din Pitesti.
Asa i-am spus eu de cand l-am cunoscut. Este unul dintre cei mai mari oameni de cultura din lume. Publica carti in editura Obiectiv Magazin de la Craiova. Prima carte a lui, publicata inainte de a ne cunaoaste, Limba vorbita de Adam si Eva - reprezinta o alta forma de abordare, a aflarii istoriei Neamului nostru.
Mosu reprezinta in acest moment unul din  " uriasii in gandire " din lume. O mare revista americana i-au decernat de doua ori titlul (2000 sau 2001- nu mai stiu precis si in 2004 ) de cel mai valoros om in domeniul culturii, la nivel mondial.
Cele bune,
adi

Adipop , Dl. Tudor Diaconu  are studii de specialitate in domeniul lingvisticii ori istoriei , sau face totul din pasiune la fel ca domnul Napoleon Savescu sau Dan Romalo ?

Citat din: Kymosabe din  02 Martie 2008, 18:42:44
Adipop , Dl. Tudor Diaconu  are studii de specialitate in domeniul lingvisticii ori istoriei , sau face totul din pasiune la fel ca domnul Napoleon Savescu sau Dan Romalo ?

Mosu a studiat toata Viata. Are studii in istorie, filologie, filosofie, religie, matematica si medicia. Ca face din pasiune, da...pentru ca altfel n-ar fi lucrat 22 de ore pe zi, timp de zeci de ani....
Am discutat in seara aceata cu el, sa se gandeasca deca de-a lungul cercetarilor lui, a gasit inscrisuri despre folosirea Apei, ca sursa de Energie. Mi-a promis ca se va gandii.

Citat din: adipop din  02 Martie 2008, 22:41:29
Mosu a studiat toata Viata. Are studii in istorie, filologie, filosofie, religie, matematica si medicia. Ca face din pasiune, da...pentru ca altfel n-ar fi lucrat 22 de ore pe zi, timp de zeci de ani....

Ma indoiesc ca un om normal ar putea lucra 22 de ore pe zi timp de zeci de ani asta in cazul in care Mosu nu-i un hibrid cu gene de extraterestru sau un Cyberman.Un doctor cred ar putea explica mai bine si de ce.Am rezistat si eu cu 2 ore de somn din cele 24 timp de 3 zile dupa care mi-am bagat ''capul'' in perna si m-am culcat ca vorba acea ca OM eram obosit. :wink:

Citat din: jackie28t din  02 Martie 2008, 23:08:41
Ma indoiesc ca un om normal ar putea lucra 22 de ore pe zi timp de zeci de ani asta in cazul in care Mosu nu-i un hibrid cu gene de extraterestru sau un Cyberman.Un doctor cred ar putea explica mai bine si de ce.Am rezistat si eu cu 2 ore de somn din cele 24 timp de 3 zile dupa care mi-am bagat ''capul'' in perna si m-am culcat ca vorba acea ca OM eram obosit. :wink:

Acesta este adevarul. Cu multi ani in urma, cand Mosu avea 42 de ani, a dat peste Miulescu, la biblioteca din Pitesti. Au ramas impreuna 9 ani, si-au studiat Vedele si Upanisadele, descoperind ca ele au fost scrise in Romania si descriu lanturi intregi de localitati de la noi.
Nu am eu vina ca nu sunt cunoacute aceste lucruri.
Primul lucru pe care la facut Mosu, alaturi de profesorul lui, care avea pe atunci 70 de ani, a  fost sa scoata somnul. I-au trebuit 6 luni de dusuri reci si calde, atunci cand adormea, pana a reusit acest lucru.
Marturie la afirmatiile mele, stau manuscrisele acestui mare Om.
Emil Constantinescu, i-a inmanat diploma de onoare pt intraga activitate, cand era Presedintele Romaniei.
Pacat ca in necunostinta de cauza, aruncam meritele unui om de aceasta talie, la gunoi....Fara sa stim sau nu, daca el exista si daca este Adevarat, cele spuse de mine.
referitor la E = MC2, de care pomeneam, este asa zisa formula generalizata a lui Einstein. Nici pe departe.  In alfabetul Romanesc, E  este litera cu nr 5. M - 13 si C-2. Deci 5 =1+3 + 3 -2 in Numerologie. Deci 5=5. Este vorba de casta IO, de care pomeneam. OM este la fel O 15 si M 13 , deci 1+5+1+3 + 10, sau OI, sau UNUL intreg. Aceiasi Casta sacerdotala. Calculatoarele functioneaza cu 0 si 1. de ce credeti ? Alfabetul tot Romanesc este geometric, intrand in O si I. Singurul din lume. Omul asta a descoperit ca toate limbile pamantului pleaca dintr-una. Cea fonetica. Demonstreaza matematic asta.

Pacat...ca-l aruncam la cosul de gunoi....

Citat din: adipop din  03 Martie 2008, 00:35:39
Primul lucru pe care la facut Mosu, alaturi de profesorul lui, care avea pe atunci 70 de ani, a  fost sa scoata somnul. I-au trebuit 6 luni de dusuri reci si calde, atunci cand adormea, pana a reusit acest lucru.

fara sa fiu rau...imi pare mai mult un tratament de aplicat la Spitalul 9,decat unui OM normal...sau aia de la spital or fii stiind ei ceva...
(de altfel,ma indoiesc ca strabunii nostri geto-dacii se dusuleau cand vroiau sa stea treji...mai ales ca apeductele,adica ''apa in casa'',au fost aduse de romani...)

Citat din: adipop din  03 Martie 2008, 00:35:39
Marturie la afirmatiile mele, stau manuscrisele acestui mare Om.

cum adica?  ca sa demonstrati ca spuneti adevarul,aduceti ca ''probe'' insusi cartile persoanei in discutie?  nu credeti ca ar trebui sa apelati la alte dovezi,din afara sistemului dvs-mosu?

Citat din: adipop din  03 Martie 2008, 00:35:39
Emil Constantinescu, i-a inmanat diploma de onoare pt intraga activitate, cand era Presedintele Romaniei.

fara suparare,dar Emil Constantinescu a facut multe tampenii pe cand era presedinte...

Citat din: adipop din  03 Martie 2008, 00:35:39
Pacat ca in necunostinta de cauza, aruncam meritele unui om de aceasta talie, la gunoi....Fara sa stim sau nu, daca el exista si daca este Adevarat, cele spuse de mine.

pacat ca pana acum nu am vazut decat dovezi de circumstanta...nimic concret...doar vorbe si carti in care,in 200 de pagini se ''traduce'' istoria lumii in ultimii 2000 de ani sau chiar mai mult...de pe la Adam si Eva incoace...

Citat din: adipop din  03 Martie 2008, 00:35:39
referitor la E = MC2, de care pomeneam, este asa zisa formula generalizata a lui Einstein. Nici pe departe.  In alfabetul Romanesc, E  este litera cu nr 5. M - 13 si C-2. Deci 5 =1+3 + 3 -2 in Numerologie.

da...dupa biologia invatata la orele de mate,merge...dar dupa matematica,nu prea...
   adica:  daca E=5
                    M=13
                    C=2
  E=MC2    atunci formula arata asa:5=1+3+2-2
    adica 5=4    care nu poate fi adevarat!(intrebare:de ce 2 ala din formula trebuie scazut,si nu adunat?  ca asa da bine?)
   (daca gresesc,va rog sa ma corectati!   eu nu ma pricep la numerologie...am luat doar datele din postul dvs)
si formula asta,E=MC2(unde 2 ala inseamna ''la patrat'') nu apare nicaieri,din cate stiu eu,inainte sa o fi descoperit Einstein...sau a gasit-o Mosu pe undeva?

Citat din: adipop din  03 Martie 2008, 00:35:39
Calculatoarele functioneaza cu 0 si 1. de ce credeti ?

pai simplu...logica calculatoarelor este cea binara,deci limbajul este si el binar,iar ''functionarea'' cu O si 1 e doar o conventie(e vorba de cele 2 stari),ele functioneaza la fel de bine daca reprezentam comenzile cu DA si NU,ADEVARAT si FALS...sigur,cei care au creat codurile-masina au folosit primele 2 cifre,0 si 1,probabil si pentru ca puteau fi usor diferentiate...cum ar fi aratat o comanda unde in loc de 0011110000011001 sa avem 6699996666699669?   cam greu de citit,nu?

Citat din: adipop din  03 Martie 2008, 00:35:39
Alfabetul tot Romanesc este geometric, intrand in O si I. Singurul din lume.

cum adica singurul din lume? si cum adica alfabetul intra in O si I?

sau suntem singurii care ne denumim oile OI? :-D

Citat din: adipop din  03 Martie 2008, 00:35:39
Omul asta a descoperit ca toate limbile pamantului pleaca dintr-una. Cea fonetica. Demonstreaza matematic asta.

   cum a descoperit asta? si cum poate demonstra matematic?  cu numerologia?
(sigur ca la baza FIECAREI limbi scrise sta limba fonetica...dar de aici si pana la a afirma ca toate limbile s-au dezvoltat din UNA SI ACEEASI limba fonetica...cam lunga calea!  mi-as dori sa-mi explicati care e legatura intre limba turca,de ex. si limba romana?...sau intre limba engleza si romana...sau intre araba si romana...etc.)

Citat din: adipop din  03 Martie 2008, 00:35:39
Pacat...ca-l aruncam la cosul de gunoi....

nimeni nu arunca pe nimeni la gunoi...daca intrebarile noastre sunt prea dure sau copilaresti...asta nu ar trebui sa il supere pe mos...ci ar trebui sa raspunda la ele,chiar si prin reprezentant...daca insa veti continua sa aduceti dovezi  ''de circumstanta'',de genul numerologiei,unde se poate aduna si scadea ce si cum vrei ca sa ajungi la rezultatul dorit...atunci eu unul o sa ma indoiesc in continuare de ''realizarile'' carora le ridicati osanale...

    si pt conformitate:  parerea mea   Alx

Citat din: alx din  03 Martie 2008, 11:50:44
  fara suparare,dar Emil Constantinescu a facut multe tampenii pe cand era presedinte...

o exprimare cam ambigua...trebuie sa recunosc.   ceea ce am vrut sa spun este ca la cate prostii a facut ex-presedintele Constantinescu in timpul mandatului,si la cat rau a facut tarisoarei asteia,nu cred ca el poate fi considerat un etalon,deci o diploma care vine dinspre el poate sa aiba sau nu valoare...si valoarea asta e greu de demonstrat.am zis!

În legãturã cu alfabetul. Pe care îl folosim? Dacã inserãm diacricele avem:

Alfabetul român:

A, a (a); Ã, ã (ã); Â, â (â din a); B, b (be); C, c (ce); D, d (de); E, e (e); F, f (fe / ef); G, g (ghe / ge); H, h (ha / haº); I, i (i); Î, î (î din i); J, j (je); K, k (ka); L, l (le / el); M, m (me / em); N, n (ne / en); O, o (o); P, p (pe); R, r (re / er); S, s (se / es); Ș, ș (Șe); T, t (te); Ț, ț (țe); U, u (u); V, v (ve); X, x (ics); Z, z (ze / zet).

E este a 7-a literã
M este a 16-a literã
C este a 5-a literã

deci potrivit formulei avem 7=1+6+5-2 <=> 7=10 ???

Citat din: bluemoon8520 din  03 Martie 2008, 12:26:15
În legãturã cu alfabetul. Pe care îl folosim? Dacã inserãm diacricele avem:

Alfabetul român:

A, a (a); Ã, ã (ã); Â, â (â din a); B, b (be); C, c (ce); D, d (de); E, e (e); F, f (fe / ef); G, g (ghe / ge); H, h (ha / haº); I, i (i); Î, î (î din i); J, j (je); K, k (ka); L, l (le / el); M, m (me / em); N, n (ne / en); O, o (o); P, p (pe); R, r (re / er); S, s (se / es); Ș, ș (Șe); T, t (te); Ț, ț (țe); U, u (u); V, v (ve); X, x (ics); Z, z (ze / zet).

E este a 7-a literã
M este a 16-a literã
C este a 5-a literã

deci potrivit formulei avem 7=1+6+5-2 <=> 7=10 ???

Poate aveti dreptate.

Citat din: adipop din  01 Martie 2008, 17:27:55
....CODUL OI. Codul INTREG...Trebuie sa stiti de Casta IO. IO Mircea Voievod, IO Dimitrie Cantemir, IO Stefan cel Mare.. si toti marii conducatori ai celor 3 tari Romanesti.....

Poate faceti un scurt rezumat despre aceasta casta....oricum, unul din scopurile forumului este de a strange intr-un loc cat mai multe informatii....

Citat din: Urban din  03 Martie 2008, 19:54:38
Poate faceti un scurt rezumat despre aceasta casta....oricum, unul din scopurile forumului este de a strange intr-un loc cat mai multe informatii....

Mosu are date de aceasta casta. Cautati-l. Are 80 de ani.

Citat din: Kymosabe din  02 Martie 2008, 15:02:46
Subiectul este foarte interesant pentru cei pasionati de istorie si arheologie (apropo cred ca acest subiect nu se incadreaza la NWO ).
Referitor la originea acestor placute , dupa cum ati citit exista mai multe teorii : ca ar fi copii realizate dupa niste originale din aur , ca ar fi falsuri realizate de Densusianu sau Hasdeu .
Exista insa si o a treia teorie potrivit careia aceste placute din plumb sunt de fapt cele originale .
Dl. Napoleon Savescu sustine ca astfel de placute de plumb au fost decoperite si la sud de Dunare pe teritoriul Bulgariei precum si in Serbia .
Mai mult...

mda, am citit si eu cate ceva despre subiect (apropo, apreciez promptitudinea celor care au dat informatii pe aceasta tema) si, da, cred ca e unul deosebit de interesant din punct de vedere istoric, arheologic etc.
din cate inteleg problema este daca aceste placute sunt originale sau copia fidela a unor obiecte asemanatoare (vezi legenda placutele din aur), fapt ce nu miscoreaza cu nimic valoarea lor istorica, pe de o parte, sau daca ele reprezinta niste falsuri, un fel de colaje de imagini si texte antice alipite aiurea in scopul de...chiar asa, in ce scop? este clar si pentru un nespecialist ca pentru a realiza asa ceva sunt necesare cunostinte vaste in varii domenii, asta ca sa nu mai vorbesc de determinarea necesara ca sa duci la capat un acemenea proiect. dupa mine, ipoteza ca hasdeu ar fi autorul acestora nu cred ca-i una serioasa. si nu vreau sa vorbesc aici despre profilul moral al acestui mare om, asa cum il percep eu, care ar fi mai mult un "argument emotiv", sa zicem, insa se pare ca ceea ce rezulta interpretand placutele ar fi cam in contradictie cu teoriile lui hasdeu. deci nu prea e logic ca acesta sa inventeze niste jucarii pentru ca de fapt sa se contrazica.
in fine, problema esentiala, cum o vad eu, este daca textele inscriptionate reprezinta o limba autentica -caz in care ele reprezinta niste documente enorm de valoroase- sau o simpla aiureala.
ce sa zic...asteptam cu interes informatii in legatura cu decriptarea textelor.

Citat din: Shadowman din  02 Martie 2008, 15:20:10
" In Buletinul de Informatii al Asociatiei Romanilor din Australia (Anul 52,Nr.2,Ianuarie -Februarie 2006) cititi informatii incendiare : "Cercetatori,mafioti si servicii secrete,pe urmele Tablitelor dacice de la Sinaia " !
  http://www.aradomain.com/archives/biara2006no2.pdf
  (pag.10-13 din documentul pdf...)

   Prima parte o cititi in numarul 1 al Buletinului de Informatii al Asociatiei Romanilor din Australia,paginile 11-12 din documentul pdf :
http://www.aradomain.com/archives/biara2006no1.pdf

Alte informatii despre tablitele dacice :  http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83bli%C5%A3ele_de_la_Sinaia

Citat din: Shadowman din  04 Martie 2008, 09:54:57
   Prima parte o cititi in numarul 1 al Buletinului de Informatii al Asociatiei Romanilor din Australia,paginile 11-12 din documentul pdf :
http://www.aradomain.com/archives/biara2006no1.pdf

Alte informatii despre tablitele dacice :  http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83bli%C5%A3ele_de_la_Sinaia

Asa cum pomneau foarte multi de Legile Zalmoxiene, cu mare admiratie, nimeni nu stia care sunt acestea. Asa si cu acste placute. Multi vorbesc despre ele, numai ca unul singur este capabil sa faca lumina in acest caz. Tudor Diaconu. Este singurul cu un nivel de cultura necesar pentru a face acest lucru.

Imi pare rau, dar am ajuns tarziu la Mosu si n-am rausit sa descalcesc din manuscrisele cu decriptari, facute in ultimul Timp, pe cele referitoare la placutele de la Sinaia ( Sinai - cum spune el.) L-am gasit lucrand chiar la una dintre aceste placutele, primite de la un student din Brasov. Un mic de-al Mosului. El a stat cateva zile la Pitesti, sa inteleaga cum decripteaza Mosu artefactele, scrierile sau inscriptiile la care lucreaza, dupa care i-a trimis aceste copii ale placutelor, xeroxate. Miane, sotia Mosului mi-a promis ca imi pune intr-un plic tot ce-a tradus sotul ei pana acum si mi le trimite la Craiova. I-am spus ca va venii cineva de la Rufon, care va lua aceste materiale si ulterior, pas cu pas, poate sa ofere toate lucrarile facute de acest Om, pentru a fi date publicului larg, pe net. Au mai aparut alte carti de-ale Mosului la editura Obiectiv Magazin de la Craiova.

Adresa - [***]
Nu stiu cum sa va trimit poze de la Mosu de-acasa, pe care le-a facut amicul meu in seara aceasta.
adi

am o intrebare pentru domnul Adi :  placutele ,tablitele,suportul acesta metalic din plumb pe care se afla grafismele,desenele ,simbolurile respective sunt executate prin turnare sau presare?....asa vom sti daca ele sunt anterioare, invataturilor lui NEAGOE BASARAB catre fiul sau TEODOSIE.

Citat din: antoniu din  16 Martie 2008, 12:18:41
am o intrebare pentru domnul Adi :  placutele ,tablitele,suportul acesta metalic din plumb pe care se afla grafismele,desenele ,simbolurile respective sunt executate prin turnare sau presare?....asa vom sti daca ele sunt anterioare, invataturilor lui NEAGOE BASARAB catre fiul sau TEODOSIE.

Va raspund eu , sper sa nu se supere dl. Adipop.

Dat fiind faptul ca placutele de plumb prezinta texte si figuri in relief inseamna ca au fost obtinute prin turnare .
Problema care o ridica unii cercetatori, printre care  Dl. Napoleon Savescu si dl.Dan Romalao , este daca aceste placute sunt originale sau sunt copii ale altora din aur , cum s-a speculat.

Citat din: Kymosabe din  02 Martie 2008, 15:02:46
Dl. Napoleon Savescu sustine ca astfel de placute de plumb au fost decoperite si la sud de Dunare pe teritoriul Bulgariei precum si in Serbia .
Mai mult , pentru a demonstra autenticitatea si vechimea acestor tablite  , au fost efectuate mai multe analize in cadrul sectiei ,,Material Science-Based Archeology Group'' de la Oxford University .
Astfel , s-a  comparat un fragment din latura placii #22 cu o piesa antica de mortar  din zidul cetatii Sarmisegetusa , mai exact o scoaba , pusa la dispozitie de prof. Dr.Ion Glodariu.
Concluzia profesorului de la Universitatea din Oxford ,Dr. Peter Northofer , a fost ca  atat proportia de plumb , cat si cea de antimoniu din scoaba dacica cat si din placa #22 dovedesc autenticitatea celei din urma .
In cazul in care aceste  placute ar fi fost falsificate , asa cum sustine dl. Alexandru Vulpe , cel care ar fi realizat aceste falsuri ar fi fost unul genial , deoarece ar fi trebuit sa foloseasca mai mult de jumatate de tona plumb careia sa-i imprime un aliaj care sa poata imita , convingator , plumburile specifice antichitatii (pagina 220 ,,Cronica apocrifa pe placi de plumb?'' a dl. Dan Romalao).

Aceste placute puteau fi  obtinute prin baterea unei foite de metal subtire - cel mai probabil aur , material usor de lucrat - cu poansoane-stampila pe un suport din lemn moale .
Aceasta metoda era cunoscuta in antichitate , inclusiv la traci .
Astfel , literele  erau batute una cate una prin acest procedeu de stantare . Negativul obtinut fiind apoi folosit pentru obtinerea , prin turnare a placutelor de plumb .

Citat din: antoniu din  16 Martie 2008, 12:18:41
am o intrebare pentru domnul Adi :  placutele ,tablitele,suportul acesta metalic din plumb pe care se afla grafismele,desenele ,simbolurile respective sunt executate prin turnare sau presare?....asa vom sti daca ele sunt anterioare, invataturilor lui NEAGOE BASARAB catre fiul sau TEODOSIE.

Nu stiu, pentru ca nu le-am vazut fizic.
adi

Citat din: Kymosabe din  16 Martie 2008, 13:14:27
Va raspund eu , sper sa nu se supere dl. Adipop.

Dat fiind faptul ca placutele de plumb prezinta texte si figuri in relief inseamna ca au fost obtinute prin turnare .
Problema care o ridica unii cercetatori, printre care  Dl. Napoleon Savescu si dl.Dan Romalao , este daca aceste placute sunt originale sau sunt copii ale altora din aur , cum s-a speculat.

Aceste placute puteau fi  obtinute prin baterea unei foite de metal subtire - cel mai probabil aur , material usor de lucrat - cu poansoane-stampila pe un suport din lemn moale .
Aceasta metoda era cunoscuta in antichitate , inclusiv la traci .
Astfel , literele  erau batute una cate una prin acest procedeu de stantare . Negativul obtinut fiind apoi folosit pentru obtinerea , prin turnare a placutelor de plumb .

Se poate...Negativele se puteau obtine folosind si lutul ars.
adi

Citat din: adipop din  16 Martie 2008, 13:26:06
Se poate...Negativele se puteau obtine folosind si lutul ars.
adi

Perfect adevarat .
Insa acele foite de aur  erau folosite pentru obtinerea unor matrite din lut ars, in care se turna plumb . Cred ..

Citat din: Kymosabe din  16 Martie 2008, 13:39:24
Perfect adevarat .
Insa acele foite de aur  erau folosite pentru obtinerea unor matrite din lut ars, in care se turna plumb . Cred ..

Eu cred ca asa s-au facut aceste tablite. Astept sa vad ce-a decriptat Mosu, dar aseara mi-a citit putin din decriptarea unei placute la care tocmai lucra si pomenea numai de nume din antichitate.
S-au facut matrite de lut ars, dupa care s-a turnat aur. Aur se gasea din plin in zona si toata antichitatea considera aurul, ca material de valoare. Ca si informatiile de pe aceste placute.
Ulterior, negativele se fac usor dupa originale. Turnarea in plumb nu este dificila.
Vedem...
adi

Citat din: adipop din  16 Martie 2008, 14:05:46
Astept sa vad ce-a decriptat Mosu, dar aseara mi-a citit putin din decriptarea unei placute la care tocmai lucra si pomenea numai de nume din antichitate.

Sa-ti explic de ce Mosu' pomenea de acele nume din antichitate .
Textele de pe aceste placute sunt redactate in scriptio continua (scriere continua) , adica nu exista spatii sau semne despartitoare intre caractere (litere) .
Referitor la caractere , pe aceste placute au fost identificate 3 alfabete :
- unul compus din caractere apartinand alfabetului grec (clasic)
- un alfabet considerat pre-clasic , anterior primului folosit
- si un alfabet cu caractere arhaice , care a ramas deocamdata indescifrabil .
Operatia de decriptare nu este una imposibila sau foarte dificila datorita faptului ca marea majoritate a textelor sunt scrise cu caractere grecesti , la care se adauga 4 caractere anomale (care prezinta anomalii  :wink:)  si caraterul V cu dubla semnificatie de U si V .
Dupa ce s-a stabilit valoare fonetica a fiecarui caracter grecesc , urmeaza adevarata problema si anume  impartirea sirului continuu de litere in posibile cuvinte .
Cel mai usor mod de a face acest lucru este sa identifici cuvintele reprezentand toponime , hidronime, nume proprii , denumiri de institutii sau functii oficiale , toate atestate istoric (inscriptii de pe vestigii arheologice sau nume folosite de istoricii acelor vremuri).
Ca de exemplu : Boerebista , Decibalo , Dromichaites , Sarmisegetuza , Zamolxis s.a.m.d .
Dl. Romalao a identificat prin aceasta metoda si prin analogii etimologice aproximativ 2200 de posibile cuvinte pe care le-a inclus intr-un dictionar , cu ajutorul caruia a oferit o posibila traducere a acestor texte .
Cu ajutorul acestor cuvinte (atestate istoric) s-a reusit atribuirea de ipotetice valori fonetice si caracterelor apartinad alfabetului pre-clasic .

Desigur metoda de decriptare este mai complexa , eu doar am rezumat prima etapa .

Citat din: Kymosabe din  16 Martie 2008, 15:54:08
Sa-ti explic de ce Mosu' pomenea de acele nume din antichitate .
Textele de pe aceste placute sunt redactate in scriptio continua (scriere continua) , adica nu exista spatii sau semne despartitoare intre caractere (litere) .
Referitor la caractere , pe aceste placute au fost identificate 3 alfabete :
- unul compus din caractere apartinand alfabetului grec (clasic)
- un alfabet considerat pre-clasic , anterior primului folosit
- si un alfabet cu caractere arhaice , care a ramas deocamdata indescifrabil .
Operatia de decriptare nu este una imposibila sau foarte dificila datorita faptului ca marea majoritate a textelor sunt scrise cu caractere grecesti , la care se adauga 4 caractere anomale (care prezinta anomalii  :wink:)  si caraterul V cu dubla semnificatie de U si V .
Dupa ce s-a stabilit valoare fonetica a fiecarui caracter grecesc , urmeaza adevarata problema si anume  impartirea sirului continuu de litere in posibile cuvinte .
Cel mai usor mod de a face acest lucru este sa identifici cuvintele reprezentand toponime , hidronime, nume proprii , denumiri de institutii sau functii oficiale , toate atestate istoric (inscriptii de pe vestigii arheologice sau nume folosite de istoricii acelor vremuri).
Ca de exemplu : Boerebista , Decibalo , Dromichaites , Sarmisegetuza , Zamolxis s.a.m.d .
Dl. Romalao a identificat prin aceasta metoda si prin analogii etimologice aproximativ 2200 de posibile cuvinte pe care le-a inclus intr-un dictionar , cu ajutorul caruia a oferit o posibila traducere a acestor texte .
Cu ajutorul acestor cuvinte (atestate istoric) s-a reusit atribuirea de ipotetice valori fonetice si caracterelor apartinad alfabetului pre-clasic .

Desigur metoda de decriptare este mai complexa , eu doar am rezumat prima etapa .

Ok. Este interesant. Mosu face cu totul altfel. Face un sir continuu cu ce este scris pe fiecare placuta. Ulterior, imparte acest sir in grupe de 10 litere, dupa care pe baza codlui geto-dac al Castei IO, decripteaza. Important este sa stii cum sa incepi sa faci acest lucru, adica sa stii care este Cheia sistemului acesta. Face astfel o prima derivata a mesajului. Ulterior, face derivata a doua, si iar decripteaza dupa aceiasi metoda, dar dupa o cheie noua, data de aceasta dubla derivata. Numele proprii de care da, se gasesc in antichitate, in diferite culturi ale vremii dar si in biblie, ca initiatori de anumite sisteme. Ca sa ma exprim asa...
Este cu totul si cu totul altceva ce face el si de informatii pe care nu le stie lumea. A descoperit enorm de multe " furturi " din istoria Geto-Dacilor de catre vecini.
Este interesant oricum, sa fie publicata toata opera acestui mare Om. Cam asta imi propun eu. Cred ca are un metru cub de manuscrise, dintre care, cred, ca vreo 10 carti au fost publicate.
adi

Citat din: adipop din  16 Martie 2008, 19:32:32
Ok. Este interesant. Mosu face cu totul altfel. Face un sir continuu cu ce este scris pe fiecare placuta. Ulterior, imparte acest sir in grupe de 10 litere, dupa care pe baza codlui geto-dac al Castei IO, decripteaza. Important este sa stii cum sa incepi sa faci acest lucru, adica sa stii care este Cheia sistemului acesta. Face astfel o prima derivata a mesajului. Ulterior, face derivata a doua, si iar decripteaza dupa aceiasi metoda, dar dupa o cheie noua, data de aceasta dubla derivata. Numele proprii de care da, se gasesc in antichitate, in diferite culturi ale vremii dar si in biblie, ca initiatori de anumite sisteme. Ca sa ma exprim asa...
Este cu totul si cu totul altceva ce face el si de informatii pe care nu le stie lumea. A descoperit enorm de multe " furturi " din istoria Geto-Dacilor de catre vecini.
Este interesant oricum, sa fie publicata toata opera acestui mare Om. Cam asta imi propun eu. Cred ca are un metru cub de manuscrise, dintre care, cred, ca vreo 10 carti au fost publicate.
adi

Dupa cate vad metodele de lucru sunt complet diferite .
Incercarea de decriptare a dl. Ramalao este bazata pe criterii stiintifice cum ar fi compararea etimologica .
Astfel , presupunand ca limba vorbita de geto-daci era una de origine indo-europeana , criteriul etimologic presupune impartirea sirurilor de caractere in cuvinte care sa prezinte un maxim de asemanare etimologica cu cele din limba romana in primul rand (se pleaca de la ipoteza ca limba romana s-a dezvoltat direct din geto-daca sub influenta limbii latine) , apoi din latina populara , greaca veche sau alte limbi vorbite in vecinatatea spatiului carpato-danubiano-pontic in antichitate .
Desigur cuvintele obtinute trebuie sa formeze propozitii sau fraze inteligibile , cu un sens bine determinat si care sa respecte cerintele lexicale si gramaticale .
Metoda de decriptare utilizata de dl Ramalao se aseamana cu cea folosita de cercetatorii care au descifrat scrisul cuneiform , hieroglific sau liniar B.

Citat din: Kymosabe din  17 Martie 2008, 00:31:52
Dupa cate vad metodele de lucru sunt complet diferite .
Incercarea de decriptare a dl. Ramalao este bazata pe criterii stiintifice cum ar fi compararea etimologica .
Astfel , presupunand ca limba vorbita de geto-daci era una de origine indo-europeana , criteriul etimologic presupune impartirea sirurilor de caractere in cuvinte care sa prezinte un maxim de asemanare etimologica cu cele din limba romana in primul rand (se pleaca de la ipoteza ca limba romana s-a dezvoltat direct din geto-daca sub influenta limbii latine) , apoi din latina populara , greaca veche sau alte limbi vorbite in vecinatatea spatiului carpato-danubiano-pontic in antichitate .
Desigur cuvintele obtinute trebuie sa formeze propozitii sau fraze inteligibile , cu un sens bine determinat si care sa respecte cerintele lexicale si gramaticale .
Metoda de decriptare utilizata de dl Ramalao se aseamana cu cea folosita de cercetatorii care au descifrat scrisul cuneiform , hieroglific sau liniar B.

Decriptarile Mosului sunt extrem de greu de citit, pentru ca sunt elemente atat de noi, incat fara o cultura extraordinar de complexa a antichitatii, n-ai cum sa intelegi. Din acesm motiv, am spus ca trebuie o biblioteca separat facuta, pentru a intelege cat mai mult. El, cateodata da explicatii, dar foarte rar si considera ca cel care-l citeste, stie aceste informatii...
O sa vedem cum ne descurcam, pentru a intelege cat mai multi aceste decriptari.
Am trimis poze cu camera de lucru a Mosului si cateva poze cu el.

adi

O completare privind tehnologia utilizata in obtinerea placutelor de plumb .
Cu exceptia catorva placi, care  se pare au fost obtinute prin turnare in forme inchise din lut , celelalte placute par sa fi fost obtinute prin turnare de plumb topit in forme joase intinse ( un fel de ,,gondole'' sau tavi cu marginile indoite la unghi de 90)  confectionate din foite subtiri de aur (de 0,1-0,3 mm) , pe fundul carora au fost imprimate cu poansoane , in negativ , textele si imaginile respective . Aceasta ipoteza este sustinuta de faptul ca literele de pe placute prezinta un contur foarte precis delimitat ,iar spatiul dintre caractere este uniform , in sensul ca nu prezinta ridicaturi sau refulari de material , detaliu des intalnit in cazul placutelor turnate in matrite din lut .
O alta observatie interesanta o constituie prezenta unor urme texturate care apar pe unele placute si care seamana cu fibrele de crestere de pe suprafetele taiate in lemen . Datorita acestor ,,amprente'' fine exista posbilitate ca formele de turnare sa fi fost confectionate din lemn de esenta moale (probabil tei), pe suprafata carora au fost  stantate in negativ  textele si imaginile care apar pe placute .

In asteptarea traducerilor promise de dl Adipop , voi prezenta decriptarea propusa de dl Romalao pentru una din placute (din cele peste 70 ) , mai exact cea cu numarul 62  , scrisa cu litere apartinand alfabetului clasic (grec) .
Aceasta traducere , dupa cum afirma foarte frumos si cu modestie chiar autorul , este una ,,criticabila , perfectibila , pe alocuri inlocuibila , insa minimal verosimila'' , deci daca veti avea ceva de comentat sau de adaugat pe seama acestei traduceri puteti sa o faceti , ca nu se va supara nimeni  :wink:.

Cele 3 fotografii contin :
1 – placuta de plumb nr.62
2 - transliterarea placutei de plumb nr.62 si segmentarea propusa de dl. Romalao
3 – valorile fonetice din limba romana  atribuite in mod ipotetic fiecarui caracter presupus a fi geto-dacic .

In caractere romanesti textul din figura 2 se prezinta astfel :

SIUO AZO E SO AE LATRIUO EPO E TOSEO SO 2/ESCOE LIUEO BOEROBSETO AHIU MATO EPO 3/E UN DOE DEGIUNO HILEARCIU LO EGIEO OCI 4/EOIU MANO DE GIPRO PE O PADEO ANO E POC 5/O ESO SOROMESO E DAPIUGIEO ZORASO SO 6/IU FOILO LOE GIENUCLO DONETEPE IO 7/SOE BIUO ONLO IUZA TOPE LU ELO BOEROBIUS 8/ETO OROLIO ONSOTIUCIEO E DIUO .H. ZAPIUO 9/BERIUSO CARPODO MONGAIUO PORCIEDO ON 10/SONTO LUE BOEROBISETO DEIU HE 11/O ON USIUA DO PERESIO T 12/ALIUPIUCO SARMIGI 13/ETUZO POSERO LUE 14/BOEROBIUSETO SOE 15/STOPIUTO SO ECVE ERIGIER 16/IUO LUEO SO EZTESO .


Iar traducerea acestui text , potrivit dl. Romalao , este :

AI SAI MAGARI SI ALE  SALE SUPERBE IEPE SI CAII SAI I-AU LUAT LUI BOEREBISTA . ACU , STAPAN AL IEPELOR E UN  HILIARH  DE 21 (de ani) .
LA IESIREA ACELORA MANATI DE FRICA NIMICIRII , PE O TERASA ROTUNDA SI PUTINA (mica) , A FOST SUPUS SI DAPIEGI . LUI ZURASE (Ziraxes) FIUL (poate nepotul ) SAU ,  I-A LUAT GENUCLA . L-A DAT PE ACELA SA FIE VIU CAND (probabil ,,atata timp cat'') FOLOSESTE (,,sta in'') TURNUL LUI BOEREBISTA INSUSI .
OROLES INSOTIT DE H(iliarhii) ZAPIU , BERIUSU , CARPODU , MONGAIU , PORNESC IN URMA (,,urmarirea'') LUI BOEREBISTA . DAU DE ACESTA IN USA SANCTUARULUI DIN VARFUL INALT AL SARMISEGETUZEI . STAPANIREA (probabil cu sens de ,,puterea'') LUI BOEREBISTA  ESTE STAVILITA . EGALII SAI RASCULATI AU LUAT A SA STAPANIRE .


Acum voi prezenta o observatie personala asupra acestei traduceri .

Plecand de la ipoteza ca Oroles este una si aceeasi persoana cu Rholes (rege al getilor din sudul Dobrogei primit in iarna 29/28 i.e.n de Octavian la Corint , si rasplatit cu titlul de "amicus et socius populi Romani" ) si ca acesta ar fi fost contemporan cu Burebista ,  textul de mai sus pare sa prezinte 3 evenimente istorice , care l-au avut in prim-plan pe acest personaj.   

Aceste evenimente sunt :

1.   Participarea lui Oroles (Rholes) la inlaturarea si uciderea lui Burebista  - anul 44 i.e.n
Daca traducerea este corecta, atunci Oroles (Rholes)  a avut un rol important (probabil in calitate de aristocrat la acea vreme – 44 i.e.n) in inlaturarea de la putere a lui Burebista
In ,,Geografia'' istoricul si geograful grec Strabon scria:
,,Cit despre Burebista, acesta a pierit din pricina unei rascoale, rnai inainte ca romanii sa apuce a trimite o armata impotriva lui. Urmasii acestuia la domnie s-au dezbinat, faramitind puterea in mai multe parti. De curind, cind imparatul August a trimis o armata impotriva lor, puterea era impartita in cinci state. Atunci insa stapinirea se impartise in patru. Astfel de impartiri sint vremelnice si se schimba cind intr-un fel, cind intr-altul.''
Pe langa textul propriu-zis pe placa sunt reprezentate si figurile a 5 hiliarhi (comandanti) . Interesant este , lucru observat si de dl. Romalo , ca dupa uciderea lui Burebista , teritoriul dac a fost impartit  in 5 state mai mici .

2. Conflictul dintre Oroles (Rholes)  si Dapiegi (Dapyx) – anul 27 i.e.n
Dapiegi (Dapyx) , rege al unui trib sau uniuni de triburi getice din Dobrogea , este amintit de  Dio Cassius in ,,Istorii Romane''( 51, 26, 1-3) atunci cand vorbeste despre campaniile lui M. Licinus Crassus la Dunarea de Jos . 
Dapiegi a intrat in conflict  regele get, Rholes (Oroles), client al Romei si este infrint in cimp deschis de trupele romane si de cetele gete ale lui Rholes (Oroles).

3. Cucerirea cetatii Genucla de catre romani  - anul 27 i.e.n
Zurase (Zyraxe) rege al getilor , stapinind nordul si nord vestul Dobrogei , este  atacat   fara motiv  de romani .
Zurase este nevoit sa se refugieze din fata dusmanilor in cea mai puternica cetate a sa ,Genucla, situata se pare pe malul dobrogean al Istrului .
Stiind bine ca nu va rezista singur Zurase paraseste cetate si pleaca peste Dunare, la bastarni (sciti) cu care era in legaturi de alianta (28 ien), luindu-si si tezaurul. In absenta lui romanii cuceresc cetatea dupa un scurt dar greu asediu. In aceasta cetate Crassus gaseste pastrate stindardele pe care guvernatorul Moesiei Antonius Hybrida le pierduse in rusinoasa infringere de sub zidurile Histriei (61 ien) batalie la care au participat getii lui Zyraxes si bastarnii din Scitia ca aliati ai histrienilor.
Oroles  profita de calitatea de "amicus et socius populi Romani" si cucereste toata Dobrogea, inclusiv regatul lui Zyraxes si stapineste acest tinut in numele si spre folosul romanilor.

 Mosu mi-a promis, ca-mi da toate traducerile acestor placute de la Sinaia pe care le-a facut, pentru acest forum. Ca sa va ajutam. Eu nu le public, din diverse  motive. Trebuie ca sa ajunga careva de la Rufon la Pitesti, asa cum am discutat, sa ia aceste decriptari si sa le publice aici. Daca cineva este interessat cu adevarat de toata opera Mosului, o s-o publicam pe forumul acesta. Cap - coada, pentru ca este cu totul si cu totul noua abordarea istoriei Neamului nostru.
adi

Vreau sa fac o rectificare inainte de a se gasi ,,binevoitori'' care sa imi atrag atentia .
Pe autorul cartii ,,Cronica geta apocrifa pe placi de plumb?'' il cheama Dan Romalo si nu Dan Romalao , cum am scris eu .
Pe unele situri aparea Romalao iar pe altele Romalo  iar eu am preluat , desigur, forma gresita .
Pe parcursul cartii (pe care o am in format electronic si care incepe direct cu prefata) nu am avut norocul sa intalnesc numele autorului , asa ca, in mesajele mele, am folosit numele incorect preluat de pe internet .
Abia spre sfarsitul cartii  mi-am dat seama de greseala comisa .

hmm, incercam sa citesc textul propus de dan romalo, asa, din punct de vedere al rezonantei...si nu stiu ce sa zic.
kymosabe, as putea reproduce postarea ta pe un alt forum, unde discut cu un amic despre aceste lucruri?

Citat din: darieglobur din  20 Martie 2008, 20:02:44
kymosabe, as putea reproduce postarea ta pe un alt forum, unde discut cu un amic despre aceste lucruri?

Desigur . Nu cred ca se va supara cineva .

Viaþa lui Zalmoxis




Zalmoxis pe apã a mers  în pãmântul Scyþilor,  dorind sã afle cine e mare  stãpân peste strãini. Era  fiu de Zeu, nãscut de  Zâna cea Frumoasã. ªi a  mers Fiul fãrã odihnã  cãlãtorind prin Egipt zile multe. Glumeþ tare, i-a  dãruit un leu lui  Pythagoras, zicându-i  Zalmoxis cã e o pisicã  sãlbaticã. Aceastã glumã  a fãcut ca tovarãºii  stãpânului casei sã spunã  înaintea lui Pythagoras ca  Sfântul sã fie hrãnit bine  pânã în momentul când  va pleca, întorcându-se la neamul sãu din Sotoloyn.  Acei strãini au vãzut o  corabie din cer luându-l   pe  Feciorul cel  Fermecat. Ziua de  naºtere a celor doi  Gemeni Divini a fost în  preajma Anului Nou.  1460 de la anul lui  Zalmoxis.


Textul este scris cu litere greceºti ºi, probabil, grupul OY se citeºte U, ca în greacã. În stânga jos  chipul  lui Zalmoxis. În dreapta jos  chipul lui Pythagoras. Dacã interpretarea anilor este corectã, anul întocmirii sau copierii textului ar fi 767 d. Hr.

Citat din: Kymosabe din  30 Martie 2008, 01:21:10
Viaþa lui Zalmoxis

ZAMOLSXOY  DE  REO  A  MOYNE  O  SKYTEO  DYI  LIOFY  O  AOYSIO  GAREY  MASO  DYEDOYE   SAYMOYA   XINDYO   ERIO DEGE DO DEONATO   SOYA  ZONYO   SOYEFIOARE I   PYSO   DEGE   PA   TYHNI DIESOY   DOHOYS  NO   EGEIPTIO   NOE   DOOYI  LOSEN  VOYN  DOL  LOYAN   Y   PIETAGORYO   A   TEK   IO  ZAMOLSXOY   OS   NAGENIE  VESIKYOY ASO  LOSENO   FOHIOGE   KE   PRETILE   NO   ZOYT   O   SOILO  OYESO   ONTAHOY   PYETAGORYO    OYLO   NOYP    NOTRA    VEL   IT   XASYO   ON   TOYRNA   SOHE   ON    TOY   PAMOILO   A  SOTALOYN  LOS   XINTEO   YO KOYRAFNO OR NIP O   RYPINO  FET  NOYK   RYSADI  E   DOSE   SARPPO  O NIODO YL O RODI E OY   NOYOY = M = P = S = X AR   ARI SO ZAMXOI

Zalmoxis pe apã a mers  în pãmântul Scyþilor,  dorind sã afle cine e mare  stãpân peste strãini. Era  fiu de Zeu, nãscut de  Zâna cea Frumoasã. ªi a  mers Fiul fãrã odihnã  cãlãtorind prin Egipt zile multe. Glumeþ tare, i-a  dãruit un leu lui  Pythagoras, zicându-i  Zalmoxis cã e o pisicã  sãlbaticã. Aceastã glumã  a fãcut ca tovarãºii  stãpânului casei sã spunã  înaintea lui Pythagoras ca  Sfântul sã fie hrãnit bine  pânã în momentul când  va pleca, întorcându-se la neamul sãu din Sotoloyn.  Acei strãini au vãzut o  corabie din cer luându-l   pe  Feciorul cel  Fermecat. Ziua de  naºtere a celor doi  Gemeni Divini a fost în  preajma Anului Nou.  1460 de la anul lui  Zalmoxis.


Textul este scris cu litere greceºti ºi, probabil, grupul OY se citeºte U, ca în greacã. În stânga jos  chipul  lui Zalmoxis. În dreapta jos  chipul lui Pythagoras. Dacã interpretarea anilor este corectã, anul întocmirii sau copierii textului ar fi 767 d. Hr.

cine a facut traducerea asta?...

Citat din: darieglobur din  31 Martie 2008, 12:28:40
cine a facut traducerea asta?...

Traducerea sau interpretarea ii apartine dl. Adrian Bucurescu , autorul cartii ,,Tainele tãbliþelor de la Sinaia'' publicata in 2005.
Citindu-le am observat ca  uneori tehnica  de segmentare si de interpretare a cuvintelor difera de cea a dl. Romalo .

Iata lexicul pentru textul de mai sus .

