Am deschis acest topic pentru pasionatii de astronomie pentru a posta aici in fiecare luna toate fenomenele astronomice ce au loc in acea luna.
Calendar astronomic ianuarie 2007
Soarele
Soarele : La inceputul lunii rasare la ora 19h 52m si apune la ora 16h 46m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 19h 35m si apune la ora 17h 22m. Pãmântul se aflã la cea mai micã distanþã de Soare pe 3 ianuarie, în jurul orei 20. Se aflã la "numai" 147.093.630 km de Soare.
Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber
Seara îºi face apariþia planeta Venus, Saturn este vizibil toatã noaptea, iar dimineaþa se vede Jupiter.
La începutul lunii planeta Venus se vede imediat dupã ce apune Soarele, în direcþia sud-vest. În primele douã sãptãmâni Venus apune în jurul orelor 17:30-18, dar spre sfârºitul acesteia se poate observa pânã la ora 18:30, în plinã noapte. Pe 20 ianuarie secera foarte subþire a Lunii se va vedea sub Venus. Observaþi aceastã conjuncþie pânã în ora 18. În Capricornus ºi Aquarius.
Mercur se vede la sfârºitul lunii, seara. Prima oarã se va vedea în jurul datei de 23 ianuarie, spre orizontul sud-vestic în dreapta jos de Venus, pânã în ora 17:20. Va urca pe cer, ajungând la 7 grade sud-vest de Venus la sfârºitul lunii. În Capricornus.
Uranus se vede doar prin instrumentele astronomice, seara, pe tot parcursul lunii. Se aflã lângã steaua lambda Aquarii. Este ultima lunã în care mai puteþi observa aceastã planetã.
Neptun se aflã la numai 1,5 grade vest (dreapta) de Venus pe 19 ianuarie.
Planeta piticã Ceres se observã seara fiind situat în constelaþia Aquarius (Vãrsãtorul), dar numai prin instrumentele astronomice. Apune în jurul orei 20 dar în serile de 22, 23 ºi 24 ianuarie se aflã foarte aproape de steaua delta Aquarii. Cei ce privesc spre aceastã stea cu un binoclu în serile respective vor vedea cã o steluþã se miºcã de la noapte la noapte. Este Ceres, planeta piticã.
Saturn se vede toatã noaptea, rãsãrind la ora 21 la începutul lui ianuarie ºi la ora 19 la sfârºitul acesteia. Se aflã în dreapta stelei Regulus, de care se va îndepãrta în urmãtoarele luni. Puteþi identifica aceastã planetã în seara de 6 ianuarie. Luna se va afla sub Saturn, foarte aproape de acesta. Cãutaþi Luna pe cer, iar steaua care se vede deasupra ei este Saturn. Sub Lunã se aflã steaua Regulus. În Leo.
Dimineaþa, înainte sã de lumineze complet, puteþi vedea în direcþia sud-est, nu foarte sus de orizont, un astru mai strãlucitor. Este planeta Jupiter ce se îndepãrteazã din ce în ce mai mult de Soare. Sub Jupiter se vede o stea. Este Antares din constelaþia Scorpius. Luna trece pe sub aceºti aºtri în dimineþile de 15 ºi 16 ianuarie. ªi mai jos, spre stânga se vede planeta Marte.
Constelatii vizibile pe cerul de seara
Dintre constelatiile vizibile pe cerul de seara, in directia nord se remarca Ursa Mica (Carul Mic), avind oistea indreptata in sus.
Mergând in lungul meridianului, spre zenit pot fi urmarite constelatiile Cassiopeia (Tronul sau Scaunul), Perseu (Barda sau Cãpãþâna), Vizitiul (Trasura) si Taurul (Gonitorul), in aceasta din urma aflindu-se si roiul deschis al Pleiadelor, cunoscut in popor sub denumirea de Closca cu Pui.
Spre sud cerul este dominat de constelatia Orion (Raritele), una dintre cele mai intinse si frumoase constelatii, insotita de cei doi câîni ai vânatorului legendar, Câinele Mare (Dulaul) si Câinele Mic Catelul). In Câinele Mare se afla cea mai stralucitoare stea de pe cer - Sirius.
Analog binecunoscutei formatiuni stelare, numite "triunghiul de vara" (sau "triunghiul marinarilor"), alcatuite din stelele Vega, Deneb si Altair, exista si replica acestui anotimp, numita "triunghiul de iarna", alcatuit din stelele Sirius (steaua alfa din Câinele Mare), Procyon (steaua alfa din Câinele Mic) si Betelgeuse (steaua alfa din Orion). Spre deosebire de replica estivala, "triunghiul de iarna" este aproape perfect echilateral, fiind alcatuit din stele mai strãlucitoare si mai divers colorate.
Catre apus sunt vizibile constelatiile Andromeda (Jgheabul) si Pegas (Putul sau Toaca), iar spre rasarit, Ursa Mare (Carul Mare) si Gemenii (Fratii).
Fenomenele lunii ianuarie
ZI -------------- FENOMEN
3 Lunã Plinã la ora 15:57. Se vede toatã noaptea în constelaþia Gemini
3 Pãmântul la periheliu (cel mai aproape de Soare). La numai 147.000.000 km de Soare
4 Luna este situatã sub stelele Castor ºi Pollux. Observabilã imediat dupã apusul Soarelui.
6 Luna este foarte aproape de planeta Saturn (la 1 grad sud). Vizibile dupã ora 21.
7 Luna trece peste steaua Regulus din constelaþia Leo (Leus). Fenomen vizibil dimineaþa, la ora 6:30.
9 Dimineaþa, înainte de rãsãritul Soarelui, planeta Jupiter este situatã deasupra stelei Antares din constelaþia Scorpius (Scorpionul). Sunt vizibile înspre est.
10 Luna la apogeu (cel mai departe de Pãmânt). La 404.333 km depãrtare, la ora 18:24
11 Ultimul Pãtrar. Luna rãsare la ora 00. Se aflã în constelaþia Virgo (Fecioara)
11 Cei ce privesc Luna în noaptea acesta (rãsare dupã ora 2) vor vedea deasupra ei o stea. Este Spica, cea mai strãlucitoare stea din constelaþia Virgo
15 Pe cerul de dimineaþã avem o conjuncþie (apropiere) dintre Jupiter, Lunã ºi steaua Antares
19 În aceastã searã (pânã în ora 18:30) Venus este situat lângã Neptun. Neptun nu este vizibil cu ochiul liber.
19 Lunã Nouã la ora 6:01. Luna Nouã nu se poate vedea, fiind undeva lângã Soare
20 O frumoasã cojuncþie între secera subþire a Lunii ºi strãlucitoarea planetã Venus. Cei doi aºtri se pot observa pânã în ora 18, înspre orizontul vestic
22 Luna la perigeu (cel mai aproape de Pãmânt). La numai 366.930 km
25 Primul Pãtrar în constelaþia Capricornus (Capricornul). Luna se vede pe cerul de searã
31 Luna se aflã lãngã steaua Pollux din constelaþia Gemini
buna idee cu un topic separat pt calendarul lunii...
Calendar astronomic februarie 2007
Soarele
La inceputul lunii rasare la ora 7h 34m si apune la ora 17h 27m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 6h 55m si apune la ora 18h 01m.Se aflã în constelaþia Capricornus (Capricornul) la începtutul lunii ºi în Aquarius (Vãrsãtorul) la sfãrºitul ei.
Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber
Mercur ºi Venus sunt observabile seara, imediat dupã apusul Soarelui, Saturn se vede toatã noaptea, iar dimineaþa avem pe Jupiter ºi Marte.
