Blestemul Armatei de teracota

[Deanna]

Ca si in cazul blestemului lui Tutankamon,si descoperitorii Armatei de teracota se pare ca au avut un sfirsit ciudat si la fel de rapid,impreuna cu ziaristii care le-au calcat rapid pe urme...Intr-un episod din serialul Cronici paranormale,care intotdeauna are mentiunea de inceput "inspirat din cazuri reale al O.S.I.R.",este prezentat si cazul Armatei de teracota,in care statuia decapitata a unui general prinsese viata si isi cauta capul,decapitand oameni si regenerandu-si capul care avea insa trasaturile victimei,pina si l-a gasit pe cel de piatra...
http://www.ziua.net/display.php?id=226449&data=2007-09-11

[adrianh]

Armata de teracota,un articol in doua parti,sursa www.adevarul.ro

Partea I

Armata de teracotã a Primului Împãrat al Chinei (care a domnit între 221 î.Hr. – 210 î.Hr.) tocmai a invadat British Museum la Londra ºi ocupã, pânã în 6 aprilie 2008, celebra Rotondã de Lecturã a muzeului.

E nu chiar toatã armata de peste 7.000 de luptãtori în mãrime naturalã, descoperitã accidental în Xian, provincia Shaanxi din China în 1974, a ajuns la Londra, ci doar un mic... pluton, dar suficient ca sã trezeascã un uriaº interes din partea publicului.

La deschidere erau deja vândute în avans peste 100.000 de bilete. E doar pentru prima datã cã autoritãþile chineze permit expunerea în afara graniþelor a unor comori de o asemenea valoare arheologicã.

A fost nevoie de ºarmul diplomatic al prim-ministrului britanic la acea datã, în speþã Tony Blair, ºi de suportul, ºi garanþia financiarã a Bãncii de Investiþii Morgen Stanley, ca Muzeul Naþional al Chinei sã semneze în septembrie 2005 acordul de împrumut temporar al soldãþeilor de lut de peste 2.000 de ani cãtre British Museum.

I-am întâlnit pe Neil MacGregor, directorul British Museumului, ºi pe Jane Portal, muzeografa ºefã a expoziþiei (ºi autoarea unui superb catalog) plimbându-se mândri printre exponatele aduse cu multã trudã din situl arheologic de lângã mormântul miticului Qin Shi Huangdi.

Impunerea meritocraþiei a creat o guvernare de o eficienþã nemaiîntâlnitã

,,Cu o îndrãznealã militarã excepþionalã el a câºtigat controlul asupra unui vast, dar fãrâmiþat teritoriu ºi a creat o Chinã unificatã, de fapt cea mai veche entitate politicã cunoscutã. Nu doar boteazã China dupã numele Qin, al dinastiei din care provine, dar cred cã nu exagerez când afirm cã Qin Shi Huangdi a inventat ideea de China.

În ziua de azi e cunoscut mai ales datoritã complexului funerar subteran cuprinzând luptãtorii de teracotã, fãrã îndoialã o nouã minune a lumii, dar ºi realizãrile sale pãmânteºti sunt la fel de remarcabile.

A impus standardizarea scrisului chinez, a monezilor pentru facilitarea comerþului, a creat ºi uniformizat sistemul de mãsuri ºi învãþãmântul, inventeazã ceea ce noi numim azi producþia de serie ºi controlul de calitate ºi sigiliile imperiale care sã-l ateste, stimuleazã talentele administratorilor care se ridicã în rang prin abilitatea de a scrie ºi merit personal, nu prin titlu moºtenit; impunerea meritocraþiei creând o guvernare de o eficienþã nemaiîntâlnitã pânã la el", mi-a declarat Neil MacGregor.

Primul Împãrat a perfectat un cod de legi strict, care responsabiliza atât fãptaºul, cât ºi pânã la cinci membri din familia sa – pentru orice abatere de la normele de conduitã socialã, ºi/sau... disidenþã. ªi a curs mult sânge sub domnia lui. Gurile rele spun cã armata de teracotã nu trebuia sã-l pãzeascã pe Împãratul Qin de spiritele rele de pe lumea cealaltã, ci de duhurile nerãzbunate ale celor uciºi.

Concepe un zid continuu care sã îi înconjure imperiul, unificând zidurile de apãrare ale statelor cucerite, ºi aºa apare Marele Zid Chinezesc. Concepe un sistem elaborat de drumuri care strãbat imperiul ºi... scurtãturi pentru demnitari. Deplaseazã populaþii întregi dintr-o parte într-alta a imperiului, familiile bogate le strãmutã în capitala Xianyang, unde îi þine mai uºor sub control. Averea naºte puterea; dar ºi reciproca e valabilã, aºa încât, mutându-i lângã el îi þine departe ºi de avuþii, ºi de pretenþii.

Ceea ce e interesant este cã un mare învingãtor pe câmpul de luptã reuºeºte sã fie în egalã mãsurã un formidabil administrator, ºi are timp sã se batã ºi cu eternitatea. Simþindu-se acordat cu divinul, traverseazã, cucereºte ºi supune vãi ºi munþi pe care îi înscrie cu table uriaºe care sã-i consacre autoritatea faþã de supuºi, dar ºi sã-l fixeze în eternitate.

