Tablitele de plumb de la Sinaia

[ryn]

Nu atat implicarea lui I. P. Hasdeu (acela care a demonstrat ca degeaba te sui pe stalp sa tai firul de telefon fix daca poti vorbi la mobil pana si cu centralista :)  ),  pusa si ea sub semnul indoielii, cat implicarea reprezentantilor unui stat in musamalizarea acestui fapt real pe care istoria nu il poate trece cu vederea, ne duce cu gandul la transformarea fortata - ca sa nu ii spunem altfel - inceputa cu extirparea tuturor elementelor reprezentative a unui popor asa zis barbar ( faurita de unii in doar 178 de ani desi istoria a demonstrat ca si 2 ani sunt suficienti) echivalentul unui pret platit de generatii si neacordarea unui anumit loc in istoria mondiala a unui popor. Dupa cum ibericii s-au inspirat de la Traian, tot astfel I.P.Hasdeu se poate sa se fi inspirat de la Machiavelli. Nu sunt adeptul unei astfel de teorii dar trebuie sa luam in calcul si aceasta varianta. Nu trebuie uitat ca Hasdeu era la acea vreme o persoana discreditata. Pe de alta parte, tot ceea ce se stie despre civilizatia geto-daca este trecut in revista de catva cercetatori straini si de doi, trei romani care au ,,razbit", fiecare platindu-si dijma la vremea lui. Artizanul campaniei de reabilitare a fost Parvan stins din viata precum pilotul de elicopter Agrostar care nu a vazut sarmele de inalta tensiune. Dupa el, prea putini istorici si si mai putini oameni de teren iar in compensare foarte multi compilatori.
Daca placutele de la Sinaia reprezinta o problema la fel de intortocheata precum cavernele de la Tismana, atunci nu ne mai ramane decat sa speculam cele cateva informatii strecurate si sa dam crezare teoriei conspiratiei construita pe langa ( bine zis pe langa !) istoria si evolutia civilizatiilor de la N si S de Dunare.

[Kymosabe]