În jurul orei 17:30, spre orizontul vestic, se vede o stea strãlucitoare. Este planeta Venus ce este remarcatã de oricine priveºte în acea direcþie. Motivul este strãlucirea planetei, Venus fiind cea mai strãlucitoare planetã. Puteþi observa aceastã planetã pe tot parcursul acestei lui, pânã în ora 18:30 la începutul lui februarie ºi pânã în ora 19:30 la sfârºitul lunii.
În primele 10 zile, în dreapta jos de Venus se vede planeta Mercur, ceva mai slabã ca strãlucire. Cea mai bunã perioadã de observare este între 1 ºi 15 februarie, în jurul orei 18. Dacã urmãriþi miºcare acestor planete, din zi în zi,
Mercur ºi Venus pot fi observate în serile de 3-4 februarie
veþi vedea cum Mercur se apropie de Venus între 1 ºi 6 februarie. Începând cu 6 februarie Mercur se va îndepãrta de acesta.
În seara de 19 februarie, ora 18, lângã Venus se va observa secera foarte subþire a Lunii.
Planeta lunii februarie poate fi consideratã Saturn. Este vizibilã toatã noaptea ºi în aceastã lunã este la ,,opoziþie". În momentul opoziþiei planeta se afla la 180 grade de Soare ºi este vizibilã toatã noaptea. Asta nu înseamnã cã Saturn se vede doar în februarie. Planeta va mai fi vizibilã încã ºase luni de acum încolo.
Prin telescoape se vãd inelele ºi sateliþii planetei. Este timpul sã faceþi o vizitã la Observator. Saturn rãsare în jurul orei 18 ºi se aflã în constelaþia Leul, deasupra stelei Regulus. O bunã perioadã pentru identificarea
În serile de 2,3 ºi 4 februarie, Luna se aflã în aceeaºi regiune ca ºi Saturn
planetei este între 1 ºi 4 februarie când Luna se va afla în acea zonã. Pe 2 februarie Luna se aflã chiar lângã Saturn. Cãutaþi Luna, iar astrul de sub ea este Saturn.
În ziua de 10 februarie Saturn se va afla la cea mai micã distantã de Terra: 1,2 miliarde km.
ªi dimineaþa se vãd planete. Cea mai strãlucitoare este Jupiter. Rãsare în jurul orei 3 dimineaþa, la mijlocul lui februarie. Tot atunci, între 13 ºi 16 februarie, Luna va trece prin zona în care se aflã planeta.
Pierdut în imensitatea spaþiului din sistemul solar, Jupiter va primi luna acesta o vizitã: sonda New-Horizons, în drum spre Pluto, va trece la numai 2,3 milioane de km pe 28 februarie.
Planeta Jupiter poate fi vãzutã dimineaþa
Marte este vizibilã dimineaþa dar este încã prea apropiatã de Soare pentru o putea fi vãzutã uºor. Încercaþi în dimineaþa de 15 februarie, în jurul orei 7. Veþi vedea Luna, o secerã foarte subþire spre orizontul sud-estic. Deasupra ei se vede un astru puþin strãlucitor: planeta Marte.
Luna va trece pe lângã urmãtoarele stele strãlucitoare: pe lângã Regulus pe 3 februarie, observabilã seara; Spica din Virgo, pe 7 februarie, observabilã dupa miezul nopþii; Antares din Scorpius, pe 11 februarie, observabilã dupa ora 6 dimineaþa; Pleiadele pe 23 februarie, observabile seara; Elnath din Taurus, pe 25 februarie, observabilã seara; Pollux din Gemini, pe 27 februarie, observabilã seara.
Constelatii vizibile pe cerul de seara
In direcþia nord, deasupra orizontului, se aflã constelaþia Ursa Micã (Carul Mic).
Spre est faþã de aceasta se regãseºte constelaþia Ursa Mare (Carul Mare), cu oiºtea îndreptatã în jos, iar spre vest se aflã constelaþiile Cefeu (Coasa) ºi Cassiopeia (Tronul, Scaunul lui Dumnezeu). Tot în direcþia vest, la micã înãlþime deasupra orizontului, sunt vizibile constelaþiile Pegas (Puþul, Toaca) ºi Andromeda (Jgheabul).
Spre zenit putem admira frumoasele constelaþii Vizitiul Trãsura), Perseu (Barda, Cãpãþâna), Gemenii (Fraþii) ºi Taurul (Gonitorul), aceasta din urmã fiind însoþitã de binecunoscutele Pleiade (Cloºca cu pui). În direcþia est se distinge clar constelaþia Leul (Calul), iar în direcþia sud poate fi admiratã cea mai frumoasã constelaþie a bolþii cereºti: Orion (Rariþele).
La est ºi sud-est de aceasta se aflã constelaþiile ce reprezintã pe însoþitorii vânãtorului legendar, gigantul Orion, respectiv Câinele Mare (Câinele, Dulãul) ºi Câinele Mic (Cãþelul). Steaua alpha din Câinele Mare, Sirius, este cea mai strãlucitoare stea de pe cer, având magnitudinea de minus 1,5. Analog binecunoscutei formaþiuni stelare, numite "triunghiul de varã" (sau "triunghiul marinarilor"), alcãtuite din stelele Vega, Deneb ºi Altair, existã ºi replica acestui anotimp, numitã "triunghiul de iarnã", alcãtuit din stelele Sirius (steaua α din Câinele Mare), Procyon (steaua alpha din Câinele Mic) ºi Betelgeuse (steaua alpha din Orion). Spre deosebire de replica estivalã, "triunghiul de iarnã" este aproape perfect echilateral, fiind alcãtuit din stele mai strãlucitoare ºi mai divers colorate.
Daca se poate si aveti timp, puteti popula "CALENDARUL" cu aceste evenimente.
pe 3 martie 2007, eclipsa totala de luna.
o animatie sugestiva aici: http://www.shadowandsubstance.com/
orele din primul rand din tabel, cel denumit UT, sunt in timp universal, adica pentru romania, mai adaugati 2 ore..deci faza maxima ar fi la ora 01:21 ora romaniei (corectati-ma daca gresesc)
Eclipse set to be 'best in years'
It is like Mars suddenly coming a thousand times closer and just hanging there in the sky above you -Robert Massey,
Skywatchers eagerly awaiting Saturday's total lunar eclipse say that the spectacle could be the "best in years".
The eclipse begins at 2018 GMT, with the Moon totally immersed in the shadow of the Earth between 2244 and 2358 GMT.
During "totality", only light that has been filtered through the Earth's atmosphere reaches the Moon's surface, making it appear a reddish colour.
The eclipse will be visible from the whole of Europe, Africa, South America, and eastern parts of the US and Canada.
"They are beautiful events," said Robert Massey, spokesman for the UK's Royal Astronomical Society.
"They have a really romantic feel to them as you look up because the Moon, which is normally pearly white, takes on this reddish colour."
He added that it was totally safe to observe and no protective filters were needed because the Moon would actually be less bright than during a normal full moon.
TOTAL LUNAR ECLIPSE
Occurs when Moon passes into Earth's shadow
Penumbra: Region where Earth blocks some (but not all) Sun rays
Umbra: Zone where Earth blocks all direct sunlight - total eclipse
"It is like Mars suddenly coming a thousand times closer and just hanging there in the sky above you."
Lunar eclipses occur when the Sun, Earth and Moon are in a near-perfect line in space.
The Moon travels through the long cone-shaped shadow that the Earth casts in space. At totality, the only light reaching the Moon's surface at this point has been filtered through our planet's atmosphere.
The appearance of the lunar surface varies according to how much dust is in the Earth's upper atmosphere. For example, following major volcanic eruptions, the Moon appears to be a deep red and almost invisible.
As there have not been any recent sizeable eruptions, astronomers are predicting that the Moon will be bathed in a bright orange light.
'Best in years'
Professional astronomers will also be enjoying the spectacle rather than worrying about any science, Mr Massey says.