ZAMOLSXOY - Zalmoxis, Zamolxis.
DE - pe.cr.rom. de
REO - apã;râu.cr.rom. râu,  rouã.
A MOYNE -  a mers cr. rom. a mâna.
O SKYTEO DYI -  în  Pãmântul Scyþilor cf. alb. dhë pãmânt.
LIOFY - a dori cf. rom. A iubi.
AAOYSIO - a afla.Cf.rom. auz; auzi.
GAREY -  cine e. cf. rom. care.
MASO - mai mare. Cf. lat. massalis universal; total.
DYEDOYE - . stãpân; domn. Cf. rom. dadã; duduie;  tataie. Alb. dajë unchi (fratele mamei);
SAYMOYA  - peste. cf. lat. summa locul cel mai înalt; gradul cel mai mare;
XINDYO - strãini. Cf. gr. xenos strãin; rom. ciont; ciunt; ciung.
BRIO -  era; a fost.
DEGE -mlãdiþã;vlãstar;fiu. Cf. alb.   degë ramurã; creangã.
DO DEO -  de Zeu.
NATO  nãscut. Cf. lat. natus fiu; copil; rom. noatin.
SOYA ZONYO -  de Zâna;
SOYEFIOARE - Cea Frumoasã. Cf. lat. Suavis dulce; plãcut; suav.
I PYSO -  ºi a mers. Cf. rom. pas; a pãºi.
DEGE -  Fiul. Vezi mai sus!
PA  - fãrã. Cf. rom. ba; alb. pa fãrã.
TYHNI  - odihnã. Cf. rom. odinã; tihnã.
DIESOY DOHOYS  - mult mergând; cãlãtorind. Cf. rom. des; a (se) duce.
NO EGEIPTIO -  prin Egipt.
NOE DOOYI -  zile multe; zile mari. Cf. rom. noian; zi; nedeie.
LOSEN -  a glumi; a se duce. Cf. lat. lusio joacã; distracþie.
VOYN - tare. Cf. rom. voinic.
DOL - adãruit.Cf.rom. dar; a dãrui.
NO LOYAN - leu. Cf. alb. luan leu.
Y PIETAGORYO -  lui Pythagoras.
A TEK IO -  zicându-i. Cf. lat. dico a spune; a zice.
ZAMOLSXOY - Zalmoxis; Zamolxis.
OS NAGENIE  - ca sãlbaticã. Cf. lat. Nocens Vãtãmãtor; nociv;  periculos; rom. neghinã.
VESIKY OY - pisicã e.
ASO LOSENO  - aceastã  glumã. Cf. rom. aºa.
FOHIOGE  - a fãcut.
PRETILE  - ca prietenii (tovarãºii).
NO ZOYT  - stãpânului. Cf. alb.   zot stãpân; domn; Dumnezeu.
O SOILO  -  al casei. Cf. rom. sãlaº; alb. seli sediu.
OYESO  - a vorbi; a spune. Cf. lat. os gurã; vorbire; limbã.
ONTAHO -  înainte. Cf. lat. ante înainte; antiquus de mai înainte.
Y PYETAGORYO  - lui Pythagoras.
OYLO - (ca) acel. Cf. rom. ãl; ãla.
NOYP - sfânt.Cf.slav.nebo cer.
NOTRA -  a hrãni; a fi hrãnit. Cf. lat. nutrio a hrãni; a alimenta.
VEL -  bine. Cf. lat. Bellus plãcut; bun.
IT XASYO - pânã în momentul (clipa). Cf. rom. ceas.
ON TOYRNA  - de plecare. Cf. rom. a (se) înturna.
SOHE - întorcând.Cf.rom. a suci. ; sãu.
PAMOILO - neam;familie. Cf. lat.   familia familie; casã; alb. famull fin.
A SOTALOYN -  la Sotaloyn. Sotaloyn (cf. alb.djalë fiu; bãiat) este variantã pentru NETIN-DAVA Cetatea Naºterii, unde s-au nãscut Cei Doi Gemeni. Actualmente satul Sãrãþeni, judeþul Ialomiþa. Sf. Stelian, în România, este ocrotitorul copiilor.
LOS XINTEO -  acei strãini.
YO -  au vãzut, cf. alb. ja! iatã!; uite!.
KOYRAFNO -  corabie. Cf. lat. carina corabie; rom. corabie.
OR NIP - din cer. Cf. slav. nebo cer.
O RYPINO  luând. Cf. rom. a rãpi.
FET - fecior. Cf. rom. fãt.
NOYK  - foarte isteþ; fermecat. Cf. cslav. Nauka ºtiinþã; rom. nãuc; Noica.
RYSADI  - zi de naºtere.
E  DOSE  - a celor doi.
SARPPO -  divini. Cf. rom.serafim; ªerban; a serba; lat. servans care respectã.
O NIODO - identic; la fel; gemeni. Cf. alb. i njejtë aceeaºi; acelaºi; identic; leit.
YL O RODI E -  a fost în preajma; a fi împrejmuit (încercuit). Cf. rom. roatã.
OZ - an. Cf. lat. as unitate de mãsurã.
NOYOY -  nou.
M = P = S = X  1460?
AR ARI  - de la anul (anii). Cf. germ. Jahr; engl. Year an.
SO ZAMXOI  - de la Zam(ol)xis.

Alte texte care se refera la Zamolxis

Mantuitorul Zamolxis

ATEP  OCHY  OY  DIO  ATL(A)NTO  ON  SON  TELO .  YLOE  OMI  SEGEAT TROYPE  GEOTY .  MATEO  O  GHETOU  YT  TROYPE  O  SOITO  EORTO  YLO.

Traducere :
A baut din intelepciunea divina a Atlantilor acest tanar vrednic . Pe el oamenii L-au sagetat , trupul ranindu-I-L . Domnul getilor al Lui trup Si-a inviat pentru mantuirea lor .


Înþeleptul  Zamolxis

IPPE   O   SOONS   MISI   O  TEHA  OS  HOMO  PEROP  ON  MYSTEOII. POL IPPE OSLI  ZAMOLX   TIOS   MERESIE   EME  POPIM.   LU   ZAMOELX   EOY   CAVIRI
PERMO   DAMER.  LOTRO   ZOG  I  MINOSO  ONO  NISYTIYO  DROONZO
ON  ZAMOLX  IOY  SIHAITO  ON  SIGNO  OTI  SAY. SPYCO  PITA GORASO.

Traducere  :
Izvorul înþelepciunii vine din sufletul  omului harnic ºi curat. Pe ape a mers Zamolxis, Domnul Mãreþ ºi Sfânt. De la Zamolxis va veni mereu înþelepciunea.
Stãpânul tâlharilor s-a mâniat cã niºte zdrenþãroºi pe Zamolxis cu sãgeþile L-au rãnit, la Apa Frumoasã. Aºa a spus Pythagoras.


Intoarcerea lui Zamolxis

CAPO   SEOE   MAUGUE   E   MAIONO   GE   MESO   NOSE   TYEO   ENE   OZO   HA   VETE   LO   FIET   SEN   GHE   CEAM .   SOON   XA   SENTO   E   HILEO   AM   IMYG   ROMANE   OGOE   TARO.   ACEM   DUSE   E   OM   MOVIGATO ,   NOS   UMSE   SERO   PUVO   ZAMOLXIU.

Traducere  :
Domnul Magnific ca maine va poposi pe pamantul nostru ca sa auda si sa vada cea au facut Fiii Luminii. Vestea ca Divinul a venit la prieteni , pe Români ii va alina foarte .
Marele Conducator spre oameni va pluti .
Noi iar vom fi in gratia lui Zalmoxis .

si a tradus toate placutele?...traducerile mi se par interesante.
te-as ruga sa spui si editura care a publicat aceasta carte a lui adrian bucurescu, asta in speranta ca o voi putea procura si eu.
apropo, exista oare dacia preistorica, a lui densusianu, in format electronic, pe net? eu am gasit-o recent in editura "obiectiv" din craiova, in sase volume mici, insa din nefericire nu erau disponibile decat volumele 2-6, asa ca pe primul deocamdata nu-l am :-D.

Este vorba de Editura Arhetip .
Iar ,,Dacia preistorica'' se gaseste pe net in format electronic .

Citat din: Kymosabe din  31 Martie 2008, 14:06:39
Este vorba de Editura Arhetip .
Iar ,,Dacia preistorica'' se gaseste pe net in format electronic .

ASTA chiar e o veste buna! Pe cartea asta înca o mai am, dar, la cîte cartzi mi s-au furat... potzi posta o adresa, ceva?

Alte texte interesante sunt cele care se refera la Cei Doi Gemeni Divini .

Întoarcerea Celor Doi Zei

ON    POYRIM   SETO   MESOON   MEGAL  CENEO   SINOM  ZOAYO!
OLGEN   TASOIE   DOYE   SAVELO   OYHIE   VORM   OROTON   PAN.
O   NOSO   COTO   SOPEZIEO   PATRIDO   DAVO GETO.
COT    PASLOE   GENEO   O   HRAP   SARMY   GETOYZO!   
DYEO   ZAVELIO   O   SONGEO   TRONO   GOHOSI.
EHO BOEROVYSTO   O   AMO   SEOT   ZI   POFILO   ASO   MAGINO.

Traducerea:
Sã înfrânãm pofta de mâncare! Dupã  cinã, sã dormim pânã la ziuã!
Sfinþii Magnifici, Cei Doi Savelo, S-au ivit  în vremea domnului Oroton.
Cei Prea Curaþi au fost supuºii putreziciunilor din Þara Geþilor.
Cine conduce neamul sã fie ales de Sfatul Vitejilor!
Cei doi Savelo Se vor întoarce la cei sãrmani.


Cei Doi Perfecþi

SORNYOY   LO   MOLYO-DAVO  CENCIO   IONER   STA   TOINO   GEOVT   ON   APO  NOISO.  TALIPINO   SARMI GETOYZO   AM   ZIOG   SO   RATOIN   LY   GEOVDO   POPEOY   SARNI GETOYZO.   ONYO  CEONCIOI   HIPIOHU SY FRATOY.  Y  FRATOY   LOMARDAVO.  MATO   BOEROVISETO   AO   SARNON   GATO  DOEV STENO  LO SOIRLO Y OCLO  ONTO  CRONA LA SARMI  GETOYSO .


Traducerea:
S-au ales din Moldova cinci tineri  sã stea de vorbã cu prinþii de la Apa Divinã. Au urcat la Sfatul Vitejilor, la  Copiii din So Ratoin, la Prinþii cei Minunaþi din Ceata Vitejilor. Cei cinci  cavaleri ºi Fraþii. Ci Fraþii au luminat þara.  Marelui Boerovisto i-au fãgãduit  Cei Doi Perfecþi sã-l susþinã la ananghie ºi sã vegheze când va fi încoronat de Adunarea Vitejilor.


Inaltarea celor doi Zei

SA  BELO   YILOUSU   OYRAM   ODAO   EO   TAOFEO   OE   SARMON   GATO   I
DIZIO.   DAIOZ   ANTONIE   OY   HYLYAR   HYO   YL  RIOMIONO   ON   SOTISO. DEO   EO   VA   STARNI   ORETERO   DOINI  DAVO.  GEO   ONGEL   TINE   ASOL.
OYRAM   ODA   BOSIOC   NITRO   TA   SIEO  RAMO SARMON.  GATOE  I   DIZIONI. RIOMION   ONGERI   ZOETA  PIEHI.

Traducerea:
Acei frumoºi au crescut la Apa Magicã,  la Taofeo, cu cei foarte sãraci, se spune.
Cei doi Nãscuþi pe Colina Divinã pe  Români i-au condus. Zeii Aceia spre  stele S-au înãlþat de la Cetatea Cântecului.
Acei Îngeri de la pãmânt S-au ridicat. cu apã fermecatã de pe busuioc S-au hrãnit ºi au fost conducãtorii celor  foarte sãrmani, s-a scris. Românii pe Îngerestii Domni Îi cinstesc.


Cei doi Divini

PUI   YZA   VIYNE   DALEG.
LOA   GETE.  A   ABA  YO   ÞOIUCA  NAPALYSIU  TY  OZO.
EX SON OIHTOIHOY.
OY   SESO  TIMOYN  DAVYGHETYU   SYRMYUA  GEUTO   IUYA   GIOZ   CIRAC.
ZA   POLY YY  OP   JOAYAR  GEOA  LEU.

Traducere :
Pruncii pe apã au venit, ca mesageri. I-au luat Geþii  de la Apa Vrãjitã pe Cei Divini la Ei.
Au fost copii  fermecãtori. Cu ºase nobili din Þara Geþilor S-au legat.
De minunile Lor au povestit cei apropiaþi.
Aceºti copii au  fost mai strãlucitori decât leii.


Venirea Zeilor

LUCO   DE  NOCTO  EDE  RUMUANOY  IDEAT  HITUR.  HE  DOE ON NURE: TE FOYON  COPONO  TELI.  AUDEINDO  MATEO SO VASORIO YSIE  MATEO SO ZIEA DO DAVO  FECOTO EN ALIT OE POETO  RYBIETO. AHI NOESYO YON  NUVOISO TAMARI OE TRACO  DAVO GHETO. DENOE RE POPA  DUE AETA TO LYOYN GHIOSO. DENOY SIMOALO EO YROTO. VIS OE UHIROE AOY AHIO  TAMARO. MATO ZIEA DO DAVO  GHETO ON MESO

Traducerea:
În timpul nopþii, au venit Luminoºii, trecând hotarul. De Cei Doi au povestit ostaºii cã au venit din Cer. Auzind Mama de Prinþi, a plecat Mama spre Zei de acasã, fãcând din drum un semn Copiilor. Îndata Prea Curaþii Gemeni au înþeles ºi au mers spre Cetatea Geþilor. La ziuã, Cei Doi Sfinþi au trecut de Apa Fermecatã. În ziua a ºaptea Ei S-au arãtat. Vãzându-i îngheþaþi, Ea îndatã l-a încãlzit. Mama pe Zei în Cetatea Geþilor l-a adãpostit.


Cei Doi Prea Curaþi

DOALO  MATO  ELYGELO  DAVO GETO A PLOCIO  OYD  OL  OTOAZTO ZOE. A LEMO  OTAZDO  POELO  EL YGELUE  LOLO GELATEL. OLTEA LUOZO  LYHA ELTA. O LOLA ZOE O  NAPEO. MELT OMY ZOE  PEOLHOYO OLO O VADO LO
VOELYVOITO. MATO ELYGELUO DAVO GETY HOL.

Traducerea:
Cei Doi Prea Curaþi din Þara Geþilor pe bãtrâni îi ascultau povestindu-ºi viaþa. ªi lumea spune
cã l-a nãscut O Curatã Fecioarã într-o iarnã. Oltea l-a nãscut într-un loc înalt. ªi Domniþa trãia printre Napai.
Mulþi oameni au trãit frumos, cum i-au învãþat Voievozii. Prea Curaþii Þara Geþilor o apãrã.


PS Toate civilizatiile antice au mituri si legende despre gemeni divini  sau zei gemeni .
La egipteni Osiris si Seth , la greci Apollo si Artemis , la romani Remus si Romulus , la mayasi , s.a.m.d

Interesant...
Vad ca se pomeneste Moldova, voievozi si altele. Cum se poate lua asta? Sa inteleg ca toate placutele au fost scrise undeva dupa intemeierea Moldovei ca stat si apartin unui cronicar moldovean?

Citat din: darieglobur din  31 Martie 2008, 14:44:52
Interesant...
Vad ca se pomeneste Moldova, voievozi si altele. Cum se poate lua asta? Sa inteleg ca toate placutele au fost scrise undeva dupa intemeierea Moldovei ca stat si apartin unui cronicar moldovean?

Sunt placute in care se vorbeste si despre Mihai Viteazul (asta daca traducerile sunt corecte) , deci unele au fost realizate dupa sec. al XVII-lea.
Si mie mi s-a parut ciudat la inceput ca autorul a tradus in unele texte cuvantul ,,romane'' cu ,,români'' . Insa dupa ce am citit si celelalte traduceri am inteles de ce autorul a procedat in acest mod.

hmm, pai stai putin, ca aici avem o problema!...
deci sa inteleg ca nu toate placutele (si ma refer la cele originale) au eceeasi vechimeci ele au fost elaborate in vremuri diferite. mai departe, daca unele pomenesc de modova si de mihai viteazul, se pune intrebarea de ce n-au fost ele redactate in alfabetul chirilic, care e prin excelenta cel al textelor romanesti vechi, sau chiar in limba romana, aceasta existand deja de la inceputul secolului al XVI-lea?

Citat din: darieglobur din  31 Martie 2008, 15:07:08
hmm, pai stai putin, ca aici avem o problema!...
deci sa inteleg ca nu toate placutele (si ma refer la cele originale) au eceeasi vechimeci ele au fost elaborate in vremuri diferite. mai departe, daca unele pomenesc de modova si de mihai viteazul, se pune intrebarea de ce n-au fost ele redactate in alfabetul chirilic, care e prin excelenta cel al textelor romanesti vechi, sau chiar in limba romana, aceasta existand deja de la inceputul secolului al XVI-lea?

Se presupune ca alfabetul chirilic a evoluat sau a derivat din vechiul alfabet geto-dacic .
Dl Romalo spune in cartea lui ca majoritatea textelor studiate de el  au fost scrise de catre sacerdotii (preotii) geto-daci.
Probabil textele din sec al XVII-lea au fost scrise de calugari care cunosteau vechiul alfabet geto-dacic , adepti ai doctrinei zamolxiene .
Intr-o placuta se precizeaza ca o parte din aceasta cronica ar fi fost realizata la cererea lui Mihai Viteazul .

Mihai Viteazul, oºtean al lui Zamolxis ºi împãrat al Daciei

ONY EMPOROT EX ON MIHAIU  DIZIP CORILO ZOOM AELHO. ON DYO I SOLOMONIUS DIOHOY YMO  DIEHIMO PER LIO SOCO PIOSMO.   
RYOTZO CUCILO LOPTO LASIMI  SEGITO.VODIPA ZONOLY MILDO .
I-NOY LIPTOSO DITIO ZIOR ISIMLGII  SIMOLGIEI YO ONYLO FIHT OI .TIO   
ZIMOLGIE ISTO.

Traducerea:   
Al nostru împãrat a fost numai Mihai, viteaz crai, foarte vrednic. Prinþul Solomonarilor mi-a spus sã întocmesc pentru plãcerea lui o cronicã. Frumosul voievod, în luptã, de vrãjmaºi a fost tãiat. Vãduva l-a plâns mult. Al nostru oºtean s-a înãlþat în zori la Zalmoxis, lui Zalmoxis sã-I povesteascã faptele. Divin Zalmoxis este. // Magnificul Zalmoxis. // Regele Decebal. // Marele Mihai Voievod. // Slavã! // Comunitatea. //vitejilor! // Am poftit Ardealul întreg sã-lstãpânesc. // Alãturi eu sunt, Zonzet.


În mijloc: chipul lui Zalmoxis. Deasupra Lui, în jurul stemei: MYGI ZAMOLGIO. În dreapta, sus: DACEBALO CORILO. Înstânga stemei, de sus în jos: IGIOC. Pe discul de jos,   
stânga: portretele lui Mihai ºi al fiului sãu, Petraºcu. În stânga discului, vertical: PITRISC ONDYO. În dreapta discului celãlalt, vertical: APOLA YA O GETO. Între douã discuri, de sus în jos: POFYTOARTIALOTITYULOYIUMI. . Orizontal, oblic faþã de portretul ce se aflã între chipul lui Mihai ºi stemã, mai jos:LONCOEOHYOZONZET

PS Aceasta cronica se intinde pe mai multe secole avand mai multi autori . Dovada este ,spune dl Romalo , prezenta celor 3 alfabete : un arhaic (foarte vechi) , unul preclasi si unul clasic . 

De Igypsia Ecclesia a auzit cineva? Cei care shtiu la ce ma refer, au shi raspunsul la întrebarea de mai sus!

Citat din: Lone Ranger din  31 Martie 2008, 15:25:07
De Igypsia Ecclesia a auzit cineva? Cei care shtiu la ce ma refer, au shi raspunsul la întrebarea de mai sus!

Igypsia Ecclesia sau Gypsia Ecclesia ?

Citat din: Kymosabe din  31 Martie 2008, 15:43:24
Igypsia Ecclesia sau Gypsia Ecclesia ?

Igypsia Ecclesia. Organizatzie secreta din care au facut parte împaratzii Asaneshti shi voievozii Basarabi din ramura Draculeshtilor, pîna la Mihai Viteazul inclusiv. Se cam leaga de "ciudatzeniile" la care faceam trimitere într-un alt topic...

acum nu stiu de unde a derivat alfabetul chirilic, probabil ca pe net se pot gasi lesne informatii in acest sens, insa daca nu ma insel el a fost inventat prin secolul al IX-lea de catre fratii crestini chiril si metodie, de origine bulgara. ideea era de ce autorii placutelor nu le-au redactat in alfabetul chirilic sau chiar in romana (de vreme ce scrierea in limba romana este atestata de la inceputul sec. al XVI-lea), pentru ca astfel se puteau exprima mult mai bine.
am inteles ideea ca e posibil ca placutele sa fi fost redactate de calugari zalmoxieni care e posibil sa nu fi stiut sa redacteze in limba romana "scrisa", ce abia prinsese contur, sau in alfabetul chirilic (sau pur si simplu sa nu fi vrut) si, ce sa zic, deocamdata o accept ca pe o posibilitate.

Citat din: darieglobur din  31 Martie 2008, 15:55:16ideea era de ce autorii placutelor nu le-au redactat in alfabetul chirilic sau chiar in romana (de vreme ce scrierea in limba romana este atestata de la inceputul sec. al XVI-lea), pentru ca astfel se puteau exprima mult mai bine.
am inteles ideea ca e posibil ca placutele sa fi fost redactate de calugari zalmoxieni care e posibil sa nu fi stiut sa redacteze in limba romana "scrisa", ce abia prinsese contur, sau in alfabetul chirilic (sau pur si simplu sa nu fi vrut) si, ce sa zic, deocamdata o accept ca pe o posibilitate.

Aceeasi situatie o intalnim la catolici care oficiaza ritualurile in limba latina (considerata o limba moarta).
Calugarii zamolxieni chiar daca ar fi stiut alfabetul chirilic , probabil erau mai ,,conservatori'' , si foloseau alfabetul stramosesc .
In textul de mai sus se vorbeste despre solomonari , asceti (calugari) ale caror cunostinte si stiinte  erau  transmise de la maestru la un ucenic .  Probabil in acest mod limba geto-dacilor a reusit sa ,,supravietuiasca'' pana in sec al XVII-lea.

Citat din: Lone Ranger din  31 Martie 2008, 15:48:21
Igypsia Ecclesia. Organizatzie secreta din care au facut parte împaratzii Asaneshti shi voievozii Basarabi din ramura Draculeshtilor, pîna la Mihai Viteazul inclusiv. Se cam leaga de "ciudatzeniile" la care faceam trimitere într-un alt topic...

Mersi Lone Ranger pentru detalii.

Citat din: Kymosabe din  31 Martie 2008, 15:20:11
Mihai Viteazul, oºtean al lui Zamolxis ºi împãrat al Daciei
ONY EMPOROT EX ON MIHAIU  DIZIP CORILO ZOOM AELHO. ON DYO I SOLOMONIUS DIOHOY YMO  DIEHIMO PER LIO SOCO PIOSMO.   
RYOTZO CUCILO LOPTO LASIMI  SEGITO.VODIPA ZONOLY MILDO .
I-NOY LIPTOSO DITIO ZIOR ISIMLGII  SIMOLGIEI YO ONYLO FIHT OI .TIO   
ZIMOLGIE ISTO.
Traducerea:   
Al nostru împãrat a fost numai Mihai, viteaz crai, foarte vrednic. Prinþul Solomonarilor mi-a spus sã întocmesc pentru plãcerea lui o cronicã. Frumosul voievod, în luptã, de vrãjmaºi a fost tãiat. Vãduva l-a plâns mult. Al nostru oºtean s-a înãlþat în zori la Zalmoxis, lui Zalmoxis sã-I povesteascã faptele. Divin Zalmoxis este. // Magnificul Zalmoxis. // Regele Decebal. // Marele Mihai Voievod. // Slavã! // Comunitatea. //vitejilor! // Am poftit Ardealul întreg sã-lstãpânesc. // Alãturi eu sunt, Zonzet.

Daca aceste lucruri sunt pe tablite atunci tablitele sunt un fals. Nu se poate vorbi de sec. XVII cat timp imaginea luiMihai Viteazu ca unificator al romanilor este apartine in sec XIX. Aceasta mitificare a lui Mihai Viteazu este descris de Lucian Boia in "Istorie si mit in constiinta romaneasca" (scuzati formatul dar asa era formatul electornic:

CitatConturarea mitului Mihai Viteazul ilustreazã mai bine ca oricare alt model istoric mutaþiile petrecute în conºtiinþa româneascã. Domnitorul care a reuºit sã stãpîneascã pentru scurt timp, la 1599-1600, cele trei þãri reunite, trei veacuri mai tîrziu, în România modernã, începe a fi receptat ca unificator abia spre mijlocul secolului al XIX-lea.s O asemenea interpretare lipseºte cu desãvîrºire în istoriografia cronicãreascã a veacului al XVII-lea ºi chiar mai tîrziu, spre 1800, la ªcoala Ardeleanã. Puse în evidenþã, pe lîngã personalitatea excepþionalã a lui Mihai, erau ideea creºtinã ºi strînsele raporturi cu împãratul Rudolf. De asemenea, ambiþia cuceritorului apãrea frecvent ca mobil al acþiunii, ocupînd în schema interpretativã locul pe care mai tîrziu îl va lua ,,ideea româneascã'.
La Miron'Costin, Mihai Viteazul se aflã în postura de cuceritor al Ardealului ºi al Moldovei, ,,pricinã de multe vãrsãri de sînge
între creºtini", de altfel puþin apreciate chiar de munteni: ,,Se urîse muntenilor cu domnia lui Mihai-vodã, tot cu oºti si rãzboaie."
Din cealaltã perspectivã, munteneascã, Istoria domnilor Þãrii Româneºti, atribuitã lui Radu Popescu, îi trateazã de-a valma pe toþi adversarii lui Mihai, strãini ºi români deopotrivã: ,,au supus domnia lui pã turci, pã moldoveni, pã unguri, de-i avea ca pe mãgari pe toþi". Savoarea exprimãrii nu face decît sã confirme absenþa ideii româneºti. Sã fi fost Mihai Viteazul, la 1600, mai ,,patriot" decît erudiþii cronicari de la sfîrºitul secolului al XVII-lea? Nici ªcoala Ardeleanã, cãreia conºtiinþa naþionalã româneascã din veacul al XlX-lea îi datoreazã atît de mult, nu face totuºi pasul decisiv, deºi þelul sãu era afirmarea identitãþii românilor si a mîndriei de a fi român. Ideea unui stat unic al tuturor românilornu îºi gãseºte încã afirmarea, înfãptuirile lui Mihai Viteazul nefiind
exploatate în acest sens. Iatã cum îi rezumã domnia Samuil Micu, în Scurtã cunoºtinþã a istoriei românilor (redactatã în ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea): ,,în anul 1593 în domnia Þãrii Româneºti au urmat Mihai Vodã, carele sã zice Viteaz. Acesta foarte mare ostaºiu au fost, ºi pre turci i-au bãtut ºi pre ardeleni i-au biruit ºi Ardealul l-au luat ºi l-au dat împãratului udolf..."11 Astãzi, o asemenea interpretare ar stîrni indignarea multora; autorul ei este totuºi unul dintre marii iniþiatori ai naþionalismului românesc!
In Hronica românilor ºi a mai multor neamuri, Gheorghe ªincai consacrã un larg spaþiu domniei lui Mihai ºi cu deosebire acþiunii
lui în Transilvania. Combãtîndu-1 pe Engel, el pune mereu lucrurile la punct în favoarea românilor. Apãrã cu îndîrjire personalitatea
voievodului, cãruia îi compune un portret moral avantajos, în antitezã cu defectele adversarilor sãi. Ingredientele mitului sînt
prezente, dar mitul încã lipseºte. ªincai accentueazã asupra mîndriei naþionale, dar nu exploateazã politic ideea în sens de unitate naþionalã.
Cîteva decenii mai tîrziu, în 1830, bãnãþeanul Damaschin Bojincã, discipol al ªcolii Ardelene, publicã, în Biblioteca româneascã,
o biografie a domnitorului, sub titlul Vestitele fapte ºi perirea lui Mihai Viteazul, prinþipul Þãrii Româneºti. Nici de data aceasta ideea naþionalã nu apare cu adevãrat conturatã, accentul cãzînd pe luptele împotriva turcilor. Momentul de rãscruce este marcat de transilvãneanul Aaron Florian, stabilit în Þara Româneascã, unde devine profesor la Colegiul ,,Sfîntul Sava" din Bucureºti. Mihai Viteazul ocupã un loc esenþial în sinteza sa Idee repede de istoria prinþipatului Þãrii Româneºti. Aaron Florian procedeazã la o amplificare a personajului ºi a epocii, consacrîndu-le mult peste ceea ce pretindea economia lucrãrii: douã sute de pagini, cea mai mare parte a celui de-al doilea volum, apãrut în 1837, ºi, în acelaºi timp, înscrie, în sfîrºit, acþiunea lui Mihai pe linia înfãptuirii unitãþii naþionale româneºti. Singurul reproº adus voievodului stã în faptul cã nu s-a dovedit capabil sã doteze teritoriile româneºti unificate cu o constituþie potrivitã. Numai în acest fel ar fi putut începe o erã nouã, care ar fi permis românilor sã evolueze, uniþi, între celelalte naþii ale Europei. Aºa vedea lucrurile, la Bucureºti, transilvãneanul Aaron Florian. ' Nu însã ºi moldoveanul Kogãlniceanu. Cel care avea sã devinã marele artizan al unirii principatelor nu se dovedeºte deloc sensibil, în opera sa de tinereþe, la potenþialul naþional al episodului Mihai Viteazul. în Histoire de la Valachie..., publicatã în acelaºi an,1837, cu volumul amintit al lui Aaron Florian, ne întîmpinã un Mihai Viteazul descins din evocarea lui Miron Costin, neanunþînd încã în nici un fel proiectul de unitate naþionalã. Trãsãtura lui dominantã pare a fi ,,ambiþia nemãsuratã" care l-ar fi împins nu numai sã  ucereascã Transilvania, dar chiar sã viseze la coroana " Ungariei ºi a Poloniei. ,,Domnia sa a fost strãlucitã prin cuceriri,
dar fatalã Þãrii Româneºti", conchide Kogãlniceanu, extrãgînd de aici ºi o anumitã moralã istoricã: ,,numele marilor cuceritori
nu piere niciodatã în memoria poporului, în timp ce acesta uitã pe principii virtuoºi, dar paºnici". Mihai apare ca un mare rãz-
boinic, un erou, dar nicidecum ca unificator. Nici Nicolae Bãlcescu, deºi muntean, nu pare atras, în mod deosebit, în primele lui lucrãri (Puterea armatã ºi arta militarã de la întemeierea principatului Valahiei pînã acum, 1844; Despre starea socialã a muncitorilor plugari..., 1846), de personalitatea voievodului, acordîndu-i locul ºi importanþa cerute de subiectele respective ºi nimic mai mult. Dar, dupã 1840, irezistibila ascensiune a lui Mihai devine tot mai vizibilã. Ascensiune în ambele ipostaze, eventual contradictorii, dar ºi complementare: domnitor glorios al Þãrii Româneºti ºi unificator al românilor. Prima a fost pusã în valoare de însuºi domnitorul Þãrii Româneºti, Gheorghe Bibescu (1842-1848), cãruia i-a plãcut sã se erijeze în urmaº al marelui voievod,  orchestrînd o insistentã propagandã în acest sens. Alungat de pe tron la 1848, el nu ºi-a putut atinge þelul de a deveni un nou Mihai, dar vanitoasa asumare princiarã a moºtenirii acestuia nu a rãmas fãrã ecou. Atmosfera tot mai încãrcatã de amintirea  roului de la Cãlugãreni îl va fi înrîurit ºi pe Bãlcescu, în ciuda opoziþiei sale faþã de regimul lui Bibescu. Chiar în Moldova, simbolul Mihai începe sã se afirme. La 1843, în Cuvîntul de deschidere a cursului de istorie naþionalã la Academia Mihãileanã din Iaºi, Kogãlniceanu se apropie de voievodul muntean cu simþitor mai multã simpatie decît o fãcuse cu ºase ani în urmã. Mihai este rezentat acum ca fiind cel care a unit pãrþile disparate ale Daciei vechi. Simbolul îºi capãtã deplina strãlucire ºi funcþionalitate în pera ultimã ºi cea mai ambiþioasã a lui Nicolae Bãlcescu, începutã la 1847 ºi neîncheiatã încã la moartea sa, în 1852: Istoria românilor sub Mihai Vodã Viteazul. Apare o sensibilã evoluþie, în sensul ideii naþionale, faþã de primele eseuri ale istoricului. Þelul acþiunii lui Mihai este net proclamat: unitatea naþionalã. El ,,voi a-ºi creea o patrie mare pe cît þine pãmîntul românesc". A realizat astfel ,,visarea iubitã a voievozilor cei mari ai românilor", începînd cu Mircea cel Bãtrîn, ,,cel dintîi domn român care se luptã pentru unitatea naþionalã". Domnitorii nu fãceau în fond decît sã exprime prin acþiunea lor politicã un sentiment general împãrtãºit, dat fiind cã, de la origini, ,,în inima tuturor românilor rãmãsese neºtearsã tradiþia unui trai comun ºi dorinþa de a-1 înfiinþa din nou".

CitatNu se poate vorbi de sec. XVII cat timp imaginea luiMihai Viteazu ca unificator al romanilor este apartine in sec XIX.

----Ce spune Lupin e logic, daca faimoasele tablite cuprind si epoca lui Mihai Viteazul, ma mir de ce nu zic nimic  si de Ceausescu ??!! Daca autorul lor tot avea premonitii atat de precise.........
---Am zis !

Citat din: romulus din  01 Aprilie 2008, 10:21:47
Nu se poate vorbi de sec. XVII cat timp imaginea luiMihai Viteazu ca unificator al romanilor este apartine in sec XIX.

Corect este: Nu se poate vorbi de sec. XVII cat timp imaginea lui Mihai Viteazul ca unificator al romanilor apartine in sec XIX.. Multumesc Romulus.
De fapt se sustine ca placute s-au tot scris pana in sec XVII nu ca ar fi scrise in sec I.II si prevedeau aparitia lui Mihai. Dar respectiva imagine nu corespunde sec XVII ci minim sec XIX. Iar daca uele placute, sa nu spun toate placutele, sunt facute in min. sec. XIX si vorbesc despre sec XVII atunci asta aduce dubii asupra autenticitatii acestr placute. Daca traducerea a fost corecta. Daca nu asta este o alta problema...

 Daca traducerea a fost corecta. Daca nu asta este o alta problema...
[/quote]

Se pare ca duminica, de la Pitesti, au fost luate de la Tudor Diaconu, decriptari ale unor astfel de placute.
adi

hello, lupin,
poate mi-a scapat mie, insa de unde ai tras concluzia ca din placuta respectiva se sustine imaginea lui mihai viteazul ca unificator al romanilor? citind textul pare ca se elogiaza intr-adevar imaginea lui mihai si se afirma explicit ca respectiva "cronica" a fost intocmita la cererea lui, dar nu am vazut ideea asta, ca aici ar fi elogiata "unificarea romanilor".

Citat din: LupinThe3rd din  01 Aprilie 2008, 10:37:25
Corect este: Nu se poate vorbi de sec. XVII cat timp imaginea lui Mihai Viteazul ca unificator al romanilor apartine in sec XIX.. Multumesc Romulus.
De fapt se sustine ca placute s-au tot scris pana in sec XVII nu ca ar fi scrise in sec I.II si prevedeau aparitia lui Mihai. Dar respectiva imagine nu corespunde sec XVII ci minim sec XIX. Iar daca uele placute, sa nu spun toate placutele, sunt facute in min. sec. XIX si vorbesc despre sec XVII atunci asta aduce dubii asupra autenticitatii acestr placute. Daca traducerea a fost corecta. Daca nu asta este o alta problema...

intr-adevar, si eu am inteles ca ar rezulta ca placutele ar fi un fel de biblioteca, ca ele s-ar fi tot scris de-a lungul mai multor secole. dar mi mi se pare o problema asta cu "imaginea de unificator" a lui mihai viteazul. in primul rand din placuta respectiva nu reiese clar ca s-ar lansa acest concept de unificator. si-apoi, chiar daca ar fi asa, nu putem afirma cu certitudine ca in secolul al XVII-lea, n-ar fi existat oameni care sa doreasca acest lucru; poate ca existau macar un numar infim de oameni (fie si numai acesti preoti) care aveau astfel de deziderate.
mie altceva mi se pare in neregula, sau, ma rog, nu-mi pot explica, si anume faptul ca, trecand veacurile, acesti preoti care sa presupunem ca s-au perpetuat, au ales sa-si scrie cronicile tot (si numai) in placute, care deja era un mod rudimentar, nu-i asa?

                                                                                                             Adrian Bucurescu
CRONICA ÞÃRII ROMÂNEªTI

        Una dintre cele mai spectaculoase tãbliþe de la Sinaia este aceea pe care e scrisã cronica secretã a Þãrii Româneºti., în vechiul grai al geþilor. Se ºtia de o cronicã în limba românã,    comandatã de Mihai Viteazul, care însã s-a pierdut. Toþi regii ºi voievozii pomeniþi în cronica secretã  au domnit în Þara Româneascã.
       Registrul din stânga-sus ºi dreapta-sus este dedicat lui Zalmoxis, respectiv lui Pythagoras, regele Scyþilor, care, vrând-nevrând, a rãmas în istorie ca marele persecutor al zeului get.
       În registrul din stânga, sub chipul lui Zalmoxis, apare un text privindu-l pe Boerovisto, care, deºi a avut ca mari reºedinþe cetãþile de la Miercurea Ciuc ºi Orãºtie, a plecat totuºi de la Helis, actualmente Piscul Crãsanilor, judeþul Ialomiþa. Inscripþia este aceasta:
BOEROVYSETO // UTY TARIO DALMATOY SYRAONI MEGAS  COREY.
Traducerea: Boerovisto // La Apa Divinã (Naparis), cãpeteniile dalmate l-au slãvit pe rege.
       În stânga jos, la dreapta unui templu, zis în graiul getic SAB-A-DIOS Casa Zeilor, apare nobilul VRA-ZAR , Cel de pe (cu) Apã (cf.rom. prea; zer; iezer; vârºã), variantã pentru AIS-EPOS (cf.rom. apã; isop), alt supranume al tatãlui adoptiv al lui Apollon-Zalmoxis, zis în româneºte Sfântul Iosif.
       Cam în centrul cronicii, în dreapta-oblic deasupra lui VRA-ZAR, apare ºi regele OROLIO - Oroles, adicã Vulturul (cf. slav. orilu vultur; rom. rarãu uliu; erete), care, dacã mergem în spiritul cronicii, a domnit în viitoarea Þarã Româneascã. Dar, înaintea lui, sus, în centru, se aflã regele DROMYO, abreviere din DROMICHAITES, care ºi el a domnit la Helis, pe Ialomiþa.
        În dreapta lui VRA-ZAR este chipul lui REMO sau REMIO, conducãtorul; cârmuitorul (cf.lat. remus vâslã), tatãl lui Boerovisto, care apare aici cu numele VASOLO (cf.gr. vasileos judecãtor; rege; împãrat; rom. vâslã).
        Jos, al doilea de la dreapta la stânga, se aflã voievodul SE-NES-LAV Cel de la Apa (Curatã) Sfântã (cf.rom. naº; neaoº; a lãia; Neajlov), aici cu numele de SANI-APO Cel de la Apa Vrãjitã (cf.rom. de seamã; semeþ; apã). El era socrul lui DEMAROE, abreviere pentru TOCHOMERIU Cel cu Comoara, supranumit de popor Negru Vodã, al cãrui chip se aflã sub cel al lui NATYHO Blestematul, poreclã a regelui scyth Pythagoras.
         Sub un alt chip al lui Apollon-Zalmoxis, care e în dreapta-sus, se aflã, sub numele getic de MYRYSIEO Strãlucitorul, Mircea cel Bãtrân. Din faþa lui Mircea ,scrie vertical-orizontal-vertical: NATYS OR BISORAPO DOMBYO, adicã Urmaºi ai lui Basarab cel Mare. Basarab se aflã sub chipul lui Mircea.
          Faþã în faþã cu Mircea se aflã nepotul sãu, Vlad Þepeº, care, la stânga, are urmãtoarea legendã: NATO DE MAROEON SONTO ANTEI O NEO MAHEDONOIJIOON. Traducerea: Cel nãscut de (ca) moroi (strigoi) a fost întâiul care a înlãturat sfetnicii murdari (pãtaþi;compromiºi).
Chipul lui Vlad este înconjurat, în stânga vertical ºi jos orizontal, de inscripþia: NATYH COMANYSEOY , Duºmanul Cumanilor (Turcilor!).
         Faþã în faþã cu Orolio e Mihai Viteazul, cu legenda MAIHAI I MAY  Mihai cel Mare, ce era iniþiat în tainele Daciei ºi cãruia îi era dedicatã cronica .
În dreapta lui Mihai se aflã mama sa, Theodora, cu legenda MAT YHDO OYHA Maica de la Apa Minunatã.
          Se ºtie cã Theodora se nãscuse la Târgul de Floci, la vãrsarea râului Naparis
(Ialomiþa) în Dunãre. Este singura femeie care apare în aceastã cronicã ilustratã.

@Kymbosabe: De curand am citit ultima carte a lui Neagu Djuvara, istoric, samd. E vorba despre Negru Voda. D-l Djuvara spune de fapt prima data ce toti istoricii stiau si nu spuneau ca nu cumva sa ne trezim din somnul usor in care dormim. SI anume ca Negru Voda era cuman! si in nici un caz dac/roman/roman. La fel cum poprul roman este ortodox pentru ca papa nu a raspuns unei cereri prin care Basarab se inchina papei!
Poporul roman este sigurul popor din lume care ar fi avut conducatori din randul sau si nu din randul alogenilor´, conform la tot felul de dentisti care se pricep la istorie in loc sa se priceapa la plombe. Chiar Franta este formata nu de gali ci de franci, neam germanic care a migrat din zona numita Franken, din Bavaria, in Galia. La fel in cazul Tarii Romanesti au fost cumanii prinTOCHOMERU, care nu e ala cu comoara, e un nume cuman. De asta in zona Fagarasului ecista inca numele Coman si satul Comana!
Iar placutele referitoarea la Mihai Viteazu sunt falsuri care nu corespund imaginii reale din secolul XVII air Adrian Bucurescu spune prostii imense ingonarand toata scrierile din perioada respectiva, Costinm ,cronici,samd pentru a consturi propria lui istorie, compet falsa... Ti-a dat citatul din cartea lui BOia. Sunt niste idioti si niste farsori Miron Costin, Scoala Ardeleana, samd sau Adrian Bucurescu e un dobitoc care ingnora tot?

^In anul 1964, jurnalistul Joseph Alsop publica lucrarea "From the Silent Earth: A Report on the Greek Bronze Age", tradusa în româneshte cu titlul "Invazia Dorienilor". Lucrarea era prefatzata de arheologul britanic Sir Maurice Bowra, care scria în introducere ca "istoria e o treaba prea serioasa pentru a fi lasata pe seama istoricilor care se pretind a fi serioshi". Idee care se aplica perfect si la cartea lui Djuvara. Mie, unul, machedonul ~asta nu mi-a placut niciodata ca istoric - shi nu numai. Posibil ca Negru Voda sa fi avut shi sînge cuman, nimeni nu neaga asta... Dar faptul ca era 100% cuman... sucks Beavis!  Istoricii din secolul trecut sustzineau dimpotriva, ca Basarabii se trag (pardon, se trageau, ca familia s-a cam stins, in ciuda invaziei de "descendentzi ai lui Voda Tzepesh" - am cunoscut shi eu unu') din ai vechii dinastii dace. Ipoteza asta explica mai multe decît faza cu "originea cumanica", pe care Djuvara o scoate la înaintare ca sa  se dea mare. De fapt, avemde-a face cu forme din ce in ce mai grave de denaturare a adevarului istoric... Asta e doar una din ele!!!!

Djuvara arata ca si Iorga avea exect aceasi demonstratie, si nu numai el, dar se oprise inainte de concluzie. Si e Iorga nu Adrian Bucurescu sau Napulaion Savescu.  Hai sa presupunem ca Djuvara greseste cu privire la Negru-Voda. Atunci ne intoarcem la Mihai Viteazu. Pentru ca asta e marea revelatie a placutelor, probabil si din cauza ca despre Negru-Voda nu se stiau atat de multe. Se pare ca pe placute nu se scrie unde s-a nscut mama sa ci doar mama lui Mihai Viteazu, fapt cunoscut de istorici. Despre mama lui Negru Voda pauaz). Deci "imaginea" de pe placutele de la Sinaia este in totala neconcordanta cu imaginea lui Mihai din cronici si textele epocii. Mihai nu e eliberat Transilvania ci a cucerit-o. Dieta a ramas tot maghiara si nu a dat nici o lege pentru romani. Imaginea evocata de placute este specifica secolului XIX, in nici un caz secolului XVII si XVIII. Nici macar Samuil Micu si Gheroghe Sincai nu vad in Mihai unificatorul romanilor, cei care pun bazele nationalismului romanesc si care ar fi avut orice temei sa se agate de unire nu au facut-o. Placuta (nu ma refer la restul placutelor) este facuta probabil in sec XIX sau XX iar acest fapt duce la idea ca si celelalte sunt la fel de tarziu facute. Si probabil asa este. Autorii probabili: Hasdeu sau Densusianu.
Iar isteria de a  crea dinastii dacice pe baza lui "Decebalus per Scorilo" = Decebal fiului lui Scorilo (da' de unde per=fiu eu nu am vazut nici o demonstratie) imi aduce aminte de sfortarile lui Matei Caragiale, ce a scris o proza extraordinara, de a cosntrui o genealogie nobila pentru ca nu suporta idea de a se fi nascut in Haimanale, fiu nelegitim al lui I.L. Caragiale.... Cu toatea acestea a scris "Craii de Curte Veche" care a fost una din cele mai fascinante carti pe care le-am citit vreodata.