                                                                                                     Adrian Bucurescu
 
    Cele peste 100 de tãbliþe de plumb, ce provin de la Sinaia, sunt cu siguranþã geto-dacice întrucât cuprind:
-   un alfabet identic cu cel vechi romanesc, zis �chirilic�;
-   nume de zei, regi, cetãþi, ape etc., ce fac parte din istoria cunoscutã a Daciei;
-   imagini cu personaje îmbrãcate exact ca Dacii de pe Columna lui Traian, de pe monumentul de la     
    Adamclisi ºi de pe alte monumente cunoscute ca aparþinând culturii ºi civilizaþiei geto-dacice.
    Un alt argument în favoarea atribuirii acestor tãbliþe Dacilor este limba în care sunt scrise, asemãnãtoare cu limba românã ºi cu cea albanezã, ultima fiind socotitã de specialiºti ca singura  limba tracã  vorbitã în prezent.
    Deºi s-a spus cã ar fi false, nu existã nici o dovadã în acest sens. În schimb, argumente în favoarea autenticitãþii lor sunt foarte multe. Printre acestea se numãrã: relatarea unor fapte, a unor regi ºi altor personaje necunoscute pânã acum nici din izvoarele antice, nici din alte inscripþii; informaþii foarte bogate despre religia zalmoxianã, cunoscutã pânã acum doar dupã o scurtã relatare a lui Herodot, repetatã dupã aceea, cu doar câteva mici modificãri, de toþi ceilalþi autori greci ºi romani; savanþii suspectaþi cã le-ar fi falsificat, Haºdeu ºi Densuºianu, nu menþioneazã aceste tãbliþe niciodatã, fiind greu de crezut cã le-ar fi  falsificat  fãrã sã le exploateze în favoarea ideilor lor.
      Inscripþiile, în marea lor majoritate, sunt uºor de citit, graþie acurateþei literelor, iar limba în care sunt scrise prezintã o foarte mare asemãnare cu latina ºi cu româna, fapt ce a dus ºi la o oarecare uºurinþã în traducerea lor. Din inscripþii din afara Sinaiei aflãm cã Geto-Dacii numeau aceastã limbã ORO MANISA ori DRAGO MANISA, ambele sintagme  însemnând  Limba Curatã; Grai Divin , de unde româna are neologismele român ºi romanþã precum ºi arhaismul dragoman, care înseamnã traducãtor.
      Gramatica acestei limbi prezintã multe neregularitãþi, ceea ce caracterizeazã limbile foarte vechi ºi conservatoare. Ca un argument de moºtenire directã din Oro Manisa, limba româna are ºi ea o gramaticã foarte neregulatã. Vocabularul ºi gramatica textelor de la Sinaia aratã o profundã înrudire cu limbile zise  indo-europene  sau  indo-germanice , în realitate atlantice.
       Textele sugereazã cã Oro Manisa era graiul vorbit de Zeii Geþi la sfârºitul veacului al VIII-lea î.e.n. Aceastã sugestie, precum ºi neregularitãþile gramaticale duc la concluzia cã aceastã limbã extrem de conservatoare este mult mai veche decât sanscrita ºi alte limbi europene, ceea ce o plaseazã pe primul loc ca importanþã pentru studierea acestei familii lingvistice.
       Din douã texte de la Sinaia se înþelege cã strãmoºii noºtri cei mai vechi au fost Atlanþii, model de înþelepciune ºi virtute, ale cãror precepte le-au studiat Zalmoxis ºi Buerebuistas.
       Dupã Atlanþi, Dacia a fost ºi centrul Imperiului Cerbilor, cunoscut sub numele de Troia, cu capitala pe þãrmul vestic al Marii Negre.  Cerbii , cãrora istoricii le spun  Ionieni ºi Dorieni, i-au zdrobit pe Aheii iredentiºti, dar, mai târziu, Grecii au nãscocit  Iliada  ºi  Odiseea , atribuite lui Homer, ca sã spele cumva ruºinea înfrângerii lor de cãtre Troieni. La Cerbi ºi Cãprioare se referã ºi câteva oraþii de nuntã, în versuri, consemnate în tãbliþele de la Sinaia, cu un conþinut perfect asemãnãtor cu cel al oraþiilor de nunta româneºti, ceea ce demonstreazã încã o datã ca mitofolclorul românesc este moºtenit de la Geto-Daci.
       Cele mai multe inscripþii de la Sinaia se referã la Gemenii Divini, nãscuþi în þinutul Napailor, la Nord de râul sacru al Geþilor, Naparis  Cerescul . Mama lor se numea Maria, cu atributele Leto, Oltea, Ledo, toate numele însemnând  Cea Mãreaþã; Magnifica .
       Din aceleaºi inscripþii se înþelege cã Apollon-Zalmoxis a fost sãgetat de Scytii care stãpâneau atunci Þara Geþilor ºi cã zeul ucis a înviat sau cã a fost înviat de sora Lui. Regele Scytilor este numit în câteva inscripþii Pythagoras, ceea ce explicã oarecum legenda lansatã de Herodot, cum cã Zalmoxis ar fi fost sclavul acestuia. O altã inscripþie spune cã, mai târziu, Zeii S-au înãlþat la ceruri.
      Cele mai multe texte de la Sinaia sunt scrise în versuri, cu o mãiestrie deosebitã. Cel mai impresionant astfel de text, pe care l-am numit  Fiii Mariei , este o adevãratã capodoperã poeticã. Pe lângã ritm, mãsurã, rime ºi asonanþe, poemul se remarcã ºi prin  aliteraþii, specifice descântecelor româneºti.