KEY TIMES FOR ECLIPSE
Moon enters penumbra: 2018
Moon enters umbra: 2130
Totality begins: 2244
Mid-eclipse: 2321
Totality ends: 2358
Moon leave umbra: 0111
Moon leaves penumbra: 0224
(All times are in GMT)
"It is not like a solar eclipse where you get to see the outer atmosphere of the sun," explained Mr Massey.
"There were some people in the past who measured how different parts of the Moon cooled down as the Earth's shadow passed over it, but I don't much of that work is going on now."
Robin Scagell, from the Society for Popular Astronomy, was hopeful that the event will be the "best in years".
"If the clouds stay away, it will be fascinating to watch the Moon's graceful movement through the shadow of the Earth," he said.
The last total eclipse visible from the UK was back in May 2004, but it was obscured by cloudy skies.
After Saturday's eclipse, the next to be seen over western Europe will take place on 21 February 2008, but in the middle of the night between 0300 GMT and 0400 GM
va doresc cer senin!!!!
Are numele dupã zeul rãzboiului Marte. La romani se numea Martius. A fost prima lunã din an pânã în 450 i-Hr, când s-au adãgat lunile ianuarie ºi februarie. Luna Martie începe în aceeaºi zi a sãptãmânii ca luna noiembrie ºi februarie (numai în anii bisecþi).
In traditia noastra populara, luna Martie se numeste Mãrþiºor.
SOARELE
La inceputul lunii rasare la ora 6h 54m si apune la ora 18h 02m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 6h 59m si apune la ora 19h 41m.
Se aflã în constelaþia Aquarius (Vãrsãtorul) la începtutul lunii ºi în Pisces (Peºtii) la sfãrºitul ei.
Data Durata zilei
1 martie 11h09m
15 martie 11h52m
31 martie 12h41m
În noaptea de 24 spre 25 martie se trece la ora de varã. Se va adãuga o orã la timpul legal român, ora 3 devenind ora 4.
PLANETE
Pe cerul de searã se vede Venus (Luceafãrul de searã), toatã noaptea Saturn, iar dupã miezul nopþii Jupiter. Spre sfârºitul lunii va apãrea dimineaþa planeta Mercur. În seara de 3 spre 4 martie va avea loc o eclipsã totalã de Luna.
Mercur devine vizibil pe cerul de dimineata, începând cu 10 martie. Cea mai buna perioada pentru a observa planeta este în jurul zilei de 22 martie. Atunci Mercur se va vedea începând cu ora 05 pânã când rãsare Soarele. Pe 25 martie planeta se va situa la ca mai mare depãrtare de Soare (la afeliu). Între Mercur si Soare vor fi 65 de milioane de km. În dimineata de 17 martie, sub planeta se va observa secera foarte subþire a Lunii, în jurul orei 06:20. Gãsiþi Luna, aflata spre orizontul sud-estic. Astrul de deasupra ei este Mercur.
Luna trece pe lângã Venus în serile de 20 ºi 21 martie
Venus se vede seara, fiind cel mai strãlucitor astru. Pare si mai strãlucitor pentru ca a început sa se vada când cerul este negru. Uneori planeta pare ca sclipeºte (scintileazã) si îºi schimba culoarea. Este un fenomen cauzat de atmosfera planetei noastre. Luna se va afla în aceeaºi regiune cu Venus în serile de 20 ºi 21 martie.
Marte se vede destul de greu în crepusculul (amurgul) de dimineaþã. În dimineaþa de 16 martie, sub planetã se va observa secera Lunii. Dacã nu identificaþi planeta, cãutaþi secera Lunii, aflatã înspre orizontul sud estic. Deasupra acesteia se va vedea un astru. Acesta este planeta Marte. Pe 25 februarie, cei ce au un binoclu vor putea vedea imediat deasupra lui Marte, planeta Neptun.
Jupiter rãsare la miezul nopþii ºi este vizibil pânã rãsare Soarele. Se aflã în constelaþia Scorpius. Chiar dacã este cea mai mare planetã, Jupiter se vede ca o stea. Dacã doriþi sã observaþi mai multe detalii, îndreptaþi un binoclu cãtre planetã. Veþi vedea patru sateliþi ºi discul planetei. Luna va trece pe sub Jupiter în noaptea de 12 martie.
Saturn poate fi vãzut în fiecare searã senina. Rãsare în jurul orei 15 ºi se aflã pe cer pânã la ora 5. Pe 2 martie Luna se va situa foarte aproape de planetã. In jurul orei 4:43 dimineaþa, Luna va trece peste Saturn. În Leo.
Uranus nu se poate observa fiind în conjuncþie cu Soarele. Pe 6 martie se va afla la apogeu (cea mai mare distanþã de Terra) ºi anume la 3,1 miliarde km.
Neptun se vede dimineaþa dar numai prin instrumentele astronomice.
Planeta piticã Ceres se aflã foarte aproape de Soare. Pluto, o altã planetã piticã poate fi vãzutã numai prin instrumentele mari, în constelaþia Scorpius. Planeta piticã Eris se aflã în constelaþia Cetus, vizibilã seara.
CONSTELATII
Fãcând obiºnuitul tur de orizont al constelaþiilor vizibile pe cerul de searã, în direcþia nord se gãsesc constelaþiile Cefeu (Coasa), Dragonul (Balaurul) ºi Cassiopeia (Tronul, Scaunul lui Dumnezeu), iar deasupra lor, spre est, Ursa Micã (Carul Mic) ºi Ursa Mare (Carul Mare), cu oiºtea îndreptatã în jos.
Spre zenit, în direcþia meridianului, se aflã constelaþiile Vizitiul (Trãsura) ºi Gemenii (Fraþii), iar spre apus, Perseu (Barde, Cãpãþâna), Taurul (Gonitorul) însoþit de Pleiade (Cloºca cu Pui) ºi, foarte aproape de linia orizontului, Andromeda (Jgheabul).
Spre sud continuã sã se vadã în toatã splendoarea sa constelaþia Orion (Rariþele, Sfredelul Mare), iar în direcþia meridianului, Câinele Mare (Dulãul) ºi Câinele Mic (Cãþelul).
În sfârºit, spre rãsãrit se aflã constelaþia Leul (Calul) ºi, imediat deasupra orizontului, îºi fac apariþia primele constelaþii de primãvarã: Bouarul (Vãcarul) ºi Fecioara.
Vad ca sursa de unde il iau eu inca nu a postat. E eja 3 Aprilie si magazinstiintific.ro inca nu l-a postat.
e 17 Aprilie si magazinstiintific nu a mai postat nimic.
Calendarul astronomic pentru luna aprilie este urmatorul:
Originea numelui lunii aprilie nu este stabilitã: poate veni de la latinescul "aperire" ce înseamnã "a deschide". Aprilie ar mai putea venit de numele zeiþei frumuseþii Afrodita, fiind cunoscut faptul cã romanii închinau fiecare lunã unei zeitãþi. A fost a doua lunã a anului la romani, inainte sã se adauge lunile ianuarie ºi febraurie. Luna aprilie începe în aceeaºi zi a sãptãmânii ca ºi luna iulie.
In traditia noastra populara, luna februarie se numeste Prier.
Soarele
La inceputul lunii rasare la ora 6h 59m si apune la ora 19h 42m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 6h 08m si apune la ora 20h 17m.
Se aflã în constelaþia Pisces (Peºtii) la începutul lunii ºi în Aries (Berbecul) la sfãrºitul ei.
Data Durata zilei
1 aprilie 12h44m
15 aprilie 13h26m
30 aprilie 14h09m
Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber
În aceastã lunã putem vedea, într-o noapte seninã, patru planete: seara se vede Venus, toatã noaptea Saturn, iar dimineaþã se pot vedea Jupiter ºi Marte.