Citat din: LupinThe3rd din  02 Aprilie 2008, 11:44:27
@Kymbosabe: De curand am citit ultima carte a lui Neagu Djuvara, istoric, samd. E vorba despre Negru Voda. D-l Djuvara spune de fapt prima data ce toti istoricii stiau si nu spuneau ca nu cumva sa ne trezim din somnul usor in care dormim. SI anume ca Negru Voda era cuman! si in nici un caz dac/roman/roman.

Lupin,ipoteza ca primele voievodate autohtone ar fi fost conduse de cumani , am auzit-o prima data chiar in emisunea Dl. Djuvara pe care dumnealui o avea pe TVR2.
Neagu Djuvara sustine ca si numele Asanestilor ar fi unul de origine cumana ,  Asan - Hasan 
De asemenea o mare parte din cuvinte si toponime ar fi tot de origine cumana sau pecenega (ambele popoare de limba turcica ) si nu otomana asa cum s-a crezut . Un exemplu in acest sens ar fi numele judetului Teleorman , ,,deli orman'' in limba turcica insemnand ,,padure nebuna''.
.Mai mult , in scrierile si hartile bizantine din sec al XII-lea Muntenia apare sub numele de Cumania .

Citat din: LupinThe3rd din  02 Aprilie 2008, 11:44:27
La fel cum poprul roman este ortodox pentru ca papa nu a raspuns unei cereri prin care Basarab se inchina papei!

Si iata o ..legenda'' despre cum au ajuns rusii ortodoxsi .
Se spune ca primul cneaz al Kievului a trebuit sa aleaga prin sec al IX-lea intre islam , ortodoxie , catolicism si iudaism .
Cneazul a refuzat iudaismul deoarece  a considerat ca nu prezenta nicio garantie devreme ce iudeii tocmai pierdusera orasul sfant , Ierusalimul , cucerit de musulmani. 
Nici islamul nu l-a considerat o alternativa tocmai buna deoarece si-a dat seama ca razboinicii lui nu puteau renunta la bautura si la carnea de porc .
A fost nevoit deci sa aleaga dintre catolicism si ortodoxism. A ales ortodoxismul deoarece i-au placut mai mult cantecele bizantine . :lol:

Citat din: LupinThe3rd din  02 Aprilie 2008, 11:44:27
Iar placutele referitoarea la Mihai Viteazu sunt falsuri care nu corespund imaginii reale din secolul XVII air Adrian Bucurescu spune prostii imense ingonarand toata scrierile din perioada respectiva, Costinm ,cronici,samd pentru a consturi propria lui istorie, compet falsa... Ti-a dat citatul din cartea lui BOia. Sunt niste idioti si niste farsori Miron Costin, Scoala Ardeleana, samd sau Adrian Bucurescu e un dobitoc care ingnora tot?

Lupin , eu am ezitat sa imi exprim parerea despre veridicitatea acestor placute . 
Nu uita insa ca tu ai dat acest verdict , de fals , pornind  de la premiza ca aceste traduceri sunt corecte.
Eu am spus de la inceput ca  dl. Romalo  a accentuat  ideea ca traducerea pe care ne-o prezinta el este una ipotetica , aproximativa , minimal verosimila. Acest lucru , cred ca este valabil si pentru interpretarea dl. Bucurescu .
De aceea consider ca autenticitatea placutelor nu sta in aceste traduceri , care pot fi , mai mult sau mai putin , eronate .
Singura observatie pe care o pot face este ca , existenta unor placute in care sunt descrise evenimente si personaje din sec al XVII-lea , ar reprezenta o bila neagra pentru autenticitatea acestor placute . Probabil din aceasta cauza toate placutele au fost catalogate inca de la inceput falsuri din sec al XVIII-lea.
M-am uitat si peste Codex Rohonczi despre care se spune ca ar fi fost scris tot in alfabetul vechi geto-dacic.
Nu exista nicio o asemanare intre alfabetele in care au fost redactate textele de pe aceste placute si alfabetul din Codex Rohonczi. 

@Kymbosabe: scuze ca ti-am atribuit ideile respectivilor. Mea culpa(era sa scriu cupla :D)

Citat din: LupinThe3rd din  02 Aprilie 2008, 17:59:58
@Kymbosabe: scuze ca ti-am atribuit ideile respectivilor. Mea culpa(era sa scriu cupla :D)

Probabil ai fost dus in eroare de modul in care am abordat eu acest subiect . :lol:

noi romanii ,suntem stramosii tuturop popoarelor latine...http://www.dacia.org/

Citat din: LupinThe3rd din  02 Aprilie 2008, 15:31:30
...isteria de a  crea dinastii dacice pe baza lui "Decebalus per Scorilo" = Decebal fiului lui Scorilo (da' de unde per=fiu eu nu am vazut nici o demonstratie) imi aduce aminte de sfortarile lui Matei Caragiale, ce a scris o proza extraordinara, de a cosntrui o genealogie nobila pentru ca nu suporta idea de a se fi nascut in Haimanale, fiu nelegitim al lui I.L. Caragiale.... Cu toatea acestea a scris "Craii de Curte Veche" care a fost una din cele mai fascinante carti pe care le-am citit vreodata.

La ASTA (dar numai la asta) chiar îtzi dau dreptate. Dinastiile dacice nu se poate sa nu fi existat, dar inscriptia de pe ciobu' sus-citat ma umple shi pe mine de rîs de cînd eram in clasa a treia. Voi mai reveni zilele urmatoare, summitul NATO îmi haleshte complet timpu' & nervii.

Citat din: LupinThe3rd din  02 Aprilie 2008, 15:31:30
Djuvara arata ca si Iorga avea exect aceasi demonstratie, si nu numai el, dar se oprise inainte de concluzie. Si e Iorga nu Adrian Bucurescu sau Napulaion Savescu.  Hai sa presupunem ca Djuvara greseste cu privire la Negru-Voda. Atunci ne intoarcem la Mihai Viteazu. Pentru ca asta e marea revelatie a placutelor, probabil si din cauza ca despre Negru-Voda nu se stiau atat de multe. Se pare ca pe placute nu se scrie unde s-a nscut mama sa ci doar mama lui Mihai Viteazu, fapt cunoscut de istorici. Despre mama lui Negru Voda pauaz). Deci "imaginea" de pe placutele de la Sinaia este in totala neconcordanta cu imaginea lui Mihai din cronici si textele epocii. Mihai nu e eliberat Transilvania ci a cucerit-o. Dieta a ramas tot maghiara si nu a dat nici o lege pentru romani. Imaginea evocata de placute este specifica secolului XIX, in nici un caz secolului XVII si XVIII. Nici macar Samuil Micu si Gheroghe Sincai nu vad in Mihai unificatorul romanilor, cei care pun bazele nationalismului romanesc si care ar fi avut orice temei sa se agate de unire nu au facut-o. Placuta (nu ma refer la restul placutelor) este facuta probabil in sec XIX sau XX iar acest fapt duce la idea ca si celelalte sunt la fel de tarziu facute. Si probabil asa este. Autorii probabili: Hasdeu sau Densusianu.
Iar isteria de a  crea dinastii dacice pe baza lui "Decebalus per Scorilo" = Decebal fiului lui Scorilo (da' de unde per=fiu eu nu am vazut nici o demonstratie) imi aduce aminte de sfortarile lui Matei Caragiale, ce a scris o proza extraordinara, de a cosntrui o genealogie nobila pentru ca nu suporta idea de a se fi nascut in Haimanale, fiu nelegitim al lui I.L. Caragiale.... Cu toatea acestea a scris "Craii de Curte Veche" care a fost una din cele mai fascinante carti pe care le-am citit vreodata.

nici eu nu sunt de-acord cu asa-zisa tracomanie, si ma refer aici la unele scrieri ce fac un ghiveci compus din istorie, filosofie, religie si teoria conspiratiei, plin de un nationalism excesiv, cu naivitati si exagerari din care rezulta ca noi am fi buricul pamantului, poporul spiritual etc; de fapt, cred ca viata de zi cu zi ne arata contrariul, in fine...
pe de alta parte nu pot sa fiu de acord nici cu inertia, conservatorismul, nepasarea si orgoliul celor care ar putea sa cerceteze serios istoria noastra dar nu o fac. inainte se dadea vina pe comunism, acum cine mai e de vina?

una peste alta, sa ne-ntelegem, ca tot veni vorba, djuvara nu sustine ca noi n-am fi urmasii dacilor. mai degraba el vrea sa spuna ca trebuie sa acceptam ca in procesul nostru de etnogeneza au participat si alte popoare, si asta mi se pare un lucru firesc. au acceptat-o si altii, altadata mult mai nationalisti decat noi, noi de ce sa nu o acceptam?
in ceea ce priveste povestea cu negru voda si neamul basarabilor, aici trebuie sa recunoastem ca deocamdata e vorba de o parere sau, hai sa-i zicem, de o teorie. altii au alte pareri. aici au fost si sunt vii controverse si sa mai asteptam si alte teorii sustinute de probe. cat despre problema cumanilor, personal nu sunt de acord cu argumentatia lui djuvara. faptul ca au fost implicati in intemeierea statului (fiind activi in istorie in acele vremuri), e un lucru cert. dar sa nu exageram ponderea lor in procesul de etnogeneza al romanilor.

si eu am reticentele mele in ceea ce priveste autenticitatea placutelor; inainte de a ma pronunta ii astept pe altii mai competenti sa vina cu probe. insa nu pot fi de acord cu faptul ca placutele au fost niste falsuri create de hasdeu sau densusianu. mi se pare o presupunere nefondata. dupa cum i-am perceput eu, oamenii astia nu se indeletniceau cu chestii de genul asta. 

Citat din: darieglobur din  04 Aprilie 2008, 19:17:19
...insa nu pot fi de acord cu faptul ca placutele au fost niste falsuri create de Hasdeu sau densusianu. mi se pare o presupunere nefondata. dupa cum i-am perceput eu, oamenii astia nu se indeletniceau cu chestii de genul asta. 

Corect! Fara suparare, dar faptul ca Hasdeu avea gradul de cultura & inteligentza necesara pt a inventa o limba (cum a facut, pare-mi-se, J.R.R. Tolkien) nu e un argument. Nu probeaza ca a facut-o! ^In plus, a te apuca sa falsifici zeci sau chiar sute de placutze (cu care finalitate?) e un efort mult prea mare. Timp pierdut, bani cheltuitzi etc. Ce-i ieshea la faza asta presupusului falsificator?
Darieglobur, daca prin  "tracomani" întzelegi personaje de tip Pavel Corutz, ai perfecta dreptate. S-a pomenit in acest context (al "capetelor fierbintzi") numele lui Napoleon Savescu, personaj fatza de care shi oameni care, din punctul de vedere al interpretarii istoriei (adica nu prea dau ei multe parale pe "istoria oficiala") sunt "pe aceiashi lungime de unda" cu mine, au MARI reticentze. To say the least...

Nu atat implicarea lui I. P. Hasdeu (acela care a demonstrat ca degeaba te sui pe stalp sa tai firul de telefon fix daca poti vorbi la mobil pana si cu centralista :)  ),  pusa si ea sub semnul indoielii, cat implicarea reprezentantilor unui stat in musamalizarea acestui fapt real pe care istoria nu il poate trece cu vederea, ne duce cu gandul la transformarea fortata - ca sa nu ii spunem altfel - inceputa cu extirparea tuturor elementelor reprezentative a unui popor asa zis barbar ( faurita de unii in doar 178 de ani desi istoria a demonstrat ca si 2 ani sunt suficienti) echivalentul unui pret platit de generatii si neacordarea unui anumit loc in istoria mondiala a unui popor. Dupa cum ibericii s-au inspirat de la Traian, tot astfel I.P.Hasdeu se poate sa se fi inspirat de la Machiavelli. Nu sunt adeptul unei astfel de teorii dar trebuie sa luam in calcul si aceasta varianta. Nu trebuie uitat ca Hasdeu era la acea vreme o persoana discreditata. Pe de alta parte, tot ceea ce se stie despre civilizatia geto-daca este trecut in revista de catva cercetatori straini si de doi, trei romani care au ,,razbit", fiecare platindu-si dijma la vremea lui. Artizanul campaniei de reabilitare a fost Parvan stins din viata precum pilotul de elicopter Agrostar care nu a vazut sarmele de inalta tensiune. Dupa el, prea putini istorici si si mai putini oameni de teren iar in compensare foarte multi compilatori.
Daca placutele de la Sinaia reprezinta o problema la fel de intortocheata precum cavernele de la Tismana, atunci nu ne mai ramane decat sa speculam cele cateva informatii strecurate si sa dam crezare teoriei conspiratiei construita pe langa ( bine zis pe langa !) istoria si evolutia civilizatiilor de la N si S de Dunare.

                                                                                                     Adrian Bucurescu
 
    Cele peste 100 de tãbliþe de plumb, ce provin de la Sinaia, sunt cu siguranþã geto-dacice întrucât cuprind:
-   un alfabet identic cu cel vechi romanesc, zis �chirilic�;
-   nume de zei, regi, cetãþi, ape etc., ce fac parte din istoria cunoscutã a Daciei;
-   imagini cu personaje îmbrãcate exact ca Dacii de pe Columna lui Traian, de pe monumentul de la     
    Adamclisi ºi de pe alte monumente cunoscute ca aparþinând culturii ºi civilizaþiei geto-dacice.
    Un alt argument în favoarea atribuirii acestor tãbliþe Dacilor este limba în care sunt scrise, asemãnãtoare cu limba românã ºi cu cea albanezã, ultima fiind socotitã de specialiºti ca singura  limba tracã  vorbitã în prezent.
    Deºi s-a spus cã ar fi false, nu existã nici o dovadã în acest sens. În schimb, argumente în favoarea autenticitãþii lor sunt foarte multe. Printre acestea se numãrã: relatarea unor fapte, a unor regi ºi altor personaje necunoscute pânã acum nici din izvoarele antice, nici din alte inscripþii; informaþii foarte bogate despre religia zalmoxianã, cunoscutã pânã acum doar dupã o scurtã relatare a lui Herodot, repetatã dupã aceea, cu doar câteva mici modificãri, de toþi ceilalþi autori greci ºi romani; savanþii suspectaþi cã le-ar fi falsificat, Haºdeu ºi Densuºianu, nu menþioneazã aceste tãbliþe niciodatã, fiind greu de crezut cã le-ar fi  falsificat  fãrã sã le exploateze în favoarea ideilor lor.
      Inscripþiile, în marea lor majoritate, sunt uºor de citit, graþie acurateþei literelor, iar limba în care sunt scrise prezintã o foarte mare asemãnare cu latina ºi cu româna, fapt ce a dus ºi la o oarecare uºurinþã în traducerea lor. Din inscripþii din afara Sinaiei aflãm cã Geto-Dacii numeau aceastã limbã ORO MANISA ori DRAGO MANISA, ambele sintagme  însemnând  Limba Curatã; Grai Divin , de unde româna are neologismele român ºi romanþã precum ºi arhaismul dragoman, care înseamnã traducãtor.
      Gramatica acestei limbi prezintã multe neregularitãþi, ceea ce caracterizeazã limbile foarte vechi ºi conservatoare. Ca un argument de moºtenire directã din Oro Manisa, limba româna are ºi ea o gramaticã foarte neregulatã. Vocabularul ºi gramatica textelor de la Sinaia aratã o profundã înrudire cu limbile zise  indo-europene  sau  indo-germanice , în realitate atlantice.
       Textele sugereazã cã Oro Manisa era graiul vorbit de Zeii Geþi la sfârºitul veacului al VIII-lea î.e.n. Aceastã sugestie, precum ºi neregularitãþile gramaticale duc la concluzia cã aceastã limbã extrem de conservatoare este mult mai veche decât sanscrita ºi alte limbi europene, ceea ce o plaseazã pe primul loc ca importanþã pentru studierea acestei familii lingvistice.
       Din douã texte de la Sinaia se înþelege cã strãmoºii noºtri cei mai vechi au fost Atlanþii, model de înþelepciune ºi virtute, ale cãror precepte le-au studiat Zalmoxis ºi Buerebuistas.
       Dupã Atlanþi, Dacia a fost ºi centrul Imperiului Cerbilor, cunoscut sub numele de Troia, cu capitala pe þãrmul vestic al Marii Negre.  Cerbii , cãrora istoricii le spun  Ionieni ºi Dorieni, i-au zdrobit pe Aheii iredentiºti, dar, mai târziu, Grecii au nãscocit  Iliada  ºi  Odiseea , atribuite lui Homer, ca sã spele cumva ruºinea înfrângerii lor de cãtre Troieni. La Cerbi ºi Cãprioare se referã ºi câteva oraþii de nuntã, în versuri, consemnate în tãbliþele de la Sinaia, cu un conþinut perfect asemãnãtor cu cel al oraþiilor de nunta româneºti, ceea ce demonstreazã încã o datã ca mitofolclorul românesc este moºtenit de la Geto-Daci.
       Cele mai multe inscripþii de la Sinaia se referã la Gemenii Divini, nãscuþi în þinutul Napailor, la Nord de râul sacru al Geþilor, Naparis  Cerescul . Mama lor se numea Maria, cu atributele Leto, Oltea, Ledo, toate numele însemnând  Cea Mãreaþã; Magnifica .
       Din aceleaºi inscripþii se înþelege cã Apollon-Zalmoxis a fost sãgetat de Scytii care stãpâneau atunci Þara Geþilor ºi cã zeul ucis a înviat sau cã a fost înviat de sora Lui. Regele Scytilor este numit în câteva inscripþii Pythagoras, ceea ce explicã oarecum legenda lansatã de Herodot, cum cã Zalmoxis ar fi fost sclavul acestuia. O altã inscripþie spune cã, mai târziu, Zeii S-au înãlþat la ceruri.
      Cele mai multe texte de la Sinaia sunt scrise în versuri, cu o mãiestrie deosebitã. Cel mai impresionant astfel de text, pe care l-am numit  Fiii Mariei , este o adevãratã capodoperã poeticã. Pe lângã ritm, mãsurã, rime ºi asonanþe, poemul se remarcã ºi prin  aliteraþii, specifice descântecelor româneºti.
      Ca întindere, urmãtoarele texte acoperã viaþa lui Buerebistas, numit în inscripþiile de la Sinaia Boerovisto sau Boeroviseto, cel mai important împãrat geto-dac, poreclit ºi Visica (Pisica). Aflãm cã pãrinþii lui se numeau Remio ºi Coeza, soþia se numea Genucla, cu care a avut ºase copii.
      Despre acest mare rege se spune cã a avut o mare iluminare misticã ºi cã a vorbit cu zeii. Cea mai surprinzãtoare informaþie, relatatã în câteva inscripþii, este aceea cã marele preot Deceneu l-a trãdat. Din pricina intrigilor lui Deceneu, fiul cel mic al lui Boerovisto ºi al Genuclei, Dapyx, s-a sinucis. Tot marele preot l-a dat pe Boerovisto pe mâna Romanilor, care l-au asasinat pe marele rege.
      Inscripþiile de la Sinaia afirmã cã Sarmizegetusa a fost ctitoria lui Boerovisto. Aceleaºi inscripþii confirmã cã, în urma morþii lui Boerovisto, Imperiul Getic a fost împãrþit între cei cinci feciori ai sãi rãmaºi în viaþã.
      Urmeazã câteva texte referitoare la regele Cotiso, ale cãrui fapte relatate de tãbliþele de la Sinaia sugereazã  cã a fost unul dintre cei mai mari eroi ai Daciei, ceea ce reieºea ºi din informaþiile rãmase de la autorii antici strãini.
      Un mare numãr  de inscripþii se referã la domnia lui Decebal, numit autocrator, adicã împãrat. Se confirmã unele fapte relatate de istoricii antici, de exemplu cã romanii le-au plãtit tribut Dacilor, ºi se aduc informaþii inedite despre familia lui Decebal.
     Astfel, aflãm cã Diegio ºi Vezino erau copiii regelui, ºi cã pe sora acestuia o chema Geopyr,  Giuvaier ; sora lui Decebal lupta în fruntea femeilor dace, alãturi de bãrbaþi, împotriva romanilor lui Traian.
Încã o informaþie foarte importantã: Decebal a fost împresurat ºi s-a sinucis în Valea Jiului.
     În textele de la Sinaia apare ºi cel mai important conducãtor dac de dupã Decebal, necunoscut de istoria noastrã oficialã, dar sugerat de celebrul poem germanic medieval  Cântecul Nibelungilor  sub numele de Ramunc ºi Sigeher, ca duce al Valahilor. Acesta este eliberatorul Daciei, cel ce a iniþiat întoarcerea la vechile tradiþii ale þãrii  precum ºi culegerea de legende divine ºi mirene, fixate în tãbliþele de la Sinaia. Variante pentru numele sãu sunt: Romanh, Romansie, Lomanh ºi, una foarte importantã, SO LOMONIUS  Cel LUMINOS .
     Acest atribut este chiar dezlegarea enigmei textelor de la Sinaia, ce pot fi atribuite  cu certitudine Solomonarilor, care, în mitofolclorul românesc fac parte dintr-un misterios ºi mistic ordin, cu sediul în cetatea Babariului, care se aflã în Munþii Galareu sau Garaleu. Este limpede cã numele românesc de Solomonari vine de la împãratul dac So Lomonius, care nu are nici o legãturã cu regele biblic Solomon. În Þara Moþilor, Solomonarilor li se spune Zgriminteºi.
Strania cetate a Babariului poate fi lesne pusã în legãturã cu la fel de straniile stânci din Munþii Bucegi, numite Babele, mai ales cã este atestatã ºi o cetate tracicã numitã Babule. Dacã, într-adevãr, cetatea  miticã a Babariului era în Munþii Bucegi, atunci nu mai e de mirare cã tãbliþele dacice de plumb provin de la Sinaia, oraº aflat la poalele acestor munþi. Nu numai atât: tot acolo se afla ºi KOG-A-ION,  Capul lui Ion; Capul Magnificului , cunoscut sub numele de Sfinxul Românesc.
     Aºadar, tãbliþele de la Sinaia par a fi fost fãurite de Solomonari, ucenici ai împãratului dac So Lomonius. În mitofolclorul nostru, Solomonarii învaþã dupã o Carte de Magie, ale cãrei  pagini ar fi putut fi chiar tãbliþele de plumb. Ei trec ºi niºte probe fizice extrem de dure, iar  dintre ei se aleg numai zece.
     Conducãtorul Solomonarilor se numeºte Omul Alb sau Uniila. Ei au puteri miraculoase, îndeosebi  în chemarea sau alungarea ploilor cu grindinã, slujiþi de  balauri.
     Din cercetãri rezultã cã Romanh sau So Lomonius este acelaºi cu Zenovius din celebra inscripþie de pe relicvariul de la Biertan, EGO ZENOVIUS VOTUM POSUI, care poate fi tradusã astfel: Eu Dunãrea pe duºmani i-am trecut. Pentru Zenovius cf. DANUBIUS, numele Dunãrii Superioare; pentru VOTUM  duºmani  cf. a vãtãma; patimã; pentru POSUI  a trece  cf. a pãsui; pas; a pãºi.
     Tãbliþele de la Sinaia sunt de o importanþã covârºitoare pentru istoria ºi cultura noastrã, fiind prima oarã când aflãm ce spun Dacii despre ei înºiºi ºi despre duºmanii lor cei mai crunþi, Romanii. Importanþa lor constã nu numai în informaþiile istorice deosebit de valoroase ci ºi în frumuseþea artisticã, de multe ori la treapta de capodopere, literare ºi plastice. De fapt, tãbliþele de la Sinaia alcãtuiesc epopeea poporului daco-roman, Mioriþa fiind doar un rezumat al acesteia.

Citat din: Lone Ranger din  04 Aprilie 2008, 21:59:39
Corect! Fara suparare, dar faptul ca Hasdeu avea gradul de cultura & inteligentza necesara pt a inventa o limba (cum a facut, pare-mi-se, J.R.R. Tolkien) nu e un argument. Nu probeaza ca a facut-o! ^In plus, a te apuca sa falsifici zeci sau chiar sute de placutze (cu care finalitate?) e un efort mult prea mare. Timp pierdut, bani cheltuitzi etc. Ce-i ieshea la faza asta presupusului falsificator?
Darieglobur, daca prin  "tracomani" întzelegi personaje de tip Pavel Corutz, ai perfecta dreptate. S-a pomenit in acest context (al "capetelor fierbintzi") numele lui Napoleon Savescu, personaj fatza de care shi oameni care, din punctul de vedere al interpretarii istoriei (adica nu prea dau ei multe parale pe "istoria oficiala") sunt "pe aceiashi lungime de unda" cu mine, au MARI reticentze. To say the least...

Cam asta-i si parerea mea in ceea ce priveste "ipoteza" ca placutele, in cazul in cara ar fi falsuri, ar fi fost elaborate de Hasdeu sau de Densusianu. In afara de faptul ca nu exista nici o proba in acest sens, citindu-le atat operele cat si biografiile nu se poate sa nu remarcam ca acesti oameni aveau ceea ce noi simplu putem numi: constiinta si demnitate.

Citat din: ryn...Nu atat implicarea lui I. P. Hasdeu...
Nu sunt adeptul unei astfel de teorii dar trebuie sa luam in calcul si aceasta varianta. Nu trebuie uitat ca Hasdeu era la acea vreme o persoana discreditata.

Probabil ca te referi la B. P. Hasdeu...
Asa este. Atunci cand vrem sa aflam cu adevarat ceva, trebuie sa luam in calcul orice varianta posibila si-apoi sa discernem. Insa in cazul de fata parerea mea e ca aceasta varianta nu se sustine. Sintagma: "falsurile lui Hasdeu", cu care erau denumite placutele care zaceau in subsolul muzeului fara macar a fi numerotate, a fost pur si simplu preluata ca o prejudecata posibil lansata de catre "adversarii" lui Hasdeu sau de acei compilatori, cum le-ai zis tu, care din comoditate nu-si prea bat capul cu lucruri "complicate".
Interesant e ca cercetatorul Sorin Olteanu, care respinge categoric autenticitatea placutelor, respinge si el varianta ca acestea ar fi fost "opera" lui Hasdeu, insa din alt considerent: " La nivel filologic, un fals al genialului Haºdeu ar fi fost mult mai rafinat ºi, cu siguranþã, cu mult mai greu de depistat ºi de dovedit". Pentru el, deci, textele placutelelor contin niste nume proprii si cateva cuvinte care se repeta, inconjurate in majoritate de texte care n-au nici un fel de semnificatie. Deci, pe ansamblu, nu poate fi vorba de o limba coerenta sau de un text inteligibil, ci de o insiruire aiurea a unor caractere in jurul a catorva nume preluate probabil din alte surse.
Din cauza asta, zic eu, este foarte important daca Adrian Bucurescu, Tudor Diaconu sau altii, vor veni cu descifrarea placutelor, pentru ca in felul acesta punctul de vedere al lui Sorin Olteanu nu s-ar mai sustine.

Citat din: Kymosabe din  05 Aprilie 2008, 14:04:47
                                                                                                     Adrian Bucurescu
  Cele peste 100 de tãbliþe de plumb, ce provin de la Sinaia, sunt cu siguranþã geto-dacice întrucât cuprind:
...
        

Kymo, pana la urma de cate tablite este vorba, ca eu am vazut ca aici se vehiculeaza mai multe date?

Citat din: darieglobur din  05 Aprilie 2008, 18:11:23
Kymo, pana la urma de cate tablite este vorba, ca eu am vazut ca aici se vehiculeaza mai multe date?

Atunci cand au aparut in muzeu in vremea lui Grigore Tocilescu , adica sfarsitul sec. al XIX-ea , inceputul sec. al XX-lea , placile de plumb numarau in jur de 200 de piese .
O mare parte dintre aceste placi se mai aflau in subsolul Muzeului de Antichitati din Bucuresti si intre ani 1944-1946 , cand au fost fotografiate de dl. Romalo.
Cu timpul insa ele au disparut , iar incercarea autorului de a le gasi in anii '80 a ramas fara niciun rezultat.
In cartea sa , dl. Romalo a studiat 79 de piese , dintre care 71 pe baza fotografiilor pe care le facuse el in anii '40 , la care s-au adaugat alte 8 piese (3 medalii si 5 placute de plumb) aflate in posesia unor muzee sau in colectia unor persoane private.
Ulterior , dupa publicarea cartii in 2002 , au mai aparut alte 35 de piese , care se gasesc acum la Institutul de Arheologie ,,Vasile Parva'' din Bucuresti .
De aceste piese s-a ocupat dl. Bucurescu , care si-a publicat rezultatele in cartea ,,Tainele tablitelor de la Sinaia'' aparuta in 2005.

Citat din: Kymosabe din  06 Aprilie 2008, 01:02:51
Atunci cand au aparut in muzeu in vremea lui Grigore Tocilescu , adica sfarsitul sec. al XIX-ea , inceputul sec. al XX-lea , placile de plumb numarau in jur de 200 de piese .
O mare parte dintre aceste placi se mai aflau in subsolul Muzeului de Antichitati din Bucuresti si intre ani 1944-1946 , cand au fost fotografiate de dl. Romalo.
Cu timpul insa ele au disparut , iar incercarea autorului de a le gasi in anii '80 a ramas fara niciun rezultat.
In cartea sa , dl. Romalo a studiat 79 de piese , dintre care 71 pe baza fotografiilor pe care le facuse el in anii '40 , la care s-au adaugat alte 8 piese (3 medalii si 5 placute de plumb) aflate in posesia unor muzee sau in colectia unor persoane private.
Ulterior , dupa publicarea cartii in 2002 , au mai aparut alte 35 de piese , care se gasesc acum la Institutul de Arheologie ,,Vasile Parva'' din Bucuresti .
De aceste piese s-a ocupat dl. Bucurescu , care si-a publicat rezultatele in cartea ,,Tainele tablitelor de la Sinaia'' aparuta in 2005.

Nu stiu daca s-au luat decriptari ale " placutelor de la Sinaia " de la Tudor Diaconu de-acasa, saptamana trecuta. Si daca da, cand vor fi publicate pe acest forum ?
adi

Nu vreau sa spun asta ca un argument in favoarea neautenticitatii sau autenticitatii placutelor, ci doar s-o subliniez ca pe un simplu fapt...
Exista controverse cu privire la formele Zalmoxis sau Zamolxis, respectiv scrierea numelui cu lm sau cu m-l.
Desi in dictionare sunt mentionate ambele forme, cea cu lm, deci Zalmoxis, se intalneste la Herodot, la Platon (in Charmides) si este preferata de Densusianu, Eliade si chiar de N. Miulescu si Tudor Diaconu in Dacia-Tara Zeilor. Bine, la un moment dat in aceasta carte am vazut ca se considera a fi corect Zalmoxa, insa ma refer aici la forma lm.
In placute, insa, am vazut ca se intalnesc forme cu m-l (vezi "Zamolsxoy"), lucru considerat de Sorin Olteanu ca fiind una din dovezile in sprijinul ipotezei falsului.

Citat din: darieglobur din  06 Aprilie 2008, 17:14:30
In placute, insa, am vazut ca se intalnesc forme cu m-l (vezi "Zamolsxoy"), lucru considerat de Sorin Olteanu ca fiind una din dovezile in sprijinul ipotezei falsului.

Nu cred! Mai degraba Zamolxis ar fi forma corecta, prin analogie cu termenul slav zemel = pamînt. Iar Zamolxis, dupa cum se shtie, s-a retras într-o peshtera = în lumea subpamînteana. O forma de descensus ad infernos, cum ar spune chiar Eliade.

Citat din: Lone Ranger din  06 Aprilie 2008, 18:10:09
Nu cred! Mai degraba Zamolxis ar fi forma corecta, prin analogie cu termenul slav zemel = pamînt. Iar Zamolxis, dupa cum se shtie, s-a retras într-o peshtera = în lumea subpamînteana. O forma de descensus ad infernos, cum ar spune chiar Eliade.

Zalmocsis - Dor.IO - Dorio
adi

 Am citit cu atenþie încercãri de descifrare ale textelor de pe plachete.Cele ale lui Adrian Bucurescu sînt evident doar rodul fanteziei.Metoda este total eronatã. asociere semanticã dupã o despãrþire a textului cf plãcerii de moment.D-lui a tradus cã "frumosul rege a nãscut pe Maica Precista", ceea ce mi se pare de rîs.
Nici acelea ale ing Romalo nu sînt bune; gramatica lor nici nu este IE.
Eu am fãcut traducerea unei plachete;doar una am reuºit.

Citat din: Florin Croitoru din  07 Aprilie 2008, 11:34:32
Am citit cu atenþie încercãri de descifrare ale textelor de pe plachete.Cele ale lui Adrian Bucurescu sînt evident doar rodul fanteziei.Metoda este total eronatã. asociere semanticã dupã o despãrþire a textului cf plãcerii de moment.D-lui a tradus cã "frumosul rege a nãscut pe Maica Precista", ceea ce mi se pare de rîs.
Nici acelea ale ing Romalo nu sînt bune; gramatica lor nici nu este IE.
Eu am fãcut traducerea unei plachete;doar una am reuºit.

M-as bucura sa fi reusit sa faceti asa ceva. Publicati aceasta decriptare pe acest forum, daca vreti.
adi

(http://www.bibliotheca-dacica.ro/images/R016_jpg.jpg)
e vorba de aceastã plachetã.Metoda folositã de mine este una din acelea ale spãrgãtorilor de scrieri cifrate.Fantezia nu joacã aici nici un rol; la "spargerea " unui cifru este inutilã.
Observaþi pe pozã în comparaþie cu alte plachete, cã se pot izola uºor unele cuvinte sau chiar unele expresii
DACEBALO,ARMOSA RUMUNOS (RUMUNOSO pe alte plachete)DAKO ,SARMIGETAUSA, sau la sfîrºit STOPESTE ARMOSA RUMUNOS.Dacã te opreºti la ipoteza comicã STOPESTE..... adicã stopeºte (opreºte) armata romanilor,te poþi culca liniºtit cu ideea cã sînt false,domnule, cã ãsta e un neologism.Asta a spus ºi Sorin Olteanu,dar nu a mers mai departe sã vadã cum se acordã gramatical celelalte cuvinte cu acest neologism, cã dacã nu se acordã,despãrþirea nu e bunã.Dacã Olteanu a zis cã acolo scrie stopeºte,înseamnã cã mai trebuie sã fie cuvinte asemãnãtoare adicã în limba românã sau aproape de ea avînd în vedere cã pe acest teritoriu nu putea sã fie decît o limbã IE.Deci e de cãutat propoziþii,conjuncþii,terminaþii verbale,pronume mai ales posesive.Dacã se pot izola ºi substantive,cu atît mai bine..Nu importã aici dacã sînt false sau nu; importã dacã limba folositã e aproape de românã sau de alte limbi de ex albanezã.
Vreau sã întreb dacã s-a ocupat cineva pe acest forum cu cifruri sau mãcar a þinut un jurnal cifrat în tinereþe .

Citat din: Florin Croitoru din  07 Aprilie 2008, 13:34:25
e vorba de aceastã plachetã.Metoda folositã de mine este una din acelea ale spãrgãtorilor de scrieri cifrate.Fantezia nu joacã aici nici un rol; la "spargerea " unui cifru este inutilã.
Observaþi pe pozã în comparaþie cu alte plachete, cã se pot izola uºor unele cuvinte sau chiar unele expresii
DACEBALO,ARMOSA RUMUNOS (RUMUNOSO pe alte plachete)DAKO ,SARMIGETAUSA, sau la sfîrºit STOPESTE ARMOSA RUMUNOS.Dacã te opreºti la ipoteza comicã STOPESTE..... adicã stopeºte (opreºte) armata romanilor,te poþi culca liniºtit cu ideea cã sînt false,domnule, cã ãsta e un neologism.Asta a spus ºi Sorin Olteanu,dar nu a mers mai departe sã vadã cum se acordã gramatical celelalte cuvinte cu acest neologism, cã dacã nu se acordã,despãrþirea nu e bunã.Dacã Olteanu a zis cã acolo scrie stopeºte,înseamnã cã mai trebuie sã fie cuvinte asemãnãtoare adicã în limba românã sau aproape de ea avînd în vedere cã pe acest teritoriu nu putea sã fie decît o limbã IE.Deci e de cãutat propoziþii,conjuncþii,terminaþii verbale,pronume mai ales posesive.Dacã se pot izola ºi substantive,cu atît mai bine..Nu importã aici dacã sînt false sau nu; importã dacã limba folositã e aproape de românã sau de alte limbi de ex albanezã.
Vreau sã întreb dacã s-a ocupat cineva pe acest forum cu cifruri sau mãcar a þinut un jurnal cifrat în tinereþe .

V-am citit posturile si de pe forumul dacia.org si ma bucur ca ati intervenit.
Sunt perfect de acord cu dv ca metodele de decriptare folosite de cei doi autori sunt criticabile , aproximative .
Segmentarea sirurilor continue de caractere , prin identificarea toponimelor , numelor proprii si compararea etimologica  cu cuvinte din romana , latina si albaneza , trebuie dublata si de o flexionare corecta (daca nu chiar perfecta) a cuvintelor , deoarece acestea trebuie sa respecte anumite cerinte gramaticale si lexicale  ale limbii (fie ea inventata sau nu) in care au fost scrise .
Aceste reguli gramaticale sunt desigur total necunoscute , dar se pot identifica , analizand si comparand forma cuvintelor care apar pe mai multe placute .

Citat din: Kymosabe din  07 Aprilie 2008, 15:42:57

V-am citit posturile si de pe forumul dacia.org si ma bucur ca ati intervenit.
Sunt perfect de acord cu dv ca metodele de decriptare folosite de cei doi autori sunt criticabile , aproximative .
Segmentarea sirurilor continue de caractere , prin identificarea toponimelor , numelor proprii si compararea etimologica  cu cuvinte din romana , latina si albaneza , trebuie dublata si de o flexionare corecta (daca nu chiar perfecta) a cuvintelor , deoarece acestea trebuie sa respecte anumite cerinte gramaticale si lexicale  ale limbii (fie ea inventata sau nu) in care au fost scrise .
Aceste reguli gramaticale sunt desigur total necunoscute , dar se pot identifica , analizand si comparand forma cuvintelor care apar pe mai multe placute .

Tudor Diaconu, are cu totul alta metoda de decriptare.
adi

Zamolxis sau cum vreti voi sa il scrieti : a coborat sub pamant. Pentru a cata mia oara trebuie sa va loviti de aceasi similitudine in jdemii de culturi si descrieri paralele si ca timp si ca locatie ? Cate coincidente sunt necesare pentru a realiza ca nu exista coincidente ?

Citat din: sevastase din  07 Aprilie 2008, 19:52:41
Zamolxis sau cum vreti voi sa il scrieti : a coborat sub pamant. Pentru a cata mia oara trebuie sa va loviti de aceasi similitudine in jdemii de culturi si descrieri paralele si ca timp si ca locatie ? Cate coincidente sunt necesare pentru a realiza ca nu exista coincidente ?

Sunt Entitati care traiesc sub pamant.
adi

Citat din: adipop din  07 Aprilie 2008, 20:12:24
Sunt Entitati care traiesc sub pamant.
adi

Nu am nici o cunostiinta despre zamolxis dar : lasama sa ghicesc. Avea ca simbol un sarpe ?

Citat din: sevastase din  07 Aprilie 2008, 20:42:48
Nu am nici o cunostiinta despre zamolxis dar : lasama sa ghicesc. Avea ca simbol un sarpe ?

Nu stiu ca Zalmocsis sa fi avut un astfel de simbol. Nu l-am intalnit in cercetarile mele. In schimb, am observat ca acolo unde este ceva de " aparat, de ascuns ", traiesc multi serpi. Exista posibilitatea sa contemplam toata Viata ce-au facut, fac sau vor face altii, sau sa ne canalizam intreaga energie in a face  " schimbarea "....
adi

Citat din: adipop din  07 Aprilie 2008, 17:54:29
Tudor Diaconu, are cu totul alta metoda de decriptare.
adi

Puteþi sã arãtaþi un text de pe plachete despãrþit de el, chiar dacãnu e specificatã metoda de lucru?
Pînã atuncieu dau depãrþirea mea la placheta a cãrei pozã am pus-o pe acest forum la pagina 8:
DACEBALO ONANCEA DU ARMOSA DACO CEO ADESO SO NTO DO MUVIOILA DU PORIRESO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO(M). STO PESTE ARMOSA RUMUNOS(Î).
cred cã vã daþi seama cã dacii nu au avut diacritice sã scrie pe ã sau î,dar sunetele astea nu sînt din latinã.
Cine vrea sã audã textul citit poate sã-mi scrie la f.croi@web.de; eu trimit email ºi poate auzi textul cu media player.Cred cã nu se poate pune o înregistrare cu sunet pe forum.

Citat din: Kymosabe din  07 Aprilie 2008, 15:42:57

V-am citit posturile si de pe forumul dacia.org si ma bucur ca ati intervenit.
Sunt perfect de acord cu dv ca metodele de decriptare folosite de cei doi autori sunt criticabile , aproximative .
Segmentarea sirurilor continue de caractere , prin identificarea toponimelor , numelor proprii si compararea etimologica  cu cuvinte din romana , latina si albaneza , trebuie dublata si de o flexionare corecta (daca nu chiar perfecta) a cuvintelor , deoarece acestea trebuie sa respecte anumite cerinte gramaticale si lexicale  ale limbii (fie ea inventata sau nu) in care au fost scrise .
Aceste reguli gramaticale sunt desigur total necunoscute , dar se pot identifica , analizand si comparand forma cuvintelor care apar pe mai multe placute .

Exact asta este.De aici se vede dacã o despãrþire de text e bunã sau nu.
Regulile nu pot fi total necunoscute pt cã limba dacilor era tot din familia indo-europeanã.Se cunosc multe despre limbile flexionare IE.

Citat din: Florin Croitoru din  07 Aprilie 2008, 23:22:48
Exact asta este.De aici se vede dacã o despãrþire de text e bunã sau nu.
Regulile nu pot fi total necunoscute pt cã limba dacilor era tot din familia indo-europeanã.Se cunosc multe despre limbile flexionare IE.

Sa asteptam sa fie puse aceste decriptari pe forum. Sper sa se faca asa ceva.
adi

Citat din: Florin Croitoru din  07 Aprilie 2008, 23:14:23
Puteþi sã arãtaþi un text de pe plachete despãrþit de el, chiar dacãnu e specificatã metoda de lucru?
Pînã atuncieu dau depãrþirea mea la placheta a cãrei pozã am pus-o pe acest forum la pagina 8:
DACEBALO ONANCEA DU ARMOSA DACO CEO ADESO SO NTO DO MUVIOILA DU PORIRESO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO(M). STO PESTE ARMOSA RUMUNOS(Î).
cred cã vã daþi seama cã dacii nu au avut diacritice sã scrie pe ã sau î,dar sunetele astea nu sînt din latinã.
Cine vrea sã audã textul citit poate sã-mi scrie la f.croi@web.de; eu trimit email ºi poate auzi textul cu media player.Cred cã nu se poate pune o înregistrare cu sunet pe forum.

acum am vãzut cã am transcris textul cu unele greºeli; este mucioila nu muvioila.
Transcriu acum textul cu ortografia actualã:
dacebalã ãna(î)cea du armãsa dacã ceã adesã sã (î)ntã dã mucioila du pãriresã sarmigetausa. Aci noi ladu puserã(m); stã peste armãsa rumunãs(î).                                                       

Citat din: Florin Croitoru din  08 Aprilie 2008, 12:55:19
acum am vãzut cã am transcris textul cu unele greºeli; este mucioila nu muvioila.
Transcriu acum textul cu ortografia actualã:
dacebalã ãna(î)cea du armãsa dacã ceã adesã sã (î)ntã dã mucioila du pãriresã sarmigetausa. Aci noi ladu puserã(m); stã peste armãsa rumunãs(î).                                                       

Salut Florin si bine ai venit printre noi.
Esti dragut sa traduci mai pe romaneste acel text de mai sus?
Pentru ca daca nu pui si traducerea a-mi da de inteles ca acel paragraf spune precum ca dacul Popescu a fost la piata si a cumaparat ratuste.Sau decebalii erau adevarati zugravi si uneori se scaldau in frunze.Vorbesc foarte serios,daca tot exista atata munca depusa pentru aceste descifrari cel putin expune si ''esenta'' ca sa se inteleaga ca se merita efortul de a lua in considerare aceste placute.Si apoi de cine sunt verificate toate aceste descifrari pentru a fi luate in seama cu o anumita credibilitate ca ceva corect descifrat si oficial?

Citat din: jackie28t din  08 Aprilie 2008, 15:39:56
Salut Florin si bine ai venit printre noi.
Esti dragut sa traduci mai pe romaneste acel text de mai sus?
Pentru ca daca nu pui si traducerea a-mi da de inteles ca acel paragraf spune precum ca dacul Popescu a fost la piata si a cumaparat ratuste.Sau decebalii erau adevarati zugravi si uneori se scaldau in frunze.Vorbesc foarte serios,daca tot exista atata munca depusa pentru aceste descifrari cel putin expune si ''esenta'' ca sa se inteleaga ca se merita efortul de a lua in considerare aceste placute.Si apoi de cine sunt verificate toate aceste descifrari pentru a fi luate in seama cu o anumita credibilitate ca ceva corect descifrat si oficial?

Jackie , postez eu traducerea , sper sa nu se supere Florin .