      Ca întindere, urmãtoarele texte acoperã viaþa lui Buerebistas, numit în inscripþiile de la Sinaia Boerovisto sau Boeroviseto, cel mai important împãrat geto-dac, poreclit ºi Visica (Pisica). Aflãm cã pãrinþii lui se numeau Remio ºi Coeza, soþia se numea Genucla, cu care a avut ºase copii.
      Despre acest mare rege se spune cã a avut o mare iluminare misticã ºi cã a vorbit cu zeii. Cea mai surprinzãtoare informaþie, relatatã în câteva inscripþii, este aceea cã marele preot Deceneu l-a trãdat. Din pricina intrigilor lui Deceneu, fiul cel mic al lui Boerovisto ºi al Genuclei, Dapyx, s-a sinucis. Tot marele preot l-a dat pe Boerovisto pe mâna Romanilor, care l-au asasinat pe marele rege.
      Inscripþiile de la Sinaia afirmã cã Sarmizegetusa a fost ctitoria lui Boerovisto. Aceleaºi inscripþii confirmã cã, în urma morþii lui Boerovisto, Imperiul Getic a fost împãrþit între cei cinci feciori ai sãi rãmaºi în viaþã.
      Urmeazã câteva texte referitoare la regele Cotiso, ale cãrui fapte relatate de tãbliþele de la Sinaia sugereazã  cã a fost unul dintre cei mai mari eroi ai Daciei, ceea ce reieºea ºi din informaþiile rãmase de la autorii antici strãini.
      Un mare numãr  de inscripþii se referã la domnia lui Decebal, numit autocrator, adicã împãrat. Se confirmã unele fapte relatate de istoricii antici, de exemplu cã romanii le-au plãtit tribut Dacilor, ºi se aduc informaþii inedite despre familia lui Decebal.
     Astfel, aflãm cã Diegio ºi Vezino erau copiii regelui, ºi cã pe sora acestuia o chema Geopyr,  Giuvaier ; sora lui Decebal lupta în fruntea femeilor dace, alãturi de bãrbaþi, împotriva romanilor lui Traian.
Încã o informaþie foarte importantã: Decebal a fost împresurat ºi s-a sinucis în Valea Jiului.
     În textele de la Sinaia apare ºi cel mai important conducãtor dac de dupã Decebal, necunoscut de istoria noastrã oficialã, dar sugerat de celebrul poem germanic medieval  Cântecul Nibelungilor  sub numele de Ramunc ºi Sigeher, ca duce al Valahilor. Acesta este eliberatorul Daciei, cel ce a iniþiat întoarcerea la vechile tradiþii ale þãrii  precum ºi culegerea de legende divine ºi mirene, fixate în tãbliþele de la Sinaia. Variante pentru numele sãu sunt: Romanh, Romansie, Lomanh ºi, una foarte importantã, SO LOMONIUS  Cel LUMINOS .
     Acest atribut este chiar dezlegarea enigmei textelor de la Sinaia, ce pot fi atribuite  cu certitudine Solomonarilor, care, în mitofolclorul românesc fac parte dintr-un misterios ºi mistic ordin, cu sediul în cetatea Babariului, care se aflã în Munþii Galareu sau Garaleu. Este limpede cã numele românesc de Solomonari vine de la împãratul dac So Lomonius, care nu are nici o legãturã cu regele biblic Solomon. În Þara Moþilor, Solomonarilor li se spune Zgriminteºi.
Strania cetate a Babariului poate fi lesne pusã în legãturã cu la fel de straniile stânci din Munþii Bucegi, numite Babele, mai ales cã este atestatã ºi o cetate tracicã numitã Babule. Dacã, într-adevãr, cetatea  miticã a Babariului era în Munþii Bucegi, atunci nu mai e de mirare cã tãbliþele dacice de plumb provin de la Sinaia, oraº aflat la poalele acestor munþi. Nu numai atât: tot acolo se afla ºi KOG-A-ION,  Capul lui Ion; Capul Magnificului , cunoscut sub numele de Sfinxul Românesc.
     Aºadar, tãbliþele de la Sinaia par a fi fost fãurite de Solomonari, ucenici ai împãratului dac So Lomonius. În mitofolclorul nostru, Solomonarii învaþã dupã o Carte de Magie, ale cãrei  pagini ar fi putut fi chiar tãbliþele de plumb. Ei trec ºi niºte probe fizice extrem de dure, iar  dintre ei se aleg numai zece.
     Conducãtorul Solomonarilor se numeºte Omul Alb sau Uniila. Ei au puteri miraculoase, îndeosebi  în chemarea sau alungarea ploilor cu grindinã, slujiþi de  balauri.
     Din cercetãri rezultã cã Romanh sau So Lomonius este acelaºi cu Zenovius din celebra inscripþie de pe relicvariul de la Biertan, EGO ZENOVIUS VOTUM POSUI, care poate fi tradusã astfel: Eu Dunãrea pe duºmani i-am trecut. Pentru Zenovius cf. DANUBIUS, numele Dunãrii Superioare; pentru VOTUM  duºmani  cf. a vãtãma; patimã; pentru POSUI  a trece  cf. a pãsui; pas; a pãºi.
     Tãbliþele de la Sinaia sunt de o importanþã covârºitoare pentru istoria ºi cultura noastrã, fiind prima oarã când aflãm ce spun Dacii despre ei înºiºi ºi despre duºmanii lor cei mai crunþi, Romanii. Importanþa lor constã nu numai în informaþiile istorice deosebit de valoroase ci ºi în frumuseþea artisticã, de multe ori la treapta de capodopere, literare ºi plastice. De fapt, tãbliþele de la Sinaia alcãtuiesc epopeea poporului daco-roman, Mioriþa fiind doar un rezumat al acesteia.

