Minunile tehnologiei

[sxn_b]

xennon, daca ar fi sa ne luam dupa spusele unora, nava de la Roswell s-a prabusit pentru ca radarele le-au fost dereglate de anumite obiecte terestre.  :wink:

[xennon_2000]

 :lol:
Ai mah...ca astea sunt baliverne....e ca si cum am spune ca un F16 poate fi doborat de nishte sageti trase de bastinasii din afrik :lol:...suntem rationali! :wink:

[xennon_2000]

Controlul vitezei luminii  - 8-.-0.2005
Stirea ce urmeaza pare a fi desprinsa din filmele SF. Si totusi ea are fundamente solide, reprezentand un succes in domeniul fibrelor optice, care ar putea modifica dramatic comunicatiile in urmatoarele decenii. Incetinirea luminii este un fenomen cunoscut de mai multa vreme, dar erau nevoie de medii speciale cum ar fi gaze ultraracite sau anumite cristale. Rezultatele au fost uimitoare: s-a reusit micsorarea vitezei luminii pana la valori de ordinul a cativa km/s si chiar franarea totala, dar toate acestea numai pentru anumite lungimi de unda. Rezultatul obtinut de catre o echipa de cercetatori elevetieni de la Ecole Politechnique Federale de Laussane (EPFL) este de-a dreptul surprinzator. Ei au reusit sa controleze viteza luminii intr-o simpla fibra optica. Luc Taevanez, unul dintre cercetatorii ce au participat la programul de cercetare, declara ca metoda \"are avantajul enorm de a fi simpla, ieftina, functionand pentru orice lungime de unda, mai ales pentru cele folosite in telecomunicatii\". Industria de telecomunicatii foloseste in prezent transmiterea luminii prin fibre optice. Viteza luminii este, asa cum se stie, aproximativ 300.000 km/s. Dar informatia transmisa nu poate fi prelucrata la aceasta viteza, din cauza ca semnalele luminoase nu pot fi stocate, redirectionate sau procesate fara a fi convertite mai intai in semnale elctrice. Dar daca am putea controla viteza de propagare, prin fibre optice, a luminii atunci s-ar deschide posibilitatea procesarii informatiei cu viteza luminii. Aceasta au reusit cercetatorii de la EPFL, folosind metoda Stimulated Brillouin Scattering (SBS) ei au reusit sa incetineasca lumina cu un factor de 3,6, creind, temporar, un fel de \"memorie optica\". In anumite situatii cercetatorii au reusit creasca viteza luminii pana la valori de peste 300.000 km/s, asta fara sa contazica legile lui Einstein (despre viteze superluminice s-a mai vorbit in Stiinta si tehnica, vezi, de exemplu, numarul din noiembrie 2000 in care se vorbeste pe larg despre rezultatele unei echipe de cercetaori americani, din care facea parte si romanul Arthur Dogariu). Micsorarea vitezei luminii reprezinta un pas crucial oe calea procesarii optice a informatiei. De acest subiect sunt intersati si militarii amricani care, prin intermermediul DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency) care au lansat un amplu program intitulat \"Aplicatii ale incetinirii luminii prin fibrele optice\".

[xennon_2000]

Inexorabil, subtil, mãret, remodelând intim societatea si omul; viata noastrã.Pierduti în noianul de informatii care ne modeleazã viata, coplesiti de viteza unor fenomene tehnologice care ne ridicã pe creste de mãretie si spaimã fragila noastrã plutã numitã ,,bun simt", trãim clipa ce ni s-a dat mai mult în defensivã decât atacând, mai mult rezistând decât înfruntând. Desi prima regulã a oricãrei lupte este sã-ti întelegi adversarul.

Vã propun, în deschiderea acestui grupaj de articole dedicate ultimului miracol în siliciu, anuntat de Intel sub numele de cod P6, un pas înapoi, pe terenul cert al faptelor deja trãite, de unde certitudinile si sperantele noastre îsi trag rãdãcinile. Într-o grãdinã, interioarã mãcar, în care fiecare ne retragem pentru meditatie. Câteva idei - schite ale unor tablouri pentru o expozitie...

Unelte noi - produse ale acestei noi tehnologii informationale, fundamental diferite de orice altceva realizat de celelalte industrii (poate cu exceptia ingineriei genetice).