Comandantul, înaintea armatei dace ce aºteaptã sã intre (în cetate), dã poruncã de împãrãþire a cetãþii. Aici noi înºtiinþare puserãm: stã peste armata rumânilor.

Citat din: Florin Croitoru din  07 Aprilie 2008, 23:14:23
DACEBALO ONANCEA DU ARMOSA DACO CEO ADESO SO NTO DO MUVIOILA DU PORIRESO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO(M). STO PESTE ARMOSA RUMUNOS(Î).

Am vazut ca pe forumul dacia.org exista vreo 3 variante de segmentare a textului toate diferite.
Voi incerca sa prezint si eu o varianta sper sa nu se supere nimeni . :lol:

DECEBALO   ONANCEA DU ARMOSA DAKO CEO ADESO SONTA  DO MYCiIO ILA DU PORERE SO SARMIGETAUSA . ACiINO ILA DU POSERE STO PESTE ARMOSA RUMUNOS .


SONTO/ SONTA
Dv l-ati segmentat  SO NTO , tradus ,,sa intre ''.
SONTO ar putea fi un substantiv deoarece acest cuvant apare foarte des in texte avand in fata lui  ON care are  valoare de prepozitie (in , peste , asupra ) sau de articol nehotarat ( un sau o ) .

BOEROBYSTO PORCiEDO ON SONTO PYOMIONU
MONGAYO PORCiEDO ON SONTO DUE BOEROBHSTEO
E PORCiEDO OE SONTO LO PUSO ACiINO AYO
ONTORNYO ON SONTO KARECiE SYO
PURCiEDO MUI SONTO LO PIOLO
BERTO ON SONTA LU ELO BOERUBISTO

In aceste texte dl. Romalo a tradus PORCiEDO ON SONTO cu ,,porneste in urma sau in urmarirea'' . Nu exista insa niciun cuvant in romana sau latina (probabil nici in albaneza) care sa aiba o valoare etimologica apropiata cu cea propusa de dl. Romalo . Semnificatia pe care o propune autorul este una ipotetica , conditionata de prezenta prepozitiei ON si a cuvantului PORCiEDO tradus ca ,,porneste , purcede'' .
Din aceasta cauza ON SONTO ar putea la fel de simplu sa insemne ,,in sprijinul'', ,,in ajutorul'' , ,,la indemnul'' , ,,la dorinta'' , ,,la sfatul'' , sau poate avea orice alta semnificatie care da sens  propozitiei in care a fost folosit . .
Intr-o  alta propozitie , in care apare fara prepozitie , autorul il traduce  cu ''sunt'' , avand in vederea asemanarea cu vb. ,,sum'' din latina .

DAKO ARMOS SONTO ROMUNO DUSA CiEO SIO ROTOMANO FAKTO AV*EOIV KO SOA BIPGiLA SOMO CiIPOASO GILA KOSA CiEO BORVSA BACiERA KASERO KO DAKO ARMOSA.

,,Armele dacelor sunt de romani duse ...''

Cred ca forma corecta pentru ,,sunt''   este SONT care apare in unele texte sub aceasta forma  , si nu SONTO  care dupa cum am zis , ar putea fi un substantiv .

DO MYCiIOILA
DO poate fi tradus fie prin vb. ,,dã'' de la lat. do ,dare = a da   ,  fie poate avea valoare de pronume sau  , in cazuri foarte rare, de prepozitie . Dv ati tradus  DO MYCiIOILA ca insemnand ,,dã porunca''  (MYCiIOILA = porunca) .
In text se observa doua expresii asemanatoare ca forma : ILA DU PORERE  si  ILA DU POSERE  .
Avand in vedere acest aspect o  varianta posibila ar putea fi DO MYCiIO , unde DO este pronume , iar MYCiIO un nume propriu . DO MYCiIO s-ar traduce astfel LUI MYCiIO.

Cel mai important lucru in aceste texte sunt predicatele . Daca reusesti sa le identifici si sa le dai o interpretare corecta atunci se poate spune ca traducerea este cel putin 50% cea corecta . In caz contrar , exista mari sanse ca intreaga traducere sa fie una eronata .

In textul de mai sus posibilele verbe sunt  ADESO si STO .
Pentru multe cuvinte nu am reusit sa gasesc o traducere satisfacatoare , si ma tem ca voi merge si eu la ghici , as cum au facut si ceilalti , in cazul in care voi incerca sa traduc acest text . 

Salut Jackie,Trebuie doar înlocuite cîteva cuvinte,iar altele pronunţate în româna literară.În Banat se zicea (poate unii mai ştiu) fruncea pt fruntea.Pe plachetă este ănaîncea pt înaintea.
Există pe net numeroase feluri de traducere a acestor plachete.Prima care are de ca cap la coadă o gramatică IE este a mea.Deocamdată nu ar putea verifica nici un lingvist dacă e corect despărţit textul pt că nu există un alt text de referinţă.Eu m-am gîndit că ar putea confirma cineva totuşi valabilitatea acestei despărţiri de text (traducere e mult spus;textul este în limba română) şi anume una sau mai multe persoane care s-au ocupat cu descifrări (de ex informaţii cifrate).
Referitor la placheta de faţă eu zic că despărţirea e bună.Puteţi să spuneţi că placheta este falsă,dar nu că eu nu aş fi despărţit bine acest text.
Da,Kymosabe,este textul meu; l-ai luat de pe forumul de la dacia.org.Eu am scris acolo că nu ştiu ce este "ladu",presupun că înştiinţare,dar nu sînt sigur.
sonto nu poate fi sbstantiv pt că nu s-ar lega cu nimic pe text.Probabil că îl citeşti greşit; nu e sonto, ci "să întă".Avem vreun ardelean pe forum ?
BOEROBYSTO PORCiEDO ON SONTO PYOMIONU
MONGAYO PORCiEDO ON SONTO DUE BOEROBHSTEO
E PORCiEDO OE SONTO LO PUSO ACiINO AYO
ONTORNYO ON SONTO KARECiE SYO
PURCiEDO MUI SONTO LO PIOLO
BERTO ON SONTA LU ELO BOERUBISTO
E total greşit despărţit.O asemenea gramatică nu e în nici o limbă.Metoda este total eronată.Dacă ar vedea asta un descifrator de-al SRI-ului şi-ar da seama în primele secunde că despărţirea e total falsă.Este o despărţire pe  principiu muzical
Y=U,MUCIOILA
Textele nu se "sparg" identificînd predicatele de la început.Conjuncţii,prepoziţii dar mai ales pronume personale şi posesive spun cel mai mult despre felul limbii în care e scris textul.
Explicaţii:
dacebală; figurează pe mai multe plachete cu scris diferit ce arată perioade diferite de scriere.Deci nu e acel conducător de la 106.Nu e nici figura lui; aceea care e si pe columnă,iar simbolul este un miel ,nu un lup.
împărăţire=  dominare,dar am lăsta aşa din cauza asemănării
adesă= "ieri am adăstat la mînăstire"(exemplu); nu prea se potriveşte aşteaptă,aşa cum am tradus eu,dar deocamdată nu am găsit altceva.
(el) stă peste armăsa rumunăs(î); pe alte plachete e scris rumunoso (rumunăsă)
rumun nu este pt roman.Aceştia sînt pe plachete riomani.
Rumun e pt ţăran; rumînii de mai tîrziu,şerbii.Ei apărau şi ingrijeau cetăţile mai mari (sarmigetause) sau cele mai mici (rîmnice).

Citat din: Florin Croitoru din  08 Aprilie 2008, 19:34:55
sonto nu poate fi sbstantiv pt cã nu s-ar lega cu nimic pe text.Probabil cã îl citeºti greºit; nu e sonto, ci "sã întã".Avem vreun ardelean pe forum ?

Eu sunt moldovean . :lol:
Iar SONTO s-ar putea citi SUNTU .

Prima parte a textului este corect tradusa ,  cred :
Decebalo (sau CEL VITEAZ) , in fruntea (inaintea) armatei dace , ce asteapta SONTO DO MYCiIOILA

SONTO DO MYCiIOILA
Dupa cum am scris in postul trecut DO MYCiIO sau DO MYCiIOILA poate fi tradus prin LUI MYCiIO sau LUI MYCiIOILA (MYCiIO sau MYCiIOILA fiind probabil un substantiv propriu sau chiar unul comun).

In aceste conditii textul de mai sus ar putea avea urmatoarea semnificatie :
Decebalo (sau CEL VITEAZ) , in fruntea (inaintea) armatei dace , ce asteapta SONTO lui MYCiIO (MYCiIOILA) .

Citind aceasta propozitie primul cuvant care mi-a venit in minte si care are sens si in propozitiile  date ca exemplu in postul precedent , este SEMNAL , SUNET .
In romana avem cuvantul SON = SUNET de la latinescul SONUS , 
SONUS-SONTO-SUNTU-SUN(E)TU' :lol:

In concluzie fraza ar avea sens si cu SONTO (SUNTU) substantiv :
Decebalo (sau CEL VITEAZ) , in fruntea (inaintea) armatei dace , ce aºteaptã semnalul lui MYCiIO (MYCiIOILA) sã .......

Citat din: Florin Croitoru din  08 Aprilie 2008, 19:34:55
Textele nu se "sparg" identificînd predicatele de la început.Conjuncþii,prepoziþii dar mai ales pronume personale ºi posesive spun cel mai mult despre felul limbii în care e scris textul.

Perfect de acord cu tine .

Citat din: Florin Croitoru din  08 Aprilie 2008, 19:34:55
Explicaþii:
dacebalã; figureazã pe mai multe plachete cu scris diferit ce aratã perioade diferite de scriere.Deci nu e acel conducãtor de la 106.Nu e nici figura lui; aceea care e si pe columnã,iar simbolul este un miel ,nu un lup.

DECEBALO  inseamna , spun unii istorici , CEL VITEAZ .  Deci este posibil sa nu fie vorba in acest text de Decebal (regele).

Iata si traducerea dl. Romalo pentru textul de mai sus :

DECEBAL, IN SLUJIREA (,,grija'') ARMATEI DACE CE O A(con)DUS-O , ESTE ASEZAT SA PUTREZEASCA SUB SARMISEGETUZA , ACI UNDE EL A DEPUS SUFLET SA STAVILEASCA ARMATA PROROMANILOR (sau ,,a celor dati cu romanii).

Dumnealui a tradus SONTO cu ESTE , iar in alt text l-a tradus  cu SUNT . :roll:

Citat din: Kymosabe din  08 Aprilie 2008, 17:40:36
Jackie , postez eu traducerea , sper sa nu se supere Florin .

Comandantul, înaintea armatei dace ce aºteaptã sã intre (în cetate), dã poruncã de împãrãþire a cetãþii. Aici noi înºtiinþare puserãm: stã peste armata rumânilor.

Multumesc Kymosabe pentru traducere expusa.

Citat din: Florin Croitoru din  08 Aprilie 2008, 19:34:55
Salut Jackie,Trebuie doar înlocuite cîteva cuvinte,iar altele pronunþate în româna literarã.În Banat se zicea (poate unii mai ºtiu) fruncea pt fruntea.Pe plachetã este ãnaîncea pt înaintea.
Existã pe net numeroase feluri de traducere a acestor plachete.Prima care are de ca cap la coadã o gramaticã IE este a mea.Deocamdatã nu ar putea verifica nici un lingvist dacã e corect despãrþit textul pt cã nu existã un alt text de referinþã.Eu m-am gîndit cã ar putea confirma cineva totuºi valabilitatea acestei despãrþiri de text (traducere e mult spus;textul este în limba românã) ºi anume una sau mai multe persoane care s-au ocupat cu descifrãri (de ex informaþii cifrate).

La fel multe multumiri si lui Florin Croitoru pentru explicatiile date.

Kymosabe,SUNTU nu poate fi; una cã e scris cu o,iar U pe text e marcat cu Y.Afarã de asta poþi vedea ºi singur de ce nu merge, scrie textul cu SUNTU ºu dacã nu vezi nu mã mai întreba cã e prea simplu.
Traducerea lui Romalo este evident eronatã; nu ai arãtat ceva exenþial, despãrþirea textului.Pune te rog ºi textul lui Romalo.Dacã faci comparaþie între despãrþirea mea ºi a lui o sã vezi de ce a lui e greºitã.Unora am trimis textul citit de mine prin email; se poate auzi cu Media Player.ªtie cineva dacã se poate pune un text citit (voce) pe forum ?

Citat din: Florin Croitoru din  08 Aprilie 2008, 23:23:18Unora am trimis textul citit de mine prin email; se poate auzi cu Media Player.ªtie cineva dacã se poate pune un text citit (voce) pe forum ?

Florin,dupa cum am incercat sa-ti explic si prin MP ca la orice post pe care a-l scrii ceva mai jos exista o optiune care se numeste ''Opþiuni adiþionale'' Dai click acolo si vei putea atasa imagini sau fisiere format txt, doc, pdf, jpg, gif, mpg, avi, wmv, rar,pana la capacitatea de 3 MB
Uite voi atasa eu aici in acest post pentru toti,acel fisier pe care mi l-ai trimis numit si ''Funny Voice Record''

Citat din: Florin Croitoru din  08 Aprilie 2008, 23:23:18
Kymosabe,SUNTU nu poate fi; una cã e scris cu o,iar U pe text e marcat cu Y.Afarã de asta poþi vedea ºi singur de ce nu merge, scrie textul cu SUNTU ºu dacã nu vezi nu mã mai întreba cã e prea simplu.
Traducerea lui Romalo este evident eronatã; nu ai arãtat ceva exenþial, despãrþirea textului.Pune te rog ºi textul lui Romalo.Dacã faci comparaþie între despãrþirea mea ºi a lui o sã vezi de ce a lui e greºitã.Unora am trimis textul citit de mine prin email; se poate auzi cu Media Player.ªtie cineva dacã se poate pune un text citit (voce) pe forum ?

Segmentarea dl. Romalo .
DACieBALO ON ANCiEA DU ARMOSA DAKO CiE O A DESO SONTA DOMYCiIOILA DU PORIRE SO SARMIGETAUSA ACiINO IL A DUPUS ERE STOPESTE ARMOSA RUMUNOS .

Eu nu am spus ca segmentarea dl. Romalo este in totalitate cea corecta . Eu m-am referit strict la acest cuvant ,,SONTA'' .
Dv ati spus ca ca nu poate avea valoare substantivala , eu am demonstrat contrariul .
Nu stiu ce inseamna SONTA ,asa cum nici dv nu sunteti sigur de cuvintele LADU si MYCiIOILA .
Dupa cum spuneam , cate persoane atatea pareri . :wink:

PS Am ascultat fisierul audio  si suna interesant .

Aºa puteþi sã demonstraþi aproape orice.Nu vedeþi ce gramaticã are depãrþirea lui romalo ?
Are douã soiuri de i ? Y ºi i ?
STOPESTE ......de la stop ?....to stop ? Nu vedeþi cã e fantezistã?
-semnul CI se transcie simplu de ex DACEBALO,nu DACIEBALO
Pe textul lui Romalo nu sînt marcate sunetele ã ºi î ,atît de dese în româneºte ºi care au fost precis în limba dacã.Nici dacã se admite romanizarea nu se poate ca acestea sã fi evoluat din vreun idiom latin.
Citiþi textul cu voce tare de mai multe ori.Dupã aia citiþi-l ºi pe al meu.
sonta....dacii ziceau sonta pt este ?Nu mergeeeeee.....iar stopeste e chiar o gafã.
DECEBAL, IN SLUJIREA (,,grija'') ARMATEI DACE CE O A(con)DUS-O , ESTE ASEZAT SA PUTREZEASCA SUB SARMISEGETUZA , ACI UNDE EL A DEPUS SUFLET SA STAVILEASCA ARMATA PROROMANILOR
DACieBALO ON ANCiEA DU ARMOSA DAKO CiE O A DESO SONTA DOMYCiIOILA DU PORIRE SO SARMIGETAUSA ACiINO IL A DUPUS ERE STOPESTE ARMOSA RUMUNOS
Mulþimesc,Jackie.

Citat din: Florin Croitoru din  09 Aprilie 2008, 01:53:55
-semnul CI se transcie simplu de ex DACEBALO,nu DACIEBALO

Greseala imi apartine mie nu dl. Romalo . In carte este folosit caracterul pentru Ci , iar eu am transcris DACIEBALO .

Are cineva cartea ing Dan Romalo ?
adipop, aþi afirmat cü un traducütor genial din Piteºti ar fi descifrat plachetele.Aveþi vreun text descifrat de acesta ?

Citat din: Florin Croitoru din  09 Aprilie 2008, 01:53:55
Are douã soiuri de i ? Y ºi i ?

Pentru Y valoarea fonetica pe care o atribuie dl. Romalo este iu.

Citat din: Florin Croitoru din  09 Aprilie 2008, 01:53:55
STOPESTE ......de la stop ?....to stop ? Nu vedeþi cã e fantezistã?
sonta....dacii ziceau sonta pt este ?Nu mergeeeeee.....iar stopeste e chiar o gafã.

Intr-un alt text apare expresia ,,...sto pito ...''  , pe care dl Romalo a tradus-o de aceasta data
,,sta pitit (ascuns)''. :roll:

Aveþi cartea ? Discutãm pe texte,nu aºa.
Dacã Y e iu, cum a fost scris U ?
Cel puþin puneþi textul complet.Eu nu am de unde sã îl iau.

Citat din: Florin Croitoru din  10 Aprilie 2008, 14:21:08
Aveþi cartea ? Discutãm pe texte,nu aºa.
Dacã Y e iu, cum a fost scris U ?

Puteti downloada cartea de aici http://rapidshare.com/files/101227535/Cronica_geta.rar.html

Iata placuta si textul cu segmentarea dl. Romalo :


(http://img365.imageshack.us/img365/1016/1049yr0.jpg)

Valorile fonetice din limba românã pentru fiecare caracter .

(http://img292.imageshack.us/img292/7565/alfabetbj5.jpg)

mulþumesc am luat cartea.
textul plachetei citit la vitezã normalã

Suna foarte interesant.

Ark

Citat din: Kymosabe din  08 Aprilie 2008, 17:40:36
Am vazut ca pe forumul dacia.org exista vreo 3 variante de segmentare a textului toate diferite.
Voi incerca sa prezint si eu o varianta sper sa nu se supere nimeni . :lol:

DECEBALO   ONANCEA DU ARMOSA DAKO CEO ADESO SONTA  DO MYCiIO ILA DU PORERE SO SARMIGETAUSA . ACiINO ILA DU POSERE STO PESTE ARMOSA RUMUNOS .

O posibilã traducere ar putea fi urmãtoarea :

DECEBAL , ÎN FRUNTEA ARMATEI DACE CEA SFÂNT UNITÃ

LUI MYCiIO PORUNCA (ordin)  DE  ÎMPÃRÃÞIRE (stãpânire) A SARMISEGETUSEI

AICI PORUNCA (ordinul) DE  PUNERE  ( numire, investire) :  STAI PESTE (conduce ) ARMATA RUMÂNILOR 

LEXIC:

CeEO - cea ; lat. ecce illa = pron. aceea , acea
ADESO - unitã ; lat. adhaesio, -onis = s.f. aderare, alipire
SONTA - sfântã ; lat. sanctus, -a, -um = adj. Sfânt; inviolabil; de neatacat
DU PORIRE - de a conduce, de a împãrãþi  ,  lat.  impero, -are, -avi, -atum = vb. a porunci , a impune (împãrat vine de la lat. imperator)   
ACiNO - aici unde , probabil o prescurtare a expresiei in latina ad hicce unde  ( acine->  acino)
PUSERE   - de punere ,  lat. pono, -ere, -posui, positum = a pune
STO – a sta  , lat. sto, stare, steti, statum  = a sta , a aseza
ILA – poruncã sau ordin  (?)   

Dacã ziceþi cã acordurile gramaticale din despãrþirea dv sînt corecte ºi credeþi cã dacii vorbeau asemãnãtor cu francezii (cu IU)
Nu e POSERE pe plachetã ci POSERO; Partea de literã care se vede e rotunjitã; deci nu este E ci O.Despãrþirea dv are neajunsul cã o parte din ea este exact limba romînã iar altã parte , nu.
Citiþi-o singur de vreo 30 de ori ºi ascultaþi-vã.
A spus cineva cã un tip genial a fãcut traduceri la plachete (Tudor Diaconu). Arãtaþi vã rog un text despãrþit de acesta.

Citat din: Florin Croitoru din  12 Aprilie 2008, 18:35:23
Dacã ziceþi cã acordurile gramaticale din despãrþirea dv sînt corecte ºi credeþi cã dacii vorbeau asemãnãtor cu francezii (cu IU)

Probabil va referiti la construcþia ARMOSA DAKO CeEO ADESO SONTA
Cele douã adjective se acordã in gen si numãr (feminin , singular) cu substantivul ,,armosa'' (armosa dacã cea adesã sântã) .  Tradus ,,mot a mot'' ar fi ,,armata dacã cea unitã (si) sfântã . Existã ºi  în limba românã astfel de construcþii  in care lipseºte conjuctia ºi : ex ,,fata cea tanarã frumoasã '' .

Nu stiu ce limbã vorbeau dacii (unii spun ca ar fi fost o latinã barbarã sau vulgarã) , insã , in text apare construcþia genitivalã ,, ONANCeEA DV ARMOSA'' (în fruntea armatei). Aceasta este   specificã limbii franceze , unde articolul genitival  este pus in faþa substantivului (ex. ,, le jardin du Palais du Roi ''– grãdina palatului regelui). Dupã cum se observã, in limba românã , articolul genitival in cazul substantivelor comune ,  este pus la sfarºitul cuvântului (exceptie fac desigur substantivele proprii , spunem  ,,in faþa lui Ion'' ºi nu ,,in faþa  Ionului'') .

Citat din: Florin Croitoru din  12 Aprilie 2008, 18:35:23
Nu e POSERE pe plachetã ci POSERO; Partea de literã care se vede e rotunjitã; deci nu este E ci O.Despãrþirea dv are neajunsul cã o parte din ea este exact limba romînã iar altã parte , nu.

(http://img184.imageshack.us/img184/6018/067mc4.jpg)

Eu cred cã este POSERE . In cartea domnului Romalo apare in acest fel ºi il cred pe dumnealui deoarece a avut ocazia sã fotografieze si sã studieze aceastã placuþã in 1987 la Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan'' din Bucuresti .

Citat din: Florin Croitoru din  12 Aprilie 2008, 18:35:23
Citiþi-o singur de vreo 30 de ori ºi ascultaþi-vã.

Am facut acest lucru ºi am constat cã  este important pe ce silabã cade (este pus) fiecare accent .


PS In partea de jos a plãcuþei se mai aflã un text scris prin incizare , care este insã greu de descifrat .

am înþeles cã SONTO e verb la dl Romalo; de aceea am zis cã nu se potriveºte gramatical.
ARMOSA DAKO CeEO ADESO SONTA....dacã vã place asta.....eu zic cã nu prea are logicã ,dar nu fac polemicã.
Pe fotografia mea acel E apare cam rotunjit; în orice caz nu e un element esenþial.
Fotografiile d-lui Romalo sînt de o calitate f slabã.
DU este specificã ºi limbii franceze dar ºi altor limbi chiar dacã nu se zice exact DU: înainte de rãscruce, înainte de asta, ºi popular "înainte de casa lui ".Sau în Muntenia ºi Oltenia:
cin se ia cu mine bine
îi dau haina du pã mine
(fireºte existã ºi "dã pã mine")

Citat din: Florin Croitoru din  13 Aprilie 2008, 01:56:18
am înþeles cã SONTO e verb la dl Romalo; de aceea am zis cã nu se potriveºte gramatical.

SONTA-SONTO este verb in unele cazuri, însã de cele mai multe ori , din cauza prepoziþie ON a fost tradus ca substantiv cu sensul de ,,urmã'' sau ,,cãrare'' de la  sentier in francezã .
Pãrerea mea e cã SONTA-SONTO seamãnã mai mult cu SANCTA-SANCTUM decât cu SENTIER (sau sente). În unele zone se spune Sântu Petru sau Sânta Maria .
Oricum , aceastã oscilare , pendulare intre verb ºi substantiv este deruntantã pentru cititori .

Cuvântul SONTA , in segmentarea dl Romalo , mai apare in 3 texte :

Verb

(http://img156.imageshack.us/img156/8361/sontap14sf3.jpg)

DATO SONTA - sunt date

Verb

(http://img134.imageshack.us/img134/6517/sontap40vv6.jpg)

REPO SONTA - malurile sunt

Substantiv

(http://img156.imageshack.us/img156/2369/sontap118zj1.jpg)

ON SONTA - în urma

SONTO apare de mai multe ori fiind tradus de obicei cu în urma sau în urmãrirea.

Pe lânga prepozitia ON , acest cuvânt prezintã ºi o altã caracteristicã intâlnitã la substantive ºi anume terminaþiile -a , -o, -oe , care sunt probabil forme de declinare ( -oe este folosit ºi pentru plural)

sonta - sonto - sontheo
daba - dabo - daboe  (oraº)
armosa - armoso - armosoe (armatã)

Citat din: Florin Croitoru din  13 Aprilie 2008, 01:56:18
ARMOSA DAKO CeEO ADESO SONTA....dacã vã place asta.....eu zic cã nu prea are logicã ,dar nu fac polemicã.

Ar fi fost perfect (pentru mine  :lol:) dacã era o conjunctie (de ex.ET) intre ADESO ºi SONTA. Aºa existã posibilitatea sã mã inºel .   
ARMOSA DAKO CeEO SONTA sunã bine , însã ARMOSA DAKO CeEO ADESO SONTA , e o formulare cam complicatã , ciudatã , dar nu lipsitã de logicã .
ADESO mai apare in alt text sub forma ADESIO cu valoare de substantiv ,fiind tradus ,,alianþã'' (adhaesio - adesio)
(http://img257.imageshack.us/img257/739/adesiop40nb5.jpg)

În ceea ce priveste MYCiIO pe care eu il consider a fi un substantiv propriu , el mai apare intr-un alt text sub forma MYCiHO
(http://img122.imageshack.us/img122/5979/mycihop79vc9.jpg)

Citat din: Florin Croitoru din  13 Aprilie 2008, 01:56:18
DU este specificã ºi limbii franceze dar ºi altor limbi chiar dacã nu se zice exact DU: înainte de rãscruce, înainte de asta, ºi popular "înainte de casa lui ".Sau în Muntenia ºi Oltenia:
cin se ia cu mine bine
îi dau haina du pã mine
(fireºte existã ºi "dã pã mine")

În exemplele date de dv. are valoare prepoziþionalã , în timp ce in textul comentat este articol genitival ca ºi în limba francezã.

Ar fi interesant de descifrat textul din partea de jos a tãbliþei .
Însã din pãcate , doar primele 2 rânduri de caractere sunt lizibile in totalitate , iar celelalte partial .

Amprenta textului incizat

In stânga
(http://img167.imageshack.us/img167/356/0671rotation1uc3.jpg)

In dreapta
(http://img178.imageshack.us/img178/7713/0672rotation2bw2.jpg)

Textul din dreapta
(http://img201.imageshack.us/img201/5559/r016jpg2qd9.jpg)

Primele doua rânduri
(http://img253.imageshack.us/img253/6959/068josrr6.jpg)

Fãrã segmentare : KAPODEGiDUOTOCiYNOARMOSADAXNOXPEYZATUZ
(Y se citeste iu)

Se poate sa imi spuna si mie in principiu ce sau care e mesajul acestor placute ?

Citat din: sevastase din  13 Aprilie 2008, 13:43:54
Se poate sa imi spuna si mie in principiu ce sau care e mesajul acestor placute ?

Pe ansamblu , pe aceste plãcute sunt consemnate evenimente istorice , sociale ºi religioase (repet dacã traducerile realizate sunt corecte cât de cât)  .
   

Citat din: sevastase din  13 Aprilie 2008, 13:43:54
Se poate sa imi spuna si mie in principiu ce sau care e mesajul acestor placute ?

ele sunt un fel de cronici ale vremurilor, sa spunem asa. insa problema esentiala este stabilirea autenticitatii acestora, caz in care tablitele ar reprezenta o sursa exceptional de valoroasa de cunoastere a limbii dace. linia "ortodoxa" a istoricilor si filologilor romani considera ca nu putem vorbi despre o scriere daca.

sincer si fara rea intentie eu personal nu as da 2 bani pe parerea asa zisei linii ortodoxe. Din ce am citit pana acum mi se par ca sunt esentiale pt intelegerea adevaratelor noastre radacini indiferent de ortografie. Am observat de asemenea ca sunt cativa dintre dumneavoastra foarte pertinenti in ceea ce priveste diferitele interpretari etimologice. Din pct asta de vedere mi-ati cxastigat admiratia ( ceea ce nu e asa de usor  :wink: ). Am notat catevaq pct-e comune cu mitologia altor civilizatii din ce am citit pana acum. Daca ar fi sa estimez, aduceti o contributie istorica de nepretuit la adevaratul tezaur istoric roman. Felicitari.

[/quote]

Tudor Diaconu, ar fi singurul care nu-si da cu parerea....
adi

Citat din: darieglobur din  13 Aprilie 2008, 14:03:28
... linia "ortodoxa" a istoricilor si filologilor romani considera ca nu putem vorbi despre o scriere daca.

Chiar crezi ca sunt dispusi sa recunoasca faptul ca altzii shi nu ei, conservatorii, au dreptate? Atashamentul fatza de dogme al celor care se ascund în spatele unor diplome shi alte patalamele i-ar putea produce crize de furie chiar shi sfîntului Francisc din Assisi. Fie-mi iertat ca ma exprim în termeni creshtinocentrishti pe marginea unui topic dedicat unei civilizatzii pagîne pre-creshtine.

Citat din: sevastase din  13 Aprilie 2008, 17:17:42
sincer si fara rea intentie eu personal nu as da 2 bani pe parerea asa zisei linii ortodoxe. Din ce am citit pana acum mi se par ca sunt esentiale pt intelegerea adevaratelor noastre radacini indiferent de ortografie. Am observat de asemenea ca sunt cativa dintre dumneavoastra foarte pertinenti in ceea ce priveste diferitele interpretari etimologice. Din pct asta de vedere mi-ati cxastigat admiratia ( ceea ce nu e asa de usor  :wink: ). Am notat catevaq pct-e comune cu mitologia altor civilizatii din ce am citit pana acum. Daca ar fi sa estimez, aduceti o contributie istorica de nepretuit la adevaratul tezaur istoric roman. Felicitari.

hmm, eu nu pot fi chiar asa de categoric si sa spun ca n-as da doi bani pe parerea liniei ortodoxe sau, hai sa-i spunem, conservatoare a specialistilor. chiar este nevoie de parerile acestora dar cu o singura conditie, si-anume ca ele sa fie suficient argumentate. in cazul de fata, insa, recte al placutelor, pe langa inertia de care au dat dovada aceia care probabil ca erau cei mai indreptatiti sa le studieze (auzi motivatie: placutele n-au fost studiate pana acum si au fost aprioric considerate a fi falsuri, deoarece au fost preluate drept "falsurile lui hasdeu"!) nu putem sa nu remarcam si subtirimea argumentelor- cel putin pana acum- celor ce sustin falsul. asta pe langa faptul ca de la bun inceput s-a incercat aruncarea in derizoriu a problemei, in sensul ca unii specialisti etichetandu-i drept "tracomani" pe toti cei care sustin contrariul sau venind cu sentinte depreciative de genul "inginerii sa stea in banca lor si sa ne lase pe noi, specialistii, sa ne dam cu parerea". care "specialisti", as intreba eu, aia care nici macar nu stiau de existenta placutelor sau de continutul acestora pana mai acum cativa ani?
dupa mine, un lucru e cert...indiferent de premisa de la care se porneste, placutele trebuiesc studiate, atat de specialisti cat si de oricine simte ca are chemare in aceasta problema si o face in mod competent si organizat, si abia apoi se poate da un verdict cu privire la autenticitatea lor.

Citat din: adipop din  13 Aprilie 2008, 17:25:57

Tudor Diaconu, ar fi singurul care nu-si da cu parerea....
adi

Este cred a 5 -a oarã cînd afirmaþi ce bine a citit dl Diaconu plachetele.Eu am pus aci textul despãrþit de mine ºi am pus textul citit (este vocea mea).Dacã nu aveþi o despãrþire de text fãcutã de dl Diaconu mai bine nu mai faceþi afirmaþii gratuite.
Kymosabe, dacã tot compari lucrarea ta la aceastã plachetã cu aceea fãcutã de mine,te rog nu mai scrie aºa în general, cã e laie cã-i bãlaie. Pune despãrþirea textului (completã), citirea lui cu alfabetul actual,traducere ºi textul citit cu vocea ca sã îl auzim pe Media Player, aºa cum am fãcut eu.Atunci se poate face comparaþie.

mda, fara a minimaliza meritele si potentialul lui tudor diaconu care mie mi-a facut o impresie buna, cel putin din cartile pe care i le-am citit, am remarcat si eu ca adipop are tendinta de a se cam exprima prin sentinte de genul: "tudor diaconu e singurul..." sau "cutare lucru e asa si nu altfel", si asta fara a incerca sa aduca si argumente.
in cazul de fata, eu astept cu interes si o eventuala "parere" a lui tudor diaconu.

Citat din: darieglobur din  13 Aprilie 2008, 20:38:54
mda, fara a minimaliza meritele si potentialul lui tudor diaconu care mie mi-a facut o impresie buna, cel putin din cartile pe care i le-am citit, am remarcat si eu ca adipop are tendinta de a se cam exprima prin sentinte de genul: "tudor diaconu e singurul..." sau "cutare lucru e asa si nu altfel", si asta fara a incerca sa aduca si argumente.
in cazul de fata, eu astept cu interes si o eventuala "parere" a lui tudor diaconu.

De-a lungul timpului, am vazut cum s-au implicat tot felul de oameni in a face " ceva " . Extrem de putini, indiferent de domeniu, s-au implicat mai mult. Acesta a fost unul din criteriile mele de departajare.
adi

Citat din: Florin Croitoru din  08 Aprilie 2008, 19:34:55
sonto nu poate fi sbstantiv pt cã nu s-ar lega cu nimic pe text.Probabil cã îl citeºti greºit; nu e sonto, ci "sã întã".

Citat din: Florin Croitoru din  08 Aprilie 2008, 23:23:18
Kymosabe,SUNTU nu poate fi; una cã e scris cu o,iar U pe text e marcat cu Y.Afarã de asta poþi vedea ºi singur de ce nu merge, scrie textul cu SUNTU ºu dacã nu vezi nu mã mai întreba cã e prea simplu.

Citat din: Florin Croitoru din  12 Aprilie 2008, 18:35:23
Dacã ziceþi cã acordurile gramaticale din despãrþirea dv sînt corecte ºi credeþi cã dacii vorbeau asemãnãtor cu francezii (cu IU)
Nu e POSERE pe plachetã ci POSERO; Partea de literã care se vede e rotunjitã; deci nu este E ci O.Despãrþirea dv are neajunsul cã o parte din ea este exact limba romînã iar altã parte , nu.

Citat din: Florin Croitoru din  13 Aprilie 2008, 01:56:18
ARMOSA DAKO CeEO ADESO SONTA....dacã vã place asta.....eu zic cã nu prea are logicã

Citat din: Florin Croitoru din  13 Aprilie 2008, 19:37:38
Kymosabe, dacã tot compari lucrarea ta la aceastã plachetã cu aceea fãcutã de mine,te rog nu mai scrie aºa în general, cã e laie cã-i bãlaie. Pune despãrþirea textului (completã), citirea lui cu alfabetul actual,traducere ºi textul citit cu vocea ca sã îl auzim pe Media Player, aºa cum am fãcut eu.Atunci se poate face comparaþie.

Acum vã rog sã postaþi mesajele in care eu am criticat segmentarea/traducerea dv. sau in care am comparat-o cu a mea .

Citat din: adipop din  13 Aprilie 2008, 22:11:03
De-a lungul timpului, am vazut cum s-au implicat tot felul de oameni in a face " ceva " . Extrem de putini, indiferent de domeniu, s-au implicat mai mult. Acesta a fost unul din criteriile mele de departajare.
adi

corect. unii se implica mai mult, altii mai putin. cert e ca, deocamdata, sunt mai multi care se implica, si asta e un lucru imbucurator. sa vedem totusi si care vor fi rezultatele...
io-nteleg ca ai o parere deosebit de buna despre tudor diaconu, si-ntr-o oarecare masura ti-o impartasesc, desi mai mult intuitiv, insa a afirma in mod repetat ceva de genul ca tudor diaconu e singurul care va face lumina in acest caz, seamana mai degraba a predictie.
dar sa vedem ce mai spun kymo si florin croitoru, pentru ca, sa recunoastem, ei abordeaza problema intr-un mod mult "mai specific" decat noi, sa zic asa, si se vede treaba ca realmente sunt mai in miezul placutelor :-D

D-le Kymosabe,poate aveþi chef de polemicã sau de jucat ping-pong pe forum.Eu nu am.
Dupã ce eu am pus traducerea completã aunui text ºi citirea lui (l-aþi auzit cu M Player) aþi avansat ipoteza cã s-ar putea sã fie "SONTA" ºi nu "SÃ ÎNTÃ". Este un mod indirect de a contrazice ºi eu v-am rugat sã puneþi textul complet ºi sã îl citiþi cu Player aºa cum am fãcut eu.
Dacã aveþi o lucrare la aceastã plachetã sau la alta vã rog sã o arãtaþi aºa cum am fãcut eu:text,despãrþire,transcriere cu alfabet actual,citire cu player.Izolarea unor cuvinte ºi simplele pãreri despre semnificaþia acestora nu aduc mai nimic.
P S Încã nu vãd vreo lucrare a mult lãudatului Diaconu.

Citat din: Florin Croitoru din  14 Aprilie 2008, 10:11:30
D-le Kymosabe,poate aveþi chef de polemicã sau de jucat ping-pong pe forum.Eu nu am.
Dupã ce eu am pus traducerea completã aunui text ºi citirea lui (l-aþi auzit cu M Player) aþi avansat ipoteza cã s-ar putea sã fie "SONTA" ºi nu "SÃ ÎNTÃ". Este un mod indirect de a contrazice ºi eu v-am rugat sã puneþi textul complet ºi sã îl citiþi cu Player aºa cum am fãcut eu.
Dacã aveþi o lucrare la aceastã plachetã sau la alta vã rog sã o arãtaþi aºa cum am fãcut eu:text,despãrþire,transcriere cu alfabet actual,citire cu player.Izolarea unor cuvinte ºi simplele pãreri despre semnificaþia acestora nu aduc mai nimic.
P S Încã nu vãd vreo lucrare a mult lãudatului Diaconu.

Eu, cand am fost la el acasa, am vazut ca decripta una din placute. Ce s-a intamplat cu materialele pe care a dorit sa mi le dea, nu stiu, pentru ca le-am lasat celor care veneau la Mos acasa, pentru a le pune pe forum.
adi

Citat din: Florin Croitoru din  14 Aprilie 2008, 10:11:30
D-le Kymosabe,poate aveþi chef de polemicã sau de jucat ping-pong pe forum.Eu nu am.
Dupã ce eu am pus traducerea completã aunui text ºi citirea lui (l-aþi auzit cu M Player) aþi avansat ipoteza cã s-ar putea sã fie "SONTA" ºi nu "SÃ ÎNTÃ". Este un mod indirect de a contrazice ..

Dl. Florin , repet,  eu nu am criticat segmentarea dv.
Dacã aþi fi citit atent posturile aþi fi observat cã eu am postat mai intâi o altã variantã posibilã de segmentare (netradusã) pe care am încercat sã o argumentez .

Citat din: Kymosabe din  08 Aprilie 2008, 17:40:36
Am vazut ca pe forumul dacia.org exista vreo 3 variante de segmentare a textului toate diferite.
Voi incerca sa prezint si eu o varianta sper sa nu se supere nimeni . :lol:

DECEBALO   ONANCEA DU ARMOSA DAKO CEO ADESO SONTA  DO MYCiIO ILA DU PORERE SO SARMIGETAUSA . ACiINO ILA DU POSERE STO PESTE ARMOSA RUMUNOS .

SONTO/ SONTA
Dv l-ati segmentat  SO NTO , tradus ,,sa intre ''.
SONTO ar putea fi un substantiv deoarece acest cuvant apare foarte des in texte avand in fata lui  ON care are  valoare de prepozitie (in , peste , asupra ) sau de articol nehotarat ( un sau o ) .

Pentru multe cuvinte nu am reusit sa gasesc o traducere satisfacatoare , si ma tem ca voi merge si eu la ghici , as cum au facut si ceilalti , in cazul in care voi incerca sa traduc acest text .

Ulterior am revenit si cu o posibilã traducere a acelui text

Citat din: Kymosabe din  12 Aprilie 2008, 16:00:28
O posibilã traducere ar putea fi urmãtoarea :

DECEBAL , ÎN FRUNTEA ARMATEI DACE CEA SFÂNT UNITÃ

LUI MYCiIO PORUNCA (ordin)  DE  ÎMPÃRÃÞIRE (stãpânire) A SARMISEGETUSEI

AICI PORUNCA (ordinul) DE  PUNERE  ( numire, investire) :  STAI PESTE (conduce ) ARMATA RUMÂNILOR 

pe care dv. ati criticat-o

Citat din: Florin Croitoru din  12 Aprilie 2008, 18:35:23
Dacã ziceþi cã acordurile gramaticale din despãrþirea dv sînt corecte ºi credeþi cã dacii vorbeau asemãnãtor cu francezii (cu IU)

Deci vã rog, incã o datã, nu mã mai acuzaþi de ceva ce nu am fãcut. 

Citat din: Florin Croitoru din  14 Aprilie 2008, 10:11:30
eu v-am rugat sã puneþi textul complet ºi sã îl citiþi cu Player aºa cum am fãcut eu.
Dacã aveþi o lucrare la aceastã plachetã sau la alta vã rog sã o arãtaþi aºa cum am fãcut eu:text,despãrþire,transcriere cu alfabet actual,citire cu player.Izolarea unor cuvinte ºi simplele pãreri despre semnificaþia acestora nu aduc mai nimic.

Dl.Florin, am postat segmentare + traducere + lexic .
Cât despre Media Player , voi apela la el , atunci când îmi veþi demonstra cã dna Aurora Peþan sau oricare alt lingvist este de acord cu aceastã metodã.
Însã pânã atunci voi folosi dicþionarul etimologic sau orice alt dicþionar pentru a-mi argumenta opiniile .
Dacã v-aº ruga sã explicaþi etimologia cuvintelor  mucioila , ladu sau adesã veti spune cã sunt rautãcios . Deci vã rog sã nu imi cereþi playback-uri cum nici eu nu vã cer etimoane .
 
Nu vreau sã mã cert cu dv. de aceea mã voi retrage din acest dialog.
Am rugãmintea sã nu comentaþi , criticaþi mesajele pe care le voi posta pe viitor pe acest topic  ºi vã promit cã nici eu nu o voi face.
Vã mulþumesc .

D-le Kymosabe,îmi pare rãu cã trebuie sã vã spun verde cã la descifrãri de orice jel nu vã pricepeþi ºi afirmaþi naivitãþi.
1) Varianta dv nu este una posibilã ci una greºitã pt cã:
DECEBALO   ONANCEA DU ARMOSA DAKO CEO ADESO SONTA  DO MYCiIO ILA DU PORERE SO SARMIGETAUSA . ACiINO ILA DU POSERE STO PESTE ARMOSA RUMUNOS
Ceea ce este nesubliniat are altã gramaticã decît ceea ce este subliniat.Ceea ce nu e subliniat seamãnã f tare cu lb românã iar ceea ce este subliniat , nu.
Nu vã pot da etimologie pt cuvintele cerute pt cã în general nu pot spune provenienþa cuvintelor.Oricum la despãrþirea unui text continuu dicþionarul etimologic nu poate ajute,cred eu.
Vorbiþi de 2 lucruri diferite:e imoane ºi play back.
"Cât despre Media Player , voi apela la el , atunci când îmi veþi demonstra cã dna Aurora Peþan sau oricare alt lingvist este de acord cu aceastã metodã"
Îmi pare rãu,dar trebuie sã spun cã sînteþi prea naiv.Un lucru e bun sau nu indiferent de pãrerea unora.ªi eu zic cã A Petan greºeºte grav cînd zice cã limba dacã nu era indo-europeanã ºi cã de obicei cuvintele se terminau cu "o".Eu spun cã nu e aºa,dar poate dînsa e mai specialistã ºi o sã arate în sfîrºit vreun text despãrþit dacic.
Puteþi sã scrieþi orice,de aceea e forum.
Eu nu trebuie sã demonstrez cã metoda mea de prezentare e mai bunã ca alta.De îndatã ce altcineva îºi prezintã textul citit în comparaþie cu al meu  se vede care e bun.

Citat din: Florin Croitoru din  14 Aprilie 2008, 17:09:03
D-le Kymosabe,îmi pare rãu cã trebuie sã vã spun verde cã la descifrãri de orice jel nu vã pricepeþi ºi afirmaþi naivitãþi.
1) Varianta dv nu este una posibilã ci una greºitã pt cã:
DECEBALO   ONANCEA DU ARMOSA DAKO CEO ADESO SONTA  DO MYCiIO ILA DU PORERE SO SARMIGETAUSA . ACiINO ILA DU POSERE STO PESTE ARMOSA RUMUNOS
Ceea ce este nesubliniat are altã gramaticã decît ceea ce este subliniat.Ceea ce nu e subliniat seamãnã f tare cu lb românã iar ceea ce este subliniat , nu.

Segmentarea dv.

DACEBALO ONANCEA DU ARMOSA DACO CEO ADESO SO NTO DO MUVIOILA DU PORIRESO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO(M). STO PESTE ARMOSA RUMUNOS(Î).