[darieglobur]

Corect! Fara suparare, dar faptul ca Hasdeu avea gradul de cultura & inteligentza necesara pt a inventa o limba (cum a facut, pare-mi-se, J.R.R. Tolkien) nu e un argument. Nu probeaza ca a facut-o! ^In plus, a te apuca sa falsifici zeci sau chiar sute de placutze (cu care finalitate?) e un efort mult prea mare. Timp pierdut, bani cheltuitzi etc. Ce-i ieshea la faza asta presupusului falsificator?
Darieglobur, daca prin  "tracomani" întzelegi personaje de tip Pavel Corutz, ai perfecta dreptate. S-a pomenit in acest context (al "capetelor fierbintzi") numele lui Napoleon Savescu, personaj fatza de care shi oameni care, din punctul de vedere al interpretarii istoriei (adica nu prea dau ei multe parale pe "istoria oficiala") sunt "pe aceiashi lungime de unda" cu mine, au MARI reticentze. To say the least...

Cam asta-i si parerea mea in ceea ce priveste "ipoteza" ca placutele, in cazul in cara ar fi falsuri, ar fi fost elaborate de Hasdeu sau de Densusianu. In afara de faptul ca nu exista nici o proba in acest sens, citindu-le atat operele cat si biografiile nu se poate sa nu remarcam ca acesti oameni aveau ceea ce noi simplu putem numi: constiinta si demnitate.

...Nu atat implicarea lui I. P. Hasdeu...
Nu sunt adeptul unei astfel de teorii dar trebuie sa luam in calcul si aceasta varianta. Nu trebuie uitat ca Hasdeu era la acea vreme o persoana discreditata.

Probabil ca te referi la B. P. Hasdeu...
Asa este. Atunci cand vrem sa aflam cu adevarat ceva, trebuie sa luam in calcul orice varianta posibila si-apoi sa discernem. Insa in cazul de fata parerea mea e ca aceasta varianta nu se sustine. Sintagma: "falsurile lui Hasdeu", cu care erau denumite placutele care zaceau in subsolul muzeului fara macar a fi numerotate, a fost pur si simplu preluata ca o prejudecata posibil lansata de catre "adversarii" lui Hasdeu sau de acei compilatori, cum le-ai zis tu, care din comoditate nu-si prea bat capul cu lucruri "complicate".
Interesant e ca cercetatorul Sorin Olteanu, care respinge categoric autenticitatea placutelor, respinge si el varianta ca acestea ar fi fost "opera" lui Hasdeu, insa din alt considerent: " La nivel filologic, un fals al genialului Haºdeu ar fi fost mult mai rafinat ºi, cu siguranþã, cu mult mai greu de depistat ºi de dovedit". Pentru el, deci, textele placutelelor contin niste nume proprii si cateva cuvinte care se repeta, inconjurate in majoritate de texte care n-au nici un fel de semnificatie. Deci, pe ansamblu, nu poate fi vorba de o limba coerenta sau de un text inteligibil, ci de o insiruire aiurea a unor caractere in jurul a catorva nume preluate probabil din alte surse.
Din cauza asta, zic eu, este foarte important daca Adrian Bucurescu, Tudor Diaconu sau altii, vor veni cu descifrarea placutelor, pentru ca in felul acesta punctul de vedere al lui Sorin Olteanu nu s-ar mai sustine.