Mercur se va vedea destul de greu de la latitudinile României, în aceastã Lunã. Apare dimineaþa între 7 ºi 18 aprilie, dar este foarte aproape de orizont. Cea mai bunã ºansã pentru observarea acestei planete va veni în dimineþa de 16 aprilie, în jurul orei 6:50. Atunci, Mercur se va situa sub secera foarte subþire a Lunii, înspre orizontul estic. În Pisces.
Poziþia Lunii ºi a planetei Venus în seara de 20 aprilie Venus este vizibil ca o stea foarte strãlucitoare, imediat dupã ce se întunecã, înspre vest. Venus este foarte strãlucitor în aceastã perioadã fiind adesea confundat cu un OZN. În serile de 12, 13 ºi 14 aprilie planeta se va afla lângã roiul stelar Pleiadele sau Cloºca cu Pui. Puteþi vedea, dacã urmãriþi pozitia lui planetei în fiecare searã, cum aceasta se miscã pe lângã roi. În serile de 19 ºi 20 aprilie Luna se va afla lângã planetã. Prin instrumente Venus apare ca un disc iluminat 70% iar diametrul lui aparent se mãreºte pe zi ce trece. În Taurus.
Marte apare pe cerul de dimineaþã fiind vizibil începând cu ora 6. Din aceastã lunã planeta va rãsãri din ce în ce mai de vreme ºi va apãrea ca un aastru stralucitor ºi roºiatic. În dimineaþa de 14 aprilie Luna se va situa foarte aproape de Marte. La sfârºitul Lunii Marte se va apropia aparent de planeta Uranus, între ele aflându-se steaua phi Aquarii. Pe 28 aprilie Marte va trece la numai 40' sud de Uranus. În Aquarius.
Jupiter. Cine se trezeºte în jurul orei 2 ºi aruncã o privire înspre orizontul sud estic, va remarca un astru strãlucitor de culoare gãlbuie. Astrul nu este o stea ci o planetã: cea mai mare din sistemul solar, Jupiter. Jupiter se aflã în constelaþia Scorpius nu foarte departe (aparent) de steaua cea mai strãlucitoare din aceastã constelaþie: Antares. Dacã comparaþi culorile acestor doi aºtrii veþi remarca diferenþa de culoare dintre ele. Nu vã spunem care este diferenþa ci vã lãsãm sã vedeþi singuri.
Conjuncþie Luna-Jupiter-Antares, în dimineaþa de 8 aprilie Saturn a fost vãzut de la Observator de sute de vizitatori. Cei ce vor sã îl gãseascã singuri pot încerca în fiecare searã seninã pentru cã planeta se vede toatã noaptea. Saturn se aflã la graniþa dintre constelaþiile Leo ºi Cancer. Luna va trece pe lângã Saturn în serile de 24 ºi 25 aprilie. Locul unde se aflã planeta este trecut pe harta pentru luna aprilie.
Uranus se vede dimineaþa dar numai prin instrumentele astronomice. La sfârºitul lunii se va afla în apropierea planetei Marte. În Aquarius.
Neptun rãsare în jurul orei 4 ºi se aflã în constelaþia Capricornus.
În sistemul solar se aflã trei planete pitice. Cea mai strãlucitoare este Ceres ºi se observã în constelaþia Cetus, aproape de Soare în aceastã perioadã. Pluto, fosta planetã se poate observa numai prin instrumente foarte mari, în constelaþia Sagittarius. A treia planetã piticã, Eris, nu poate fi vãzutã decât prin intrumentele observatoarelor profesioniste. Se aflã în constelaþia Cetus.
Constelatii vizibile pe cerul de seara
Cerul lunii aprilie Facând obiºnuitul tur de orizont al constelaþiilor vizibile pe cerul de searã, remarcãm în direcþia nord constelaþiile Cefeu (Coasa) ºi Cassiopeia (Tronul sau Scaunul), iar deasupra lor, urcate mult deasupra orizontului, constelaþiile Ursa Micã (Carul Mic) ºi Ursa Mare (Carul Mare).
Spre zenit se aflã constelaþiile Leul (Calul sau Gãvãdul Mare) ºi Gemenii (Fraþii), spre apus, Taurul (Gonitorul), Perseu (Barda sau Cãpãþâna), Vizitiul (Trãsura) ºi Orion (Sfredelul Mare), iar spre rãsãrit, Bouarul (Vãcarul) ºi Virgo (Fecioara).
Ceva mai târziu îþi fac apariþia (tot la rasarit) constelaþiile Hercule (Omul) ºi Lira (Ciobanul cu oile), în aceasta din urma remarcându-se frumoasa stea Vega.
Fenomenele lunii Aprilie
ZI FENOMEN
2 Lunã Plinã la ora 20:15. În constelaþia Virgo.
3 Luna la apogeu (cel mai departe de Terra). La 406.327 km depãrtare.
3 Dupã ora 22 se poate observa o stea strãlucitoare foarte aproape de Lunã. Este Spica din constelaþia Virgo
8 Luna se aflã sub Jupiter în aceastã dimineaþã.
10 Ultimul Pãtrar la ora 21:04. În constelaþia Sagittarius.
13 Neptun se aflã la numai 3 grade deasupra secerii subþiri a Lunii.
14 Înainte de rãsãritul Soarelui se observã secera subþire a Lunii înspre orizontul sud-estic. Lângã aceasta se aflã planeta Marte
17 Luna la perigeu (cel mai apoape de Terra). La 357.142 km depãrtare.
17 Venus la periheliu (la cea mai micã distanþã de Soare). Se aflã la 107.411.271 km depãrtare
17 Lunã Nouã la ora 14:36. În constelaþia Pisces.
20 Dupã apusul Soarelui se va observa secera subþire a Lunii, iar sub ea strãlucitoarea planetã Venus
21 Ziua astronomiei
22 Maximul curentului de meteori Lyride. Din zonele cu cer lipsit de iluminat public se pot observa maxim 10 stele cãzãtoare pe orã
23 Luna se aflã lângã stelele Castor ºi Pollux din constelaþia Gemini.
24 Primul Pãtrar la ora 09:36. În constelaþia Cancer.
25 Luna se aflã lângã Saturn în aceastã noapte.
26 În dreapta Lunii se observã steaua Regulus din constelaþia Leo.
29 Uranus se aflã la numai 41' de planeta Marte.
30 Luna la apogeu (cel mai departe de Terra). La 406.206 km depãrtare.
30 Luna se aflã foarte aproape de steaua Spica din Virgo.
Calendarul astronomic al lunii mai 2007,este urmatorul:
Numele lunii mai ar putea veni de la zeiþa greacã Maia, identificatã la romani cu zeiþa fertilitãþii Bona Dea.
In traditia noastra populara, luna februarie se numeste Florar.
Soarele
La inceputul lunii rasare la ora 6h 07m si apune la ora 20h 19m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 5h 35m si apune la ora 20h 51m.
Se aflã în constelaþia Aries (Berbecul) la începutul lunii ºi în Taurus (Taurul) la sfãrºitul ei.
Data Durata zilei
1 mai 14h12m
15 mai 14h47m
31 mai 15h16m
Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber
Mercur ºi Venus pe cerul de searã Seara se vãd Venus, Mercur ºi Saturn. Dupã ora 23 rãsare Jupiter iar dimineaþa îl putem zãri pe Marte. O lunã perfectã pentru observarea planetelor!