Vã citez

Citat din: Florin Croitoru din  14 Aprilie 2008, 17:09:03
Ceea ce este nesubliniat are altã gramaticã decît ceea ce este subliniat.Ceea ce nu e subliniat seamãnã f tare cu lb românã iar ceea ce este subliniat , nu.

Aceastã ,,teoremã'' anulezã nu numai segmentarea mea ci ºi pe cea a dv.
Dura lex, sed lex . :lol:

Aveti dreptate , sunt naiv , dar nu sunt singurul.Acum pot sã rãsuflu uºurat .  :lol:

DACEBALO ONAN CEADU ARMOSA DACO CE O ADESO SONTO DO MUVIO ILA DU PORIRE SO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO STO PESTE ARMOSA RUMUNOS.

Decebal insusi  si-a adus armata daca ce acum e gata sa porneasca spre Sarmizegetusa.
Aici noi ne-am asezat tabara, peste armata romanilor.(probabil locul in care era campat Decebal se afla la un nivel mai inalt de unde putea supraveghea armata si mersul taberei)

Parerea mea...

Citat din: Urban din  14 Aprilie 2008, 19:24:45
DACEBALO ONAN CEADU ARMOSA DACO CE O ADESO SONTO DO MUVIO ILA DU PORIRE SO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO STO PESTE ARMOSA RUMUNOS.

Decebal insusi  si-a adus armata daca ce acum e gata sa porneasca spre Sarmizegetusa.
Aici noi ne-am asezat tabara, peste armata romanilor.(probabil locul in care era campat Decebal se afla la un nivel mai inalt de unde putea supraveghea armata si mersul taberei)

Parerea mea...

Presimt ca pãrerea ta va fi criticatã . :lol:

Citat din: Kymosabe din  14 Aprilie 2008, 19:08:02
Segmentarea dv.

DACEBALO ONANCEA DU ARMOSA DACO CEO ADESO SO NTO DO MUVIOILA DU PORIRESO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO(M). STO PESTE ARMOSA RUMUNOS(Î).

Am pus din greºeala segmentarea in care apare  o eroare de tastare , pe care dl. Florin a rectificat-o. Imi cer scuze .
Despãrtirea dl. Florin este :

DACEBALO ONANCEA DU ARMOSA DACO CEO ADESO SO NTO DO MUCIOILA DU PORIRESO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO(M). STO PESTE ARMOSA RUMUNOS(Î).

Este MUCIOILA nu MUVIOILA .
Imi cer incã o data scuze.

Citat din: Kymosabe din  14 Aprilie 2008, 19:08:02
Segmentarea dv.

DACEBALO ONANCEA DU ARMOSA DACO CEO ADESO SO NTO DO MUVIOILA DU PORIRESO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO(M). STO PESTE ARMOSA RUMUNOS(Î).

Vã citez
Aceastã ,,teoremã'' anulezã nu numai segmentarea mea ci ºi pe cea a dv.
Dura lex, sed lex . :lol:

Aveti dreptate , sunt naiv , dar nu sunt singurul.Acum pot sã rãsuflu uºurat .  :lol:

de ce  nu se potriveºte gramatical ONANCEA DU ARMOSA DAKO ? Se potriveºte f bine; e în spiritul textului ºi al limbii romîne.poate nu ºtiþi sã citiþi,deºi eu am scris cu alfabet actual ºi am ºi citit textul; l-aþi putut asculta cu media player este "ãnîncea du armãsa dacã" în care ãnaîncea se accentueazã exact ca  "înaintea" iar armãsa are accentul pe prima silabã,AR.

Citat din: Florin Croitoru din  14 Aprilie 2008, 22:12:00
de ce  nu se potriveºte gramatical ONANCEA DU ARMOSA DAKO ? Se potriveºte f bine; e în spiritul textului ºi al limbii romîne.poate nu ºtiþi sã citiþi,deºi eu am scris cu alfabet actual ºi am ºi citit textul; l-aþi putut asculta cu media player este "ãnîncea du armãsa dacã" în care ãnaîncea se accentueazã exact ca  "înaintea" iar armãsa are accentul pe prima silabã,AR.

ONANCEA DU ARMOSA e în spiritul textului , dar NU respectã regulile gramaticale ale limbii române.

Vã mai explic o datã , sper cã veti înþelege.

Cazul genitiv  aratã posesiunea , raportul de atribuire dintre douã substantive .
În limba românã genitivul substantivelor feminine articulate se formeazã cu ajutorul articolului genitival -i (ex. armatei , casei , Elenei, s.a.m.d) , pus la sfârºitul cuvântului.
În limba latinã genitivul se formeazã cu terminaþia -ae (pentru singular) ºi -arum (pentru plural) .
ex. ARMAE - ARMARUM

In textul nostru el s-a format cu ajutorul lui DU : 

ONANCEA DU ARMOSA = ÎNAINTEA ARMATEI

Poziþionarea articolului genitival DU in faþa substantivului ARMOSA  NU respectã regulile de formare ale genitivului din limba românã , unde articolul se pune dupã cum am spus in coada substantivului .

Concluzie : genitivul/dativul acestei limbi necunoscute se formeazã , ca ºi în limba francezã ( sau ca ºi în italianã ºi spaniolã , dacã nu mã înºel) aºezând articolul în faþa substantivului.

limbã necunoscutã      ONANCEA DU ARMOSA 
limba francezã            AVANT DE L'ARMEE             
limba românã             ÎNAINTEA ARMATEI


În fraza segmentatã de dv.:
DACeEBALO ONANCeEA DV ARMOSA DAKO CeEO ADESO SO 'NTA DO MYCiIOILA DV PORIRESO SARMIGeETAUSA

ºi tradusã:
Comandantul, înaintea armatei dace ce aºteaptã sã intre (în cetate), dã poruncã de
împãrãþire a cetãþii.

aveþi douã atribute genitivale : primul este DU ARMOSA (armatei), iar al doilea SARMIGETAUSA (a cetãþii)
În cazul celui de al doilea poate nu ati observat , dar vã lipseºte articolul genitival !
Pentru a traduce DV PORIRESO SARMIGeETAUSA cu de împãrãþire a cetãþii , SARMIEGETAUSA ar trebui sã aibã in fatã un articol genitival (vezi cazul lui DU ARMOSA).

ONANCEA DU ARMOSA - înaintea armatei        DU , -i = articol genitival
PORIRESO (?) SARMIGETAUSA - împãrãþire a cetãþii    (?) , -i = articol genitival

Concluzia : segmentarea/traducerea dv. este greºitã , nu respectã regula de formare a genitivului/dativului prezentatã mai sus.

Vã dau un pont : segmentarea dv. este corectã doar în cazul în care PORIRESO este verb, iar SARMIGETAUSA complement direct
DU PORIRESO SARMIGETAUSA ar trebui sã îl traduceþi DE A ÎMPÃRÃÞI CETATEA .
Dar ar trebui sã demonstraþi cã PORIRESO este verb la modul infinitiv, iar metoda dv. nu cred cã vã ajutã in acest sens.

În schimb segmentarea/traducerea mea a respectat regulile de formare ale genitivului/dativului:

ONANCEA DU ARMOSA        = înaintea armatei
DO MYCio ILA                   = lui MYCiIO poruncã
PORIRE SO SARMIGETAUSA = împãrãþire a Sarmisegetusei

dv faceþi comparaþia cu exprimarea în limba romînã literarã.Eu am vorbit de limba romînã în general
pe text          ONANCEA DU ARMOSA DAKO
cu alfabet actual:  ãna(î)ncea du armãsa dacã
în limba rom
popularã  :            înaintea dã armata dacã
Nu trebuie sã aibã nimic "sarmigetausa".
(el) dã mucioila du pãriresã sarmigetausa"
construcþia "du pãriresã" nu existã în limba romînã actualã.Nu zicem "dã poruncã dã dominatelea cetatea"
Eu zic cã nu aþi înþeles exprimarea din text.În orice caz se vede cã aþi citit gramaticã.
Mersi pt pont; nu vãd însã cum funþioneazã pe text.
Dacã ºtiþi aºa de bine arãtaþi o despãrþire la altã plachetã.

Citat din: Florin Croitoru din  15 Aprilie 2008, 16:35:07
Dacã ºtiþi aºa de bine arãtaþi o despãrþire la altã plachetã.

Mi-am torturat neuronii ceva timp cu aceastã tãbliþã .

(http://img522.imageshack.us/img522/5851/135yp7.jpg)

Transliterarea cu segmentarea  dl. Romalo .

(http://img258.imageshack.us/img258/2103/134transno0.jpg)

Traducerea dl. Romalo
Decebal întoarce (înapoiazã) Jiul din câmpie lui ãl mai bun peste alianþa dacã  (cea)
aºezatã cu spatele (împotrivitã) cetãþii Sarmisegetusa , preoteasa regatului (acesta fiind) singurul motiv în slujba zeului Rãzboiului .
Opritã este cearta.


Segmentarea/traducerea , provizorie , pe care am obþinut-o eu este urmãtoarea


DECEBALO ONTURNO GiE DIGEONO .
LU BESERO POESTA DAKO PANT GECIO MISA KE CITA SARMIGETUSO GiEO. 
PONTA SOLOR ACiINO ONANCiA DIEO SABELO SEGiO KOROLYO.

Decebalã înturnã g(l)ie digeunã .
Lu Veserã pãstã dacã pant(î) geciã misã cã cita Sarmisegetusã g(l)iã
Puntã solor acinã înãincea diã Sabelã segiã coroliã.
(dacã nu am pus corect ã ºi î , vã rog sã mã corectaþi)

Decebal returneazã  21 de þinuturi (glii , pãmânturi)
Lui Besero inapoi  zece titluri dacice de punere in posesie  din teritoriile cetãþii Sarmisegetusa.
Punte de soare înaintea lui , aici unde Sabelo aºeazã coroane (de flori)

LEXIC
ONTURNO - returneazã , lb.lat. in tornare = a returna , a înapoia
GIE - þinuturi (glie) , lb. greacã ge = pãmânt; lb.lat. gleba = întindere micã de pãmânt , moºioarã , bucãþicã
GECIO - 10 , lb.lat. decem = zece
DIGEONO - 21 , DI+GE(CI)+ONO , doi+zece+unu
POESTA - înapoi lb.greacã   
PANT - titlu , însemn (apare pe alte tãbliþe , semnificaþie fiindu-i atribuita tinând seama de contextul în care a fost folosit )
MISA - punere în posesie, lb.lat. missio = trimitere; (jur.) punere in posesie,  missus = trimitere , însãrcinare
CITA - cetate , lb.fr. citadelle = oraº intãrit , fortãreaþã
PONTA - punte , lb.lat. pontis = pod , punte
SOLOR - de soare , lb.lat. solaris = solar
ACiINO - aici unde , lb.lat. ad. hicce unde
ONANCEA - înaintea   
DIEO - a lui lb.fr. de, du lui = a, al lui
SEGiO - aºeazã , lb.lat. sedeo = a ºedea , a (se) aºeza
KOROLYO - coroane de flori , lb.lat. corolla diminutiv al subst. corona = coroanã, cununã


PS Ar fi interesant de observat ºi analizat desenul de pe aceastã tãbliþã , pentru a se face o corelaþie intre el si text . Din pãcate calitatea fotografiei nu este una prea bunã  .

Citat din: Kymosabe din  05 Aprilie 2008, 14:04:47
                                                                                                     Adrian Bucurescu
 
    Cele peste 100 de tãbliþe de plumb, ce provin de la Sinaia, sunt cu siguranþã geto-dacice întrucât cuprind:
-   un alfabet identic cu cel vechi romanesc, zis �chirilic�;
-   nume de zei, regi, cetãþi, ape etc., ce fac parte din istoria cunoscutã a Daciei;
-   imagini cu personaje îmbrãcate exact ca Dacii de pe Columna lui Traian, de pe monumentul de la     
    Adamclisi ºi de pe alte monumente cunoscute ca aparþinând culturii ºi civilizaþiei geto-dacice.
    Un alt argument în favoarea atribuirii acestor tãbliþe Dacilor este limba în care sunt scrise, asemãnãtoare cu limba românã ºi cu cea albanezã, ultima fiind socotitã de specialiºti ca singura  limba tracã  vorbitã în prezent.
   
     Tãbliþele de la Sinaia sunt de o importanþã covârºitoare pentru istoria ºi cultura noastrã, fiind prima oarã când aflãm ce spun Dacii despre ei înºiºi ºi despre duºmanii lor cei mai crunþi, Romanii. Importanþa lor constã nu numai în informaþiile istorice deosebit de valoroase ci ºi în frumuseþea artisticã, de multe ori la treapta de capodopere, literare ºi plastice. De fapt, tãbliþele de la Sinaia alcãtuiesc epopeea poporului daco-roman, Mioriþa fiind doar un rezumat al acesteia.

Citat din: Florin Croitoru din  07 Aprilie 2008, 23:14:23
DACEBALO ONANCEA DU ARMOSA DACO CEO ADESO SO NTO DO MUVIOILA DU PORIRESO SARMIGETAUSA.  ACI NAOI LADU PUSERO(M). STO PESTE ARMOSA RUMUNOS(Î).

Citat din: Kymosabe din  08 Aprilie 2008, 17:40:36
DECEBALO   ONANCEA DU ARMOSA DAKO CEO ADESO SONTA  DO MYCiIO ILA DU PORERE SO SARMIGETAUSA . ACiINO ILA DU POSERE STO PESTE ARMOSA RUMUNOS .
BOEROBYSTO PORCiEDO ON SONTO PYOMIONU
MONGAYO PORCiEDO ON SONTO DUE BOEROBHSTEO
E PORCiEDO OE SONTO LO PUSO ACiINO AYO
ONTORNYO ON SONTO KARECiE SYO
PURCiEDO MUI SONTO LO PIOLO
BERTO ON SONTA LU ELO BOERUBISTO

Citat din: Florin Croitoru din  08 Aprilie 2008, 19:34:55
BOEROBYSTO PORCiEDO ON SONTO PYOMIONU
MONGAYO PORCiEDO ON SONTO DUE BOEROBHSTEO
E PORCiEDO OE SONTO LO PUSO ACiINO AYO
ONTORNYO ON SONTO KARECiE SYO
PURCiEDO MUI SONTO LO PIOLO
BERTO ON SONTA LU ELO BOERUBISTO

Citat din: Kymosabe din  13 Aprilie 2008, 13:51:47
Pe ansamblu , pe aceste plãcute sunt consemnate evenimente istorice , sociale ºi religioase (repet dacã traducerile realizate sunt corecte cât de cât)  .
   

Citat din: darieglobur din  13 Aprilie 2008, 14:03:28
ele sunt un fel de cronici ale vremurilor, sa spunem asa. insa problema esentiala este stabilirea autenticitatii acestora, caz in care tablitele ar reprezenta o sursa exceptional de valoroasa de cunoastere a limbii dace. linia "ortodoxa" a istoricilor si filologilor romani considera ca nu putem vorbi despre o scriere daca.

   Bunã ziua.
Sunt nou aici,dar pasiunea mea e veche,aºa cã urmãresc cu interes tot ceea ce publicaþi aici.Referitor la acest capitol,al placuþelor de la Sinaia,dacã ne luãm dupã aceste traduceri,atunci NOI NU SUNTEM URMAªII ROMEI,SUNTEM URMAªII RROMILOR!.Ce mã mirã este faptul ca nimeni nu a observat(sau nu a vrut sã observe) asemanarea cu limba rroma.Iatãsi niºte exemple:
http://www.youtube.com/watch?v=ST3aDwM7W4I
http://www.youtube.com/watch?v=zQMU5c0EyRQ
http://www.youtube.com/watch?v=cpXOsV8MAtA
  ºi exemplele ar putea continua.
Sigur cã cã de fapt lucrurile stau altfel,ºi pentru asta trebuie un pic de istorie a rromilor:

1374 (1385?), prima atestare documentara a robiei rromilor pe teritoriul romanesc (Dan I Voievod daruieste ctitoriei sale, minastirea Vodita, "40 de atigani")

1424, prin Constitutie, rromii din Transilvania erau condusi de un voievod

1570, prima atestare a vinzarii de robi lautari ("Tampla lautar, Stanciu lautar si Rustea lautar")

1588, Dieta Ardealului desfiinteaza primul Voievodat al tiganilor

1595, aprilie - august, domneste in Moldova Stefan Razvan, fiul unui rob rrom si al unei femei libere, ucis, in luna decembrie a aceluiasi an, in lupta cu polonii

1612, Dumitru se vinde "dirept un cal si dirept 600 bani (aspri) si mi-au dat fier, 20 oca, drept 200 bani, de mi-am facut ciocane si mi-au dat o pereche de foi drept 1 galben, si am mai luat eu Dumitru tiganul ughi sase de m-am platit de un Turc, ce mi-a cazut asupra"

1641, Ionascu fecior lui Ursu Piscoaei este vindut "drept un poloboc de miare, pretuit drept zece galbeni, cu feciorii lui ce-i va avea"

1646, starea materiala paupera a robilor face ca Pravila lui Vasile Lupu sa stipuleze: "Tiganul, sau tiganca lui, sau copilul, de va fura o data sau de doua ori si de trei gaina, gisca sau alt lucru micsor, sa se iarte; iara de va fi alt lucru mai mare furat, sa sa cearte ca si fiece fur".

1712, anul atestarii robiei rromilor in Ardeal

1748, Maria Tereza recunoaste, prin Statut, breasla aurarilor

1760, inceputul programului de asimilare fortata a rromilor din Transilvania

1766, in Sobornicescul Hrisov se intareste interdictia casatoriei mixte: "De se va dovedi, dupa facerea nuntii, ca unul dintre soti este rob, se desparteste nunta indata, ca si cum s-ar fi intimplat moarte"

1767, inceputul colonizarii in Transilvania a rromilor din Imperiul austro-ungar, ca "neubanater" si "ujmaghiar" (Maria Tereza)
1780, se naste, la Iasi, intr-o familie de lautari robi, ca fiu al starostelui de lautari Stan, Barbu Lautaru, personaj celebru al muzicii lautaresti din Moldova si Muntenia, a carui maiestrie a lasat urme profunde in creatia lui Frantz Liszt ("Rapsodia romana pentru pian", "Cantece de pahar" etc.)

1783, iunie, 19, dezrobirea rromilor din Bucovina

1784, Iosif, "tiganul de pe Cris", din localitatea Cioara, este martirizat, alaturi de Horea, Closca si cei 40 de capitani

1785, Iosif al II-lea desfiinteaza robia in Ardeal

1789, rromii din Ardeal sint acceptati in scoli si biserici

1796, se naste, la Sliven (Bulgaria), intr-o familie de rromi caldarari, Anton Pann (mort 1854), pe numele adevarat Antonie Pantaleon Petroveanu, fiul lui Pantaleon Petrov si al Tomaidei, unul din fondatorii literaturii populare culte romanesti. Anton Pann, tributar ideilor acelor vremi (etnicitate = cetatenie), inaugureaza seria unor mari artisti de nationalitate rroma, care se exprima in cultura vernaculara, respectiv romana, fenomen inca actual (ex.: Mircea Ciobanu, Ion Voicu etc.)

1798, recunoasterea dreptului la libertate a primului "jurist" rrom, Stan Stoica

1800, egumenul manastirii Govora da "o fata de tigan schimb pentru o pereche de tingiri de arama"

1814, in Codul Calimach se intareste interdictia casatoriilor mixte: "Intre oameni liberi si robi nu se incheie casatorie"

1820, august, 24, moare, la Lvov, Ion Budai Deleanu (n.1770 sau 1763), autor al singurei epopei realizate in literatura romana, opera de valoare europeana

1821, un taraf de lautari, in timpul revolutiei condusa de Tudor Vladimirescu, este masacrat alaturi de "batalionul sacru"

1834 - 1835, in cadrul Falansterului din Scaieni / Prahova, edificat de Theodor Diamant, conform ideilor fourieriste, rromii sint considerati egali in drepturi

1834, in Regulamentul Organic se stipuleaza ca "Tiganul este o persoan&atilde; ce atarn&atilde; de altul cu averea si familia sa" (cap. II)

1837, august, 2, sub semnatura Michel de Kogalnitchan, apare, la Berlin, studiul "Esquisse sur l`histoire, les moeurs et la langue des Cigains, connus en France sous le nom des Bohemiens", o compilatie din autori germani, dar cu o cariera prodigioasa in Romania. Traducerea studiului va fi realizata in 1900, la Iasi, de catre Gh.Ghibanescu, sub titlul "Schita despre tigani (Desrobirea tiganilor)", Biblioteca pentru toti, nr.394.

1839, s-a nascut, la Ploiesti, Barbu Constantinescu (mort in 1891), doctor in filosofie, cunoscator al limbii rromani, autorul primelor studii si cercetari aprofundate referitoare la rromii din Romania, intre care "Probe de limba si literatura tiganilor din Romania" (Bucuresti, 1878)

1844, ianuarie, 31, eliberarea robilor domnesti, in Moldova

1847, octombrie, 18, reprezentarea, in deschiderea stagiunii Teatrului din Iasi, a melodramei "Mulatrul", de Saint-Pierre, prelucrata si inscenata tendentios, cu evidenta aluzie la Dezrobirea robilor tigani din Moldova (robilor manastiresti si boieresti, cei domnesti fiind dezrobiti in 1844), fapt care a provocat reactia boierimii; spectacolul si, in special, Matei Millo (presupusul autor al prelucrarii) au fost fluierati de slugile boieresti, trupa de teatru dizolvata, iar reprezentatiile la Teatrul Mare de la Copou incredintate antreprenorului italian Luzzato

1847, februarie, 11, eliberarea robilor domnesti si minastiresti, in Tara Romaneasca

1848, iunie, 26, revolutionarii pasoptisti declara dezrobirea robilor boieresti / particulari. Prin inabusirea Revolutiei, de catre Fuad Pasa, se revine asupra deciziei, fapt care provoaca cel mai mare val de migratie a rromilor inspre Occident, in special in Franta

1850 - 1858, apare, la Iasi, "Zimbrul", care a promovat, sistematic, abolirea robiei tiganilor in Tarile Romane. In perioada 24 iulie - 27 noiembrie 1855, incepe tiparirea romanului "Coliba Mariucai", de V.Alessandresco, ramas neterminat, inspirat de "Coliba unchiului Tom" (Harriet Beecher Stowe), care - intr-o maniera sentimentala - evidentiaza necesitatea Dezrobirii "sclavilor tiganesti"

1853, noiembrie, 24, M.Kogalniceanu tipareste, la Iasi, studiul "Ochire istorica asupra sclaviei", ca prefata la "Coliba lui Mos Toma" de H.B.Stowe (trad. T.Codrescu), in care cerceteaza originea sclaviei si diversele etape pe care aceasta le-a strabatut: sclavia antica, formele serbiei in Franta, Germania, Austria, Polonia si Tarile Romane

1855, decembrie, 22, abolirea robiei rromilor, in Moldova

1856, februarie, 20, abolirea robiei rromilor din Tara Romaneasca

1856, iulie, 9, se naste, la Brasov, Heinrich von Wlislocki, etnolog transilvanean ( mort la 19 februarie 1907, la Sebes), autor al unor cercetari aprofundate "asupra vietii si obiceiurilor" rromilor din Transilvania

sursa:http://www.romanothan.ro/romana/istorie/breviar.htm

Am îngroºat 2 date,ambele legate de Împãrãteasa Maria Tereza.De ce? Pentru cã aceste date sunt foarte importante in istoria acestor plãcuþe.Astfel,dupã 1748,odatã cu recunoaºterea breslei aurarilor,aceºtia au hotãrât ca trebuie sa existe o istorie care sã-i cuprindã ºi pe ei,adica etnia rromã.Aºa cã un rom a fost trimis la studii,cu ajutorul împarãtesei,pentru a consemna apoi istoria acestui neam.ªi pentru cã breasla aurarilor a fost cea care dorea aceste scrieri,acestea s-au fãcut in aur,pe placuþe frumos meºteºugite.Însã în mod paradoxal,rromul trimis la studii nu a invãþat limba oficialã a imperiului,ci a studiat limba veche româneascã!De aceea,plãcuþele au fost scrise în aceastã limba,care nu era stapânita la perfecþie de acest rrom,de unde ºi multele erori de scriere.
   Dupã scrierea lor,plãcuþele au avut o soartã foarte ciudatã,fiind confiscate dupã 1800,ºi schimband apoi stãpân dupã stãpân,odatã cuscaderea numãrului lor.O parte dintre ele se gasesc ºi acum în Turcia,prin diferite colecþii,iar istoria câtorva zeci a fost deja prezentatã aici,aºa cã nu o mai repet.
   Iatã care este istoria adevaratã a acestor plãcuþe,care sunt amintite ºi în multe legende ale poporului rrom,ºi care povesesc într-adevãr fapte de vitejie ale poporului român,din timpuri strãvechi.
   Sper cã nu v-am plictisit cu aceasta scriere,si o sã mai aduc dovezi care sã dovedeascã apropierea limbii de pe plãcuþe de limba rromã.   Vã mulþumesc!

@Toma: exista o explicatie: limba daca a fost mama tuturor limbilor lumii iar Dacia a fost leaganul civilizatie de unde sau raspndait dacii peste tot in lume, ajungand chiar si in India. Prin urmare si tiganii sunt tot un fel de daci si prin urmare normal ca vorbesc limba daca. Ti se pare ceva anormal in explicatia aceasta? Mie da. E prea trasa de par ca si traducerile placutelor.  Kymbosabe doar prezinta materialul.
Personal am mai spus si repet: daca traducerea referitoare la Mihai Viteazu este corecta atunci placutele referitoare la el sunt specifice sec XIX si nu sec XVII (am explicat de ce), fapt care indica un fals, iar odata ce acesta idee apare asupra unei placute se intinde la toate.
Ca o explicatie se poate construi, e o alta chestiune. De ex: Mihai Viteazu si cei care au facut placutele faceau parte dintrun ordin secret care apoi se va transforma intr-o organizatie secreta care in anii 80 era departementul Zero al securitatii! Pentru demonstratii de aceste gen nici macar nu trebuie sa te scremi prea mult ca sa iasa. Problema e sa le demonstrezi mai ales ca argumentatia : Demonstreaza tu ca nu e adevarat are un aspect cretin deoarece daca cineva vine cu o teorie trebuie sa o si demonstreze...

Citat din: LupinThe3rd din  17 Aprilie 2008, 10:50:55
...Mihai Viteazu si cei care au facut placutele faceau parte dintrun ordin secret care apoi se va transforma intr-o organizatie secreta

Chiar a facut. Totzi domnitorii din ramura Draculeshtilor (sau macar o mare parte din ei) shi împaratzii Asaneshti au facut parte dintr-o organizatzie secreta cunoscuta sub numele de Igypsia Ecclesia.

Citat din: LupinThe3rd din  17 Aprilie 2008, 10:50:55
...care in anii 80 era departementul Zero al securitatii!

Aici exagerezi... hai sa nu-l imitam pe Pavel Corutz! Se pricepeau bajetzii de la Secu la istoria Daciei precum Iliescu la limba engleza. Sau chiar mai putzin...

Citat din: TomaNecredinciosul din  17 Aprilie 2008, 10:34:44
[...]Am îngroºat 2 date,ambele legate de Împãrãteasa Maria Tereza.De ce? Pentru cã aceste date sunt foarte importante in istoria acestor plãcuþe.Astfel,dupã 1748,odatã cu recunoaºterea breslei aurarilor,aceºtia au hotãrât ca trebuie sa existe o istorie care sã-i cuprindã ºi pe ei,adica etnia rromã.Aºa cã un rom a fost trimis la studii,cu ajutorul împarãtesei,pentru a consemna apoi istoria acestui neam.ªi pentru cã breasla aurarilor a fost cea care dorea aceste scrieri,acestea s-au fãcut in aur,pe placuþe frumos meºteºugite.Însã în mod paradoxal,rromul trimis la studii nu a invãþat limba oficialã a imperiului,ci a studiat limba veche româneascã!De aceea,plãcuþele au fost scrise în aceastã limba,care nu era stapânita la perfecþie de acest rrom,de unde ºi multele erori de scriere.
   Dupã scrierea lor,plãcuþele au avut o soartã foarte ciudatã,fiind confiscate dupã 1800,ºi schimband apoi stãpân dupã stãpân,odatã cuscaderea numãrului lor.O parte dintre ele se gasesc ºi acum în Turcia,prin diferite colecþii,iar istoria câtorva zeci a fost deja prezentatã aici,aºa cã nu o mai repet.
   Iatã care este istoria adevaratã a acestor plãcuþe,care sunt amintite ºi în multe legende ale poporului rrom,ºi care povesesc într-adevãr fapte de vitejie ale poporului român,din timpuri strãvechi.
   Sper cã nu v-am plictisit cu aceasta scriere,si o sã mai aduc dovezi care sã dovedeascã apropierea limbii de pe plãcuþe de limba rromã.   Vã mulþumesc!

Interesantã observaþie , dar  nu trebuie sã uitãm  cã limba românã ºi limba rromã au in comun sanskrita.

Cãt despre istoria þiganilor voi relata o legendã care îi va plãcea sigur lui Urban. :-D

Atunci când au apãrut în Europa , primii þigani  se prezentau ca fiind pelerini din Egipt , într-o cãlãtorie de penitenþã , întru iertarea pãcatelor strãmosilor lor care  îl ,,renegaserã'' pe Iisus .
Aceasta poveste i-a induioºat pe oamenii Bisericii din acea vreme care i-au tratat cu generozitate .
Un boier braºovean (mai pãcãtos  :lol:) scria în registrul sãu cã a dat acestor pelerini sãraci 40 de oi, pentru ca atunci când se vor întoarce in Egipt, in drumul lor sã se roage la Ierusalim pentru mântuirea sufletului sãu.

Probabil  , vãzând cât de naivi ºi creduli sunt  românii , þiganii au crezut cã au ajuns intr-un Paradis al Fraierilor . Insã s-au înºelat , pentru cã fraierii i-au fãcut sclavii  lor pentru câteva secole.   :lol:

Citat din: Kymosabe din  17 Aprilie 2008, 13:06:44

Interesantã observaþie , dar  nu trebuie sã uitãm  cã limba românã ºi limba rromã au in comun sanskrita.

CORECT

Citat

Cãt despre istoria þiganilor voi relata o legendã care îi va plãcea sigur lui Urban. :-D

Atunci când au apãrut în Europa , primii þigani  se prezentau ca fiind pelerini din Egipt , într-o cãlãtorie de penitenþã , întru iertarea pãcatelor strãmosilor lor care  îl ,,renegaserã'' pe Iisus .
Aceasta poveste i-a induioºat pe oamenii Bisericii din acea vreme care i-au tratat cu generozitate .
Un boier braºovean (mai pãcãtos  :lol:) scria în registrul sãu cã a dat acestor pelerini sãraci 40 de oi, pentru ca atunci când se vor întoarce in Egipt, in drumul lor sã se roage la Ierusalim pentru mântuirea sufletului sãu.

Probabil  , vãzând cât de naivi ºi creduli sunt  românii , þiganii au crezut cã au ajuns intr-un Paradis al Fraierilor . Insã s-au înºelat , pentru cã fraierii i-au fãcut sclavii  lor pentru câteva secole.   :lol:

Nu numai lui Urban... Thanks, Kymo!

Citat din: LupinThe3rd din  17 Aprilie 2008, 10:50:55
@Toma: exista o explicatie: limba daca a fost mama tuturor limbilor lumii iar Dacia a fost leaganul civilizatie de unde sau raspndait dacii peste tot in lume, ajungand chiar si in India. Prin urmare si tiganii sunt tot un fel de daci si prin urmare normal ca vorbesc limba daca. Ti se pare ceva anormal in explicatia aceasta? Mie da. E prea trasa de par ca si traducerile placutelor.  Kymbosabe doar prezinta materialul.
Personal am mai spus si repet: daca traducerea referitoare la Mihai Viteazu este corecta atunci placutele referitoare la el sunt specifice sec XIX si nu sec XVII (am explicat de ce), fapt care indica un fals, iar odata ce acesta idee apare asupra unei placute se intinde la toate.
Ca o explicatie se poate construi, e o alta chestiune. De ex: Mihai Viteazu si cei care au facut placutele faceau parte dintrun ordin secret care apoi se va transforma intr-o organizatie secreta care in anii 80 era departementul Zero al securitatii! Pentru demonstratii de aceste gen nici macar nu trebuie sa te scremi prea mult ca sa iasa. Problema e sa le demonstrezi mai ales ca argumentatia : Demonstreaza tu ca nu e adevarat are un aspect cretin deoarece daca cineva vine cu o teorie trebuie sa o si demonstreze...

Evident trad aceea ref la MIhai e aiuristicã; observaþi acordurile gramaticale din acel text.

Citat din: Lone Ranger din  17 Aprilie 2008, 13:00:09
Chiar a facut. Totzi domnitorii din ramura Draculeshtilor (sau macar o mare parte din ei) shi împaratzii Asaneshti au facut parte dintr-o organizatzie secreta cunoscuta sub numele de Igypsia Ecclesia.

Ce este Igypsia Ecclesia? Cine a descoperit-o? Cand eram mic existau niste romane cavaleresti cu Mircea cel Batran undese vorbea de un ordin cavaleresc intemeiat de Mircea, ordin ce era asemanator Ordinului Dragonului? Vorba aia: mai in gluma nu am gasit-o pe google decat aici... Care sunt refereintele vremii la aceasta organizatie secreta? Simboluri? samd...

Citat din: LupinThe3rd din  17 Aprilie 2008, 14:39:04
Ce este Igypsia Ecclesia? Cine a descoperit-o? Cand eram mic existau niste romane cavaleresti cu Mircea cel Batran undese vorbea de un ordin cavaleresc intemeiat de Mircea, ordin ce era asemanator Ordinului Dragonului? Vorba aia: mai in gluma nu am gasit-o pe google decat aici... Care sunt refereintele vremii la aceasta organizatie secreta? Simboluri? samd...

Romanele alea cavalereshti ale lui Ioan Dan mi-au încîntat shi mie copilaria... Actziune, mai ceva ca-n "cei Trei Mushchetari" shi seria Cavalerul de Pardaillan plus un umor de te strîmbi de rîs!
Nu, aici e vorba de o chestie mult mai serioasa, cu ramificatzii templiere chiar. He-he-he, daca shtia Dan Brown... Daca trece prin Frankfurt, pls nu-i da ideea!!!! :-D Just kidding...

Prin anii '20 a aparut o carte, semnata de un anume Emilian C. Grigorash, un tip care se ocupa de criptografie. Mai exact, de inscriptzii criptate in fresce bisericeshti din Muntenia, Oltenia, Serbia shi Bulgaria. Omu' daduse peste ceva superinteresant, am scrijelit shi eu la vremea mea un articol inspirat de cartea lui. Anyhoo, pentru amatorii de enigme ale istoriei, este un "must read". Va trebui sa gasesc articolul, sa-l scanez sau sa-l dau din nou la cules si sa-l postez, i-am shi promis ceva lui Kymo in acest sens, dar cum stau cu timpul shi de ce, shtii prea bine...

Citat din: Kymosabe din  16 Aprilie 2008, 13:38:21

DECEBALO ONTURNO GiE DIGEONO .
LU BESERO POESTA DAKO PANT GECIO MISA KE CITA SARMIGETUSO GiEO. 
PONTA SOLOR ACiINO ONANCiA DIEO SABELO SEGiO KOROLYO.

Decebal returneazã  21 de þinuturi (glii , pãmânturi)
Lui Besero inapoi  zece titluri dacice de punere in posesie  din teritoriile cetãþii Sarmisegetusa.
Punte de soare înaintea lui , aici unde Sabelo aºeazã coroane (de flori)

PS Ar fi interesant de observat ºi analizat desenul de pe aceastã tãbliþã , pentru a se face o corelaþie intre el si text . Din pãcate calitatea fotografiei nu este una prea bunã  .

Cred cã varianta mai corectã pentru ultima propoziþie ar fi

Punte de soare înainte , unde Zeul Sabelo aºeazã coroana .
DIEO - zeul . lat. deus

(http://img177.imageshack.us/img177/2246/13510ar7.jpg)

Desenul de pe tabliþã are in centru un altar , în stângã cãruia este reprezentat Decebal având deasupra capului steagul pãtrat cu emblema capului de bovideu (FIG.1) , iar în dreapta un cavaler pe cal , însoþit de doi oºteni (FIG.3).
Deasupra altarului , este reprezentatã o persoanã (dl. Romalo afirmã cã ar fi un înger sau un copil) flancatã de  doi sfincºi care îi aºeazã o coroanã pe cap (FIG.2)
Detaliu
(http://img524.imageshack.us/img524/1940/1352dl0.jpg)

ºi un individ cu aripi (probabil zeul Sabelo ) care þine în mânã o coroanã (FIG.4) .
Detaliu
(http://img76.imageshack.us/img76/106/1351mt9.jpg)

@Kymosabe
Povestioara postata de tine ceva mai devreme (aia de care ziceai ca l-ar amuza pe Urban) mi-a adus aminte de o keckstie superhaioasa - tocmai buna de Pagina Comica - pe care am vazut-o mai acum cîteva saptamîni la tembelizor.
Un reprezentant al etniei bronzate pe cale genetica afirma ca "voi trebuie sa ne spunetzi rromi, nu tzigani" întrucît "cuvîntul vine din sanscrita shi înseamna OM". Dupa care a urmat sublinierea:
"Asha spuneau sanscritzii!"
Va las pe voi (Kymo & Co) sa adaugatzi aici ce emoticoane  - rînjitoare sau nu - avetzi chef...

Citat din: Lone Ranger din  17 Aprilie 2008, 15:58:24
@Kymosabe
Povestioara postata de tine ceva mai devreme (aia de care ziceai ca l-ar amuza pe Urban) mi-a adus aminte de o keckstie superhaioasa - tocmai buna de Pagina Comica - pe care am vazut-o mai acum cîteva saptamîni la tembelizor.
Un reprezentant al etniei bronzate pe cale genetica afirma ca "voi trebuie sa ne spunetzi rromi, nu tzigani" întrucît "cuvîntul vine din sanscrita shi înseamna OM". Dupa care a urmat sublinierea:
"Asha spuneau sanscritzii!"
Va las pe voi (Kymo & Co) sa adaugatzi aici ce emoticoane  - rînjitoare sau nu - avetzi chef...

Cuvântul atsinkani (þigan ) provine din limba greacã ºi înseamnã ,,de neatins, intangibil'' , fiind atribuit la inceput membrilor unei secte ce refuzau contactul fizic cu alte persoane .
Ulterior , când strãmoºii rromilor au pãtruns în Imperiul Bizantin, pe la jumãtatea sec. al XI-lea , ei au fost catalogaþi cu acest apelativ, atsinkani, intrucât se comportau similar, refuzând contactul cu populaþia din jur , pe care o considerau spurcatã , impurã .
Aceastã atitudine , întâlnitã ºi azi la grupurile de rromi, ar fi o reminiscenþã a interdicþiilor de contact între caste, specificã societãþii indiene .

Concluzie : Termenul de þigan nu are sens peiorativ , strãmoºii rromilor erau rasiºti , rromii de azi  sunt rasiºti, ºi inculþi . :wink:

Citat din: Kymosabe din  17 Aprilie 2008, 16:56:51
Concluzie : Termenul de þigan nu are sens peiorativ , strãmoºii rromilor erau rasiºti , rromii de azi  sunt rasiºti, ºi inculþi . :wink:

Shi intolerantzi cît cuprinde...

Citat din: Lone Ranger din  17 Aprilie 2008, 17:01:58
Shi intolerantzi cît cuprinde...

ªi aroganþi cât cuprinde , ºi ... :lol:
Ai citit ºtirea cu Brusli ºi Cichicean ? :lol: :lol:

Suntem off-topic.

Citat din: Kymosabe din  17 Aprilie 2008, 17:04:50
ªi aroganþi cât cuprinde , ºi ... :lol:
Ai citit ºtirea cu Brusli ºi Cichicean ? :lol: :lol:

Suntem off-topic.

'Ai, lasa, mah, poa' fac shi moderatorii o exceptzie pentru ~ashtia doi sanskritzi  :evil: de elita... :-D

Aºa cum am promis,revin cu alte informaþii despre istoria acestor plãcuþe,lãsând la o parte mesajele de mai sus,care nu fac decât sã abatã atenþia de la acest subiect.
  În primul rând se impun 2 menþini:prima este cã scrierea acestor plãcuþe s-a întins pe câþiva zeci de ani,iar a doua este cã numãrul lor a fost mult mai mare decât se stie.
Sigur,cele mai cunoscute sunt cele ''descoperite'' la Sinaia.În realitate,acele placute(doar o parte,care se aflau ''la vedere'') au fost confiscate din ºatra de la Timiºoara,dupa ce Carol I a aflat de acestea,fiind interesat de valoarea lor in aur,nicidecum de valoarea ''istoricã''.Tocmai de aceea,la plângerile repetate ale bulibaºei de la Timiºoara,care solicita înapoierea ''istoriei'',Carol I a dispus copierea acestor plãcuþe ºi realizarea acestora din urma din plumb.Din nefericire,aceste plãcuþe din plumb nu au mai ajuns niciodata în posesia tiganilor.
  Spuneam în mesajul anterior ca existã plãcuþe în colecþiile particulare din Turcia.Acestea au ajuns acolo datoritã lui Fuad Paºa,care în iunie 1948 îºi aduce contribuþia la înãbuºirea revoluþiei paºoptiºtilor,iar þiganii încep migrarea spre alte þãri,plãcuþele fiind folosite drept ''permise de trecere''.
   Alte plãcuþe au ieºit la vedere in 1942,odatã cu începerea procesului de deportare a þiganilor în Transnistria,folosite de cãtre þigani ca ºi platã,pentru a obþine ''iertarea'' ºi pentru a scãpa de deportare.
Este greu de spus dacã se mai aflã astfel de plãcuþe din aur în posesia þiganilor,foarte probabil cã dacã au mai fost,dupã 1989 au luat drumul colecþiilor particulare din toata lumea,mai ales cã valoarea lor intrinsecã a crescut datoritã legendelor care le poziþioneazã temporal în urmã cu multe sute de ani.

iatã ºi alte informaþii despre limba þigãneascã:

Limba romanesh (romani sau tiganeasca) ramâne unica reprezentanta europeana a grupului indo-iranian apartinând familiei indo-europeene. Romanesh a pastrat în mare parte mostenirea limbilor din India de Nord, în mod particular /indi si rajasthani/ din care 60% deriva din vocabularul de baza. Romanesh sau tiganeasca este uneori considerata ca apartinând unui subgrup indian sau chiar a treia ramura indo-iraniana ca singura limba - tiganeasca. Cu toate ca limba tiganilor are originea în sanskrita si alte limbi din nordul Indiei, ea s-a fragmentat în multiple varietati dialectale îmbogatita de termeni persani, armenieni, grecesti, slavi sau românesti. De câteva decenii, radacinile anglo-saxone au impregnat vocabularul modern, tehnic si stiintific. Varietatile tiganilor din Europa de Est au conservat gramatica indiana, ca fond lexical de origine sanskrita. În acelasi timp, varietatile tiganesti din Vestul Europei s-au creolizat (jargonul negrilor din colonii) devenind anglo-romanesh (anglicizat), manush (germanizat), sinto-italian, calo-spaniol. În general, tânara generatie pare sa fi abandonat în mod progresiv limba stramoseasca, ceea ce poate fi resimtit ca o pierdere a identitatii tiganilor. De câtva timp, lingvistii sunt preocupati si de existenta acestei limbi, fapt pentru care limba a fost dotata cu un alfabet si face obiectul unei standardizari.

Câteva exemple de sinonime: ROM - este numele masculin pe care tiganii si l-au atribuit ei însisi, care înseamna . Folosesc de asemenea ROMNI, la feminin, si Roma, la plural masculin si feminin. Termenul de ROM este atribuit tiganilor din Europa centrala.

TIGAN - din cuvântul grec /athinganos/, care înseamna acel care nu vrea nici sa atinga, nici sa fie atins.

GITAN - acestia au ajuns în Grecia în secolul IX, tiganii regrupându-se în Peloponez, la poalele muntelui Gype. Mai târziu, voiajorii italieni au numit acest loc Micul Egipt, pe locuitori numindu-i egyptiano.Acelasi nume de Gitano exista în Spania, Portugalia si Franta, si Gypsy în Marea Britanie. În Franta, cuvântul GITAN este atribuit tiganilor din /Midi / care traiesc aproape de Sainte-Marie-de-la-Mer.

BOEMIENI - sunt primii tigani ajunsi în Franta venind din Boemia (regiune din Cehia).

MANOUSH - acest termen de origine tiganeasca provine din cuvântul MNOUCH si înseamna barbat. Se spune ca serveste subliniind /mustatza si barba/ pe care o purtau cea mai parte a gitanilor. În Franta, manushii sunt în general instalati aproape de râul Loire.