[darieglobur]

                                                                                                     Adrian Bucurescu
  Cele peste 100 de tãbliþe de plumb, ce provin de la Sinaia, sunt cu siguranþã geto-dacice întrucât cuprind:
...
        

Kymo, pana la urma de cate tablite este vorba, ca eu am vazut ca aici se vehiculeaza mai multe date?

[Kymosabe]

Kymo, pana la urma de cate tablite este vorba, ca eu am vazut ca aici se vehiculeaza mai multe date?

Atunci cand au aparut in muzeu in vremea lui Grigore Tocilescu , adica sfarsitul sec. al XIX-ea , inceputul sec. al XX-lea , placile de plumb numarau in jur de 200 de piese .
O mare parte dintre aceste placi se mai aflau in subsolul Muzeului de Antichitati din Bucuresti si intre ani 1944-1946 , cand au fost fotografiate de dl. Romalo.
Cu timpul insa ele au disparut , iar incercarea autorului de a le gasi in anii '80 a ramas fara niciun rezultat.
In cartea sa , dl. Romalo a studiat 79 de piese , dintre care 71 pe baza fotografiilor pe care le facuse el in anii '40 , la care s-au adaugat alte 8 piese (3 medalii si 5 placute de plumb) aflate in posesia unor muzee sau in colectia unor persoane private.
Ulterior , dupa publicarea cartii in 2002 , au mai aparut alte 35 de piese , care se gasesc acum la Institutul de Arheologie ,,Vasile Parva'' din Bucuresti .
De aceste piese s-a ocupat dl. Bucurescu , care si-a publicat rezultatele in cartea ,,Tainele tablitelor de la Sinaia'' aparuta in 2005.

[adipop]

Atunci cand au aparut in muzeu in vremea lui Grigore Tocilescu , adica sfarsitul sec. al XIX-ea , inceputul sec. al XX-lea , placile de plumb numarau in jur de 200 de piese .
O mare parte dintre aceste placi se mai aflau in subsolul Muzeului de Antichitati din Bucuresti si intre ani 1944-1946 , cand au fost fotografiate de dl. Romalo.
Cu timpul insa ele au disparut , iar incercarea autorului de a le gasi in anii '80 a ramas fara niciun rezultat.
In cartea sa , dl. Romalo a studiat 79 de piese , dintre care 71 pe baza fotografiilor pe care le facuse el in anii '40 , la care s-au adaugat alte 8 piese (3 medalii si 5 placute de plumb) aflate in posesia unor muzee sau in colectia unor persoane private.
Ulterior , dupa publicarea cartii in 2002 , au mai aparut alte 35 de piese , care se gasesc acum la Institutul de Arheologie ,,Vasile Parva'' din Bucuresti .
De aceste piese s-a ocupat dl. Bucurescu , care si-a publicat rezultatele in cartea ,,Tainele tablitelor de la Sinaia'' aparuta in 2005.

Nu stiu daca s-au luat decriptari ale " placutelor de la Sinaia " de la Tudor Diaconu de-acasa, saptamana trecuta. Si daca da, cand vor fi publicate pe acest forum ?
adi

[darieglobur]

Nu vreau sa spun asta ca un argument in favoarea neautenticitatii sau autenticitatii placutelor, ci doar s-o subliniez ca pe un simplu fapt...
Exista controverse cu privire la formele Zalmoxis sau Zamolxis, respectiv scrierea numelui cu lm sau cu m-l.
Desi in dictionare sunt mentionate ambele forme, cea cu lm, deci Zalmoxis, se intalneste la Herodot, la Platon (in Charmides) si este preferata de Densusianu, Eliade si chiar de N. Miulescu si Tudor Diaconu in Dacia-Tara Zeilor. Bine, la un moment dat in aceasta carte am vazut ca se considera a fi corect Zalmoxa, insa ma refer aici la forma lm.
In placute, insa, am vazut ca se intalnesc forme cu m-l (vezi "Zamolsxoy"), lucru considerat de Sorin Olteanu ca fiind una din dovezile in sprijinul ipotezei falsului.