Majoritatea timpului nostru se consumã acum într-o luptã surdã de a adapta paradigmele ,,restului lumii" la unicitatea acestei industrii informationale. Fundamentul acestei industrii se aflã într-un obiect deja banal dar si exceptional, pe care omenirea l-a realizat la acest sfârsit de mileniu - microprocesorul. O aschie de siliciu în care se cresc celule - tranzistoare. În care acestea formeazã organe - mai nou unitãti logice si matematice multiple cu functii executive dar si de autocontrol. În care se înscrie un cod ,,genetic" (firmware - programele incorporate în structura de siliciu) care îi va determina comportarea si modul de comunicare cu lumea exterioarã. Si care, cu acest nou exponent al Intel-ului, va avea si o memorie intrinsecã de mare capacitate si foarte rapidã.

Gresim aplicînd perceptia traditiei mestesugãresti sau industriale produselor informatice. Ele evolueazã spectaculos de rapid. Ele nu sunt fãcute decât ca sã trãiascã o secundã, un val, o versiune. Ele nu sunt produsele perfecte la care multi se asteaptã. Nu sunt fãcute sã dureze. Sunt fãcute sã ne însoteascã un timp. Sunt fãcute sã le schimbãm. De aceea o mare parte a acestei industrii, desi aspectul pare surprinzãtor, este focalizatã pe dezvoltare si nu pe cercetare fundamentalã. Oamenii trebuie sã se obisnuiascã cu gândul cã aceste produse nu sunt perfecte - si poate cel mai semnificativ ,,eveniment" la care trebuie sã meditãm, din acest punct de vedere, este recentul defect descoperit în actualul lider al familiei de microprocesoare de la Intel - Pentium. La fel, producãtorii din aceastã industrie trebuie sã se adapteze si ei productiei de masã, în care produsul devine ,,de succes" atunci când se banalizeazã rapid - tocmai prin servirea de exceptie a nevoilor consumatorului. Oamenii trebuie sã renunte la obiceiul de a aprecia un produs, gândindu-se constient sau nu la felul în care acesta a fost fãcut. De cele mai multe ori, mai ales dupã ce tehnologiile informationale au început sã pãtrundã masiv în viata socialã, oamenii obisnuiti au reactionat la aceste produse fie fetisizându-le fie respingându-le. Noi cei din interiorul lumii informatice trebuie sã-i obisnuim pe ceilalti cu ideea cã un produs informatic, hardware sau software, este o unealtã si nimic mai mult. Cã nici noi nu-l cunoastem la modul intim, dar acceptãm relativitatea acestei cunoasteri pentru cã ele nu trãiesc decât o clipã, pentru cã ele ne însotesc doar o foarte scurtã perioadã, pentru cã noi am început sã ne obisnuim cu ideea cã toatã viata trebuie sã învãtãm (altfel e greu de conceput cã vom supravietui). Producãtorii, pe de altã parte, sunt confruntati, dintr-o altã perspectivã, cu acelasi aspect ,,trecãtor" al unor produse extraordinar de complexe. Ei trebuie sã-i dea utilizatorului sentimentul utilitãtii si încrederii în forta si productivitatea acestor unelte, fãrã a-l face sã se simtã stupid încercând sã le foloseascã. Poate în aceastã total distorsionatã fatetã a paradigmei ,,cerere-ofertã" stã una din cheile întelegerii fenomenului informatic.

Comunicatia - un aspect intrinsec al fiintei umane îsi schimbã si ea fundamentele.

Îndreptându-ne antenele spre cer si încercând sã prindem frânturile unor mesaje extraterestre, nu realizãm pe deplin cã în jurul nostru au apãrut nu numai unelte de comunicare inter-umane deosebit de sofisticate dar am început efectiv sã trãim un alt mod de comunicare - cel cu uneltele pe care le folosim, cu produsele acestei tehnologii informationale. Acestea nu trebuie vãzute ca alte inteligente, ci ca sumã a inteligentei creatoare a unor echipe de oameni care, încercând sã modeleze ,,interfata" acestor produse, ne modificã chiar modul de percepere al comunicãrii. Iar noi, cumpãrând aceste produse, validãm aceastã interactiune (comunicare), si mai mult, cerem producãtorilor perfectionarea sau inventarea altor modalitãti noi.