****************
Trad.subs. din /SOURCE/ Malherbe,Michel. Les langages de l\'humanité,Paris,Robert Laffont, 1995.

sursa:http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?care=2505

Citat din: TomaNecredinciosul din  18 Aprilie 2008, 11:12:17
Aºa cum am promis,revin cu alte informaþii despre istoria acestor plãcuþe,lãsând la o parte mesajele de mai sus,care nu fac decât sã abatã atenþia de la acest subiect.
  În primul rând se impun 2 menþini:prima este cã scrierea acestor plãcuþe s-a întins pe câþiva zeci de ani(de unde ºtiþi ?),iar a doua este cã numãrul lor a fost mult mai mare decât se stie.(îseamnã cã þiganii trebuie sã mai aibã niºte plachete din astea,doar nu le-o fi dat chiar pe toate.....)
Sigur,cele mai cunoscute sunt cele ''descoperite'' la Sinaia.În realitate,acele placute(doar o parte,care se aflau ''la vedere'') au fost confiscate din ºatra de la Timiºoara(???),dupa ce Carol I a aflat de acestea,fiind interesat de valoarea lor in aur,nicidecum de valoarea ''istoricã''.Tocmai de aceea,la plângerile repetate ale bulibaºei de la Timiºoara,care solicita înapoierea ''istoriei''(unde s-a plîns? Care bulibaºã?),Carol I a dispus copierea acestor plãcuþe ºi realizarea acestora din urma din plumb(deci era totuºi interesat de istorie acest Carol......).Din nefericire,aceste plãcuþe din plumb nu au mai ajuns niciodata în posesia tiganilor.
  Spuneam în mesajul anterior ca existã plãcuþe în colecþiile particulare din Turcia(vreo adresã pe net ?).Acestea au ajuns acolo datoritã lui Fuad Paºa(ce bine mai ºtiþi !!),care în iunie 1948 îºi aduce contribuþia la înãbuºirea revoluþiei paºoptiºtilor(visaþi; în 1848 nici nu era necesarã intervenþia armatei turceºti pt cã revoluþia din Valahia a fost un mic foc de paie iar în Moldova doar s-au gîndit sã facã revoluþie ºi au ajuns pînã la nivel de ºedinþã),iar þiganii încep migrarea spre alte þãri(hai lasã-mã !! ),plãcuþele fiind folosite drept ''permise de trecere''.(erau din aur ? Asa de mari si grele ?)
   Alte plãcuþe au ieºit la vedere in 1942,odatã cu începerea procesului de deportare a þiganilor în Transnistria,folosite de cãtre þigani ca ºi platã(pãi,parcã fuseserã confiscate pe vreme lui Carol),pentru a obþine ''iertarea'' ºi pentru a scãpa de deportare.(ºi ãia de au luat aºa o ºpagã,toþi ai dreacu le-a topit)
Este greu de spus dacã se mai aflã astfel de plãcuþe din aur în posesia þiganilor,foarte probabil cã dacã au mai fost,dupã 1989 au luat drumul colecþiilor particulare din toata lumea,mai ales cã valoarea lor intrinsecã a crescut datoritã legendelor care le poziþioneazã temporal în urmã cu multe sute de ani.(cu sute ? Pãi atunci dv sau unii þigani ar putea uºor sã ne citeascã textele; treaba e ca ºi rezolvatã.Citiþi-ne un text)

/quote]

Citat din: TomaNecredinciosul din  18 Aprilie 2008, 11:12:17
În realitate,acele placute(doar o parte,care se aflau ''la vedere'') au fost confiscate din ºatra de la Timiºoara,dupa ce Carol I a aflat de acestea,fiind interesat de valoarea lor in aur,nicidecum de valoarea ''istoricã''.Tocmai de aceea,la plângerile repetate ale bulibaºei de la Timiºoara,care solicita înapoierea ''istoriei'',Carol I a dispus copierea acestor plãcuþe ºi realizarea acestora din urma din plumb.Din nefericire,aceste plãcuþe din plumb nu au mai ajuns niciodata în posesia tiganilor.

Sã înþeleg  cã bulibaºa de la Timiºoara era interesatã mai mult de valoare lor culturalã decât cea materialã  .
Hai sã fim serioºi .
Pe aceste plãcuþe nu este prezentatã o istorie a rromilor , ci una a românilor .
Iar rromii nomazi , nu cred cã s-au transformat peste noapte în patrioþi ºi iubitori ai istoriei poporului  care i-a exploatat ºi umilit timp de secole .
Dacã aceste tãbliþe ar fi fost vreodatã în posesia rromilor acestea ar fi ajunse salbe de aur sau , în cel mai rãu caz , canini ºi molari de aur (bling , bling  :wink: ).
Dacã aceste tãbliþe sunt intr-adevãr falsuri din sec. al XIX-lea, este posibil ca autorul lor sã fi apelat la serviciile unui meºter þigan .Pâna aici se poate merge cu presupusul în ceea ce priveºte implicarea þiganilor în aceasta poveste .Nimic mai mult .
Sã spui cã  acestea tãbliþe au aparþinut ,,patrimoniului cultural þigãnesc'' mi se pare o glumã + epitet .
Dacã , printr-o minune , vor apãrea ipoteticile tãbliþe din aur , sunt sigur cã se vor gasi câþiva marocani , cu pancarde la gât , care sã le revendice , aducând ca proba aceasta poveste .

Este doar o opinie personalã . Astept din parte dv. mai multe probe care sã demonstreze cã limba de pe aceste placuþe este romanes .

Citat din: Kymosabe din  18 Aprilie 2008, 13:09:48
Sã înþeleg  cã bulibaºa de la Timiºoara era interesatã mai mult de valoare lor culturalã decât cea materialã  .
Hai sã fim serioºi .
Pe aceste plãcuþe nu este prezentatã o istorie a rromilor , ci una a românilor .
Iar rromii nomazi , nu cred cã s-au transformat peste noapte în patrioþi ºi iubitori ai istoriei poporului  care i-a exploatat ºi umilit timp de secole .
Dacã aceste tãbliþe ar fi fost vreodatã în posesia rromilor acestea ar fi ajunse salbe de aur sau , în cel mai rãu caz , canini ºi molari de aur (bling , bling  :wink: ).
Dacã aceste tãbliþe sunt intr-adevãr falsuri din sec. al XIX-lea, este posibil ca autorul lor sã fi apelat la serviciile unui meºter þigan .Pâna aici se poate merge cu presupusul în ceea ce priveºte implicarea þiganilor în aceasta poveste .Nimic mai mult .
Sã spui cã  acestea tãbliþe au aparþinut ,,patrimoniului cultural þigãnesc'' mi se pare o glumã + epitet .
Dacã , printr-o minune , vor apãrea ipoteticile tãbliþe din aur , sunt sigur cã se vor gasi câþiva marocani , cu pancarde la gât , care sã le revendice , aducând ca proba aceasta poveste .

Este doar o opinie personalã . Astept din parte dv. mai multe probe care sã demonstreze cã limba de pe aceste placuþe este romanes .

E greu de crezut ca s-a dorit multiplicarea placutelor de Carol, de catre tigani, ca sa ramana ce, posteritatii...? Istoia noastra, scrisa de altii. Din cate stiu ca tiganii si-au dus cultura de-a lungul timpului, fara inscrisuri. Daca n-au facut-o pentru ei, s-o faca pentru noi...?
adi

Am citit multe trãznãi cu privire la aceste plachete de plumb,dar asta le întrece pe toate.Cum au ºtiut þiganii,mînvaþi-aº, sã scrie de rumuni,riomai (ãºtia-i alþii) , de dacebalã ?.....Auzi,nenicuþã, nu vrei sã cînþi asta în alt loc ºi sã nu mai încerci sã vinzi castraveþi la grãdinari ?

Ia dã,nenicã, clic pã pozã s-o faci mai mare. E prima vorbã DACEBALO ?
Scrie jos de tot STO PESRE ARMOSA RUMUNOS ? Nu mai zic dã restu...
Pãi astea e vorbe d-ale voastre,trãþi-ar familia ? Vii sã ne bagi deºtele-n ochi acilea ? O-þi fi avut voi fun DACEBAL ?

Citat din: TomaNecredinciosul din  17 Aprilie 2008, 10:34:44

O parte dintre ele se gasesc ºi acum în Turcia,prin diferite colecþii,iar istoria câtorva zeci a fost deja prezentatã aici,aºa cã nu o mai repet.

Iar alþii susþin cã , o parte din tãbliþele de aur de la Sinaia ar fi ajuns in Rusia , în timpul primului rãzboi mondial , când România a dat spre pãstrare Rusiei þariste întregul ei tezaur , pentru a nu cãdea în mâinile armatelor Puterilor Centrale .
Tezaurul cuprindea , pe lângã numeroase obiecte de arta sau cu valoare istoricã , ºi rezerva de aur a BNR .

Citat din: Kymosabe din  20 Aprilie 2008, 18:48:42
Iar alþii susþin cã , o parte din tãbliþele de aur de la Sinaia ar fi ajuns in Rusia , în timpul primului rãzboi mondial , când România a dat spre pãstrare Rusiei þariste întregul ei tezaur , pentru a nu cãdea în mâinile armatelor Puterilor Centrale .
Tezaurul cuprindea , pe lângã numeroase obiecte de arta sau cu valoare istoricã , ºi rezerva de aur a BNR .

Hmm, asta ar explica multe... ^Intr-adevar, nu e exclus ca tablitzele originala - cele din aur - sa fi ajuns în mîinile primului Hohenzollern de România, iar o parte din ele în tezaurul regal... De asemenea, nu este tocmai exclus ca M.S Carol I sa nu fi fost tocmai strain de contzinutul lor, întrucît se tragea prin femei din primii Basarabi, mai exact din Vlaicu Voda (asta e una din chestiile netrecute în manualul de istorie, dar reala!).

Citat din: Lone Ranger din  20 Aprilie 2008, 19:17:01
Hmm, asta ar explica multe... ^Intr-adevar, nu e exclus ca tablitzele originala - cele din aur - sa fi ajuns în mîinile primului Hohenzollern de România, iar o parte din ele în tezaurul regal... De asemenea, nu este tocmai exclus ca M.S Carol I sa nu fi fost tocmai strain de contzinutul lor, întrucît se tragea prin femei din primii Basarabi, mai exact din Vlaicu Voda (asta e una din chestiile netrecute în manualul de istorie, dar reala!).

Cum...cum....Carolicã din Basarabi ??? Chiar aºa o genealogie avea neamþu ?
Nu a putut dovedi nimeni (nici experþi în bijuterii) cã ar fi fost originale din aur.Aveau dacii aur,dar nici chiar aºa sã ne imaginãm cã trînteau cîte o plachetã de 10 chile ºi o bãteau în perete.Plachete similare din antichitate au fost tot din plumb; cele din Imp Roman se numesc defixiones ºi sînt produse evident populare.
Prin cine se trãgea Carol din Vlaicu vodã ? dar din Basarabi ?De cînd Vlaicu vodã e între primii Basarabi ? ªi dacã ar fi fost aºa , de unde sã fi ºtiut el de conþinutul plachetelor ?A învãþat limba asta în Germania ?

Citat din: Florin Croitoru din  20 Aprilie 2008, 22:17:04
Cum...cum....Carolicã din Basarabi ??? Chiar aºa o genealogie avea neamþu ?

AVEA

Citat
Prin cine se trãgea Carol din Vlaicu vodã ? dar din Basarabi ?De cînd Vlaicu vodã e între primii Basarabi ? ªi dacã ar fi fost aºa , de unde sã fi ºtiut el de conþinutul plachetelor ?A învãþat limba asta în Germania ?

Fii atent & nu mai cîrîi: :Vlaicu Voda a avut o fata, Ana pe numele ei, maritata cu tzarul bulgar Strashimir de Vidin. ~Ashtia doi au avut la rîndul lor o fata, martiata cu nu-mai-shtiu-care magnat ungur, cu care a avut la rîndul ei o fata, maritata cu un conte de Zollern - din care s-au tras Hohhenzollernii germani shi ramura care a domnit în România. Dupa abdicarea lui Cuza, Bratianu s-a dus - cu Almanahul de Gotha (daca shtii ce-i aia) sub bratz - la Napoleon al III-lea, pe vremea aia cel mai puternic om al Europei. Conditzia lui Napoleon al III-lea a fost ca viitorul rege al Romîniei (anumite lucruri erau "blatuite" chiar de atunci) sa fie ruda cu el. Karl von Hohhenzollern-Sigmaringen îi era var - se înrudeau prin familia de Beauharnais. El a fost omul care întrunea conditzia ceruta de Napoleon al III-lea (sa fie ruda cu el) shi cea ceruta de Bratianu (sa fie descendent al uneia din dinastiile româneshti). Iar dintre Basarabi, Vlaicu Voda (unchiul lui Mircea cel Mare), nu poate fi în nici un caz socotit printre ultimii...
^In sfîrshit, famillile domnitoare europene alcatuiesc un club destul de exclusivist, ai carui membrii "tzin aproape" (sau, cel putin,tzineau). Anumite lucruri care nu sunt trecute în cartzile de istorie ei le cunosc al dracului de bine - shi le cam tzin doar pentru ei.

Vã rog sã vã controlaþi limbajul.Nu sînteþi aici pe maidan.Dupã ce vã ascundeþi dupã un nick aveþi ºi tupeul sã vã adresaþi ca un puºti obraznic.Mai scrieþi ºi prostii evidente.Ceea ce scrieþi acolo demonstreazã cã respectivul poate fi rudã de sînge cu sute de persoane.La fel de bine putea "denonstra" cã e normal sã fie regele oricãrei þãri din Europa, gãseau ei o înrudire,iar dacã nu o fabricau.
Aþi unitat însã un lucru aparent minor; cã tatãl nu e sigur.
Genealogiile familiilor domnitoare europene precum ºi a fostelor fam domnitoare sînt în mare mãsurã fabricate,ar fi trebuit sã ºtiþi asta, este elementar.

@ Florin Croitoru
ASTA a fost cautatura de noduri în papura... Ceea ce tu numeshti "prostii evidente" sunt lucruri pe care le-ai fi shtiut daca te-ai fi ostenit sa citeshti colectzia "Magazin Istoric"...
Constat ca respingi tot ce nu este conform modului tau de gîndire - nici macar nu ma mira! BTW, cînd nu ai paura la dispozitzie, în ce gasashti noduri? ^In fier beton?

Citat din: Lone Ranger din  21 Aprilie 2008, 12:55:08
@ Florin Croitoru
ASTA a fost cautatura de noduri în papura... Ceea ce tu numeshti "prostii evidente" sunt lucruri pe care le-ai fi shtiut daca te-ai fi ostenit sa citeshti colectzia "Magazin Istoric"...
Constat ca respingi tot ce nu este conform modului tau de gîndire - nici macar nu ma mira! BTW, cînd nu ai paura la dispozitzie, în ce gasashti noduri? ^In fier beton?

Nu e nici o cãutare; se gãsesc uºor inadvertenþe ºi un mod simplist de a vedea lucrurile în mesajele dv.Eu am citit, chiar studiat, mai mult decît Magazin Istoric.
Constataþi bine.Mi se pare normal sã resping ceea ce eu cred cã nu este bun; de altfel dv faceþi la fel ºi e normal. BTW, cînd nu ai paura la dispozitzie
" poate sînteþi drãguþ sã traduceþi asta în româneºte.
Ps Rugaþi pe cineva mai priceput sã vã înveþe cum se scrie cu diacritice.

Citat din: Florin Croitoru din  21 Aprilie 2008, 14:46:51
Ps Rugaþi pe cineva mai priceput sã vã înveþe cum se scrie cu diacritice.

N-am chef

Reveniþi la subiect vã rog!!

CitatMi se pare normal sã resping ceea ce eu cred cã nu este bun

Si asta nu e mentalitate de "pusti"?
Intrand pe un forum in care se abordeaza tot felul de teme, insa in special fenomenul OZN, accesezi diverse informatii. Multe dintre ele, desi veridice ori adevarate, nu pot fi probate.
Se comporta deci ca un fel de axiome.
Este sanatos, atunci, in cazul in care consideri o afirmatie falsa, sa o respingi doar datorita faptului ca tu crezi ca nu e buna? Ranger, din cate am vazut, a argumentat, ceea ce nu se poate spune in cazul tau...



Ark

Ba eu cred cã o faceþ pe niznaiu ºi pe n-aude nu vede.Citiþi postãrile referitor la acest subiect ºi vedeþi.Despãrþirea textului ieste o dovaDÃ CÃ PLACHETELE COMUNICÃ CEVA; NU CUM AU ZIS "OAMENII DE ªTIINÞÃ".
Exprimaþivã mai clar: ce e "Se comporta deci ca un fel de axiome".Aþi fãcut liceul la Poplaca ?
"Este sanatos, atunci, in cazul in care consideri o afirmatie falsa, sa o respingi doar datorita faptului ca tu crezi ca nu e buna? Ranger, din cate am vazut, a argumentat, ceea ce nu se poate spune in cazul tau..."
Evident ieste "sãnãtos"; aþi vrut sã spuneþi corect.Dar ei nu resping argumentele ºi lucrarea mea pt cã le considerã incorecte ci afirmã cã dpdv ºtiinþific nu ar fi bunã.Pt asta aduc fel de fel de argumente eronate; am arãtat de ce sînt acestea eronate.
Dl Ranger a rãspuns cu "n-am chef".Cred cã nu ie cazul meu; eu am rãspuns cu argumente ºi am arãtat mereu greºelile din argumentele preopinentului meu..

Citat din: Florin Croitoru
are cineva o pozã mai bunã sau o transcriere cu aceastã plãcuþã ?

(http://img185.imageshack.us/img185/1881/bild013ec3.jpg)

Membrii de pe celãlalt forum sunt probabil în vacanþa de 1 Mai , aºa cã va ajut eu .

Iatã o pozã mai bunã cu aceastã tãbliþã

(http://img260.imageshack.us/img260/1822/r121jpgob3.jpg)

ªi transcrierea textului preluatã din cartea dl. Romalo (faceþi abstracþie de segmentarea dumnealui)

(http://img381.imageshack.us/img381/2014/transcriere2lg0.jpg)

excelent. Mulþumesc Kymosabe.E singura care are o parte din text (titlul) despãrþit.Vãd cã ai luat-o de la Dacica . Trebuie sã-i scot scrisul acela cu alb.Cel mai mult mã bucur de transcriere.

Au fost publicate pe forum documentele preluate de la Mosul in legatura cu Tablitele de la Sinaia?(Am inteles ca a fost cineva acasa la dansul )
Daca da,unde?
Daca nu,cand vor fi puse pe forum?
...am sa astept "aparitia" documentelor aici....
multumesc!

Pentru someone_creator ºi ceilalþi

Docamdatã nu am luat nici un document de la Moºul în legaturã cu Tabliþele de la Sinaia. Deci prin urmare nu au fost publicate. De pus o sã le punem când le luãm... ;) Probabil cu ocazia urmãtoarei vizite...

Domnul Adi Pop a spus: "Asa cum pomneau foarte multi de Legile Zalmoxiene, cu mare admiratie, nimeni nu stia care sunt acestea.
Eu am cautat Codul Zalmoxian. M-am retras din motive de sanatate. Sper sa duc mai departe cercetarile incepute."

Acum stie cineva care sunt Legile Zalmoxiene??
Ati gasit Codul Zalmoxian?Sau  cel putin pana unde ati ajuns cu cercetarile?Cercetarile dumneavostra nu ar trebui ,oare,sa fie si ele publice asa cum se doreste cu cele ale Mosului???

scuze pt.off-topic,dar am vazut ca nimeni nu a fost curios de aceste informatii.

Citat din: someone_creator din  06 Mai 2008, 19:31:53
Domnul Adi Pop a spus: "Asa cum pomneau foarte multi de Legile Zalmoxiene, cu mare admiratie, nimeni nu stia care sunt acestea.
Eu am cautat Codul Zalmoxian. M-am retras din motive de sanatate. Sper sa duc mai departe cercetarile incepute."

Acum stie cineva care sunt Legile Zalmoxiene??
Ati gasit Codul Zalmoxian?Sau  cel putin pana unde ati ajuns cu cercetarile?Cercetarile dumneavostra nu ar trebui ,oare,sa fie si ele publice asa cum se doreste cu cele ale Mosului???

scuze pt.off-topic,dar am vazut ca nimeni nu a fost curios de aceste informatii.

De ce fortezi...?
Legile Zalmixiene au fost gasite. Cate ceva din ele, au fost facute public intr-o carte a Mosului, scoasa de editura Obiectiv Magazin. Persoana care le-a dat lui Delcea Eugen, a incurcat hartiile...
Nu mai forta sistemul.
Pentru Codul Zalmoxian, trebuie sa ai stare de spirit corespunzatoare....Eu n-o am acum.
adi

Mie mi se pare cã Someone_creator a pus o întrebare foarte normalã.ªi eu pun aceeaºi întrebare plus altele:
-cine le-a gãsit ?
-unde ?
-pe ce erau scrise ?
-cine le-a citit?
-unde se pot vedea textele ?
Eu mã mulþumesc sã vãd textele doar pt limba respectivã chiar dacã nu o sã pot atinge acea stare specialã

sincer si eu cred la fel..sunt intrebari normale.. sunt unii care lasa impresia ca stiu mai multe..postati fratilor..nu d-asta stam aici pe forum ?

au unii colegi de forum intrebari ? de ce cei care au raspunsurile nu le dau ? fie ele si parerile personale..doar asa putem dezbate teorii, pareri..etc.

asa ca eu unul nu cred ca prin asta fortam "ceva"...

bafta
Rayden.

Scuze pt.interventia brusca,e foarte interesant ce relatezi...Un om pasionat de un asemenea subiect si,in plus,capabil sa se ocupe competent de el...In plus,cunoasteti,amandoi,acelasi om pe care-l cunosc si eu,si as vrea sa discutam(si)pe aceasta tema.

ªi acel domn nu are internet ca sã punã aici traducerea unei plãcuþe dacice.?Aºa , sã-i tot aduceþi laude fãrã nimic concret mi se pare cã nu are rost.

Kymo, ce mai stii de tablite? Ceva noutati? :-D

Citat din: darieglobur din  23 Mai 2008, 18:47:54
Kymo, ce mai stii de tablite? Ceva noutati? :-D

Nimic interesant , doar cã e posibil ca dl. Sorin Olteanu sã aibã dreptate ºi anume limba folositã sã fie una artificialã , inventatã , un esperanto balcanic . :-D
http://en.wikipedia.org/wiki/Esperanto

 Ce inseamna; "esperanto balcanic"?

Nu existã un esperanto balcanic.În peninsulã sînt limbi diferite.Faptul cã sînt multe cuvinte comune în româneºte,limbile slave,albanezã ºi greacã nu înseamnã cã se poate virbi pe aceastã bazã de un esperanto adicã de o limbã artificialã.
Sorin Olteanu a scris cã plãcuþele sînt false. El crede cã le-a fãcut cineva avînd cunoºtinþe lingvistice în sec 19. În acest caz cum ar putea fi limba tãbliþelor un esperanto balcanic (??). Ar fi putut amesteca cineva cuvinte greceºti cu slave ºi româneºti ca sã demonstreze o limbã a dacilor ?
S Olteanu are o grãmadã de "aprecieri" despre tãbliþã dar nu a despãrþit nici un text în cuvinte folosind aceastã ipotezã. Dacã poate cineva sã despartã un text în cuvinte conform acestei ipoteze dovedeºte valabilitatea ei.

Citat din: Florin Croitoru din  24 Mai 2008, 12:50:56
Nu existã un esperanto balcanic.În peninsulã sînt limbi diferite.Faptul cã sînt multe cuvinte comune în româneºte,limbile slave,albanezã ºi greacã nu înseamnã cã se poate virbi pe aceastã bazã de un esperanto adicã de o limbã artificialã.
Sorin Olteanu a scris cã plãcuþele sînt false. El crede cã le-a fãcut cineva avînd cunoºtinþe lingvistice în sec 19. În acest caz cum ar putea fi limba tãbliþelor un esperanto balcanic (??). Ar fi putut amesteca cineva cuvinte greceºti cu slave ºi româneºti ca sã demonstreze o limbã a dacilor ?
S Olteanu are o grãmadã de "aprecieri" despre tãbliþã dar nu a despãrþit nici un text în cuvinte folosind aceastã ipotezã. Dacã poate cineva sã despartã un text în cuvinte conform acestei ipoteze dovedeºte valabilitatea ei.

In concluzie sa inteleg ca respingi categoric ipoteza ca limba folosita in placute ar fi una artificiala?

Esperanto

Primul dicþionar de esperanto pentru vorbitorii de limba românã a apãrut în 1889.

Este menþionatã în Cartea recordurilor ca fiind singura limbã fãrã verbe neregulate. În plus, are o scriere pur foneticã: fiecãrei litere îi corespunde un singur sunet, ºi pentru fiecare sunet existã o singurã literã.

Cele 16 reguli ale gramaticii limbii Esperanto

1. Nu existã articol nehotãrât, existã un singur articol hotãrât, la, care este invariabil.
2. Substantivele se formeazã adãugând o la rãdãcinã. Pentru plural, se adaugã j. Existã douã cazuri: nominativ ºi acuzativ. Pentru a forma acuzativul, se adaugã n la forma de nominativ. Celelalte cazuri sunt formate prin folosirea de prepoziþii (ex. de mia patro al tatãlui meu).
3. Adjectivele se formeazã adãugând a la rãdãcinã. Se acordã în caz ºi numãr cu substantivul pe care îl determinã, formând pluralul ºi acuzativul în acelaºi fel. Comparativul se formeazã cu ajutorul cuvântului pli, iar superlativul cu ajutorul cuvântului plej. Cuvântul "decât" se redã ajutorul cuvântului ol.
4. Numeralele cardinale, care nu se acordã în caz, sunt unu, du, tri, kvar, kvin, ses, sep, ok, naŭ, dek, cent, mil. Zecile ºi sutele se formeazã prin simpla juxtapunere a numeralelor, de ex. 583 = kvincent okdek tri. Numeralele ordinale se formeazã adãugând a, de ex. al patrulea = kvara. Multiplii (ex. duzinã), fracþiunile (ex. jumãtate) ºi numeralele colective (ex. împãtrit) sunt formate prin folosirea sufixelor -obl-, -on-, ºi, respectiv, -op-. Numeralele distributive (ex. doi câte doi) sunt formate prin folosirea prepoziþiei po. Numeralele adverbiale se formeazã adãugând e, ex. mai întâi = unue.
5. Pronumele personale sunt mi, vi, li, ŝi, ĝi, si, ni, ili, oni (eu, tu, el, ea, forma de neutru, însuºi, noi, ei, se). Pronumele posesive se formeazã adãugând a la acestea. Se declinã ca ºi substantivele.
6. Verbele sunt invariabile, nu se modificã în funcþie de numãr sau persoanã.
7. Adverbele se formeazã adãugând e la rãdãcinã; gradele de comparaþie ca la adjective.
8. Toate prepoziþiile se ataºeazã la forma de nominativ.
9. Cuvintele se citesc cum se scriu.
10. Accentul cade pe penultima silabã.
11. Cuvintele compuse se formeazã prin simpla juxtapunere a rãdãcinilor (cuvântul principal fiind pus ultimul).
12. Nu existã negaþii multiple.
13. Pentru indicarea direcþiei, se adaŭgã terminaþia pentru acuzativ.
14. Fiecare prepoziþie are un înþeles bine definit, dar dacã sensul nu aratã clar care prepoziþie trebuie folositã, se recurge la prepoziþia je, care nu are înþeles de sine stãtãtor. Alternativ, de poate folosi acuzativul fãrã prepoziþie.
15. Cuvintele -aºa numite- strãine, pe care majoritatea limbilor le-au preluat din aceeaºi sursã, rãmân neschimbate. În schimb, derivatele se vor forma de la rãdãcinã, pe baza regulilor gramaticii esperanto.
16. Literele a din articolul hotãrât, ºi o de la sfârºitul substantivelor pot fi înlocuite prin apostrof.

(sursa wikipedia)

Dl. Sorin Olteanu a lansat ipotezã cã  cel care a realizat aceste tãbliþe a inventat o limbã pornind de la aceste reguli , iar vocabularul acestei limbi este format din cuvinte împrumutate din românã , la care s-au adãugat cuvinte bulgãreºti (?), greceºti , franþuzeºti .
Pãrerea mea e cã multe cuvinte sunt luate direct din latinã .

Am sã dau ca exemplu o propoziþie care mie personal mi se pare interesantã :
DIEO SABELO SEGIO COROLYO
pe care eu am tradus-o :
ZEUL SABELO AªEAZÃ COROANA .

DIEO , SEGIO ºi KOROLYO au etimoane în limba latinã (Deus - zeu , Sedeo - a ºedea , a (se) aºeza, Corolla - coroanã). O altã observaþie interesantã e cã toate aceste substantive (DIEO , SABELO , COROLYO) se terminã în O .

Citat din: Kymosabe din  24 Mai 2008, 14:18:49
Am sã dau ca exemplu o propoziþie care mie personal mi se pare interesantã :
DIEO SABELO SEGIO COROLYO
pe care eu am tradus-o :
ZEUL SABELO AªEAZÃ COROANA .

DIEO , SEGIO ºi KOROLYO au etimoane în limba latinã (Deus - zeu , Sedeo - a ºedea , a (se) aºeza, Corolla - coroanã). O altã observaþie interesantã e cã toate aceste substantive (DIEO , SABELO , COROLYO) se terminã în O .

intreb din nestiinta, de ce nu ar merge tradus si ZEUL SABELO ªEDE INCORONAT ?

Citat din: noua din  24 Mai 2008, 14:42:41
intreb din nestiinta, de ce nu ar merge tradus si ZEUL SABELO ªEDE INCORONAT ?

Bunã întrebare , doar cã textul în cauzã este însoþit ºi de un desen în care un personaj cu aripi (probabil Zeul Sabelo) þine o coronã în mânã (zeul încoroneazã ). :wink:

Citat din: Kymosabe din  17 Aprilie 2008, 15:10:13

(http://img177.imageshack.us/img177/2246/13510ar7.jpg)

Desenul de pe tabliþã are in centru un altar , în stângã cãruia este reprezentat Decebal având deasupra capului steagul pãtrat cu emblema capului de bovideu (FIG.1) , iar în dreapta un cavaler pe cal , însoþit de doi oºteni (FIG.3).
Deasupra altarului , este reprezentatã o persoanã (dl. Romalo afirmã cã ar fi un înger sau un copil) flancatã de  doi sfincºi care îi aºeazã o coroanã pe cap (FIG.2)
Detaliu
(http://img524.imageshack.us/img524/1940/1352dl0.jpg)

ºi un individ cu aripi (probabil zeul Sabelo ) care þine în mânã o coroanã (FIG.4) .
Detaliu
(http://img76.imageshack.us/img76/106/1351mt9.jpg)

Interesant, cine e cavalerul din fig.3 ?  :-D

Citat din: noua din  24 Mai 2008, 15:04:57
Interesant, cine e cavalerul din fig.3 ?  :-D

Probabil urmãtorul care urmeazã a fi blagoslovit , binecuvântat . :-D
Aceastã tãbliþã prezintã se pare un ritual de punere în posesie sau în functie a unor ,,cavaleri'' , cãpetenii dace .
În opinia domnului Romalo , Sabelo la daci ar fi fost Zeul Rãzboiului , iar scena prezintã  împãcarea dintre Decebal ºi cãpeteniile unor triburi dace  cu care ar fi fost în conflict .
Zeul Sabelo (al Rãzboiului) pune coroana în semn de pace .

Darieglobur Da.Pe plãcuþe este o limbã naturalã.Dã inapoi pe acest topic ºi vezi despãrþirea mea la una din plãcuþe (nr 16 numerotarea de pe saitul Aurorei Pãþan).Tot pe acolo poþi ºi auzi cu Media Player acest text citit de mine.
lylyt_ice a întrebat foarte clar musiu Kymosabe þi eu am rãspuns la fel de clar.Acu te apucaºi sã dai lecþii de ce este esperanto. ai fost întrebat despre un esperanto balcanic; nu mai bate cîmpii.
Dl Sorin Olteanu lanseazã ipoteze din fantezia lui pe care le justificã fãcînd mici exerciþii de echilibristicã lingvisticã.Nu a dat nici un exemplu de limbã cã nu a fost în stare sã arate nimic pe vreun text decît cuvinte disparate.O limbã se vede în propoziþii ºi fraze.
Exemplu de despãrþire greºitã:"DIEO SABELO SEGIO COROLYO " Aºa a despãrþit ºi ing Romalo; unde vede un O crede cã se terminã un cuvînt.

Citat din: darieglobur din  24 Mai 2008, 13:32:08
In concluzie sa inteleg ca respingi categoric ipoteza ca limba folosita in placute ar fi una artificiala?

ascultã asta.Asta scrie pe plãcuþã.

Citat din: Florin Croitoru din  24 Mai 2008, 15:16:53
lylyt_ice a întrebat foarte clar musiu Kymosabe þi eu am rãspuns la fel de clar.Acu te apucaºi sã dai lecþii de ce este esperanto. ai fost întrebat despre un esperanto balcanic; nu mai bate cîmpii.

Esperanto balcanic , este o metaforã .  :wink:
Dl. Olteanu s-a referit la fondul de cuvinte care ar forma acest tip de esperanto  , ºi anume unul care cuprinde cuvinte româneºti , bulgãreºti , greceºti , deci din zona Balcanilor .
Folosirea cuvintelor franþuzeºti s-ar putea  explica prin ,,infuzia'' de neologisme pe care a cunoscut-o limba românã dupã revoluþia de la 1848 . :wink:

Apropo , dl. Olteanu , de bine de rãu,  are studii în acest domeniu . V-aþi trezit tocmai dv. sã îl criticaþi . :lol:

Citat din: Florin Croitoru din  24 Mai 2008, 15:21:47
ascultã asta.Asta scrie pe plãcuþã.

De ce nu aþi reuºit sã aplicaþi cu succes acestã metodã ºi în cazul altor tãbliþe ?
Am observat cã aþi rãmas blocat doar la aceasta , cu care defilaþi peste tot ºi o prezentaþi ca un adevãr absolut .

Mãi bãiatule,(Kymosabe)tu eºti turc ? Pãi singur spui cã denumirea de esperanto balcaniceste o metaforã.Pãi dacã e metaforã spune denumirea corectã.Deci susþii cã existã o limbã comunã balcanicã denumitã cu o metaforã(asta e metaforã ?Mã,tu ºtii ce e aia o metaforã ?)Mai jos scrii despre acest tip de esperanto. Ce tip de esperanto ai auzit tu sau Olteanu în Balcani?
Pînã mîine ai timp sã pui mîna pe DEX sã vezi ce e aia metaforã.

Citat din: Florin Croitoru din  24 Mai 2008, 15:16:53
Darieglobur Da.Pe plãcuþe este o limbã naturalã.Dã inapoi pe acest topic ºi vezi despãrþirea mea la una din plãcuþe (nr 16 numerotarea de pe saitul Aurorei Pãþan).Tot pe acolo poþi ºi auzi cu Media Player acest text citit de mine.
lylyt_ice a întrebat foarte clar musiu Kymosabe þi eu am rãspuns la fel de clar.Acu te apucaºi sã dai lecþii de ce este esperanto. ai fost întrebat despre un esperanto balcanic; nu mai bate cîmpii.
Dl Sorin Olteanu lanseazã ipoteze din fantezia lui pe care le justificã fãcînd mici exerciþii de echilibristicã lingvisticã.Nu a dat nici un exemplu de limbã cã nu a fost în stare sã arate nimic pe vreun text decît cuvinte disparate.O limbã se vede în propoziþii ºi fraze.
Exemplu de despãrþire greºitã:"DIEO SABELO SEGIO COROLYO " Aºa a despãrþit ºi ing Romalo; unde vede un O crede cã se terminã un cuvînt.

ascultã asta.Asta scrie pe plãcuþã.

OK, o sa ascult cand mi-oi lua un computer nou (sper io, cat de curand :-D), ca la asta am ramas fara placuta de sunet.
Am citit ce ati discutat pe acest forum. Am citit chiar mai mult, printre care si parerile Aurorei Petan si ale lui Sorin Olteanu. Deocamdata eu nu pot spune decat ca ma intereseaza subiectul insa nu pot trage o concluzie definitiva.

Citat din: Florin Croitoru din  24 Mai 2008, 15:38:05
Mãi bãiatule,(Kymosabe)tu eºti turc ? Pãi singur spui cã denumirea de esperanto balcaniceste o metaforã.Pãi dacã e metaforã spune denumirea corectã.Deci susþii cã existã o limbã comunã balcanicã denumitã cu o metaforã(asta e metaforã ?Mã,tu ºtii ce e aia o metaforã ?)Mai jos scrii despre acest tip de esperanto. Ce tip de esperanto ai auzit tu sau Olteanu în Balcani?
Pînã mîine ai timp sã pui mîna pe DEX sã vezi ce e aia metaforã.

Turc cu ochi albaºtri mai rar . :lol:
Limba esperanto se vrea a fi o limbã internaþionalã , al carui vocabular este compus din cuvinte împrumutate exclusiv din limbile moderne (englezã , francezã , italianã . etc)
Tipul de esperanto de care vorbeºte dl. Olteanu este unul unic , original , care se gãseºte doar pe aceste plãcuþe de plumb .
Cel care a inventat limba de pe aceste tãbliþe s-ar fi putut inspira foarte  simplu  din carte "Internacia lingvo" a lui Zamenhoff , apãrutã în 1887 .
Ceea ce se ºtie sigur este cã plãcuþele de plumb au apãrut dupã sau în jurul anului 1900 , restul e doar legendã .

expresia "eºti turc" înseamnã 2 nu vrei sã pricepi" . Nu are legãturã cu naþionalitatea cuiva.
ªtiu bune ce este limba esperanto ºi ºtie ºi el care te-a întrebat de aºa zisul esperanto balcanic.
Dacã zici cã se gãseºte doar pe aceste plãcuþe recunoºti implicit cã nu existã un esperanto balcanic în afarã de cel de pe plãcuþe.
În plãcuþa al cãrui text l-am despãrþit eu se vede clar cã nu e o limbã artificialã.
Olteanu nu a fost în stare sã despartã nici un text.Aurora Pãþan,la fel.Dau amîndoi cu presupusa,unul romanist (Olteanu) celãlalt dacolog(Pãþan). D-ra dacolog scrie niºte prãpãstii dinre care:"limba dacilor nu era o limbã indo-europeanã".Cu o asemenea afirmaþie d-ra dacolog se discrediteazã.Afirmaþia este total falsã.
Cei care vorbesc de cum e limba plãcuþelor trebuie sã arate asta pe un text,dar nu pe o bucãþicã; sã arate o plãcuþã cu textul despãrþit, aºa cum am arãtat eu.Eu am fãcut mai mult, am ºi citit-o; se poate auzi cu un player.

Ca sã despart textul la acea plãcuþã am muncit enorm.Bucãþi din alte texte mai am dar nici unul complet.Este f greu.

dom'le, nu mai umblati atata cu tablitele alea de plumb, ca sunt toxice.... topiti-le si aruncati-le in apa ,la "mama dracului "sau "mama omida", ca tot aia este........poate din sincronicitate vi se arata viitorul catastrofic, zugravit cu atata ostinatie in intalnirile de gradul -3
al psihonautilor, cu fenomenul ufo [obiecte, fenomene, procese],toate maiestrit aranjate intr-un repertoriu de documente contrafacute pentru guvizii [indivizi, grupuri,comunitati] ce pun botul la orice.   exista pe undeva, cautati, 23 de metode practice de antimanipulare, folositi-le...    comunicarea duce la manipulare, iar manipularea naste conflictul....dezamorsati-l pana nu este prea tarziu.

       avb  ..   MODERATED

antoniu,

adica: " buna ziua ti-am dat, belea mi-am capatat ! ", nu-i asa ?

nu ai dat bunã ziua.Ai scris aiureli ºi ai mai ºi scris cum nu trebuie.
Antoniule, la asta te pricepi ca musca la arat dar ai ºi tu dreptul sã scrii atîta vreme cît nu jigneºti pe nimeni.Dacã ºtii ce e cu plãcuþele scrie aici. Sîn false sau sînt originale ? Ce scrie pe ele ? Dacã nu, mai bine nu mai face paralele între acestea ºi OZN-uri.

domnu` florin,

ia dicteaza mata, o mostra despre cum ar trebui sa scriu !

am scris si eu, dupa cum ma duce capul !

sau, ar trebui ca sa nu ma duca capul, atat timp cat are cine sa-mi dicteze ?

injura-l si mata pe ala de m-a invatat sa scriu, ca poate nu trebuia s-o faca !

Desi, omul nu s-a facut vinovat de nimic, deoarece:

a avut si el - la fel cum ai si mata nevoie acum - doar de " o masina de scris " !

Asa ca, eu nu fac acum altceva nimic, decat sa scriu - din memorie - ceea ce mi s-a dictat="batut la cap" in istorie, adica: cu mult inainte de aparitia matale pe aceasta planeta. 

contemplatorul, dl. Croitoru vorbea cu Antoniu. Eu asa am inteles.  :lol:

Citat din: noua din  25 Mai 2008, 16:11:26
contemplatorul, dl. Croitoru vorbea cu Antoniu. Eu asa am inteles.  :lol:

Noua,

invata ca sa citesti printre randuri !

ce-o sa te faci,  cand or sa-ti dea plicul inchis, adica: vei primi informatia=comanda, altfel decat in scris, adica: telepatic ?

iti dai seama,  ca proverbul " verba volant, scripta manent " isi va pierde definitiv spiritul ?

straduieste-te ca sa DE_PRINZI comunicarea ne_conventionala, deoarece toti cei care o cunosc n-au invatat-o de la nimeni altcineva, ci, asa cum am spus: au de_prins-o din zbor !

Ti-am mai spus ca: REVELATIA o ai sau nu o ai !

Toata lumea sa naste - conform Scriptului Original - cu " cel de al treilea ochi ", numai ca acesta li se va deschide, doar in functie de "complexitatea aplicatiei" necesar a fi rezolvate, si care nu-si va putea gasi solutionarea doar cu ajutorul ochilor profani !

 Hai ca a iesit o salata...si pe topicul asta despre "Tablitele de plumb de la Sinaia"...toti vorbesc si nimeni nu mai intelege nimic...!!!

A înþeles bine contemplatorul. Prima propoziþie a fost pt el, cã nu ºtie sã scrie.
Nu mai bate cîmpii contemplatorule ºi uitã-te cum sînt scrise mesajele mele. Nu cu majuscule de parcã þipi,nu cu pauze mari între rînduri, cu diacritice ºi semne de punctuaþie, fãrã "comunicãri neconvenþionale".
Cum, cu mult înainte de apariþia mea  ? eu am 59 de ani.Dacã eºti într-adevãr mai bãtrîn ca mine ºi nu ai învãþat sã scrii corect încã, cel puþin sã nu fii obraznic.
lylyt_iceeu am o lucrare despre una din plãcuþe. despãrþirea txtului ºi citirea lui cu Media Player le ai mai sus. Ai vãzut astea? Ce zici de ele ?

 Da, am vazut...Respect si felicitari. Eu nu am cunostinte an acest domeniu si de aceea urmaresc si cu mare interes acest topic, incercind sa invat si eu cate ceva de la voi toti...numai ca s-a cam deviat de la subiect!

stimabile .f.c. daca ai 59 de ani si ai scris o lucare despre tablite, inseamna ca ai pus mana pe ele si te-ai intoxicat cu plumb,ca asta se baga pe unde nu crezi si in final ajunge la creier........daca vrei iti scot si eu niste tablite de plumb cu scriere pictigrafica, cu hieroglife, sau cuneiforme, poate preferi rune,sau ideograme, semne, simboluri , sigle,figuri geometrice sau ce vrea clientul matale, de ai sa faci o mie de ani hermeneutica pe ele........ma lasi  ???? [daca vrei iti fac si tablite de lut, sau de gresie pe care ai invatat alfabetul.

Antoniule,du-te pe alte cãrãri cã vorbeºti prostii.hai scrie cu litere din alea unul tot aºa.Sã te vãd.Dacã nu,taci.Laºi tu topicul dacã nu te intereseazã.Pînã atunci exprimã-te urban ca sã nu iei fo douã capace de la mine.
lylyt_icePt un text cifrat sau scris cu alfabet necunoscut în continuu nu trebuie mari cunoºtinþe de istorie sau de lingvisticã.Dacã era aºa aceste texte ar fi fost demult citite de cãtre ligviºti sau de cãtre istorici.Trebuie sã ai cunoºtinþe în ce priveºte sistemele de cifrare ºi alte sisteme de scriere secretã.Textul respectiv nu a fost scris ca sã fie secret,dar pt noi este aºa pt cã nu cunoaºtem acest sistem.În plus acesta nu este standardizat aºa cum de pildã este un sstem de scris azi (eglez,francez,  etc). eu am vãzut încercãri de traducere a unora ºi am observat imediat cã ei îºi folosesc fantezia f mult dar cu metodele lor nu ar descifra nici un text scris de vreun adolescent în jurnalul lui secret.

Era bine daca era vazut filmul de pe B1 oea 23h00min - referitor la placutele de la Sinaia. Poate ca este salvat undeva si poate fi vazut.
adi

Citat din: adipop din  16 Iunie 2008, 23:13:12
Era bine daca era vazut filmul de pe B1 oea 23h00min - referitor la placutele de la Sinaia. Poate ca este salvat undeva si poate fi vazut.
adi

Ar trebui sa fie intrebat direct Regele Mihai de aceste placute de plumb de la Sinaia, cat si Patriarhul Romaniei. Ar fi pacat sa nu se spuna Adevarul...
adi

Nu se mai scrie nimic aici!?
Cine mai are noutati?
Mosul ce a mai descoperit?
Domnu'Adi Pop ziceati ca Mosul a scris ceva despre "Ce ne defineste ca neam".M-ar interesa sa citesc si eu acel document!... :-D

Citat din: one_creator din  01 Septembrie 2008, 11:41:12
Nu se mai scrie nimic aici!?
Cine mai are noutati?
Mosul ce a mai descoperit?
Domnu'Adi Pop ziceati ca Mosul a scris ceva despre "Ce ne defineste ca neam".M-ar interesa sa citesc si eu acel document!... :-D

De cateva saptamani Mosu nu raspunde la telefon. Sper sa fie in Grecia, unde mai pleaca in vara...
adi

Am fost la Mosu si l-am luat in vizita la Domnesti si la Curtea de Arges, pentru a ne intalnii cu niste cercetatori, pentru a discuta despre apa, hidrogen si electroni.
De trei luni n-a mai scris nimic. Sper sa se tina de cuvant, sa se refaca, pentru a scrie mai departe.