Crede în cosmologie ºi o ridicã la rang de credinþã imperialã; îºi ghideazã acþiunile politice dupã evenimentele cosmice, tãlmacii sunt la mare cinste, consacrã prin sacrificii rituale, boteazã locuri ºi orienteazã palate dupã stele, viziunea sa incorporeazã ºi asimileazã geograficul cu miticul, China sub el devine tãrâm sacru.

Se delimiteazã faþã de Zhou, dinastie aflatã sub semnul focului pe care o învinsese ºi îºi plaseazã noua dinastie sub semnul apei. Are ambiþia sã ridice profanul la nivel de sacru, schimbã calendarul ºi rearanjeazã toate sãrbãtorile oficiale. κi trimite vracii sã-i caute leacul nemuririi în insulele Pengli, Yingyhou ºi Fangzhang. Dar în van. ªi atunci se îndreaptã cu toatã forþa spre construirea unui palat pentru veºnicie. ªi aici îºi întrece predecesorii ºi chiar ºi urmaºii.

Mormântul lui Qin Shi Huangdi, o piramidã retezatã, în formã de pãtrat, era de mult cunoscut ºi localizat din descrierile lui Siam Qian, istoricul de serviciu al dinastiei urmãtoare, Han, dar descoperirea unei armate de teracotã subteranã care sã pãzeascã mormântul a venit ca un trãsnet, surprizã absolutã, nicio menþiune despre aºa ceva nu s-a gãsit în niciuna din cronicile cunoscute pânã acum.

,,Excavarea întregului complex va da pâine la generaþii întregi de arheologi de acum încolo, chinezi ºi nu numai ºi va dura cu siguranþã mult mai mult decât cei 36 de ani cât i-a luat Primului Împãrat sã-l construiascã (246 î.Hr. – 210 î.Hr.)", mi-a spus Jane Portal, muzeografa principalã a expoziþiei.

ªi sã nu uitãm cã Qin Shi Huangdi s-a gândit sã nu lase pe nimeni sã-i profaneze locul de veci ºi a lansat un greu blestem asupra urmaºilor curioºi: în clipa în care se va deschide mormântul Primului Împãrat, China se va dezmembra.

Din motive de legendã sau din pure considerente de prezervare – chinezii, fie ei de roºu sau democraþi, nu au permis continuarea excavãrilor în zona sarcofagului propriu-zis, ci doar în ariile adiacente. Dar e destul de sãpat ºi explorat ºi aºa, dimensiunile necropolei fiind de peste 10 kilometri pãtraþi. Piramida mausoleului e înconjuratã de douã zidiri, iar cele patru bolte unde stau de veghe cei peste 7.000 de rãzboinici se aflã la peste un kilometru de cel de-al doilea zid.

Potrivit cronicii lui Siam Qian, necropola cuprinde un întreg palat subteran ºi o hartã în miniaturã a imperiului chinez, cu munþi ºi vãi ºi albiile Fluviului Galben sau Yangtzeului pline de mercur. În mausoleu, sarcofagul imperial pluteºte de asemenea pe un lac de mercur. Toate expertizele geodezice confirmã prezenþa masivã a mercurului în zona necropolei.

[adrianh]

Partea II

Bãrãganul chinezesc, loc de exil temut în timpul revoluþiei culturale a lui Mao

Dar revenind la uimitoarea descoperire a armatei de teracotã, cu atât mai surprinzãtoare cu cât nu se aflã, repet, menþionatã nici de Siam Qian, nici de alþi istorici ai imperiului, ea a readus sãraca regiune a Xianului din provincia Shaanxi în topul atracþiilor turistice mondiale. Bãrãganul chinezesc, loc de exil temut în timpul revoluþiei culturale a lui Mao, Xianul a înflorit brusc dupã ce câþiva agricultori ce sãpau puþuri pentru cooperativa satului în 1974 au dat de prima figurã de rãzboinic de teracotã la numai cinci metri adâncime.

Excavãrile ºi o meticuloasã operaþiune de recuperare dusã la bun sfârºit cu milenarã rãbdare chinezeascã de artiºti contemporani au dat la ivealã patru fose imense din pãmânt ºi lemn, în total 25.000 de metri pãtraþi decopertaþi.

Prima fosã adãposteºte peste 6.000 de luptãtori (nu în întregime restauraþi) de 1.80 m înãlþime ºi cam jumãtate de tonã greutate fiecare, înarmaþi cu lãnci, sãbii, arcuri ºi sãgeþi, cu expresii profund individualizate, doar culoarea n-a rezistat timpului; în rest ai senzaþia cã armata e vie ºi defileazã spre tine. Armata e dispusã de-a lungul a 11 culoare de 200 de metri lungime ºi cam trei metri lãþime, respectând rangurile militare.