[Lone Ranger]

In placute, insa, am vazut ca se intalnesc forme cu m-l (vezi "Zamolsxoy"), lucru considerat de Sorin Olteanu ca fiind una din dovezile in sprijinul ipotezei falsului.

Nu cred! Mai degraba Zamolxis ar fi forma corecta, prin analogie cu termenul slav zemel = pamînt. Iar Zamolxis, dupa cum se shtie, s-a retras într-o peshtera = în lumea subpamînteana. O forma de descensus ad infernos, cum ar spune chiar Eliade.

[adipop]

Nu cred! Mai degraba Zamolxis ar fi forma corecta, prin analogie cu termenul slav zemel = pamînt. Iar Zamolxis, dupa cum se shtie, s-a retras într-o peshtera = în lumea subpamînteana. O forma de descensus ad infernos, cum ar spune chiar Eliade.

Zalmocsis - Dor.IO - Dorio
adi

[Florin Croitoru]

 Am citit cu atenþie încercãri de descifrare ale textelor de pe plachete.Cele ale lui Adrian Bucurescu sînt evident doar rodul fanteziei.Metoda este total eronatã. asociere semanticã dupã o despãrþire a textului cf plãcerii de moment.D-lui a tradus cã "frumosul rege a nãscut pe Maica Precista", ceea ce mi se pare de rîs.
Nici acelea ale ing Romalo nu sînt bune; gramatica lor nici nu este IE.
Eu am fãcut traducerea unei plachete;doar una am reuºit.

[adipop]

Am citit cu atenþie încercãri de descifrare ale textelor de pe plachete.Cele ale lui Adrian Bucurescu sînt evident doar rodul fanteziei.Metoda este total eronatã. asociere semanticã dupã o despãrþire a textului cf plãcerii de moment.D-lui a tradus cã "frumosul rege a nãscut pe Maica Precista", ceea ce mi se pare de rîs.
Nici acelea ale ing Romalo nu sînt bune; gramatica lor nici nu este IE.
Eu am fãcut traducerea unei plachete;doar una am reuºit.

M-as bucura sa fi reusit sa faceti asa ceva. Publicati aceasta decriptare pe acest forum, daca vreti.
adi

[Florin Croitoru]

e vorba de aceastã plachetã.Metoda folositã de mine este una din acelea ale spãrgãtorilor de scrieri cifrate.Fantezia nu joacã aici nici un rol; la "spargerea " unui cifru este inutilã.
Observaþi pe pozã în comparaþie cu alte plachete, cã se pot izola uºor unele cuvinte sau chiar unele expresii
DACEBALO,ARMOSA RUMUNOS (RUMUNOSO pe alte plachete)DAKO ,SARMIGETAUSA, sau la sfîrºit STOPESTE ARMOSA RUMUNOS.Dacã te opreºti la ipoteza comicã STOPESTE..... adicã stopeºte (opreºte) armata romanilor,te poþi culca liniºtit cu ideea cã sînt false,domnule, cã ãsta e un neologism.Asta a spus ºi Sorin Olteanu,dar nu a mers mai departe sã vadã cum se acordã gramatical celelalte cuvinte cu acest neologism, cã dacã nu se acordã,despãrþirea nu e bunã.Dacã Olteanu a zis cã acolo scrie stopeºte,înseamnã cã mai trebuie sã fie cuvinte asemãnãtoare adicã în limba românã sau aproape de ea avînd în vedere cã pe acest teritoriu nu putea sã fie decît o limbã IE.Deci e de cãutat propoziþii,conjuncþii,terminaþii verbale,pronume mai ales posesive.Dacã se pot izola ºi substantive,cu atît mai bine..Nu importã aici dacã sînt false sau nu; importã dacã limba folositã e aproape de românã sau de alte limbi de ex albanezã.
Vreau sã întreb dacã s-a ocupat cineva pe acest forum cu cifruri sau mãcar a þinut un jurnal cifrat în tinereþe .