Referitor la placutele de la Sinaia, au aprut ceva materiale decriptate de Mosu, in cartea Istoria Universala Vol. II, la pagina 155.

adi

Pai cine are cartea ,este rugat frumos sa posteze aici cate ceva !
:)

Citat din: one_creator din  05 Octombrie 2008, 20:55:35
Pai cine are cartea ,este rugat frumos sa posteze aici cate ceva !
:)

Cred ca este mai bine sa fie cumpatara cartea de la editura Obiectiv Magazin.
Eu tot caut pe cineva disponibil, care sa fie angajat la una din firmele noastre, pentru a incepe sa publicam manuscrisele Mosului.
Important este ca s-a apucat sa lucreze din nou...
adi

Foarte interesant subiectul.
Poate cineva sa imi dea si mie un link de unde sa iau cartea lui Dan Romalo?
Am cautat-o pe torrente dar nu am gasit nimic.

ma scuzati de interventie.
sunt un neofit in domeniu de dacologie
insa...am si eu o nelamurire
de ce domnul croitoru se considera detinatorul adevarului absolut...negand valabilitatea opiniilor celorlati...mai mult combatandu-le cu argumente care pot fi utlizate si in demonstratia domniei ale
apoi...nu am citit cartea domnului dan romalo si nici pe cea a domnului bucurescu
dar....in naivitatea mea
ma intreb...exista in aceste descifrari vreo referinta la kogayon sau ranistorum?
daca teoria ca aceste tablite au fost scrise de preoti zalmoxieni si apoi crestini dar fideli filonului credintei ancestrale a locului
acesti termeni...in afara topocimelo...teonimelor si a altor termeni...sunt consacrati ca apartinand spiritualitatii geto-dace
s-a facut referire la savantul niculesci sau nicolaescu -plopsor
este cel cu hommo bugiulensis?

Obsedat,nici eu nu sînt dacolog. Eu m-am ocupat însã de criptãri- decriptãri. Îmi dau repede seama dacã un text este bine decriptat sau nu. În cazul de faþã avem de a face cu un text scris fara semne de despãrþire  a cuvintelor. Practic el nu este criptat. Trebuie doar separate cuvintele.
Eu mã consider destinatarul adevãrului absolut (ai vrut precis sã zici deþinãtorul)în aceastã problemã pt cã am singura despãrþire fãcutã dupã metode ºtiinþifice. Dacã nici nu ai vãzut celelalte despãrþiri la placheta 016 de ex ºi nu ai înþeles diferenþa de procedurã nici nu ao sã înþelegi de ce textul propus de mine este cel corect.
ma intreb...exista in aceste descifrari vreo referinta la kogayon sau ranistorum?
În diverse descifrãri o fi. Eu nu am vãzut aºa ceva pe nici o plachetã; sînt scrise vizibil vreo 15.
daca teoria ca aceste tablite au fost scrise de preoti zalmoxieni si apoi crestini dar fideli filonului credintei ancestrale a locului Nu ºtiu care ar fi fost scrisã de vreun preot dac. Placheta 016 dupã text, precis nu.Textul e despre daci,rumîni (rumun pe text),o cetate mare (tãuzã),cea mai mare într-un þinut (sarmige), deci sarmigetauzã.

Citat din: Bogdani din  23 Octombrie 2008, 23:29:09
Foarte interesant subiectul.
Poate cineva sa imi dea si mie un link de unde sa iau cartea lui Dan Romalo?
Am cautat-o pe torrente dar nu am gasit nimic.

Este pe torrent,dar am vãzut cã are peste 800 de megabaiþi.La www mininova.org
mai jos am postat poza unei plachete ºi despãrþirea textului fãcutã de dl Dan Romalo. Din forma acordurilor gramaticale din despãrþirea fãcutã de d-lui se vedde cã aceasta este eronatã.

domnul florin... exact detinatorul am scris nu destinatarul.
in torrent aceasta carte a domnului romalo exista..dar nu se descarca
poate stie cineva alta sursa

Eu am luat cartea d-lui Romalo tot de pe torrent, dar am avut norocul sã gãsesc pe cineva la seed.
Am uploadat-o pe rapidshare aºa cã o poti downloada de aici (http://rapidshare.com/files/223547123/Dan_Romalo_-_Cronica_geta_apocrifa_pe_placi_de_plumb.rar.html) .

 

D-le Croitoru, mi-a atras atentia afirmatia dvs. ca va pricepeti la decriptari. Am in fata un articol de-al lui Ion Gheorghe, poetul, aparut pe vremuri in nu stiu ce numar de Flacara, in care prezinta o "decriptare" a unei tablite de la Sinaia. Mi-a ramas in minte faptul ca afirma ca ar fi gasit o cheie de "decriptare" a acestor texte, mai ales pentru ca nu am inteles care. Tablita din articol nu coincide cu nici una dintre cele 52 de tablite ce sunt publicate pe saitul //dacia.org (am verificat).
Tot acolo, am urmarit (forum) diverse incercari de "citire" a placilor respective de catre unii pasionati, la un nivel stiintific care ma depaseste dar incercarile respective nu ma prea conving.

In ipoteza ca v-ar putea interesa reproduc din articol:
"Dar surpriza cea mai puternica , am avut-o cand am recitit sirurile de litere in ordinea pe care ne-o indica un alt semn din tableta. 
Si iata:
,,AD' CRD OAEA, 'COA,
ZSI IOA, ALB ZIOA, A !
P'MIAL 'ALB IARBA,
A'IOAE, IOAE (joe) D'CAP' DE OAE
S'S MN' GUURAA
S'OAEI ALT MEL'S'DA,
S'SPN' GU-A CAAP
OAI'ALT-A-M-LA (am l'(apte) S-ADAP
S'M'ROGIIS IR DOMN
A'DROMIKHAITA CAP'D'OM  -
IA-L PILAI  - 
DI'AL' PLAI';
OPTU,
BTU  -
ZI'NTI ?
DIAOS! ,,
Acesta e plangusul, o suita de parole..."
"...Daca procedeul de alcatuire a mesajului funebru in versuri "populare" nu l-am fi surprins si-n monezi geto-dacice, am fi crezut ca ne aflam in fata unei farse de om savant, caruia ii prisosea timpul si se juca in stihuri - acrostihuri cu urmasii." (Sublinierea sub text imi apartine.) Si-a constituit si un fel de dictionar de abreviuri, unele apar intr-un alt articol de-al domniei sale.
Cheia e posibil sa existe sub forma unor grupuri de (bile de abac) pe placile respective, de ex. de patru, aceasta insemnand fie ca se citeau literele din patru in patru fie/si/ ca se citeau numai primele patru litere din cuvant (dupa sistemul maramuresan de scurtare a cuvintelor).

Citat din: Kymosabe din  21 Aprilie 2009, 14:40:37
Eu am luat cartea d-lui Romalo tot de pe torrent, dar am avut norocul sã gãsesc pe cineva la seed.
Am uploadat-o pe rapidshare aºa cã o poti downloada de aici (http://rapidshare.com/files/223547123/Dan_Romalo_-_Cronica_geta_apocrifa_pe_placi_de_plumb.rar.html) .

Diese Datei ist weder einem Premiumaccount, noch einem Collector's Account zugeordnet und kann deshalb insgesamt nur 10 mal heruntergeladen werden.

Dieses Limit ist erreicht.

Um diese Datei herunterladen zu können, muss der Anbieter entweder die Datei in seinen Collector's Account verschieben, oder die Datei erneut raufladen. Die Datei kann nachträglich in ein Collector's Account verschoben werden. Der Anbieter muss nur auf den Löschlink der Datei klicken, um mehr Informationen zu erhalten.
   Asta vine cînd încerc adresa pe care ai pus-o. Deci trebuie s-o trimiþi iar. Nu ai putea s-o comprimi cu WinRar sau 7zip ? Ai putea sã o trimiþi prin E-mail uºor, sau chiar acolo la Rapid Share; s-ar descãrca mult mai repede.

decriptare înseamnã ceva care a fost mai înainte criptat adicã scris cifrat.Radiogramele care sînt trimise ºi primite de cãtre serviciile secrete,unitãþi militare,corpuri diplomatice .....sînt de regulã cifrate (criptate).Ca sã poatã fi înþelese trebuie decriptate.Pt cine are cheia de decriptare este uºor.În cazul de faþã nu avem de-a face cu texte criptate, deci cuvîntul decriptare nu este adecvat.Eu l-am folosit tot eronat pt cã am vãzut cã mai mulþi forumiºti dar ºi autorii unor articole despre acest subiect l-au folosit.Mai bine ar fi spus separarea în cuvinte a textelor; pt cã acestea au fost scrise în clar,nu criptat.Unele procedee pe care spãrgãtorii de texte criptate le folosesc sînt folositoare ºi în acest caz.Eu am observat,obiºnuit cu decriptãri fiind, cã autorii lucrãrilor despre inelul de la Ezerovo precum ºi Dan Romalo nu cunosc reguli elementare  de spargere a unui text criptat.Ei se bazeazã doar pe cunoºtinþe generale de lingvisticã,pe logicã,pe intuiþie,pe cunoºtinþe generale de istorie.Pt spargerea unui text cifrat aºa ceva nu ajunge de obicei.
Concret în cazul acesta (Ion Gheorghe):
Nu vãd din ce ar rezulta cã existã o cheiea de decriptare ºi nu vãd un text criptat.Faptul cã unele cuvinte au un înþeles aratã cã textul nu a fost criptat.
Nu cunosc monede dacice cu scris în afarã de kosoni.
Textul arãtat de Ion Gheorghe într-adevãr aduce a poezie popularã româneascã. Ar trebui vãzutã plãcuþa.ªi eu am separat un text la care am folosit pt separare limba românã. E vorba de plãcuþa 016 (numerotare Peþan). Operaþiunea de separare este f anevoioasã.Mulþi au impresia cã e uºoarã dar nu observã cã separaþia lor nu prezintã caracteristicile gramaticale ale vreunei limbi indo-europene sau  au impresia cã o con9strucþie de genul".....ila du poriere sa sarmigetausa" ar fi în româneºte.

transcrierea fãcutã de  poetul Ion Gheorghe nu o înþeleg bine.Nu aº putea citi textul.Aici aveþi textul citit de mine al plãcuþei cu Nr 16. Poza ei am pus-o în postarea precedentã, aceea pe care vedeþi ºi transcrierea textului cu litere minuscule actuale.

CitatNu cunosc monede dacice cu scris în afarã de kosoni.

Intr-adevar nu orice fel de monede dacice sunt scrise. Ion Gheorghe (pe care am incercat sa-l contactez dupa '90 dar a refuzat sa stea de vorba; eram un strain oarecare) a publicat si niste articole, unul, aflat de asemenea in posesia mea, trateaza pe cateva pagini (!) citirea/descifrarea unei monede de tip "Cavalerul Trac" (cu explicatiile de rigoare). Absolut uimitor! Banuiesc ca stiti despre acest tip de monede (f. rare), ele erau acel "ort" cu care era "trimis la zei", o data la cinci ani, cate un dac. (Cam asta am retinut eu ca nespecialist.)

Textul lui I.GH. ,reprodus de mine, e de pe o tablita a carei fotografie se afla in articolul din Flacara, pomenit in postarea mea anterioara. As putea sa va trimit fotografia dar nu ma pricep sa o fac decat prin e-mail. Daca doriti, o trimit asa (nu va stiu adresa de e-mail).

sub fiecare avatar(eu am pus o pozü recentã de a mea) se aflã diverse informaþii; apãsaþi pe plic.
Cum adicã descifrarea unei monede? Are text pe ea? Trimiteþi poza; o pun eu.
Chestia cu trimisul la zei (aruncatul în suliþe) nu e decît o legendã. Nu se cunoaºte nici un neam care sã fi fãcut aºa o prostie adicã sã-ºi trimitã unii fii la moarte stupidã.Nu erau dacii atît de proºti.

Citat din: Florin Croitoru din  30 Aprilie 2009, 19:29:44
sub fiecare avatar(eu am pus o pozü recentã de a mea) se aflã diverse informaþii; apãsaþi pe plic.
Cum adicã descifrarea unei monede? Are text pe ea? Trimiteþi poza; o pun eu.
Chestia cu trimisul la zei (aruncatul în suliþe) nu e decît o legendã. Nu se cunoaºte nici un neam care sã fi fãcut aºa o prostie adicã sã-ºi trimitã unii fii la moarte stupidã.Nu erau dacii atît de proºti.

Cred cã aici avem totuºi o problemã. Eu nu pot spune cât de adevãrat este acest lucru, insã e clar cã ideea asta cã dacii practicau sacrificii umane este una deja înradãcinatã, de care vorbesc mulþi intelectuali de seamã printre care Pârvan ºi Eliade, ºi care oricum a intrat în uzul comun. ªtiu ca în principal ea se bazeazã pe Istoriile lui Herodot, în care la un moment dat se descrie povestea cu "trimiterea" solului (la Zalmoxis), prin aruncarea acestuia în suliþe.  În orice caz, dacã aici este vorba numai o legendã ºi nu de un fapt, atunci acest lucru ar trebui studiat ºi popularizat ca atare de cãtre istorici, pentru cã el ar avea darul sã ne schimbe percepþia faþã de spiritualitatea dacilor.

ªtiu cã e înrãdãcinatã ideea. Ei,ºi? Ce importanþã are cîþi oameni gîndesc aºa ºi de ce calibru sînt? Ei greºesc.Unde s-a mai vãzut asta? S-au vãzut sacrificii umane,dar din prizonieri de rãzboi,popoare subjugate,nu însã sacrificaþi propriii fii.Aºa cã pot sã viseze ei fericiþi marii istorici la fii ai nobililor daci aruncaþi în suliþe ca sã transmitã veºti vreunui zãu ori vreunei zîne. Astea sînt niºte ghioambe de oameni fãrã minte; nu conteazã cîtã ºcoalã ºi cîte titluri au avut sau au.
Eu sînt curios dacã actualii istorici (profi la facultate ºi academicieni) cred povestea asta. Eu nu am crezut-o nici cîncd eram în liceu pt cã mi-am zis cã nu se poate sã fie cineva aºa de nebun ºi de prost încît sã-ºi omaoare astfel unii copii . Adicã asta nu s-a întîmplat nicãieri dar s-a întîmplat la daci?.

V-am trimis cateva fotografii pe email; cred ca le-ati primit. Ce parere v-ati facut? Se poate intelege ceva?

Citat din: mm din  04 Mai 2009, 17:27:11
V-am trimis cateva fotografii pe email; cred ca le-ati primit. Ce parere v-ati facut? Se poate intelege ceva?

Mulþumesc pt poze. Deocamdatã nu pot spune ceva.Am pus una dintre ele pe forum la Dacia.org

Este vorba de tãbliþa nr.42 din cartea dlui Romalo

Placa din articol
(http://img10.imageshack.us/img10/7208/imgp10472.jpg)

Placa nr 42
(http://img10.imageshack.us/img10/3503/placa42.jpg)

Transliterare
(http://img10.imageshack.us/img10/1798/placa42transliterare.jpg)

acesta este articolul scris de Ion Gheorghe. Eu nu am vãzut legãtura dintre cele spuse de el ºi ceea ce apare pe placã.Aveþi poza plachetei ºi transcrierea puse de Kymosabe.Citiþi articolul.Poate îmi explicã cineva care elegãtura..Ceea ce scrie I G nu se vede pe placã.

Citat din: Florin Croitoru din  01 Mai 2009, 20:37:06
ªtiu cã e înrãdãcinatã ideea. Ei,ºi? Ce importanþã are cîþi oameni gîndesc aºa ºi de ce calibru sînt? Ei greºesc.Unde s-a mai vãzut asta? S-au vãzut sacrificii umane,dar din prizonieri de rãzboi,popoare subjugate,nu însã sacrificaþi propriii fii.Aºa cã pot sã viseze ei fericiþi marii istorici la fii ai nobililor daci aruncaþi în suliþe ca sã transmitã veºti vreunui zãu ori vreunei zîne. Astea sînt niºte ghioambe de oameni fãrã minte; nu conteazã cîtã ºcoalã ºi cîte titluri au avut sau au.
Eu sînt curios dacã actualii istorici (profi la facultate ºi academicieni) cred povestea asta. Eu nu am crezut-o nici cîncd eram în liceu pt cã mi-am zis cã nu se poate sã fie cineva aºa de nebun ºi de prost încît sã-ºi omaoare astfel unii copii . Adicã asta nu s-a întîmplat nicãieri dar s-a întîmplat la daci?.

Sentimental vorbind ºi eu aº vrea sã cred cã dacii nu practicau sacrificiile umane. Totuºi, acest lucru este menþionat de Herodot ºi deocamdatã aºa se construieºte istoria, pe izvoare ºi pe mãrturiile din trecut. Cã mulþi din istoricii de odinioarã - ºi poate cã-i valabil ºi pentru Herodot - îºi bazau unele aserþiuni mai degrabã pe legende ºi pe povestiri neverificate, este iarãºi adevãrat. Însã, deocamdatã, asta-i ce avem cu privire la acest lucru. Noi, dupã douã mii de ani, ne putem îndoi de veridicitatea unor astfel de informaþii lapidare din trecut ºi le putem aprecia, aºa, la logica bunului simþ de astãzi. Însã în lipsa unor dovezi ulterioare concludente despre religia ºi spiritualitatea dacilor, dovezi pe care în primul rând ar trebui sã le caute ºi sã le popularizeze istoricii ºi arheologii, nu putem ºti sigur care a fost adevãrul în aceasã privinþã.

Da, e greu de vazut dintr-o privire, insa eu m-am referit la o cheie  cu ajutorul careia trebuie citite textele acestea. In articol, I. G. chiar spune: "un alt semn din tableta". Pe marginea inferioara exista sase incizii. Intr-un alt articol de-al sau I.G. lua doar primele patru litere din cuvantul care desemna semnul grafic respectiv. E posibil, ma gandesc eu, ca citirea literelor din tablite sa se faca intr-o anume ordine stabilita de o "cheie". Nu stiu exact cum proceda I.G.

Domnule, dv nu înþelegeþi. Cheile de care vorbiþi se folosesc la texte criptate adicã cifrate.  De ex în urm cuvinte: RUCUBEªTI,BOMA,ROMRAY,RUBMA....Cheia este în acest caz R=B ºi B=R.....adicã Bucureºti,Roma,Bombay,Burma. Este un cifru f simplu din care fãceam în clasele primare (a 4-a), pe cînd citeam cãrþi ca Insula misterioasã,Cãpitan la 15 ani,Aventurile lui Sherlock Holmes. Sistemul se poate uºor complica prin înlocuirea unor litere cu cifre ºi prin scrierea fãrã pauze.
Textele despre care e vorba nu sînt cifrate. Pe ele se disting numeroase cuvinte ca de ex DACEBALO, ARMOSA,RUMUNOS.... Ceea ce aratã cã nu sînt cifrate.Poetul I G aratã poza unei plãcuþe ºi vorbeºte de cu totul altceva.Despre text nu spune nimic în schimb fantazeazã despre cele cîteva litere izolate de pe plãcuþã.El nu poate citi textul dar înþelege doar niºte iniþiale?
În cazul nostru cheia de citire este o limbã. Un text scris aºa se poate despãrþi corect folosind limba în care a fost scris sau o limbã f asemãnãtoare.DE ex RAZLISITESVAIUPASLAKOMIT,ADARAGHIEDRUZIA se poate despãrþi corect doar în limba în care a fost scris deºi scrierea aceasta  nu se foloseºte îndeobºte la acea limbã. Metoda folositã de "descifratorii" noºtri în aceste cazuri este de a izola grupuri de litere care formeazã cuvinte în unele limbi de ex în acest caz ei ar izola pe PAS sau pe LAKOM sau LAKOMITpe RAZ sau pe SITE ºi ar tot scrie la fantezii.Cu o asemenea metodã nu separi textul în veci.Textul separat corect este doar aºa:  RAZLISITE SVAIU PASLAKOMIT,A DARAGHIE DRUZIA (rusã) orice altã despãrþire corectã în altã limbã fiind imposibilã.Aºa se vede cã T cu virgulã=Þ. Cuvinte izolate se pot scoate în multe limbi dar textul corect doar în una,rusa în acest caz.
I G vorbeºte de chei dar nu aratã nici una.Se vede uºor cum procedeazã I G; priveºte o literã ºi începe sã viseze. Cam aºa procedeazã ºi alþii ca de ex Dan Romalo sau Adrian Bucurescu,numai cã ei fac acest lucru cu grupuri de litere scoase din text dupã criteriul de asemãnare cu unele limbi ceea ce constituie o eroare.De aceea nici nu au separat corect vreun text de pe plãcuþe.

E adevarat ca nu inteleg. Am spus de la inceput ca nu ma pricep si de aceea am apelat la un specialist. Ceea ce intentionam sa spun era de exemplu cititul din patru in patru litere, cifra patru indicata undeva si fiind cheia citirii. La care textul dvs. pus pe doua randuri ar arata asa:
RVOGAAMHZIIILUTEIPoD
SAARISDUTLAZEARISKAA
Citit din patru in patru litere e razlisitesvaiupaslakomit, (aici am pus un o mic ca semn pentru virgula) adaraghiedruzia. Bineinteles ca aici, desi puse la intamplare , avem si cuvinte clare precum: VOGA, PoD, SA ARI, LAZEA (nume de persoana), RISKA.

dv nu înþelegeþi nici mãcar un lucru simplu explicat clar de mine. Textul pus de mine ca ex este în limba rusã ºi aceea este cheia de citire,limba rusã.Poþi sã-l scrii ºi cu litere arabe tot rusa va fi cheia de citire. Textele scrise pe plãcuþele de plumb sînt ºi ele într-o limbã ºi sînt scrise în clar adicã nu sînt criptate deci nu trebuie o cheie de decriptare din aceea de care vorbiþi....din 4 în 4  sau alta de acest tip.Pe text apar foarte clar cuvinte de ex DACEBALÃ;ARMOSA ºi ARMOSO.
2) Existã douã teorii cu privire la formarea limbii române:
-prima este teoria romanistã ; pe care o ºtiþi de la ºcoalã. Romani,dãciþe,copii.....copiii învãþau limba taþilor ºi o predau mai departe copiilor lor....ciobanii cu transhumanþa au rãspîndit limba în Moldova ºi în Nordul Ardealului. În acest caz limba de pe plãcuþe ar trebui sã fie mult diferitã de limba românã dar totuºi sã aibã o gramaticã de tip european poate asemãnãtoare cu aceea albanezã.Eu nu am vãzut un text despãrþit de cineva care sã arate aºa ceva.
-a doua este teoria dacistã care spune cã dacii nu s-au romanizat precum nici alþii nu s-au romanizat deºi romanii au stat mai mult pe acolo; de ex germani,celþi din Anglia,egipteni,greci,diverºi orientali.Dupã aceastã teorie limba românã din limba dacã provine,nu din latinã.În acest caz limba de pe plachete ar fi asemãnãtoare cu româna de azi deci un descifrator care aplicã teoria trebuie sã ia în calcul ºi aceastã ipotezã ºi sã încerce despãrþirea textelor conform limbii române bineînþeles fiind foarte atent ca despãrþirea sã întruneascã cerinþele gramaticale ale limbii române.Dacã se poate face ca un text sã fie despãrþit în cuvinte conform unei limbi înseamnã cã aia e limba în care a fost scris.
Mai simplu decît atît nu pot sã vã explic.
Eu pot arãta o despãrþire de text dacic conform limbii române. Dacã cineva vrea sã mã contrazicã trebuie sã arate despãrþirea acestui text conform unei alte limbi, adicã sã arate un text cu caracteristicile gramaticale europene.Pînã acum nu am vãzut.Despãrþirile lui Olteanu,Bucurescu,ªtefanovski, nu aratã vreun text în vreo limbã europeanã., deci sînt greºite.
Dv dacã scrieþi o micã teorie cum este aceasta ...din 4 în 4 , trebuie sã arãtaþi textul scris astfel, dacã se poate ºi traducere.Dar eu vã spun cã un text ca acesta e scris în clar.

In ceea ce priveste limba, ca parere personala, limba romana nu provine dintr-o alta "limba straina". Limba romana e de sine statatoare, vechime de cateva ori 2000 de ani. Limba romana provine din limba...romana! Atat.
Fara indoiala ca tablitele sunt scrise de stramosii nostri (tot ca parere personala). Cunoastem din comunicarile orale inclinatia romanilor din totdeauna spre cimilituri, ghicitori, criptari, etc. Poetul roman Ion Gheorghe a afirmat ca a descifrat niste asemenea scrieri stravechi, lasate noua de catre stramosii nostri. Sa incercam sa refacem/regasim metoda lui de citire. Ca ii spunem "cheie" ca-i spunem "descifrare" sau oricum altfel, dar sa o facem pur si simplu! Acesta a fost mesajul meu. Ca eu nu ma pricep, am recunoscut, si tocmai de aceea apelez la specialisti si cunoscatori prin intermediul acestui forum, in ideea de efort comun, fiecare cu cat poate. Daca pe ultima placuta adusa in discutie de dvs. se citeste "dacebalo", e adevarat, in rest insa, marea masa de "scrieri" de pe placute e de necitit (in nici o limba). Eforturile unor cunoscatori (inclusiv dvs.) ce se ocupa de citirea placutelor pe dacia.org , pe mine nu ma conving deloc deoarece mi se par "trase de par". Dar eu nu sunt un cunoscator ci doar un cititor.
Va voi mai trimite niste fotografii cu cele scrise pe aceasta tema de I.G. pe adresa dvs. de e-mail.

Pe mine m-a interesat f puþin de unde provine limba românã ºi de cîd se vorbeºte.Eu am folosit lb rom pt plãcuþele de plumb; asta pt cã am vãzut cã existã ºi teoria cã româna provine din dacã ,nu din latinã.Atunci înseamnã cã multe construcþii gramaticale ºi cuvinte trebuie sã fie ãe plãcuþe ca în românã. Aºa este ºi am demonstrat asta cu separarea textului pe plãcuþa cu nr 16. Dv cînd faceþi afirmaþii de acest gen cã româna ar fi primosrdialãºi cã oamenii au fãcut româna din nimic ar trebui sã aduceþi cel puþin argumente f tari mãcar dar mai bine dovezi. Eu nu ºtiu cît de veche e româna dar ºtiu acum cã e mai veche decît ne-au spus la ºcoalã ºi cã dacii nu au învãþat latinã nici o boabã.
Poetul Ion Gh a afirmat cã a descifrat....dar nu a arãtat nimic ceea ce înseamnã clar cã e un mincinos.
Nu putem sãpune oricum....cheie....descifrare....cînd e f clar cã textele nu sînt cifrate.Trebuie folosit un vocabular adecvat.Spunem cã e vorba de despãrþirea textelor în cuvinte ºi eventual de traducerea lor în limba românã.Dupã cum aþi observat textul de pe plãcuþa 16 despãrþit de mine aproape nu are nevoie de traducere ci doar de explicarea unor cuvinte.
Pe plãcuþa 16 nu se citeºte DACEBALO,ci DACEBALÃ...cu Ã.
Eu nu sînt dacolog,dar am cunoºtinþe despre criptografie ºi îmi dau seama imediat dacã un text criptat a fost bine decriptat.Cei care s-au ocupat de plãcuþe ºi alte astfel de texte nu au aceste cunoºtinþe ci au doar cunoºtinþe de lingvisticã generalã.Pe forumul Dacia .org nu e nici un cunoscãtor în chestiuni generale de criptare-decriptare afarã de mine. D-lor au cunoºtinþe de lingvisticã generalã.Nu au despãrþit bine nici un text.Eu le-am spus asta de zeci de ori ºi le-am arãtat ºi de ce. Eu vã rog acum sã-mi arãtaþi de ce despãrþirea mea la plãcuþa 16 e trasã de pãr.Ce este tras de pãr acolo?Eu sînt singurul care a prezentat un text despãrþit care prezintã caracteristici gramaticale europene clare ºi sînt singurul care l-a prezentat sonor,adicã mi-aþi auzit vocea cînd l-am citit.
Eu vã mulþumesc pt fotografii,dar dacã acel I. G. nu aratã textul scris în scriptio continua, text despãrþit dupã metoda sa ºi traducere , cu pãrerile domniei sale eu nu am ce face ºi cred cã nu folosesc nimãnui.Dacã e aºa tare acel Ion Gheorghe sã arate un text de pe plãcuþe despãrþit,tradus ºi citit; aºa cum am fãcut eu.Aveþi mai jos ,comprimat cu Zip, textul citit de mine de pe placuþa 16, a cãrei fotografie cu  textul despãrþit de mine  se aflã cu vreo 3 postãri în urmã.Dacã cineva afirmã cã aceasta nu este bunã trebuie sã arate de ce, eventual sã arate altã despãrþire pe care o considerã bunã; tot aºa cu text citit.

Citatfaceþi afirmaþii de acest gen cã româna ar fi primosrdialãºi cã oamenii au fãcut româna din nimic ar trebui sã aduceþi cel puþin argumente f tari mãcar dar mai bine dovezi. Eu nu ºtiu cît de veche e româna dar ºtiu acum cã e mai veche decît ne-au spus la ºcoalã ºi cã dacii nu au învãþat latinã nici o boabã

N-am spus ca romana e "primordiala" si "facuta din nimic". Practic si eu am spus acelasi lucru pe care il spuneti si dvs. in citatul de mai sus. Prin urmare nu ne contrazicem ci suntem exact de aceeasi parere; difera exprimarea.

Nici eu nu sunt dacolog si nici "criptolog". Afirmatia facuta de mine se referea nu neaparat la placuta 16 ci la ansamblul textelor, mult mai mare, (a caror imposibila citire in majoritatea lor si), cu toate explicatiile cunoscatorilor, pe mine, simplu cititor, nu ma conving. E posibil ca despartirea dvs. sa fie buna iar citirea placutei 16 de asemenea. Dar noianul celorlalte ce nu pot fi citite cat de cat? Se pare ca unele placute sunt mult mai vechi decat altele si ca atare sa necesite "metode de citire" diferite.

Citatdar dacã acel I. G. nu aratã textul scris în scriptio continua, text despãrþit dupã metoda sa ºi traducere , cu pãrerile domniei sale eu nu am ce face ºi cred cã nu folosesc nimãnui.Dacã e aºa tare acel Ion Gheorghe sã arate un text de pe plãcuþe despãrþit,tradus ºi citit;

Intr-un alt mesaj am spus deja ca nu stiu daca poetul traieste, eu am incercat sa iau legatura cu dansul acu's 17-18 ani. Sunteti mai aproape de Bucuresti, puteti afla si eventual lua legatura cu dansul. A publicat mai multe, eu nu am decat trei din articolele sale. Personal, nu cred in ruptul capului ca I.GH. batea campii, asa ca sa se afle in treaba (din cate stiu era totusi profesor). Ca nu le-o fi stiut el pe toate, posibil. Dar ceva important a descoperit si cred ca e important sa fie valorificate descoperirile sale.

Domnule,d-ta cunoöti puþinã logicã? Ai spus cã româna provine din românü. Asta înseamnü f clar cã înainte nu s-a vorbit ºi cã romãna e primordialã ºi cã nu procvine din ceva,din altü limbã.Asta ai spus! Cum,Am spus eu asta??????D-ta nu ºtii ce vorbeºti! Am spus eu cã româna provine din românã???? Unde???Sã arãþi unde am zis eu aºa ceva!! Eu am spus ºi repet: româna este continuatoarea limbii vorbite de daci,este practic aceeaºi limbã ºi dovada o constituie plãcuþele de plumb a cãror cheie de citire este limba românã.
Eu nu ºtiu din ce limbã sau limbi s-a format limba dacilor ºi cînd!!
Puteþi sã faceþi astfel de afirmaþii dar sã arãtaþi pe text cum se citeºte din 5 in 5 si ce inseamna asta.
Ba pot fi citite ºi celelalte numai ca e f greu.Eu am lucrat peste 6 luni la nr 16.Usor e sa presupui si sa tot scrii la ipoteze despartzind textul in zeci de feluri care nu au potrivire gramaticala cu vreo limba.
Pe mine nu ma intereseaza acest poet.In materie de despãrþit astfel de texte e nul ºi nu ºtie ce spune. Poate sa fie profesor,dar la aceasta treaba e un ageamiu cum mai sit si altzi profesori de ex Adrian Bucurescu care are traduceri aiuristiuce la aproape toate plãcuþele de plumb. Dacã acel I G are dreptate înseamnã cã eu nu am ºi cã textul auzit de dv al plãcuþei 16 este eronat despãrþit de mine. Aº vrea sã-l vãd ºi sã-l aud pe acela al lui Ion Gheorghe.
Nu mai am ce sã vã comunic.

Da, cunosc putina logica, ba chiar si logica "bahica" ce pare sa bantuie prin unele postari de p-acilea.

fdacã spui cã româna vine din ....românã, ce înseamnã? cã nu s-a vorbit altceva înainte,nu ? sau stau eu prost de tot cu logica?

O limba nu-i chiar fixa, se supune si ea legii conform careia orice entitate din lumea asta (limba poate fi considerata si ea o entitate) se naste, creste si moare. E un fenomen viu, in evolutie. Limba romana are si ea o radacina din care s-a dezvoltat si e absolut sigur ca radacina ei nu o constituie alte limbi ce au aparut, in timp, pe aici, ulterioare ei, conform nenumaratelor dovezi arheologice.
In acest sens, (desi pare tautologica) romana provine din romana adica din propria ei radacina, chiar daca "tulpina" ei sau "coroana" arata altfel decat "radacina". Isi pastreaza nealterate structurile intime si... radacinile cuvintelor. Am si punctat anterior ca spunem acelasi lucru amandoi dar in exprimari personale diferite. Cuvantul "primordiala", pe care l-ai folosit in locul exprimarii mele, schimba intelesul, induce impresia de aroganta.

Daca iti recitesti postarea penultima, vei constata ca ma acuzai pe mine de afirmatiile tale! Aceasta imprejurare plus densitatea mare de greseli din acelasi text, sa le zicem ortografice, m-au facut sa banuiesc ca erai sub o anume influenta cand ai compus-o. :-o

In ce-l priveste pe I. GH. , imi mentin parerea ca persoana lui nu trebuie atacata. Realizarile sale la descifrarea scrisului stramosilor, (eu am presupus ca are realizari si de acest fel) pot fi analizate, sortate, si eventual folosite. Oricum el are realizari deosebite in poezie. Ideea mea era ca daca te pretinzi roman, nu poti sa ataci/critici/judeci un alt roman decat cu pretul autoanihilarii partiale - a ta si a neamului tau.

te rog sa aratzi greselile,alea numite de tine ortografice.Ai obiceiul prost ca acuzi de ceva dar nu aratzi.Daca nu le aratzi eºti un mincinos!
Ai spus ca romina se trage din romina!! Sint sigur ca nu ai baut nimic dar nu stii ce spui.
Romina provine din romina omseamna clar ca si acum 30.000 de ani se vorbea romineste.Asta mi se pare o eroare.
Romina provine din alta limba sau alte limbi.
Nu am atacat persoane ION G ci prostiile pe care le debiteaza.Nu te atac pe tine ci ceea ce spui ºi mai ales insinuezi.Ai timp pina miine sa aratzi ce greseli "ortografice" am facut.Daca nu,cu mine nu mai ai ce vorbi!!
Îl acuz pe el de afirmaþiile mele!!Ce impertinenþã! Care sînt alea?? Mincinosule!! Dupã ce ca nu pricepi mare lucru te mai si pretezi ºla josnicii!!

Asta e pe forum, si eu sunt de acord ca aceia care neaga trebuie sa prezinte ARGUMENTE, ifosele si jignirile nu tin loc de logica...
Fiecare dintre cei doi si-a expus "in detaliu" punctele de vedere si e clar ca nu se mai poate preciza nimic in plus la acest dialog, asteptam deci noi vesti despre subiect.
Multumim pentru eforturile de decriptare! E de apreciat cand cineva foloseste metode stiintifice care se pot verifica in timp, si nu "revelatii" care cad dintre teoriile viabile din lipsa de logica ...

vad ca pe topicu' asta nu s-a mai scris de ceva vreme. bucura-te dom'le croitoru' ca ai mortificat discutia asta interesanta prin agresivitatea dumitale exclusivista. dupa cate am apucat sa observ, indiferent de cat de nestiutori ori neinspirati am fi cei care scriem aici, fara interesu' nostru pt aceasta tema, dezbaterile astea n-ar avea loc. asa ca putintel respect pt oamenii de aici n-ar strica din partea dumitale, ok? nu stiu cine esti, nici ce hram porti, taman de aia imi permit sa te atentionez.
am decis sa incerc sa resuscitez acest topic, kiar daca interesu' meu legat de placile de plumb este, de fapt, doar unu' literar. asta nu ma impiedica sa ii atrag atentia domnului croitoru', kiar daca nu sunt lingvist, istoric sau combinator de cifruri, ca poate ar trebui sa fie mai retinut in a vorbi despre un specialist ca aurora petzan - dumneaei e un cercetator care are curaju', dupa cate-mi dau seama, sa-si asume concluzii stiintifice mai mult decat curajoase, dumneata, doar un pasionat obsedat de placuta 16 cu care ne innebunesti deja.
si daca a venit vorba de placa respectiva si de incercarile domnului croitoru' de a limpezi scrierea de acolo, ce parere aveti de observatia asta -
- toate eforturile lui croitoru' pleaca de la premisa ca limba dacilor TREBUIE sa semene cu limba romana, ma rog, cu o limba romana incipienta. probabil ca orice limba am studia, fie si cea islandeza, daca ne-am kinui sa descoperim asemanari cu romana, tot am imparti dracului vorbele lor in asa fel incat sa ne convina. ideea e, dupa umila mea parere, nu sa aflam daca limba daca seamana cu romana, ci sa aflam ce fel de limba era cea a dacilor si sa admitem ca, poate, daca nu semana cu latina decat lexical vorbind, poate ca nu era o limba indo europeana. asadar, ce fel de popor ne-a precedat pe pamanturile astea, de unde vine limba pe care o vorbim? admitem ca deriva romana din latina sau nu? etc., etc., s.a.m.d.
prin urmare, nu cred ca trebuie sa demonstram ceva ANUME legat de limba scrisa pe placi, ci macar sa demonstram ceva PUR SI SIMPLU. 

ma bag si eu in seama p'acilea, dar Florin Croitoru, din ce am citit eu in 2 minute, din despartierea aia facuta de tine, reiese ca:
1- tu cunosti caracterele-pt mine unele seamana cu caracterele rusesti si altele cu caractere grecesti ?!
2- ai luat cuvinte impreuna pe care de ex eu le vad despartite .
3- din traducerea ta ma gandesc, ... ai facut vreo paralela cu aromana? de ex. am citit de curand ceva in aromana si e o chestie la fel de ciudata precum textul ala-ce am citit eu era cu caractere latine evident, dar ca... formare, compozitie,... etc. si oricum intr-o limba si citirea ei se mai pune si problema accentului.
zic si io, acuma.....

apropo, auzisem intr-o emisiune, spus de cineva de la academia romana, nu stiu nume, cum ca romana nu face parte din limbile latine ci indoeuropene.............

PADME-întradevãr asa se zice prin Europa cã atât limba vorbitã cât ºi noi Românii am fii niscai corcituri între indienii din þinutul Pungeab(Pakistanul de azi)aduºi aici de cãtre armatele lui Gingys Hann ºi romanii împroprietãriþi în Câmpia Dunãrii,ºi cã de fapt sântem rude de sânge cu þiganii, ei fiind de fapt tot români care însã nu au reuºit nici mãcar sã renunþe la viaþa nomadã;de acolo ºi ura ancestralã dintre români ºi þigani-de fapt þiganii sânt supãraþi pe noi cã i-am pãrãsit ºi ne-am corcit cu tot felul de europeni,devenind astfel..indoeuropeni.

pai e normal mai tayka, dat fiind interesele politico-economice care sunt in zona. chestia asta e destul de hilara ca si aia cum ca romanii au romanizat intreg teritoriul dac, pe cand eu provin dintr-o zona unde numele dace ale localitatilor au ramas pana azi. bine.. cu mici modificari/adaptari de limba.

,,Cartea lui Sir Angus Fraser, Tiganii, care a fost tradusa din engleza in romana la Editura Humanitas, este un adevarat monument de eruditie care ne aduce o masa de informatii asupra migratiei tiganilor si raspandirii lor in Europa. Prin voluminoasa ei bibliografie, va ramane un pretios instrument pentru orice cercetator al problemei de acum inainte.
Din punctul nostru de vedere, regret insa doua lucruri: mai intai, ca din exces de scrupulozitate, dupa ce ne da diversele pareri care s-au exprimat asupra cutarui aspect din vasta problema, nu ia atitudine aratandu-si preferintele pentru una din teorii sau tragand el însusi o concluzie, in al doilea rand, prin faptul ca nu cunoaste limba noastra, cand suntem tara cu cea mai mare proportie de romi si care a fost in Evul Mediu unul din principalele canale de trecere a lor spre Occident, nu cunoaste nimic din serioasele lucrari aparute la noi despre tigani, afara de cartea lui Kogalniceanu tanar, aparuta in franceza, in 1837 (!). Cartea este totusi indispensabila in biblioteca oricarui cercetator al chestiunii." Neagu Djuvara

d-le urmuz ,exprimare dv de tip Obor mã jigneºte.Nu sînt pt dv "dom'le croitoru". Învãþaþi sã vã exprimaþi urban dacã vreþi sã staþi de vorbã cu mine.
A mortifica se potriveºte în alt context.Nimeni nu poate mortifica o discuþie; se spune " o poate omorî".
Deci dv aveþi un "interes literar" pt plãcile de plumb.Eu nu am...."interes literar".
Încerc sã ghicesc ce ar putea fi un "combinator de cifruri". Cred cã vreþi sã sãpuneþi un descifrator, adicã un spãrgãtor de coduri.
D-ra Pãþan nu este specialistã în ceva. Nu are lucrare pt nici un text dacic ºi faptul cã deþine un doctorat nu dovedeºte ceva.E plin de doctori în diverse domenii .Textele sînt publicate; dacã d-ra se considerã specialistã trebuie sã arate mãcar un text dacic despãrþit în cuvinte nu numai compuneri despre ele.Mai debiteazã ºi enormitãþi: a spus în mai multe rînduri cã limba dacilor nu fãcea parte din familia de limbi indo-europene.Din ce text reiese asta? Poate din textele despãrþite eronat de dl Romalo, a cãrui lucrare d-ra Pãþan o laudã peste tot.
Placa 16 este singura citita de mine. Ea reprezinta o dovada de limba. O dovada este mai tare decît cea mai frumoasa teorie fãrã dovezi.Teoria de romanizare  lingvisticã a dacilor nu a prezentat în 2 secole vreo dovadã.
"toate eforturile lui croitoru' pleaca de la premisa ca limba dacilor TREBUIE sa semene cu limba romana,". FALS; complet fals.Cînd m-am apucat de lucru la aceastã placã am mers pe premiza cã limba dacilor era IE, deci terminatiile verbale trebuie sã fi fost IE.Mã aºteptam sã dau peste ceva asemãnãtor cu albaneza.Sînteþi comic dacã credeþi cã ºtiþi mai bine ca mine cum s-au petrecut lucrurile.Dv nu întrebaþi pt cã dv ºtiþi.Credeþi cã ºtiþi.
"probabil ca orice limba am studia, fie si cea islandeza, daca ne-am kinui sa descoperim asemanari cu romana, tot am imparti dracului vorbele lor in asa fel incat sa ne convina".Se vede cã nu vã pricepeþi absolut de loc. Dacã textul este scris în islandezã sau altã limbã, chiar asemãnãtoare cu româna de ex spaniolã, el nu va putea fi despãrþit în limba românã. Reciproca este valabilã.Încercaþi asta de ex : La cucaracha non puede caminar porche non tiene marijuana para fumar.Dacã reuºiþi sã despãrþiþi textul în altã limbã înseamnã cã teoria mea este falsã.
Eu nu am urmãrit sã demonstrez ceva; am vrut sã ºtiu ce scrie pe placa.
PADME , eu nu aveam de unde sã cunosc acele caractere.Este evident cã sînt caractere denumite  greceºti. De fapt nici nu ºtim bine cînd au apãrut literele greceºti ºi cine le-a fãcut prima datã, dar asta e denumirea: caractere greceºti.Ele nu au fost exact la fel peste tot în Grecia anticã de ex sunetul R era marcat în scris în unele locuri cu P în altele cu R ºi în altele cu D.
Literele slavone e provin din Bulgaria  ºi mulþi lingviºti cred cã au fost fãcute dupã model grecesc de cãtre doi cãlugãri greci (Kiril ºi Metodiu) care ar fi tradus ºi Biblia din greacã în slavonã.De acolo odatã cu religia ortodoxã , zisã de bulgari ºi ruºi pravoslavnicã, literele au ajuns în Rusia ºi în alte pãrþi.
Eu nu am fãcut paraleleã cu aromâna. Cînd se desparte în cuvinte un astfel de text trebuie cãutat caracteristicile vreunei limbi pe el, adicã terminaþii verbale, prefixe, sufixe, pronume personale,posesive,conjuncþii. Dacã vezi mai multe texte în limbi diferite o sã observi uºor cã am enumerat lucruri care aratã diferit de la o limbã la alta. Din acestea trebuie izolate pe text la început ºi apoi cãutat ce este pe lîngã ele. Uneori se poate izola cîte un substantiv întreg de ex cum a fost pe placã SARMIGETAUZA sau ARMOSA sau DACEBALO. În plus am cercetat alte încercãri. Din încercarea lingvistului Olteanu mi-am dat seama cã nu poate fi STOPESTE ARMOSA RUMUNOS pt cã STOP este neologism.Atunci am încercat STO PESTE ARMOSA RUMUNOS ºi am înþeles cã O ar putea avea ºi altã valoare,Ã. Aºa am avut 5 cuvinte chiar de la început, ceea ce este excelent pt un text de aceastã mãrime.Este cel mai greu sã spargi primele 3 cuvinte.Aici pe text au fost gata sparte.De aceea am reuºit numai placa asta.
Accentul într-o astfel de limbã nu poate fi altul decît acela al limbii române.Chiar cînd o populaþie trece la altã limbã pãstreazã din cea veche accentul ºi intonaþia. De aceea bulgarii ºi sîrbii pronunþã aºa de bine româneºte; pt cã au pãstrat accentul ºi intonaþia dialectelor trace.La  http://florincroitoru.tripod.com/  poþi auzi textele de pe inel ºi de pe placa 16 citite de mine. Nimeni pînã la mine nu a avut curajul sã-ºi citeascã textele; nici cei pe care eu i-am provocat.
Limba românã este catalogatã lingvistic în grupa romanicã , familia indo-europene. dintr-o familie fac parte mai multe grupe.
D-le Tayca , vã rog nu mai persiflaþi, cã nu sînteþi aici pe stadion.
Rog sã fie ºterse postãrile de acest gen.

ok, am inteles! dar, de fapt m-am exprimat gresit legat de aromana! vroiam sa zic, daca te-ai gandit sa faci o eventuala paralela cu aromana, pt ca mai sus ziceai ca iti trebuie o limba-cheie pt decriptare! ori eu, citind intamplator niste.... urari de sarbatori in aromana, acum citind textul dac, e doar o impresie ca ar suna asemanator si ma gandeam ca te-ar putea ajuta! era doar o idee, tu stii mai bine!

tayka nu e rau intentionat-a facut o observatie vizavi de niste teorii referitoare la originea poporului roman, care incep sa ia amploare!