Mercur: luna aceasta este cea mai potrivitã pentru cei ce locuiesc în emisfera nordicã ºi doresc sã îl observe pe Mercur. Dupã conjuncþia cu Soarele de pe 3 mai, planeta se va îndepãrta (unghiular) de acesta). O vom putea vedea pe cerul de searã începând cu data de 8 mai. Cea mai bunã perioadã va fi între 12 mai ºi 10 iunie. În tot acest timp Mercur va putea fi vãzut înspre orizontul vestic, pânã în ora 22, când apune. În seara de 17 mai, sub Mercur se va putea vedea o secerã foarte subþire a Lunii. A doua searã, Luna se va situa mult deasupra planetei. În Taurus.
Venus: se vede pe cerul de searã, fiind cel mai strãlucitor astru din direcþia vest. Se poate observa pânã în jurul orei 23:40 când apune. Cea mai bunã metodã de a indentifica planeta este sã o observaþi când Luna este lângã ea. În mai Luna se va situa aproape de Venus în serile de 19 ºi 20 mai. Cei ce au un binoclu sau
Traseul Lunii pe cerul de searã între 17 ºi 20 mai un instrument astronomic, ºi îl vor îndrepta spre Venus, vor vedea în seara de 9 mai, în stânga planetei, o aglomerare de stele: este roiul stelar M35 din constelaþia Gemini. Urmãtoarea apropiere vizibilã dintre aceste douã obiecte se va produce în 2009. O altã apropiere interesantã va fi cea de steaua epsilon Geminorum (numitã Mebsuta). Venus se va afla la numai 1 grad de stea în serile de 16 ºi 17 mai. Dacã la începutul lunii Venus se aflã la baza constelaþiei Gemenii, la sfârºitul lui mai se va afla lângã stelele Castor ºi Pollux, capetele gemenilor. În Gemini.
Planeta Marte rãsare în jurul orei 5 ºi poate fi observatã numai în crepusculul de dimineaþã. Va trece din Aquarius în Pisces. În dimineaþa de 13 mai, în jurul orei 5, foarte aproape de Marte se va afla secera Lunii. Aºa cã puneþi ceasurile sã sune un pic mai devreme. Aceastã conjuncþie se vede înspre orizontul estic.
Jupiter rãsare în jurul orei 00 la începutul lunii. Se poate observa înspre orizontul sud estic ca o stea de
culoare gãlbuie. Este cel mai strãlucitor astru din acea regiune. În dreapa lui Jupiter se poate observa o stea,
Conjuncþie între Marte ºi Lunã mai puþin strãlucitoare. Este Antares din constelaþia Scorpius. Dacã la începutul lunii între Jupiter ºi Antares erau 10 grade, la sfârºitul acesteia vor fi numai 8 grade. Luna trece pe sub Jupiter în serile de 5 ºi 6 mai.
Saturn se observã seara, pânã în jurul orei 2. În seara de 22 mai un fenomen spectaculos se va petrece: Luna va trece peste Saturn.La ora 22:41 Luna va acoperi planeta. La ora 23:42 Saturn va ieºi din spatele Lunii. Vã aºteptãm la Observator pentru a observa aceastã ocultaþie.
Uranus ºi Neptun rãsar dimineaþa nefiind vizibile cu ochiul liber.
Planetele pitice Ceres ºi Eris nu se pot observa fiind aproape de Soare. Pluto este vizibil numai prin instrumente astronomice mari în constelaþia Ophiucus.
Luna va trece pe lângã urmãtoarele stele strãlucitoare: Antares, pe 5 ºi 31 mai, ora 3; El Nath (beta Tauri) pe 18 mai, ora 21:20; Pollux din Gemini pe 20 mai, ora 21:30; Regulus din Leo pe 23 mai, ora 21:30; Spica din Virgo pe 27 mai, ora 23.
Constelatii vizibile pe cerul de seara
Cerul lunii mai La orizontul nordic sunt vizibile constelatiile Cassiopeia (Tronul sau Scaunul) si Cefeu (Coasa), iar deasupra lor, in directia meridianului, constelatiile Ursa Mica (Carul Mic) si Ursa Mare (Carul Mare).
Spre zenit se afla acum Bouarul (Vacarul), Leul (Calul sau Gavadul Mare) si Fecioara , iar spre sud, Corbul si Craterul (Cupa).
Spre apus, putin deasupra orizontului, se mai disting Perseu (Barda sau Capatina), Gemenii (Fratii) si Ciinele Mic (Catelul sau Sfredelul), iar la rasarit isi fac aparitia Hercule (Omul), Ofiucus (Omul cu Sarpele), si ceva mai tirziu, frumoasele constelatii Lira (Ciobanul cu oile) si Lebada (Crucea mare sau Fata cu cobilita).
Fenomenele lunii Aprilie
ZI FENOMEN
2 Lunã Plinã la ora 13:09. În Libra.
3 Mercur în conjuncþie superioarã cu Soarele
5 Începand cu ora 1, spre orizontul sud estic se observã Luna lângã steaua Antares.
6 Dupã miezul nopþii se poate observa Luna sub planeta Jupiter.
10 Ultimul Pãtrar la ora 7:27. În constelaþia Sagittarius.
11 Nu sunt fenomene astronomice importante de relatat
12 Luna se aflã la numai 2 grade vest de Uranus. Între ele se vede steaua phi Aquarii
13 O frumoasã apropiere dintre Luna ºi Marte se observã dimineaþa în direcþia est.
15 Luna la perigeu (cel mai aproape de Terra). La numai 359.391 km.
16 Lunã Nouã la ora 22:27. În constelaþia Aries.
17 În jurul orei 21:30 se poate observa secera subþire a Lunii iar în stânga ei planeta Mercur.
19 Seara se poate observa o conjuncþie între Lunã ºi Venus
20 Luna se aflã la 3 grade de steaua Pollux din Gemini
22 În aceastã seara Luna va fi foarte aproape de Saturn
23 Lângã Lunã se aflã steaua Regulus din Leo
24 Primul Pãtrar la ora 00:03. în constelaþia Leo.
27 Luna la apogeu (cel mai departe de Terra). La numai 405.458 km.
27 În stânga Lunii se observã steaua Spica din Virgo
30 Lângã Venus se poate vedea steaua kappa din constelaþia Gemini.
As fi vrut sa postez si niste fotografii dar nu stiu cum se procedeaza!Poate se ofera cineva sa imi explice si mie detaliat!
Imaginile in concordanta cu acest calendar sunt urmatoarele
http://hubblesite.org/explore_astronomy/tonights_sky/june/2007/play harta fen atronomice pentru luna IUNIE! enjoy the show!
Calendarul astronomic pentru luna iunie:
Luna iunie poartã numele zeiþei romane Juno (sau Junona). Acesta era soþia lui Jupiter. În mitologia greacã zeiþa Juno se numea Hera.
In traditia noastra populara, luna iunie se numeste "Ciresar".
Soarele
La inceputul lunii rasare la ora 5h 34m si apune la ora 20h 52m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 5h 34m si apune la ora 21h 4m.
Se aflã în constelaþia Taurus (Taurul) la începutul lunii ºi în Gemini (Gemenii) la sfãrºitul ei.
În luna iunie se produce cea mai lungã zi din an, în preajma solstiþiului de varã. Cea mai lungã zi din an va fi 21 iunie ce va þine 15h32m53s. Cel mai târziu apus de Soare din an va veni în ziua de 26 iunie când Soarele va apune la ora 21h04m21s.
Data Durata zilei
1 iunie 15h18m
15 iunie 15h31m
30 iunie 15h30m
Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber
Conjunþie între Venus ºi Saturn, pe cerul de searã Într-o noapte seninã putþi observa toate planetele vizibile cu ochiul liber: seara se vãd Mercur (, Venus ºi Saturn; toatã noaptea se vede Jupiter, iar dimineaþa se vede Marte.
La sfãrºitul lunii o frumoasã apropiere dintre Venus ºi Saturn se va produce.