A doua fosã cuprinde cai în mãrime naturalã, înhãmaþi câte patru la care de luptã, iar infanteriºtii, ofiþerii de cavalerie ºi arcaºii sunt dispuºi ca un corp de armatã din ziua de azi. De asemenea, apar primele obiecte de bronz. A treia fosã e ceva mai micã ºi reflectã conceptul stategiei de luptã din timpul dinastiei Qin, cu comandantul ºi ai lui în spatele oºtirii. A patra fosã a fost gãsitã goalã. Cele trei fose au fost special amenajate ca Muzeu al Armatei de Teracotã din Xian. Peste 1.000 de figuri complete sunt recuperate ºi expuse în sit.

Pentru cei ce n-au avut privilegiul sã vadã situl arheologic de la Xian, British Museum ºi Jane Portal au instalat un ecran cu proiecþie tridimensionalã care te aduce în miezul ,,contingentului" militar ºi un altul care dã o reconstrucþie computerizatã a interiorului foselor. Odatã am fost ºi eu de acord cu folosirea realitãþii virtuale, deoarece animaþia reface logica sitului arheologic.

Rotonda de Lecturã a British Museumului adãposteºte doar o micã fracþiune din armata de teracotã de la Xian, doar 120 de exponate ºi nu îºi propune decât sã sugereze impactul cu pãdurea de soldaþi de la Xian. Dar plutonul de 20 de figuri de lut, din care zece sunt rãzboinici (doi generali, un ofiþer, doi infanteriºti, un ofiþer de cavalerie, doi arcaºi îngenuncheaþi, un arcaº în picioare, un surugiu), trei cai, acrobaþi, muzicanþi ºi birocraþi, adus de Jane Portal la British Museum compenseazã prin calitatea majesticã a exponatelor, cât ºi prin excepþionala lor dispunere. Þi se permite ca vizitator sã te apropii de arcaºul îngenuncheat sau de carul de luptã, sã simþi în ceafã respiraþia infanteriºtilor, sã vezi cum au fost fãcuþi.

Primul Împãrat a folosit 700.000 de oameni, nu toþi artizani, mulþi scalvi, prizonieri ca sã asambleze aceastã armatã – ºi ca atare a inventat producþia de serie.

Expoziþia dedicatã publicului londonez zãboveºte îndelung asupra procesului manufacturãrii, corpul gol ºi picioarele se fac separat ºi se asambleazã primele, dupã care se adaugã platoºa; mâinile ºi capetele sunt finisate individual numai de artizani ºi la urmã se picteazã tot ansamblul – urme de pigmenþi de culoare sunt încã vizibile. Remarcabil este ºi faptul cã Jane Portal a adus la Londra ºi obiecte descoperite mai recent, cum ar fi trupa de saltimbanci pentru înveselirea Împãratului; sã nu plece pe lumea cealaltã doar cu sabia de brâu, ci ºi cu zâmbetul pe buze.

Catalogul expoziþiei, de Jane Portal e lecturã obligatorie, un ghid academic care te poartã într-un tur de forþã prin complexitatea straturilor de înþelegere ºi abordare a lumii închise a primului imperiu chinez, care lumineazã un trecut ritual, cultural ºi social coerent cu incredibile rezonanþe actuale.

Ce s-a întâmplat cu cei 700.000 de lucrãtori de la necropola-mamut a lui Qin Shi Huangdi? Au dispãrut odatã cu sigilarea mormântului, poate inhalând aburi de mercur; poate zidiþi de vii; oricum nu puteau fi lãsaþi sã povesteascã muritorilor ce-au vãzut în palatul nemuririi.

Ce s-a întâmplat cu Primul Împãrat? Se odihneºte netulburat, apãrat deopotrivã de arheologi ºi de mituri populare. O vreme a fost dat la coºul istoriei de dinastiile care l-au urmat ca un tiran setos de sânge; apoi a fost reinstalat în panteonul chinezesc; iar în secolul XX ºi Ciang Kaiºek, ºi Mao au contribuit la glorificarea lui; nu mai vorbim de secolul XXI în care Primul Împãrat a ajuns personaj de operã ºi de cinema, iar acum de muzeu, atât la Xian, în China, care aspirã la refacerea imperiului pierdut,cât ºi la British Museum, în capitala unui imperiu recent dispãrut.

Dar cu cei ºapte agricultori care au descoperit Armata de teracotã? Au primit iniþial niscaiva puncte de la ºeful de brigadã, apoi ºi-au pierdut casele ºi puþinul avut în procesul de extindere a ºantierului arheologic, unul se pare cã s-a sinucis, alþi doi au murit relativ tineri, în ºi de sãrãcie, iar cei patru supravieþuitori stau cuminþi în magazinul de suveniruri al muzeului ºi dau autografe pe pliante, dacã îi rogi frumos.

Multe reforme au supravieþuit Primului Împãrat, dar povestea cu meritocraþia a rãmas doar un deziderat.
Iar plutonul de rãzboinici de lut de la British Museum vor pleca de la Londra înapoi în China, în aprilie 2008, aºa cum au venit, adicã trataþi ca VIP - fiecare cu aeronava sa, dacã se întâmplã ceva, sã nu disparã decât câte unul.