Tablitele de plumb de la Sinaia

[someone_creator]

Domnul Adi Pop a spus: "Asa cum pomneau foarte multi de Legile Zalmoxiene, cu mare admiratie, nimeni nu stia care sunt acestea.
Eu am cautat Codul Zalmoxian. M-am retras din motive de sanatate. Sper sa duc mai departe cercetarile incepute."

Acum stie cineva care sunt Legile Zalmoxiene??
Ati gasit Codul Zalmoxian?Sau  cel putin pana unde ati ajuns cu cercetarile?Cercetarile dumneavostra nu ar trebui ,oare,sa fie si ele publice asa cum se doreste cu cele ale Mosului???

scuze pt.off-topic,dar am vazut ca nimeni nu a fost curios de aceste informatii.

[adipop]

Domnul Adi Pop a spus: "Asa cum pomneau foarte multi de Legile Zalmoxiene, cu mare admiratie, nimeni nu stia care sunt acestea.
Eu am cautat Codul Zalmoxian. M-am retras din motive de sanatate. Sper sa duc mai departe cercetarile incepute."

Acum stie cineva care sunt Legile Zalmoxiene??
Ati gasit Codul Zalmoxian?Sau  cel putin pana unde ati ajuns cu cercetarile?Cercetarile dumneavostra nu ar trebui ,oare,sa fie si ele publice asa cum se doreste cu cele ale Mosului???

scuze pt.off-topic,dar am vazut ca nimeni nu a fost curios de aceste informatii.

De ce fortezi...?
Legile Zalmixiene au fost gasite. Cate ceva din ele, au fost facute public intr-o carte a Mosului, scoasa de editura Obiectiv Magazin. Persoana care le-a dat lui Delcea Eugen, a incurcat hartiile...
Nu mai forta sistemul.
Pentru Codul Zalmoxian, trebuie sa ai stare de spirit corespunzatoare....Eu n-o am acum.
adi

[Florin Croitoru]

Mie mi se pare cã Someone_creator a pus o întrebare foarte normalã.ªi eu pun aceeaºi întrebare plus altele:
-cine le-a gãsit ?
-unde ?
-pe ce erau scrise ?
-cine le-a citit?
-unde se pot vedea textele ?
Eu mã mulþumesc sã vãd textele doar pt limba respectivã chiar dacã nu o sã pot atinge acea stare specialã

[Rayden]

sincer si eu cred la fel..sunt intrebari normale.. sunt unii care lasa impresia ca stiu mai multe..postati fratilor..nu d-asta stam aici pe forum ?

au unii colegi de forum intrebari ? de ce cei care au raspunsurile nu le dau ? fie ele si parerile personale..doar asa putem dezbate teorii, pareri..etc.

asa ca eu unul nu cred ca prin asta fortam "ceva"...

bafta
Rayden.

[Jenica (in)van Helsing]

Scuze pt.interventia brusca,e foarte interesant ce relatezi...Un om pasionat de un asemenea subiect si,in plus,capabil sa se ocupe competent de el...In plus,cunoasteti,amandoi,acelasi om pe care-l cunosc si eu,si as vrea sa discutam(si)pe aceasta tema.

[Florin Croitoru]

ªi acel domn nu are internet ca sã punã aici traducerea unei plãcuþe dacice.?Aºa , sã-i tot aduceþi laude fãrã nimic concret mi se pare cã nu are rost.

[darieglobur]

Kymo, ce mai stii de tablite? Ceva noutati? :-D

[Kymosabe]

Kymo, ce mai stii de tablite? Ceva noutati? :-D

Nimic interesant , doar cã e posibil ca dl. Sorin Olteanu sã aibã dreptate ºi anume limba folositã sã fie una artificialã , inventatã , un esperanto balcanic . :-D
http://en.wikipedia.org/wiki/Esperanto

[lylyt_ice]

 Ce inseamna; "esperanto balcanic"?