Nu am cunoºtinþã de vreo teorie care spune cã românii provin din Asia.Cea mai trãznitã pe care eu o cunosc zice cã românii s-au format în sudul Dunãrii, apoi au venit în nordul Dunãrii unde s-au înmulþit de vreo 7 ori mai repede decît oricare alt neam din Europa.Ceva adevãr este aici ºi anume cã români au fost f mulþi ºi în sudul Dunãrii, de ex pe vremea lui Mircea ei erau încã majoritari în Bulgaria.
Þiganii din România pot fi rude de sînge cu românii pt cã marea lor majoritate nu sînt urmaºii þiganilor aduºi cu peste un mileniu în Europa ci provin din români ºi din alte neamuri de lîngã România de azi. Vezi cã þiganii unguri au un mare procentaj de blonzi, ceea ce aratã cã mai demult au fost trecuþi în rîndul robilor þigani oameni aparþinînd altor neamuri. În evul mediu þãranii iobagi nu puteau fi mutaþi de pe o moºie pe alta decît dacã erau declaraþi þigani. Asta e doar o teorie de  a mea.Nu am vãzut o analizã geneticã fãcutã pe un eºantion mai mare de þigani , dar mi se pare limpede cã þiganii blonzi din Ardeal nu provin din þigani mai vechi.
Numai unii þigani au fost nomazi.În trecut þiganii de vatrã(marea majoritate) nu erau nomazi ºi nu sînt nici azi.
Nu existã oameni indo-europeni, ci doar limbi din familia indo-europeanã.Expresia are sens numai dpdv lingvistic.
În legãturã cu textele:
Dacã e vorba de un text scris fãrã semne despãrþitoare pt cuvinte, este evident cã textul se poate citi corect doar dacã s-a fãcut despãrþirea în limba în care a fost scris.Sigur cã pot fi mici excepþii în texte scurte de pildã o glumã veche fãcutã prin ºcolile româneºti înainte de rãzboi:
notrî pul la votrî cur (puil nostru în curtea voastrã; fr)
sau: Fou, tut le moment cour (nebunule,toate momentele curg; fr) care seamãnã izbitor cu celebra înjurãturã româneascã.Vedem însã cã înþelesul cuvintelor este diferit în cele douã limbi în acest caz cu toate cã limbile sînt date ca fiind surori. e adevãrat cã aceastã formulare dacã ar fi scrisã cu caractere greceºti ar cam pune în încurcãturã pe un descifrator.El nu ar putea spune în ce limbã e dupã ce a separat-o. Desigur dacã ar apare într-un text mai lung ar fi clarpt cã s-ar vedea restul textului în ce limbã e.
Deci un text în rusã nu merge sã fie citit în germanã,polonezã etc.Dacã se încearcã despãrþirea lui în altã limbã se pot scoate cuvinte în acea limbã, dar ca tot textul sã iasã aºa, avînd gramatica polonezã de ex cînd el a fost scris în rusã, asta nu se poate. Aºa de exemplu pretenþia unora de a fi citit în limba românã inelul de la Ezerovo apare ca fiind exageratã.Uite exemplu:


ROLIS   TENE   ANx   ERENER   TIL   TEANe   eSKOR   RAZEA   DOM-EAN   TIL   EZ   V-IITA   MIe   eE   RAZ-ILTA   
Rolis tene an erener til teane eskor razea domean til ez viita mie ee razilta.
Ei bine, dupã ce  ascris asta dl Petre Morar a mai scris:
Putem considera inscriptia inelului de la Ezerovo ca inca una dintre dovezile zdrobitoare ale prezentei limbii Romine in lumea antica pre-Latina. (Morar)
Nu e în româneºte textul lui Morar.Mai copiazã ºi greºit literele: nu e R în ERENER ci ERENEA.
Cornelia Velcescu a zis ºi ea în 1978 cã a despãrþit textul în româneºte. Acesta este:POLIET, ENEAEN EPENEA, T. IL- TEA NEC! OA DA TEA "?" OM-EA. 'NTILETU OT, A MIE TAT. ILTEA.
Nici acesta nu e despãrþit conf limbii române.De ce e românesc? Pt cã aduce A MIE TAT cu limba românã? sau OA DA TEA ? Dupã asta se vede o despãrþire greºitã: textul prezintã o gramaticã forþatã ºi mai rãmîn lucruri care nu se încadreazã, aici T.IL TEA NEC . Nu se poate ca pe un text jumate sã semene cu o limbã ºi restu sã nu semene deloc.
Aromâna ar fi de ajutor în acest caz ca lexic. Pot fi cuvinte care s-au pãstrat numai în aromânã. De ex pe placa 16 e scris ......"......dã mucioila du mãriresã sarmigetauza).Nici vorbele acestea ºi nici exprimarea nu mi-au fost cunoscute pînã la acest text.Nu se spune în româneºte ...."poruncã de slãvirãsã" ºi nici mucioilã,dar muncã,muncaci (muncitor, reg Ardeal),mucenic existã. De aici am dedus cã mucioila e o poruncã de lucru datã mucenicilor ºi prin extensie poruncã.

dle croitoru, fiind a treia zi de Craciun ma abtin sa raspund incrancenarii dumitale, desi, crede-ma, pot sa ma exprim in multe feluri, mereu in functie de teapa interlocutorului. in fine, trec si peste cautatu' nodului in papura, peste batutu' apei in piua si peste filozofia kibritului privitor la proprietatea verbului "a moritifca" si altele,, pt ca una dintre calitatile umane e de a da nuante cuvintelor. daca ar fi sa fiu un incrancenat ca dumneata, ti-as atrage atentia ca in sentinta dumitale "Se vede cã nu vã pricepeþi absolut de loc", "deloc" trebuie scris legat sau ca citatu' din franceza e scris pe jumate gresit, dar n-o iau pe calea asta care nu duce nicaieri. un forum este un spatiu al libertatii de idei si opinii, evident, intre anumite limite si, kiar daca vi se pare scandalos, da, kiar seamana cu un stadion, pt ca fiecare poate spune ce crede. nu ne cenzurati, s-au dus vremurile alea.

bun, constat totusi un aspect pozitiv: acest topic da semne de resuscitare si, multumita dlui croitoru, aflam lucruri interesante. marturisesc ca ambele texte decriptate si citite de dl croitoru, de pe placa 16 si de pe inel, suna ca o romana extrem de veke, de-a dreptu' fascinant. ca un nestiutor in materie, da' ca posesor a unei ureki despre care cred ca e fina, ma intreb totusi daca nu cumva pe alocuri cuvintele n-au o sonoritate slava. gresesc? mi-ar placea sa gresesc, sa stiti. exemplu - repetati-va cu voce tare "polistineasne peneatziltea", inclusiv cu consoanele muiate de dl croitoru si ziceti-mi daca nu suna a slava. asta ma face sa-mi pun intrebarea daca nu avem de-a face cu o romana veke, da' nu atat de veke, ci de ev mediu. spuneti-mi ca gresesc si sunt bucuros, kiar mi-as dori ca placile sa fie autentice si limba aceea sa fie o, cum sa-i zic?, preromana sau romana primitiva.

inca ceva: am inceput sa citesc din cartea lui dan romalo si e foarte interesanta. ar trebui sa-l apreciati, dle croitoru, pt ca, desi nu e istoric, dupa cate stiu, e pasionat si a facut eforturi imense in cercetarile lui. poate daca n-ati fi atat de vocal, la modu' negativ si agresiv, specialistii recunoscuti in acest domeniu (pe care ii blamez si io ca nu acorda o mai mare atentie placilor) v-ar considera un partener interesant de idei, nu un excentric.

mersi pt sfaturi. Nu scriu prea mult ca sa nu ma mai incrincenez. Apreciaza-l pe Romalo.Eu am sa-l apreciez cind o sa arate un text de pe placi care sa prezinte caracteristici ale unei gramatici. Textele lui separate nu sint in vreo limba. Nu vad urme de eforturi imense in lucrarea lui.Eu pot separa asa de gresit cite 3 texte dacice pe zi , fara efort.
Eu sint ....."vocal la modul agresiv " ? Deci asa e un om...."vocal".
Nu sint deloc excentric.
Mersi ca ai grafiat numele meu "croitoru" dar "Craciun", corect, cu majuscula.Stii, acesta e numele meu, nu e nick.
Deci eu sint ,in scris (!!), ..."vocal la modul agresiv".
Da, "deloc" in acel caz se scrie impreunat.
Curind, dupa Crciun, ai sa te poti exprima in functie de ...."teapa" mea.
Nu ami scriu despre inel,texte dacice, metoda de lucru, nu mai critic pe Romalo.....ca sa nu mai bat apa in piua.

dle CROITORU, iar te-ai legat de nimicuri. imi cer iertare daca te-am jignit, da' io scriu absolut tot fara majuscule, in afara de numele divinitatilor, al orasului in care m-am nascut si al ekipei de fotbal din orasu' meu. nu e un atac, e doar obisnuinta mea de a scrie in epoca asta a messengerului, a retelelor de socializare si a forumurilor.

inca un "sfat" - nu te mai concentra atat pe persoana dumitale. nu mai lua totu' personal. desi ti se poate parea absurd, oamenii care citesc posturile dumitale kiar se bucura sau realmente iau in seama ce scrii, kiar daca nu sunt de-acord cu opiniile dumitale. ce-ar fi sa ne faci un hatar si sa te concentrezi pe a-ti prezenta cercetarile, decat sa te pierzi in dispute fara sens? noi aflam ipoteze noi si interesante, dumneata iti popularizezi eforturile. pana si io le-am vorbit multor apropiati despre decriptarile dumitale si multi le gasesc cel putin interesante, la fel ca si intreaga istorie a placilor de plumb. ai mai decriptat ceva?

am spus ca macar fragmentu' "polistineasne peneatziltea" pare sa aiba sonoritati slave. asteptam de la dumneata sa ma combati, nu sa ne pierdem in contre copilaresti. deci astept un raspuns solid, asa cum bine stii sa formulezi. iar dupa Craciun o sa vorbesc dupa teapa dumitale, deci o sa adopt un stil cat mai academic. :D

Eu þin la aceste nimicuri.Aºa cã vã rog sã-mi grafiaþi numele la fel cum grafiaþi numele divinitãþilor , cu majusculã ºi sã scrieþi dupã normele de scriere.Nu mã intereseazã cum se scrie în altã parte.
Oamenii care citesc "posturile" mele,postãrile mele adicã, sînt rugaþi sã îmi rãspundã la fel cum am scris eu.
Am mai separat un text dar nu e complet.Textele nu sînt criptate; sînt scrise în clar dar nu au semne de separaþie între cuvinte. Am impresia cã ei colorau cu ocru de ex, pentru uºurinþa citirii, ultima literã din fiecare cuvînt sau din unele cuvinte.
Nu numai "Polisteneasne , Penea þi-l tea" pare a avea sonoritate slavã dar ºi "Nieascã-o-a paciea". Observaþi felul exprimãrii: nascã-o-a ......,face-s-ar........mînca-o-ar mama....etc, exprimare care existã ºi azi.Totuºi sonoritatea este perfect româneascã,dar nu aceea a limbii literare.Sonoritatea limbii române este foarte apropiatã de cea a limbii bulgare, evident faþã de bulgarã,ca sonoritate, fiind mai apropiat subdialectul muntean .Existã studii de fonologie care atestã acest lucru. Dacã vreþi sã vã convingeþi nu trebuie sã puneþi un bulgar sã citeascã un text românesc; ascultaþi buletine de ºtiri la Radio Sofia.O sã auziþi ce bine pronunþã bulgarii numele capitalei noastre,Bucureºti.La fel de bine pronunþã albanezii.Italienii în scimb,nu.
De aceea aveþi impresia cã textul ar avea o sonoritate slavã.Iatã un fragment dintr-un alt text antic neseparat complet însã: "......TRIKAITETHIGATRIAYRI ..
TRI  KAI TETHI GA TRI  AYRI ....tri cai tetiei ga tri auri .....adicã.... am dat trei cai frumoºi de parcã erau din aur.Evident trebuie þinut cont ºi de faptul cã nu putea exista un sistem de scris normat, ca astãzi, oamenii scriind dupã ureche ºi folosind multe prescurtãri, cum se poate vedea de ex pe placa 120 .
Nu am pretenþie sã înþelegeþi cã am fãcut singurele despãrþiri corecte la textul de pe inel ºi la cel de pe placã.Nu au înþeles asta nici unii lingviºti (dl prof univ Coja , dl lingvist Olteanu,d-ra cercetãtor Peþan),nici unii amatori dintre cei care s-au ocupat cu desfacerea acestor texte,nici doctorul Sãvescu sau consilierul ºtiinþific de la Dacia .org Timotei Ursu.Pînã acum a înþeles un singur amator.

si eu sunt de la PITESTI
nu ma iei si pe mine sa descifram artefactele? :ufo:

adica, dle Croitoru, sonoritatea aparent slava a unor formulari indica, de fapt, fondu' nostru tracic comun cu cel al bulgarilor, respectiv, albanezilor?

inca ceva - spuneati ca niciunul dintre specialistii de care ati pomenit nu a inteles solutia de separare a cuvintelor propusa de dvs. ati incercat sa purtati un dialog cu ei sau sa corespondati cumva si v-au declarat ca nu sunt interesati sau au incercat sa demonstreze ca solutia dvs este eronata? adica a existat macar un inceput de dezbatere pe tema asta sau nu?

apropo: aveti cumva cunostinta de vreun demers care a incercat sa obtina inventarierea oficiala a placilor de la institutu' v. parvan? pt ca, dupa cate am priceput, plaketele, cate au mai ramas, zac aruncate intr-un subsol, existenta lor nefiind una probata de documente oficiale. ideea ar fi, in opinia mea, ca, printr-o actiune in justitie, sa se ceara inventarierea oficiala a placilor ca un prim pas spre cercetarea lor metodica. e incredibil ca dvs si ceilalti interesati de artefacte sunteti nevoiti sa lucrati dupa niste fotografii.

 Da, asta indicã. Asta se ºtie bine de mult; nu am observat eu.Au observat asta chiar lingviºti germani din sec 19.Ei au scris despre ......balkanische Schprachbund, adicã o uniune lingvisticã balcanicã.
aceea nu este sonoritate slavã; am mai spus. limbile slave din Sudul Dunãrii nu au sonoritate slavã,ci tracicã. sonoritatea slavã existã în Nordul þãrii noastre. De acolo au venit slavi  în teritoriile locuite de români.Pe anumite teritorii limba s-a schimbat datoritã lor deºi erau minoritari (pînã la 5% din total populaþie). Sunetul limbii bulgare e altul decît al limbii polone sau slovace pt cã majoritatea tracã  ce a învãþat slavoneºte nu a putut sã preia ºi sunetul noii limbi.Ce limbã au vorbit tracii aceia se vede pe textul de pe inel ºi putem înþelege cînd vedem cum a descrescut numãrul vorbitorilor de românã acolo.Am discutat cu urmãtorii : Sorin Olteanu ; nu a înþeles despre ce e vorba ºi din ceea ce a fãcut el referitor la asemenea texte am înþeles cã nu are cunoºtinþe necesare pt a putea separa astfel de texte.Dovadã este ceea ce el scrie despre inelul de la Iezerovo (Jeserovo) pe saitul lui ºi despãrþirea fantezistã ºi evident eronatã pe care o face unui scurt text de pe un mormînt antic din dobrogea. În plus e arogant ºi mincinos.Cînd i-am spus sã nu mai scrie textele antice cu litere mici de mînã moderne, aºa cum au prostul obicei mai toþi lingviºtii, el  a început sã-mi explice de ce e necesar sã scriem cu litere mari de parcã eu scrisesem cu litere mici.A încercat sã demonstreze cã eu greºesc grav. .Alt lingvist cãruia i-am prezentat lucrarea este Ion Coja .Dupã cele ce am vorbit prin e-meiluri cu d-lui am înþeles cã nu s-a ocupat cu cifrãri-descifrãri de texte, cum dealtfel nici un lingvist îndeobºte nu se ocupã.Evident nu înþelege cã un text ca acesta nu se poate separa corect decît într-o singurã limbã ºi anume în limba în care a fost scris.Cînd ºtim cã separaþia e bunã ? Atunci cînd ea are o formã gramaticalã a unei limbi, în acest caz a unei limbi europene.Eu m-am aºteptat sã aibã o formã asemãnãtoare cu albaneza,dar m-am înºelat.Lingvistul Vinereanu este al treilea; nici el nu a priceput.
În rest am mai discutat cu amatori de ex: dr Sãvescu, A Vartic , T Ursu. Un singur forumist a priceput asta pînã acum : Marian Marchidan de pe forumul de la Dacia.org , care a ºi citit lucrarea mea la congresul de dacologie din 2009, unde nu am sã mai particip pt cã prea se spun multe prãpãstii acolo.
Demersuri au fãcut ; dr Sãvescu ºi Aurora Peþan.aceasta din urmã a lucrat chiar acolo ºi a fotografiat toate plãcile.sînt cele mai bune poze pînã acum. A trebuit sã pãrãseascã institutul pt cã a afirmat în faþa academicianului Vulpe cã plãcile nu sînt false ; de faþã fiind ºi martori. Vulpe a fãcut o crizã de nervi ºi a zburat-o.De alþii nu ºtiu,dar presupun cã ºi Dan Romalo a cerut expunerea plãcilor într-un muzeu.ªi Sorin Olteanu zice cã plãcile ar trebui expuse cu menþiunea cã sînt false,dar el e prea mic acolo; tartorul e Vulpe.

Am spus ºi eu de mai multe ori d-lui dr Sãvescu sã facã acþiune în justiþie.Bani s-ar gãsi pt asta.Cred cã asta costã mult mai puþin decît organizarea unui congres.
La despãrþirea textelor se lucrezã pe textul transcris,dar e foarte necesar sã ai imagini bune. La inel de ex Bucurescu , Morar ºi Velcescu au transcris textul cu greºeli. Unii au vãzut acolo un Y, dar e un V , care însã e grafiat strîmb. Asta se vede bine pe o pozã mãritã.

 Pentru cei interesati : "Ariminia - istoria getilor si tablitele de la Sinaia"

http://www.ariminia.ro/tablitele.html
http://www.ariminia.ro/tablitele/tablitele-de-la-sinaia-i.html

am inteles, dle Croitoru, toata povestea urmeaza obisnuitu' scenariu romanesc. in mod clar, o actiune in justitie costa mai putin decat un congres precum cel de dacologie, care, cu tot respectul pt oamenii implicati, mie unuia, care este in afara fenomenului, mi se pare ca aduce cu o galerie a ciudatilor (nu va includ, evident). am dat intamplator pe internet peste diverse teme prezentate la congresele de dacologie si m-am crucit. parca am avea de-a face cu o secta.
am niste prieteni avocati care poate or sa vrea, daca reusesc sa-i conving, sa ajute la expunerea placilor. sa vedem.
spuneati de o lucrare a dvs pe care ati prezentat-o anu' trecut la congresu' de dacologie. despre ce e vorba? poate fi citita undeva?

ceea ce am trimis sã fie citit la congres se poate vedea pe saitul meu http://florincroitoru.tripod.com/  E vorba de douã despãrþiri de texte în limba dacilor ºi citirea unui nume de femeie pe o piatrã de mormînt din sec 1 e n din Dobrogea . Unul din texte este acela de pe inelul gãsit în 1912 în Bulgaria ºi cel de al doilea este textul de pe placa de plumb cu nr 16 (numerotarea Romalo).Pe saitul meu se pot vedea textele despãrþite ºi se pot asculta cu un player citite de mine. Sînt singurul care a avut curajul sã le ºi citeascã. Cu IE se pot auzi direct pe sait,dar cu Mozila trebuie luate de pe blog.Am prezentat pe blog, pe scurt, multe alte încercãri de separare a textului de pe inel ,unele fãcute de lingviºti profesioniºti.

sunt curios ce parere are Florin Croitoru despre variantele propuse pe ariminia.ro ;))

totul acolo este eronat.Le cunosc de multã vreme.
am impresia cã o luãm da capo ºi eu vorbesc degeaba  cã nimeni nu se strãduie sã înþeleagã ceva ºi peste puþin timp mã întrebã acelaºi lucru. Eu am încercat sã explic unora pe forum la Dacia.org cum cã inelul de la Ezerovo (acela cu text) nu putea fi sigiliu pt simplul fapt cã un sigiliu are textul scris invers, ca la ºtampile. Dupã o vreme cîte unul întreba : " ºi de ce nu ar putea fi sigiliu?"
Am arãtat aici de mai multe ori cînd se vede dacã un astfel de text este bine despãrþit în cuvinte. Am arãtat ºi de ce metoda botezatã pompos etimologicã este total eronatã.În primul rînd este o denumire eronatã. Dacã separãm cuvinte pe principiul de asemãnare foneticã asta nu înseamnã cîtuºi de puþin etimologie. Aceastã metodã a fost folositã de Dan Romalo, de prof Adrian  Bucurescu , Branislav ªtefanovski  s a cu rezultate catastrofale.Culmea e cã nu-ºi dau seama aceºti oameni nici cu explicaþii, unii nici nu vor sã poarte vreun dialog ºi persistã în eroare cu ghearele ºi cu dinþii.
Ce e scris pe acel sait, arminia, e la fel de prostesc ºi de caraghios ca despãrþirile de text ale lui Adrian Bucurescu în care nu se poate recunoaºte gramatica vreunei familii lingvistice ºi cu traduceri ca ".....frumosul rege a nãscut pe maica  precista ". Acum ºtim cã Maica Precista a fost nãscutã de .......un bãrbat care era rege în Dacia.......ªi omul acesta este profesor !!
Iatã aici un exemplu. E chiar textul tãu :
sunt curios ce parere are Florin Croitoru despre variantele propuse pe ariminia.ro
În scriptio continua:

suntcuriosceparereareflorincroitorudesprevariantelepropusepeariminiaro
Cînd ºtii ce ai scris ºi ºtii bine semnele iar vocabularul textului este cel uzual nu ar fi mari probleme de citire.Asta pt noi ºi mai ales pt cel care a scris textul.
Un "cercetãtor" cum este acela de la arminia sau ,Bucurescu,Velcescu,Morar ºi mulþi alþii nu încearcã o limbã pe text cum ar fi normal ºi cum se face la spargerea textelor cifrate ci încearcãã sã ghiceascã cuvinte pe baza de asemãnare cu diverse limbi. În acest caz , în textul de mai sus, ei ar separa unele cuvinte ca de pildã CURIO (curia papalã?)....SCEPARE (scãpare?) ,reflor (reînflorire?) VARIA (diverse; latinã) ANTE (înainte; latinã) LEPRO...... e clar .... e în latina veche....ºi uite aºa sînt miii de posibilitãþi de a greºi. Cînd separi aºa, deºi cuvintele pot semãna cu acelea dintr-o limbã, textul nu iese în vreo limbã.
Eu am arãtat pe textul acesta cum gîndesc ei. Asta nu e o metodã bunã ºi se poate verifica. Se ia un text de vreo 300 de semne  într-o limbã actualã (germ, francezã,catalanã etc). se scrie textul cu litere greceºti vechi ( de ex în sistemul atic sau doric; sînt ceva diferenþe la semne).Dacã ei or sã-l desfacã corect înseamnã cã metoda e bunã.eu cred însã cã nu o sã poatã. Eu am invitat la o astfel de întrecere pe cei doi "descifratori" de texte dacice care scriu pe forum la Dacia .org sau pe oricare altul. Au refuzat, dar tot cu nasul pe sus ºi tot obraznici.
Uite exemplu de la arminia:


T 58 Turnatã în vara anului 30 ZONIE OI MEI(a merge) GEOBEL(giubea mai micã) ZERIE(a se
imagini-tablite-de-la-sinaia-T-58.jpg" href="/images/stories/tablite/imagini-tablite-de-la-sinaia-T-58.jpg" target=_blank rel=lightbox[sig0]&&&ääimagini-tablite-de-la-sinaia-T-58.jpg" href="/images/stories/tablite/imagini-tablite-de-la-sinaia-T-58.jpg" target=_blank rel=lightbox[sig0]zãri, a se vedea) OSOE(osoi: os mare, foarte tare) ATIGEO(a atinge) DOTO(pe datã, de îndatã)   

De unde rezultã cã e turnatã la anul 30 vara pt mine e un mister, dar autorul ºtie. Ceobel e....giubea mai micã ,  ZERIE este ... a se zãri.....; OSOE este ....os mai mare ;atigeo este.... a atinge....ºi uite aºa o þine cu o traducere urechistã, dar cînd e sã prezinte textul despãrþit, vezi cã e o aiurealã care nu prezintã gramatica vreunei limbi ; din nici o familie lingvisticã cunoscutã. Ori ,familia  de limbi indo-europeanã de ex exista ºi în neolitic.

vreo noutate legata de inscriptiile de pe placi?

ce sa mai vorbim de placile de plumb, cand se intampla asa ceva - http://www.tracologie.info/traco-iliria/capitala-nimanui-sarmizegetusa-regia-2377.html

Chiar ! Mie necaz cã ne depãºesc în privinþa asta bulgarii.ªi ne depãºesc cu mult încã.

un prieten a descoperit asta - http://dinarhiveledaciei.wordpress.com/
pareri?

LupinThe3rd, cand spui ca imaginea lui Mihai Viteazul ca unificator al romanilor apartine 'mitologiei sec XIX esti in eroare.  Priveste cea mai frumoasa gravura a lui Mihai Viteazul si paote cea mai renumita, facuta in timpul vietii lui, si vezi legenda dinprejur: nu scrie acolo ca e REX DACIAE ???
Deci sa lasam detractorii gen Anonymus sa palavrageasca baliverne si sa vedem adevarul, caci el e in fata noastra: renasterea a redat visul Daciei reinviate romanilor. Dacia redivivus.

Al doilea aspect: intr-adevar si eu cred ca solomonarii erau pastratorii mitologiei geto-dacice, transmise ca pe o taina initiatica. Cei care au avut bunici care invatasera de la bunicii lor descantece si rugaciuni (antecrestine) stiu de ce...

   Salutare!
Cu scuzele de rigoare,ca ma amestec in asemenea disertatii savante,mi se pare ca discutia aluneca oarecum pe langa subiect.Cred ca mai interesant decat contrazicerile nesfarsite pe tema traducerii unei fraze anume,ar fi totusi incercarea de a afla scopul pentru care aceste tablite(cele din plumb desigur),au disparut si ce interes prezentau ele pentru serviciile secrete,pentru biserica si se pare ca si pentru anumite cercuri oculte.De ce spun asta?Pentru ca,se pare, pe mare parte dintre aceste tablite existau informatii,nu doar din perioada geto-dacica ci mai ales unele din perioada de dupa retragerea Aureliana,adica dupa anul 275 d.H.si cam pana in anul 1200 perioada destul de tulbure si cu foarte putine dovezi arheologice.Ca sa fiu mai bine inteles,se pare ca prin aceasta parte de lume vreme de cateva sute de ani,s-au intamplat niste chestii destul de ciudate,care starneste interes,dar care in acelasi timp se vor cercetate pe ascuns.Din aceasta pricina,o parte din dovezile arheologice si chiar unele cronici sau inscrisuri,ce fac referire la viata si obiceiurile locuitorilor din aceste tinuturi,dispar misterios dupa ce sunt descoperite sau se afla despre ele.Eu unul sunt foarte interesat de acest subiect,dar nu am putut afla mare lucru pana acum.Mai mult ipoteze si presupuneri.Unii vorbesc despre o credinta noua care se raspandea rapid si care nu ar fi fost pe placul bisericii crestine,altii vorbesc despre extraterestrii.Inclin sa cred ca si tablitele de la Sinaia contineau asemenea informatii,si tocmai din aceasta cauza au disparut.Deci cred ca mai interesant ar fi sa aflam de ce aceste tablite prezinta atata interes pentru rusi (K.G.B.-ul,se pare ca a subtilizat multe dintre ele)?De ce prezinta interes pentru americani?De ce biserica ortodoxa nu da acces cercetatorilor la studierea celor aflate in posesia sa?De ce Vaticanul tine sub sapte lacate documente asemanatoare(din acea epoca si despre aceste locuri) sau poate si o parte din aceste tablite?De ce tot soiul de indivizi dubiosi,care se prezinta drept cercetatori,incearca sa intre in posesia lor sau a copiilor lor?
Cu riscul de a parea malitios,totusi; sa incercam sa raspundem la aceste intrebari,mi se pare mai interesant decat sa ne certam pe trei pagini daca Burebista statea pe tron sau calare pe un butoi si il batea soarele in cap. :-D

  Ai dreptate, andrei. Tablitele nu au fost citite, descifrate, traduse in mod unitar si acceptabil pana in prezent. Chiar daca multe au "disparut", cel putin acelea din cartea lui Romalo sunt cunoscute ca si text iar acest lucru e suficient pentru "citirea" lor. Aceeasi mare problema: nereusita citirii/traducerii/interpretarii/descifrarii/etc. o intalnim si in cazul Codex Rohonczi.

 Din pacate, nici un colectiv de specialisti nu este platit pentru studiul placilor, nici un program romanesc de cercetare nu a fost demarat vreodata pe acest subiect. Chiar si tablitele de la Tartaria au fost studiate si descifrate/citite de cercetatori straini. Cu siguranta ca aceste fapte nu sunt niste aiureli specifice locului ci rezultatul unei atitudini intentionate, o comanda.

 Parerea mea ramane constant aceeasi: scrierea literelor fara pauze, in siruri neintrerupte, fara evidentierea cuvintelor, i-ar fi incurcat si pe "scriitorii" tablitelor si in mod normal, firesc, s-ar fi apucat sa desparta cuvintele cumva. Dupa mine -un nepriceput in domeniu- scrierea are un cod (sau mai multe), un cifru, o ordine anume ("pe sarite") de citire a acelor litere. Aceasta incifrare ar fi avut scopul firesc de a-i incurca pe prosti, neaveniti, straini, dusmani, etc. in citirea textelor.  
...si au reusit f. bine.

Desigur Andrei, daca cineva vrea sa incurce, cifreaza, dar cuvintele cunoscute din texte arata ca nu sunt cifrate, deci ele sunt doar scrise fara pauza. Asta face ca doar cunoscatorii limbii sa priceapa despre ce e vorba; restul au dificultati in traducere. Lingvistii seriosi le vor descifra, cu siguranta, s-au descifrat si cuneiformele, doar. Nu cred ca traducerile facute de Romalo sunt cele bune, chiar si pentru simplul fapt ca exista si transcrieri gresite de litere de pe placute traduceri si pentru ca se utilizeaza tot felul de limbi moderne de prin toata Europa,( inclusiv engleza ?!), ca baza semantica de traducere, ceea ce deasemeni duce la erori.
Interesul rusilor e clar; ei au unii cercetatori seriosi, si a avea o prioritate stiintifica la traducere- au si ei basarabeni ca urmasi ai dacilor si a limbii lor - le-ar aduce un prestigiu clar. Curios e ca nu gasim lingvisti romani cu aceeasi ambitie, care ne duce la concluzia ca in scolile noastre unii intra vitei si ies ... Stim noi ce. Faptul nu ma mira, arheologi de scoala veche care mai fac santiere arheologice se plang si ei de dezinteresul istoricilor, intrecuti de unii amatori din alte domenii cel putin in cercetarea surselor. Este o anomalie a vremurilor noastre care ne arata si ea ca lumea nu se indreapta intr-o directie buna. Normal ca unii ne-o vor lua inainte, speculand si coruptia din sistemele noastre, care nu de putine ori vand pe o nimica toata comori inestimabile de patrimoniu (va amintiti despre disparitiile din inventarul Muzeului Dacic din Orastie, intr-o anumita perioada?) Iar interesul unor hungaroizi fanatici este sa ascunda dovezi istorice care sa le anuleze teza lor politica, cum ca romanii nu existau in Transilvania la venirea triburilor maghiare din Asia... O teza rasuflata, scoasa mereu din cosul de gunoi al istoriei si data mereu cu parfum peste mirosul pestilential tradand locul de unde au scos-o. E un continuu al metodei lor in falsificarea istoriei,  care cred ei ca le confera o legitimare a furturilor si faradelegilor de care sunt pline cronicile vechi.

  Nu la asta ma refer,adica la faptul ca nu ne pricepem sa le traducem.Sunt mai mult decat convins ca scrierea de pe tablite a fost descifrata de mult.Nu cauiti disperat sau dosesti niste texte care nu stii ce contin.Macar daca ar mai fi fost cele originale(cele de aur),exista justificarea ca au fost furate de hoti pentru valoarea lor materiala.Cele copiate in plumb,nu aveau nici o valoare materiala. Nu se justifica disparitia lor decat prin faptul ca starnesc un mare interes vis-a-vis de informatiile pe care le contin.Si ca sa le citesti trebuie sa le poti descifra scrierea,adica sa le poti traduce.Asadar reiau;-De ce Biserica se inversuneaza sa nu permita accesul cercetatorilor la tablitele de la Manastirea Sinaia?Oare contin ele ceva ce nu convine Bisericii Crestine?-De ce serviciile de informatii rusesti si occidentale doresc aceste tablite?Doar pentru a citi pe ele povesti despre viata cotidiana a dacilor?Nu cred.Inclin sa cred ca aceste tablite contin multe informatii de alta natura,care se vor trecute sub tacere,ceva de genul;oaselor de uriasi sau misterelor din Bucegi.Despre chestia cu ungurii nu stiu ce sa zic. Probabil nu le pica bine ce scrie pe acolo insa nu cred ca ei sunt principalii actori in treaba asta.Mai degraba Biserica si unele organizatii oculte.Nu am foarte mult timp acum,dar o sa revin mai tarziu cu unele argumente.

1) Biserica nu are vreo treabã cu tãbliþele de la Sinaia.Nu sînt la ei. Sînt la Institutul de Arheologie din Bucureºti.Toate cele aflate acolo au fost bine fotografiate de d-ra peþan pe vremea cînd lucra acolo ºi se aflã pe situl ei.
2) dacã le doreau aºa de tare serviciile de informaþii strãine le puteau sustrage de mult.Ruºii le-ar fi putut lua în anii 50 ziua în amiaza mare fãrã sã îi supere cineva.
3) deocamdatã am separat eu bine douã din texte. Nu conþin cine-ºtie-ce.În una din ele (placa16) e vorba de o ceremonie religioasã fãcutã în faþa unei cetãþi în care urma sã intre o oaste de daci pe lîngã rumînii aflaþi acolo. Dacebala dacilor (dacebalã, adicã adicã ºef; în acest caz nu e nume propriu) urma sã stea peste armãsa rumînilor, adicã sã o conducã ºi pe aceasta.În cea de a doua (placa 120) e vorba de o înþelegere pt pt creerea unor staþii de schim al cailor.Scrie pe placã.....ACEAZà ΪELÃTOLE ÎN GALIE (CALE) PE CELE DABO GETU...MAI JOS E LISTA DE CONTRIBUABILI ªI E TRECUT CÎT TREBUIE Sà DEA GET (IMPOZIT)
Deocamdatã ata ete....poveºti din viaþa dacilor.
Afarã de mine nu a separat nimeni corect un text dacic. Puteþi compara cu separãrile fãcute de Bucurescu sau Romalo. Dacã aveþi rãbdare o sã înþelegeþi.
Importanþa uriaºã a plãcilor constã în aceea cã sînt scrise în romînã; romîna de atunci. Ele constituie dovada neromanizãrii de nici un fel, nici lingvistic, a dacilor.

[/quote]

Citat din: aswotim din  13 Martie 2011, 23:33:49
Desigur Andrei, daca cineva vrea sa incurce, cifreaza, dar cuvintele cunoscute din texte arata ca nu sunt cifrate, deci ele sunt doar scrise fara pauza. Asta face ca doar cunoscatorii limbii sa priceapa despre ce e vorba; restul au dificultati in traducere. Lingvistii seriosi le vor descifra, cu siguranta, s-au descifrat si cuneiformele, doar. Nu cred ca traducerile facute de Romalo sunt cele bune, chiar si pentru simplul fapt ca exista si transcrieri gresite de litere de pe placute traduceri si pentru ca se utilizeaza tot felul de limbi moderne de prin toata Europa,( inclusiv engleza ?!), ca baza semantica de traducere, ceea ce deasemeni duce la erori.
Interesul rusilor e clar; ei au unii cercetatori seriosi, si a avea o prioritate stiintifica la traducere- au si ei basarabeni ca urmasi ai dacilor si a limbii lor - le-ar aduce un prestigiu clar. Curios e ca nu gasim lingvisti romani cu aceeasi ambitie, care ne duce la concluzia ca in scolile noastre unii intra vitei si ies ... Stim noi ce. Faptul nu ma mira, arheologi de scoala veche care mai fac santiere arheologice se plang si ei de dezinteresul istoricilor, intrecuti de unii amatori din alte domenii cel putin in cercetarea surselor. Este o anomalie a vremurilor noastre care ne arata si ea ca lumea nu se indreapta intr-o directie buna. Normal ca unii ne-o vor lua inainte, speculand si coruptia din sistemele noastre, care nu de putine ori vand pe o nimica toata comori inestimabile de patrimoniu (va amintiti despre disparitiile din inventarul Muzeului Dacic din Orastie, intr-o anumita perioada?) Iar interesul unor hungaroizi fanatici este sa ascunda dovezi istorice care sa le anuleze teza lor politica, cum ca romanii nu existau in Transilvania la venirea triburilor maghiare din Asia... O teza rasuflata, scoasa mereu din cosul de gunoi al istoriei si data mereu cu parfum peste mirosul pestilential tradand locul de unde au scos-o. E un continuu al metodei lor in falsificarea istoriei,  care cred ei ca le confera o legitimare a furturilor si faradelegilor de care sunt pline cronicile vechi.

Da, nu sînt cifrate. sînt scrise continuu. Era normal în antichitate.Pe unele texte în anumite locuri exisã semne de despãrþire. De ex pe micul detxt de pe inelul de la Ezerovo la sfîrºuitul primei propoziþii epus un punct. Un punct e foarte clar ºi pe Placa de la Kiolmen, o piatrã cu scris în limba
tracã. Un cunoscãtor al limbii nu poate citi aceste texte pt cã nu ºtie unde se terminã cuvintele.
Lingviºtii nu se ocupã îndeobºte cu separãri de texte. Ei dealtfel folosesc metode eronate de separare de ex în cearcã sã ghiceascã unele cuvinte luînd din text diferite grupuri de litere pe care le comparã cu cuvinte din unele limbi europene. E total greºit ºi nici un descifrator de texte cifrate nu arface aºa ceva.
Textul e scris însã într-o singurã limbã. ca sã probetzi cã e adevãrat ce spun ia un text în rusã, polonezã etc, scrie-l doar fonetic , continuu ºi încearcã sã-l separi dupã metoda lor.Nu va merge.
Am dat metoda corectã de separare pe pagina mea.
Nu cunosc nici o încercare de separare de texte dacice ale vreunui rus. Vartic Andrei, moldovean, a înceercat ceva dar a fost foarte departe.
O metodã uºoarã de a face mai clar un text scris continuu este sã colorezi unele litere, adicã cel ce a scris atunci a colorat,probabil cu ocru, unele litere de început de cuvînt. Poate cu un microscop s-ar vedea acest lucru. De atunci ocrul s-a dus desigur dar au rãmas mici particule.

Citat din: Florin Croitoru din  24 Iunie 2011, 21:58:36
1)În una din ele (placa16) e vorba de o ceremonie religioasã fãcutã în faþa unei cetãþi în care urma sã intre o oaste de daci pe lîngã rumînii aflaþi acolo. Dacebala dacilor (dacebalã, adicã adicã ºef; în acest caz nu e nume propriu) urma sã stea peste armãsa rumînilor, adicã sã o conducã ºi pe aceasta.În cea de a doua (placa 120) e vorba de o înþelegere pt pt creerea unor staþii de schim al cailor.Scrie pe placã.....ACEAZà ΪELÃTOLE ÎN GALIE (CALE) PE CELE DABO GETU...MAI JOS E LISTA DE CONTRIBUABILI ªI E TRECUT CÎT TREBUIE Sà DEA GET (IMPOZIT)
Importanþa uriaºã a plãcilor constã în aceea cã sînt scrise în romînã; romîna de atunci. Ele constituie dovada neromanizãrii de nici un fel, nici lingvistic, a dacilor.

Foarte interesant! Pai atunci cine erau romanii? Daca aveti timp puteti detalia?
Cineva ma intreba zilele trecute cu ce limba seamana romana si n-am stiut sa-i raspund!   :martiansmile:

D-le Croitoru, despre agatarsi , ce ne puteti spune ?

Va salut d-le Croitoru!
Toata stima pt.munca dvs. dar ingaduiti-mi sa ma indoiesc de faptul ca la cele trei puncte pe care le enumerati in raspunsul de ieri sunteti foarte informat.
  Asadar punctul 1:Biserica are legatura cu aceste tablite.Unele surse sustin chiar faptul ca cele originale au fost in custodia Manastirii Sinaia.Se pare ca la aceasta manastire mai sunt cateva(nu stiu daca originale sau copii) pe care preotii se opun sa le puna la dispozitia cercetatorilor.
                        2:Rusii chiar au sustras o parte dintre copiile in plumb in anii 50 si s-au interesat de soarta lor si dupa 90.(vezi articolul-,,Cercetatori,mafioti si serviciile secrete pe urma tablitelor de la Sinaia").
                        3:Cele care contineau informatii interesante s-au ,,evaporat" de mult si din aceasta cauza le puteti studia doar pe cele care spuneti ca nu contin ,,mare lucru".

padme, cred că ştii cine erau RUMÎNII în evul mediu. Erau ţăranii,da?
În expresia de azi: "ţi-e acasă rumînu?"termenul rumîn nu are înţeles etnic. O femeie întrebată aşa răspunde dacă îi este acasă bărbatul sau nu.
Pe acea placă termenul RUMUN nu are înţeles etnic, ci social. ARMĂSA RUMUNĂSĂ , grafiat acolo armosa rumunos, însemna o formaţiune înarmată formată din rumuni, adică din persoane recrutate în mediul ţărănesc.
Romanii au fost unii locuitori din Imperiul Roman; aceia care aveau cetăţenie romană. Ca în orice imperiu erau de difereite limbi  naţionalităţi: greci, sirieni,gali şi multe altele.
Limba romînă seamănă mai mult cu limbile romanice dar şi cu altele, de ex fonetic ea seamănă mai mult cu limbile albaneză şi bulgară. Cu bulgara de ex are şi peste 33% asemănări lexicale la nivel de limbă literară iar la nivel de populară mai mult.
Tzipi, nu m-am ocupat special de agatîrşi aşa că nu pot spune mai mult decît găseşti în cartea de istorie.
Andrei, dacă ştii că Biserica are mare legătură cu plăcile de plumb arată în ce constă asta, nu că.....unele surse susţin că....sau că se pare că ar mai fi cîteva. Ştim bine unde sînt plăcile de plumb: la Institutul de Arheologie  în subsol unde nu au fost vreodată inventariate. Lingvistul Sorin lteanu , care lucrează acolo, a aflat de ele din cartea inginerului Dan Romalo (!!), ca dovadă de ce interesaţi sînt acei "oameni de ştiinţă"; le spun alţii ce au ei în subsol.
Ce indiciu sau dovadă e că au sustras ruşii plăci de plumb? E un indiciu că alţii au sustras: cîncd a apărut cartea lui Romalo mai erau la subsol vreo 16 plăci. cartea a făcut vîlvă şi după vreo cîteva luni s-a constatat că erau 46 de plăci ceea ce înseamnă că cineva a adus plăci înapoi, deci avea acces acolo.Nu era precis un rus.
care sînt acelea cu informaţii interesante?Romalo are peste 100 de poze. Din păcarte nu a separat bine nici un text.Eu abia am reuşit două. Nu a separat nimeni corect un asemenea text pînă la mine. Trebuie să pricepi ce scrie acolo ca să spui căe interesant.