[Kymosabe]

e vorba de aceastã plachetã.Metoda folositã de mine este una din acelea ale spãrgãtorilor de scrieri cifrate.Fantezia nu joacã aici nici un rol; la "spargerea " unui cifru este inutilã.
Observaþi pe pozã în comparaþie cu alte plachete, cã se pot izola uºor unele cuvinte sau chiar unele expresii
DACEBALO,ARMOSA RUMUNOS (RUMUNOSO pe alte plachete)DAKO ,SARMIGETAUSA, sau la sfîrºit STOPESTE ARMOSA RUMUNOS.Dacã te opreºti la ipoteza comicã STOPESTE..... adicã stopeºte (opreºte) armata romanilor,te poþi culca liniºtit cu ideea cã sînt false,domnule, cã ãsta e un neologism.Asta a spus ºi Sorin Olteanu,dar nu a mers mai departe sã vadã cum se acordã gramatical celelalte cuvinte cu acest neologism, cã dacã nu se acordã,despãrþirea nu e bunã.Dacã Olteanu a zis cã acolo scrie stopeºte,înseamnã cã mai trebuie sã fie cuvinte asemãnãtoare adicã în limba românã sau aproape de ea avînd în vedere cã pe acest teritoriu nu putea sã fie decît o limbã IE.Deci e de cãutat propoziþii,conjuncþii,terminaþii verbale,pronume mai ales posesive.Dacã se pot izola ºi substantive,cu atît mai bine..Nu importã aici dacã sînt false sau nu; importã dacã limba folositã e aproape de românã sau de alte limbi de ex albanezã.
Vreau sã întreb dacã s-a ocupat cineva pe acest forum cu cifruri sau mãcar a þinut un jurnal cifrat în tinereþe .

V-am citit posturile si de pe forumul dacia.org si ma bucur ca ati intervenit.
Sunt perfect de acord cu dv ca metodele de decriptare folosite de cei doi autori sunt criticabile , aproximative .
Segmentarea sirurilor continue de caractere , prin identificarea toponimelor , numelor proprii si compararea etimologica  cu cuvinte din romana , latina si albaneza , trebuie dublata si de o flexionare corecta (daca nu chiar perfecta) a cuvintelor , deoarece acestea trebuie sa respecte anumite cerinte gramaticale si lexicale  ale limbii (fie ea inventata sau nu) in care au fost scrise .
Aceste reguli gramaticale sunt desigur total necunoscute , dar se pot identifica , analizand si comparand forma cuvintelor care apar pe mai multe placute .

[adipop]

V-am citit posturile si de pe forumul dacia.org si ma bucur ca ati intervenit.
Sunt perfect de acord cu dv ca metodele de decriptare folosite de cei doi autori sunt criticabile , aproximative .
Segmentarea sirurilor continue de caractere , prin identificarea toponimelor , numelor proprii si compararea etimologica  cu cuvinte din romana , latina si albaneza , trebuie dublata si de o flexionare corecta (daca nu chiar perfecta) a cuvintelor , deoarece acestea trebuie sa respecte anumite cerinte gramaticale si lexicale  ale limbii (fie ea inventata sau nu) in care au fost scrise .
Aceste reguli gramaticale sunt desigur total necunoscute , dar se pot identifica , analizand si comparand forma cuvintelor care apar pe mai multe placute .

Tudor Diaconu, are cu totul alta metoda de decriptare.
adi

[sevastase]

Zamolxis sau cum vreti voi sa il scrieti : a coborat sub pamant. Pentru a cata mia oara trebuie sa va loviti de aceasi similitudine in jdemii de culturi si descrieri paralele si ca timp si ca locatie ? Cate coincidente sunt necesare pentru a realiza ca nu exista coincidente ?