[Florin Croitoru]

Nu existã un esperanto balcanic.În peninsulã sînt limbi diferite.Faptul cã sînt multe cuvinte comune în româneºte,limbile slave,albanezã ºi greacã nu înseamnã cã se poate virbi pe aceastã bazã de un esperanto adicã de o limbã artificialã.
Sorin Olteanu a scris cã plãcuþele sînt false. El crede cã le-a fãcut cineva avînd cunoºtinþe lingvistice în sec 19. În acest caz cum ar putea fi limba tãbliþelor un esperanto balcanic (??). Ar fi putut amesteca cineva cuvinte greceºti cu slave ºi româneºti ca sã demonstreze o limbã a dacilor ?
S Olteanu are o grãmadã de "aprecieri" despre tãbliþã dar nu a despãrþit nici un text în cuvinte folosind aceastã ipotezã. Dacã poate cineva sã despartã un text în cuvinte conform acestei ipoteze dovedeºte valabilitatea ei.

[darieglobur]

Nu existã un esperanto balcanic.În peninsulã sînt limbi diferite.Faptul cã sînt multe cuvinte comune în româneºte,limbile slave,albanezã ºi greacã nu înseamnã cã se poate virbi pe aceastã bazã de un esperanto adicã de o limbã artificialã.
Sorin Olteanu a scris cã plãcuþele sînt false. El crede cã le-a fãcut cineva avînd cunoºtinþe lingvistice în sec 19. În acest caz cum ar putea fi limba tãbliþelor un esperanto balcanic (??). Ar fi putut amesteca cineva cuvinte greceºti cu slave ºi româneºti ca sã demonstreze o limbã a dacilor ?
S Olteanu are o grãmadã de "aprecieri" despre tãbliþã dar nu a despãrþit nici un text în cuvinte folosind aceastã ipotezã. Dacã poate cineva sã despartã un text în cuvinte conform acestei ipoteze dovedeºte valabilitatea ei.

In concluzie sa inteleg ca respingi categoric ipoteza ca limba folosita in placute ar fi una artificiala?

[Kymosabe]

Esperanto

Primul dicþionar de esperanto pentru vorbitorii de limba românã a apãrut în 1889.

Este menþionatã în Cartea recordurilor ca fiind singura limbã fãrã verbe neregulate. În plus, are o scriere pur foneticã: fiecãrei litere îi corespunde un singur sunet, ºi pentru fiecare sunet existã o singurã literã.

Cele 16 reguli ale gramaticii limbii Esperanto

1. Nu existã articol nehotãrât, existã un singur articol hotãrât, la, care este invariabil.
2. Substantivele se formeazã adãugând o la rãdãcinã. Pentru plural, se adaugã j. Existã douã cazuri: nominativ ºi acuzativ. Pentru a forma acuzativul, se adaugã n la forma de nominativ. Celelalte cazuri sunt formate prin folosirea de prepoziþii (ex. de mia patro al tatãlui meu).
3. Adjectivele se formeazã adãugând a la rãdãcinã. Se acordã în caz ºi numãr cu substantivul pe care îl determinã, formând pluralul ºi acuzativul în acelaºi fel. Comparativul se formeazã cu ajutorul cuvântului pli, iar superlativul cu ajutorul cuvântului plej. Cuvântul "decât" se redã ajutorul cuvântului ol.
4. Numeralele cardinale, care nu se acordã în caz, sunt unu, du, tri, kvar, kvin, ses, sep, ok, naŭ, dek, cent, mil. Zecile ºi sutele se formeazã prin simpla juxtapunere a numeralelor, de ex. 583 = kvincent okdek tri. Numeralele ordinale se formeazã adãugând a, de ex. al patrulea = kvara. Multiplii (ex. duzinã), fracþiunile (ex. jumãtate) ºi numeralele colective (ex. împãtrit) sunt formate prin folosirea sufixelor -obl-, -on-, ºi, respectiv, -op-. Numeralele distributive (ex. doi câte doi) sunt formate prin folosirea prepoziþiei po. Numeralele adverbiale se formeazã adãugând e, ex. mai întâi = unue.
5. Pronumele personale sunt mi, vi, li, ŝi, ĝi, si, ni, ili, oni (eu, tu, el, ea, forma de neutru, însuºi, noi, ei, se). Pronumele posesive se formeazã adãugând a la acestea. Se declinã ca ºi substantivele.
6. Verbele sunt invariabile, nu se modificã în funcþie de numãr sau persoanã.
7. Adverbele se formeazã adãugând e la rãdãcinã; gradele de comparaþie ca la adjective.
8. Toate prepoziþiile se ataºeazã la forma de nominativ.
9. Cuvintele se citesc cum se scriu.
10. Accentul cade pe penultima silabã.
11. Cuvintele compuse se formeazã prin simpla juxtapunere a rãdãcinilor (cuvântul principal fiind pus ultimul).
12. Nu existã negaþii multiple.
13. Pentru indicarea direcþiei, se adaŭgã terminaþia pentru acuzativ.
14. Fiecare prepoziþie are un înþeles bine definit, dar dacã sensul nu aratã clar care prepoziþie trebuie folositã, se recurge la prepoziþia je, care nu are înþeles de sine stãtãtor. Alternativ, de poate folosi acuzativul fãrã prepoziþie.
15. Cuvintele -aºa numite- strãine, pe care majoritatea limbilor le-au preluat din aceeaºi sursã, rãmân neschimbate. În schimb, derivatele se vor forma de la rãdãcinã, pe baza regulilor gramaticii esperanto.
16. Literele a din articolul hotãrât, ºi o de la sfârºitul substantivelor pot fi înlocuite prin apostrof.