Mercur este vizibil seara, în primele 15 zile ale lunii, pânã în ora 21:45. Pentru a-l identifica pe cer puteþi folosi planeta Venus. Mercur se va afla în dreapta jos de Venus, foarte aproape de orizont. Se aflã în constelaþia Gemini. Luna se va afla deasupra lui Mercur în seara de 16 iunie.
Venus mai este luceafãr de searã încã o lunã. Se observã seara înspre vest fiind cel mai strãlucitor obiect din zonã. Venus va ajunge la elongaþie maximã de Soare pe 9 iunie. Departarea unghiularã de Soare este de 45 grade. Venus apune la mai mult de trei ore dupã Soare. Privit prin instrumente se va vedea o jumatate de disc. În aceastã lunã Venus va trece pe lângã un roi stelar ºi va fi într-o conjuncþie strânsã cu Saturn. Cei vor urmãri miºcarea planetei Venus faþã de Saturn vor vedea cã acestea se apropie pe zi ce trece. Venus se miºcã mai repede printre stele ºi se apropie de Saturn. La începutul lui iunie se aflã la 24 de grade una de alta, la mijlocul ei la 12 grade, iar la sfârºitul lunii la numai 1 grad. Apropierea dintre planete poate fi observatã dacã comparaþi distanþa unghiularã din 5 în 5 zile.
Pe 30 iunie Venus se va afla la numai 40' (0,5 grade) sub Saturn. Privite printr-un telescop planetele vor fi vãzute în acelaºi câmp. Saturn cu inelele ºi sateliþii iar Venus cu faza ei. Vãzute cu ochiul liber aproape se vor confunda.
Traseul Lunii pe cerul de searã între 17 ºi 19 iunie Saturn se observã tot seara, în constelaþia Leo. În stânga planetei se aflã steaua Regulus. Luna se va afla între Saturn ºi Regulus în seara de 19 iunie.
Jupiter apare pe cerul de searã, fiind la opoziþie în ziua de 5 iunie. În acest moment Jupiter rãsare când apune Soarele ºi apune la rãsãritul Soarelui. Planeta este foarte strãlucitoare ºi are o culoare gãlbuie.
În dreapta jos a planetei se aflã steaua Antares din constelaþia Scorpius. Jupiter se va apropia încet încet de Antares, ajungând ca la sfârºitul lunii sã fie la numai 5 grade una de alta. Luna va trece pe sun Jupiter în serile de 1 ºi 28 iunie.
Uranus se poate vedea numai prin instrumentele astronomice ºi rãsare dupã miezul nopþii. La fel ºi în cazl planetei Neptun. Uranus se aflã în constelaþia Aquarius iar Neptun în Capricornus.
Pluto se aflã în constelaþia Ophiucus ºi se va afla la opoziþie pe 18 iunie. Este prima opoziþie de când a devenit planetã piticã.
Celelalte planete pitice, Ceres ºi Eris nu se pot observa fiind prea aproape de Soare.
Constelatii vizibile pe cerul de seara
Cerul lunii iunie In directia nord se remarca constelatia Cefeu (Coasa), iar deasupra sa, Ursa Mica (Carul Mic), cu oistea indreptata in jos.
In directia meridianului, spre zenit, se afla constelatiile Bouarul (Vacarul), Coroana Boreala (Hora sau Cununa) si Hercule (Omul), iar spre sud, Ofiucus (Omul cu sarpele), Fecioara si Scorpionul . Spre vest se afla Ursa Mare (Carul Mare), cu oistea indreptata in sus, iar spre orizont, Leul (Casa).
Spre est, mult deasupra orizontului, se afla constelatiile Lira (Ciobanul cu oile), Lebada (Crucea Mare) si Vulturul , cele trei stele principale ale acestor constelatii - Vega, Deneb, Altair - alcatuind cunoscutul " triunghi de vara ", sau "trunghiul marinarilor".
Fenomenele lunii iunie
ZI FENOMEN
2 În aceastã searã deasupra Lunii se aflã steaua Antares
1 Lunã Plinã la ora 04:04. În Scorpius.
1 În dreapta sus faþã de Lunã se aflã planeta Jupiter.
2 Mercur se aflã la cea mai mare depãrtare unghiularã de Soare. Se observã seara înspre vest, pânã în ora 22:15.
5 Jupiter la opoziþie. Este vizibil toatã noaptea, în direcþia sud.
8 Ultimul Pãtrar la ora 14:43. Luna se aflã în constelaþia Aquarius.
8 Foarte aproape de Lunã, deasupra ei, se aflã steaua lambda din Aquarius
9 Venus se aflã la cea mai mare depãrtare unghiularã de Soare (45 de grade). Se observã seara.
11 Dimineaþa se poate observa în dreapta Lunii planeta Marte.
12 Luna la perigeu (cel mai aproape de Terra) La numai 363.755 km de Terra.
15 Lunã Nouã la ora 6:13. Luna se aflã în constelaþia Taurus.
16 În jurul orei 21:15, spre orizontul vestic se poate vedea secera subþire a Lunii. Sub ea la 6 grade se aflã planeta Mercur. Deasupra Lunii se vãd stelele Castor ºi Pollux.
18 Luna se aflã foarte aproape de Venus. Ziua se poate observa o ocultatie. Conjuncþia se observã seara pânã în ora 23:20.
19 Planeta piticã Pluto se aflã la opoziþie.
19 În stânga secerii Lunii se vede steaua Regulus din Leo.
21 Solstiþiul de varã. Ziua cea mai lungã. Ziua are 15h32m53s.
22 Primul pãtrar la ora 16:15. Luna se aflã în Virgo.
24 Deasupra Lunii se aflã steaua Spica din Virgo.
24 Luna la apogeu (cea mai apropiatã de Terra). La 404.541 km.
27 În dreapta Lunii se aflã steaua pi din constelaþia Scorpius.
30 Lunã Plinã la ora 16:49. În constelaþia Sagittarius.
30 Conjuncþie spectaculoasã! Venus se aflã foarte aproape de Saturn.
Venus and Saturn are converging for a close encounter on June 30th
when the pair will be only 2/3's of a degree apart! You can watch the
distance shrink in the nights ahead. Step outside after sundown and
look west. Venus is the brightest object in the sky; Saturn is the
yellow dot right beside it (to the left).
http://www.spaceweather.com/images2007/25jun07/skymap_north.gif - 25 iunie
http://www.spaceweather.com/images2007/26jun07/skymap_north.gif - 26 iunie
http://www.spaceweather.com/images2007/27jun07/skymap_north.gif - 27 iunie
http://www.spaceweather.com/images2007/28jun07/skymap_north.gif - 28 iunie
http://www.spaceweather.com/images2007/29jun07/skymap_north.gif - 29 iunie
http://www.spaceweather.com/images2007/30jun07/skymap_north.gif - 30 iunie
Calendar astronomic iulie 2007
Luna iulie poartã numele împãratului roman Julius Cezar.
In traditia noastra populara, luna iunie se numeste "Cuptor".
Soarele
La inceputul lunii rasare la ora 5h 34m si apune la ora 21h 03m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 6h 00m si apune la ora 20h 42m.
Se aflã în constelaþia Gemini (Gemenii) la începutul lunii ºi în Cancer (Racul) la sfãrºitul ei.
Data Durata zilei
1 iulie 15h29m
15 iulie 15h13m
31 iulie 14h42m
În ziua de 7 iulie Pãmântul se va afla la cea mai mare depãrtare de Soare (afeliu). În acel moment planeta noastrã va primi cu 8% mai puþinã energie solarã. Ne vom afla la 152.097.400 km depãrtare de Soare, cu 5 milioane de km mai departe decât în ianuarie.
Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber
Venus ºi Saturn încep luna foarte apropiate una de alta. Dar pe mãsura ce trec zilele Venus se va îndepãrta de Saturn. Planetele sunt vizibile pe cerul de searã în aceastã lunã. Jupiter este vizibil toatã noapte în direcþia sus. Dimineaþa se poate observa ºi planeta Marte, care va fi cel mai bine vizibilã în luna decembrie.
Conjuncþie pe cerul de searã între Lunã, Venus, Saturn ºi Antares În prima sãptãmânã a lunii Venus se aflã sub planeta Saturn. Numit ºi Luceafãrul de searã, Venus este de 100 de ori mai strãlucitoare decât Saturn. Pe 13 iulie deasupra lui Venus se va afla steaua Regulus din constelaþia Leo.
Începând cu 16 iulie, pe cerul de searã vom avea un spectacol foarte frumos: Secera subþire a Lunii va fi vizibiliã lângã Saturn. Pe 17 iulie Luna se va afla în dreapta planetei Venus, destul de aproape de steaua Regulus. Aceasta va fi o conjuncþie spectaculoasã a patru aºtrii: douã planete, Luna ºi steaua Regulus.
Spre sfârºitul lunii Venus ºi Saturn vor apune devreme, putând fi observate pânã în ora 21:20.
Jupiter este poziþionat cel mai favorabil în acesatã lunã. Devine vizibil imediat ce apune Soarele, spre orizontul sudic. Apare ca un astru gãlbui la culoare, foarte strãlucitor. În dreapta jos se observã o stea ce sclipeºte puternic, de culoare roºiaticã. Este steaua Antares din constelaþia Scorpius.
Luna trece pe lângã Antares ºi JupiterLuna va trece prin acea zonã între 24 ºi 26 iulie. Pe 25 iulie Luna, aproape plinã va fi foarte apropiatã de steaua Antares.
Începând cu ora 2 dimineaþa, în luna iulie, va fi vizibilã planeta Marte. Aceasta are un aspect de stea. Are o culoare roºiatica. Marte este încã departe de Terra, dar spre sfârºitul lui decembrie va putea fi observatã destul de bine. În stânga planetei se aflã gruaprea de stele Pleiadele sau Cloºca cu Pui.
Luna se va afla în acea regiune în dimineþile de 9 ºi 10 iulie.
Planeta Mercur va fi vizibilã timp de douã sãptãmâni pe cerul de dimineaþã. Perioada cea mai bunã pentru observaþii va fi 15 iulie - 3 august. Pe 13 iulie, în jurul orei 5:30, sub secera fina a Lunii se vedea planeta Mercur.
Planetele Uranus ºi Neptun, vizibile numai prin instrumente astronomice, pot fi observate toatã noaptea în constelaþiile Aquarius (Uranus) ºi Capricornus (Neptun).
Planeta piticã, Pluto, se aflã în constelaþia Ophiucus.
Ceres, o altã planetã piticã se aflã în contelaþia Cetus (Balena), nu departe de Marte. Eris se aflã tot în constelaþia Cetus.
Constelatii vizibile pe cerul de seara
Cerul lunii iulie In directia nord se disting Ursa Mare (Carul Mare), Ursa Mica (Carul Mic) si Cefeu (Coasa), iar in continuare, spre zenit, Lira (Ciobanul cu oile), Lebada (Fata cu cobilita) si Hercule (Omul).
Spre sud, nu departe de meridian, se afla constelatiile Vulturul (Vulturul Domnului, Fata de Imparat) si Ofiucus (Omul cu Sarpele).
Spre apus recunoastem constelatiile Coroana Boreala (Cununa, Hora), Bouarul (Vacarul) si Balanta (Cumpana), iar spre rasarit, alaturi de Cassiopeia (Tronul, Scaunul lui Dumnezeu), isi fac aparitia Pegasul (Putul, Toaca) si Andromeda (Jgheabul).
Fenomenele lunii
ZI FENOMEN
1 În seara aceasta Venus se aflã foarte aproape de Saturn
4 Dupã miezul nopþii deasupra Lunii, la numai 2,5 grade, se poate obseva printr-un binoclu planeta Neptun
7 Terra la cea mai mare depãrtare de Soare. La numai 152.097.400 km
6 La numai 2,5 grade vest de Lunã se aflã planeta Uranus.
7 Ultimul Pãtrar la ora 19:54. Luna se aflã în constelaþia Pisces
9 În jurul orei 5 se va putea vedea sub secera Lunii, planeta Marte
10 Luna la perigeu (cel mai aproape de Terra). La numai 368.525 km
14 Lunã Noua la ora 15:04. Luna se aflã în constelaþia Gemini
14 Planeta Venus se va afla sub steaua Regulus din constelaþia Leo. Conjuncþia se va vedea seara
16 Deasupra secerii fine a Lunii se va afla planeta Saturn. Vizible seara pânã în ora 22
17 În aceastã seara o frumoasã conjuncþie a Lunii cu Venus, Saturn ºi Regulus se va putea observa, pânã în ora 22
20 Mercur devine vizibil pe cerul de dimineaþã
21 În aceastã searã deasupra Lunii se va putea vedea steaua Spica din constelaþia Virgo
22 Primul pãtrar la ora 9:29. Luna se aflã în constelaþia Virgo
22 Luna la apogeu (cel mai departe de Terra). La numai 404.152 km
25 O apropiere dintre Lunã, Jupiter ºi steaua Antares este vizibilã seara începând cu ora 21:30
30 Lunã Plinã la ora 3:48. Luna se aflã în constelaþia Capricornus
31 Neptun se aflã deasupra Lunii, la numai 2 grade depãrtare
În august vom putea vedea cu ochiul liber Staþia Spaþialã, seara, dupã apusul Soarelui.
In aceasta seara ISS apare la ora 22:17:55 si va avea o stralucire de -2,5 (cea mai mare magnitudine din aceasta luna) .
Datele exacte precum si traseul lui ISS pe cer in pozele de mai jos.
Alte informatii http://www.astro-urseanu.ro/iss.html
P.S Dupa cate imi aduc aminte aceeasi stralucire a avut-o (teoretic) si in data de 15 iunie .
ISS va fi mai stralucitoare decat planeta Jupiter care va avea o magnitudine de doar -1.94 . :-o
METEOR NIGHT
The Perseid meteor shower peaks tonight. No matter where you live, the show begins on Sunday, Aug. 12th, around 10 pm local time when the constellation Perseus rises in the northeast. Expect to see a meteor every five minutes. The rate will surge as the night unfolds, increasing to one or two meteors per minute before dawn on Monday, Aug. 13th.
interesant fenomenul din aceasta seara ... poate se vede si la noi ( No matter where you live ) ar trebuii sa vedem :) niste poze . filmuletze poate reusim sa facem cu fenomenul de diseara :)
Cateva fotografii cu Perseidele sau ,,ploaia de stele'' din 11-13 august 2007
Partea a doua :
Daca tu ai facut pozele...FELICITARI ! sunt intradevar de vissss........ :star: :star: :star: :star: :star:
:lol: Nu. NU am facut eu pozele ....As fi vrut eu ....Sunt luate de pe un site de astronomie .
Maine, 28 august, seara, avem eclipsa totala de luna.
http://www.spaceweather.com/archive.php?view=1&day=26&month=08&year=2007
Citat din: ciuciulete din 27 August 2007, 14:32:27
Maine, 28 august, seara, avem eclipsa totala de luna.
Ciuciulete noi nu vom putea vedea aceasta eclipsa din simplul motiv ca va incepe in jurul orei 10.52 dimineata .
Luna va intra in penumbra la ora 10.52 si in umbra la 11.51, iar faza maxima va fi atinsa la ora 13.37.
Cei mai norocosi vor fi locuitorii coastei de Vest a Americii, care vor putea urmari in totalitate evenimentul care va dura aproximativ 1 ora si 30 de minute (cea mai lunga eclipsa totala de Luna din ultimii sapte ani).