Viteza - un parametru fizic al miscãrii - nu cea obisnuitã cu care ne deplasãm si care este limitatã de întinderea pasului sau puterea masinii care ne prelungeste limita trupului. Nu viteza luminii sau a privirii - cu care curge si sângele acestor noi creatii ale noastre - microprocesoarele. Viteza supraluminicã - warp-ul - sau pe limba strãmoseascã - iute ca gândul - aceasta este noua stare la care fiinta umanã trebuie sã se adapteze, cãci acolo duce marsul pe care l-am pornit demult, atunci când am deschis în noi fortele constientei.

Ritmul acestei miscãri din ce în ce mai accelerate, forta datã de noile unelte, ordinea pe care o cãutãm încercând sã comunicãm si sã co-stãpânim informatia, relativitatea - cu care trebuie sã ne învãtãm, devreme ce timpul se comprimã în mod real - sunt parte a marsului la care participãm.

Toate acestea ne apartin prin faptul cã le petrecem trãind.

[Dreamy]

OFF-TOPIC
Draga xennon nu pot sa spun decat ca te apreciez foarte mult....si in acelasi timp ma dezamagesti :x
1. iti apreciez cazna de al folosi grelele functii de copy/paste
2. si ma dezamagesti ca nici macar nu te ocupi putin de textul postat...ce inseamna mãret sau noastr&atilde???
e in limba romana sau ai invatat limbajul masina???
sincer mai bine fi tu...doua vorbe trei cuvinte, zau chestia cu copy/paste nu te prinde!!!
Si ar mai fi o chestiune...sursa informatiei???
END OFF-TOPIC

...sper sa nu te superi :wink:

[xennon_2000]

trebuie neaparat si sursa?

[xennon_2000]

Bacteriile vor putea aduna singure aurul din cele mai sarace zacaminte

Secretul crearii aurului solid, cautat de mii de ani de alchimisti, pare sa fie o joaca pentru o bacterie numita Rastolnia metallidurans, descoperita pe 80 la suta din mostrele de aur luate din minele australiene, unele dintre cele mai bogate din lume. Potrivit unui cercetator german, Frank Reith, bacteria "poate acumula aurul din sol si sa contribuie la formarea pepitelor". In timp ce se hraneste, microorganismul absoarbe metalele grele din sol - care i-ar fi fatale, la fel ca omului, in concentratii mari - si le transforma in forme solide, mai putin toxice. "Se pare ca acest microorganism poate detoxifia imediat mediul din jurul sau de acest aur lichid", a declarat Reith pentru AP. Aurul se gaseste peste tot in scoarta terestra si in oceanul planetar, ba chiar si in corpul uman, intr-o infima concentratie de 0,000014 la suta, insa numai in cateva locuri concentratia naturala este atat de ridicata incat sa permita formarea de depuneri solide, fie simple "fire de praf", fie pepite de cateva grame.  In industria extractiva, aurul trebuie sa se gaseasca macar in proportie de 0,5 grame la 1.000 kg de roca pentru ca mineritul sa fie profitabil.  (B.M.)

[sxn_b]

Stie cineva de unde pot sa cumpar cateva duzine de astfel de bacterii?  :lol:

[xennon_2000]

Ai nevoie neaparat? :lol:
:lol:

[xennon_2000]

ceva de perspectiva (LIFTER) - constructie si teste

http://jnaudin.free.fr/html/lifters.htm

[jean]

  Am citit in revista Magazin, despre un nou material ,,Fumul inghetat".
http://www.revistamagazin.ro
  Acesta ar putea avea multe intrebuintari, datorita proprietatilor sale fizice.
Mai multe despre acesta in documentul atasat.

[Cautatorul]

ROBOTI patrupezi performanti.

http://www.youtube.com/watch?v=jCP1HEXfTRg

http://www.youtube.com/watch?v=mpBG-nSRcrQ

http://www.bostondynamics.com/

[Cautatorul]

Alti roboti de la Boston Dynamics:


RHex
http://www.youtube.com/watch?v=a0NFrA-Nx4Y&feature=related

LittleDog
http://www.youtube.com/watch?v=YBSK7LYpg9w&feature=related

Si uitati si o parodie:

http://www.youtube.com/watch?v=RoY0pUOltEQ
la
http://www.youtube.com/watch?v=VkoCIu9mBMM