(sursa wikipedia)

[Kymosabe]

Dl. Sorin Olteanu a lansat ipotezã cã  cel care a realizat aceste tãbliþe a inventat o limbã pornind de la aceste reguli , iar vocabularul acestei limbi este format din cuvinte împrumutate din românã , la care s-au adãugat cuvinte bulgãreºti (?), greceºti , franþuzeºti .
Pãrerea mea e cã multe cuvinte sunt luate direct din latinã .

Am sã dau ca exemplu o propoziþie care mie personal mi se pare interesantã :
DIEO SABELO SEGIO COROLYO
pe care eu am tradus-o :
ZEUL SABELO AªEAZÃ COROANA .

DIEO , SEGIO ºi KOROLYO au etimoane în limba latinã (Deus - zeu , Sedeo - a ºedea , a (se) aºeza, Corolla - coroanã). O altã observaþie interesantã e cã toate aceste substantive (DIEO , SABELO , COROLYO) se terminã în O .

[noua]

Am sã dau ca exemplu o propoziþie care mie personal mi se pare interesantã :
DIEO SABELO SEGIO COROLYO
pe care eu am tradus-o :
ZEUL SABELO AªEAZÃ COROANA .

DIEO , SEGIO ºi KOROLYO au etimoane în limba latinã (Deus - zeu , Sedeo - a ºedea , a (se) aºeza, Corolla - coroanã). O altã observaþie interesantã e cã toate aceste substantive (DIEO , SABELO , COROLYO) se terminã în O .

intreb din nestiinta, de ce nu ar merge tradus si ZEUL SABELO ªEDE INCORONAT ?

[Kymosabe]

intreb din nestiinta, de ce nu ar merge tradus si ZEUL SABELO ªEDE INCORONAT ?

Bunã întrebare , doar cã textul în cauzã este însoþit ºi de un desen în care un personaj cu aripi (probabil Zeul Sabelo) þine o coronã în mânã (zeul încoroneazã ). :wink:

Desenul de pe tabliþã are in centru un altar , în stângã cãruia este reprezentat Decebal având deasupra capului steagul pãtrat cu emblema capului de bovideu (FIG.1) , iar în dreapta un cavaler pe cal , însoþit de doi oºteni (FIG.3).
Deasupra altarului , este reprezentatã o persoanã (dl. Romalo afirmã cã ar fi un înger sau un copil) flancatã de  doi sfincºi care îi aºeazã o coroanã pe cap (FIG.2)
Detaliu


ºi un individ cu aripi (probabil zeul Sabelo ) care þine în mânã o coroanã (FIG.4) .
Detaliu