Ai dreptate, nu observasem ca e 8 si nu 8 PM ...
Asadar, noi NU AVEM eclipsa totala de luna....
In calendarul astronomic al lunii octombrie sunt prezentate :
vizibilitatea Lunii
conditiile de vizibilitate ale planetelor sistemului nostru solar
conditiile de vizibilitate ale constelatiilor
evenimentele astronomice ale lunii
Vizibilitatea Lunii
(http://www.astronomy.ro/calendar/200710/img/luna_venus_saturn_regulus.jpg)
Pe 1 octombrie vom gasi luna in descrestere in vecinatatea stelei β Tauri, la circa 5° distanta, de care se va apropia in urmatoarele 8 ore pana la 47".
In noaptea de 4 octombrie Luna va traversa aparent constelatia Gemeni, iar pe 5 octombrie va intalni roiul deschis M44.
In dimineata zilei de 7 octombrie, catre crepusculul de dimineata, vom vedea semiluna in apropierea lui Venus, Saturn si Regulus din constelatia Leu.
Luna in descrestere va putea fi observata pentru ultima data pe 9 octombrie, iar dupa 4 zile si jumatate vom putea observa din nou, pe cerul serii, semiluna in crestere.
Cele 4 faze ale Lunii vor avea loc dupa cum urmeaza: ultimul patrar - 4 octombrie, Luna noua - 11 octombrie, primul patrar - 19 octombrie, Luna plina - 26 octombrie.
Vizibilitatea planetelor
(http://www.astronomy.ro/calendar/200710/img/furtuna_Saturn.jpg)
Mercur se va afla pe 24 octombrie intre Pamant si Soare, nefiind astfel vizibil. Totusi, in conditii foarte bune de vizibilitate, Mercur va putea fi observat pe 31 octombrie, la crepusculul de seara.
Venus poate fi observat ca si luceafar de dimineata, avand o magnitudine de -4.5 unitati. La inceputul lunii inaltimea acestuia deasupra orizontului va atinge 30°, iar pe 15 octombrie se va apropia de Saturn, la circa 3°. Diametrul aparent al lui Venus va scadea pana catre sfarsitul lunii la circa 23".
Marte se apropie de faza de opozitie. Va rasari in jurul orei 21, iar diametrul aparent va creste la 12". Stralucirea lui Marte va creste pana la -0.6 unitati, devenind dupa Sirius, a doua stea ca stralucire de pe firmamentul serii.
Jupiter, cu toate ca se afla la 50° de Soare, datorita pozitiei nefavorabile a eclipticii fata de orizont, nu va putea fi observat nici in aceasta luna.
Saturn, de la o zi la alta, va putea fi observat in conditii din ce in ce mai bune.
Uranus se poate observa pana catre miezul noptii.
Neptun se poate observa doar in primele doua ore ale noptii.
Vizibilitatea constelatiilor
(http://www.astronomy.ro/calendar/200710/img/hexagonul_de_iarna.jpg)
Observatiile in aceasta luna vor putea fi facute incepand cu orele 19, cand constelatiile de vara se vor afla in vecinatatea meridianului. Ophiucus, Sarpele si Vacarul se vor gasi la orizontul sud-vestic.
Foarte jos, la orizontul sudic, gasim Capricornul si Varsatorul, iar catre est Pestii. Deasupra acestora vom putea recunoaste o parte din Pegasus, iar mai la est Andromeda. Intre aceasta si Steaua Polara stralucesc stelele din Cassiopeia, care se afla in centrul Caii Lactee. Parcurgard Calea Lactee catre orizontul nordic vom gasi constelatiile Perseu si Auriga.
Catre miezul noptii vom gasi in sud-est constelatiile de iarna: Taur, Auriga, Orion si Gemeni. In nord-vest vom mai putea zari partile nordice ale constelatiilor Vacarul si Hercule.
In vest Vulturul se va afla la orizont, pe cand Lira si Lebada vor mai avea circa 3 ore pana la apus. Pegasus poate fi gasit in sud, iar aproape de orizontul sud-vestic vom gasi Pestii si Andromeda. Cassiopeia va putea fi gasita aproape de zenit.
Catre crepusculul de dimineata vom putea observa in sud-vest intregul hexagon de iarna, format din Sirius in Cainele Mare, Procyon in Cainele Mic, Pollux/Castor in Gemeni, Capella in Auriga, Aldebaran in Taur si Rigel in Orion.
Evenimentele astronomice ale lunii
Zi Eveniment
01 21:20 Luna la 5° de β Tau.
03 12:06 Luna in ultimul patrar.
22:30 Luna in Gemeni, la o distanta de circa 7° de Pollux.
07 03:30 Luna in apropiere de Venus, Saturn si Regulus, din constelatia Leu.
09 05:30 Ultima vizibilitate a Lunii in descrestere.
11 07:01 Luna noua.
13 12:00 Luna in apogeu, la o distanta de 406 492 km de Pamant.
15 19:00 Prima vizibilitate a Lunii in crestere, la circa 1°.6 de Antares, din constelatia Scorpion.
19 10:34 Luna in primul patrar.
21 22:00 Maximul curentului meteoric al Orionidelor.
23 03:20 Luna la 1°.4 de Uranus.
26 06:52 Luna plina.
14:00 Luna in perigeu, la o distanta de 356 753 km de Pamant.
28 17:00 Venus in elongatie vestica maxima (46°.5).
30 21:00 Luna la 2°.5 de Marte.
31 22:30 Luna la 4°.9 de Pollux, din constelatia Gemeni.
Am publicat cam tarziu luna asta ... pt noiembrie promit ca o sa fiu punctual
BIG FULL MOON
This week's full Moon is the biggest full Moon of 2007. It's no illusion. Some full Moons are genuinely larger than others and Thursday night's will be a whopper. Why? Read the answer below.
The Moon's orbit is an ellipse with one side 30,000 miles closer to Earth than the other. The full Moon of Oct. 25-26 is located on the near side, making it appear as much as 14% bigger and 30% brighter than lesser full Moons we've seen earlier in 2007.
In the language of astronomy, the two ends of the Moon's orbit are called "apogee" and "perigee." Apogee is the farthest point, perigee the nearest: diagram. This week's full Moon is a "perigee Moon" with extra-high "perigean tides."
The Moon is 14% bigger, but can you actually tell the difference? It's not so easy. There are no rulers floating in the sky to measure lunar diameters. A fun experiment: Take a friend outside Thursday night and ask if they notice anything unusual about the Moon. Explain perigee after they answer.
Calendarul fenomenelor astronomice-noiembrie 2007
O varianta a calendarului, buna de scos la imprimanta gasiti aici (100k, pdf).
In traditia noastra populara, luna noiembrie se numeste Brumar.
Numele lunii vine de la latinescul "novem" ce înseamnã noua. Noiembrie era a noua lunã din calendarul roman pânã când au apãrut lunile ianuarie ºi februarie.
Soarele
La începutul lunii rãsare la ora 6h 52m ºi apune la ora 17h 06m, iar la sfârºitul lunii rãsare la ora 7h 30m ºi apune la ora 16h 38m. Momentele de rãsãrit ale Soarelui se pot calcula aici.
La începutul lunii Soarele se aflã în constelaþia Libra (Balanþa), iar la sfârºitul luni în Scorpius (Scorpionul).
Data Durata zilei
1 noiembrie 10h13m
15 noiembrie 09h38m
30 noiembrie 09h08m
Luna
Fazele Lunii în noiembrie 2007 De la începutul lui noimebrie pânã pe 10, Luna se va vedea în a doua jumãtate a nopþii, rãsãrind dupã miezul nopþii.
Luna nouã va veni pe 10 noiembrie. Nu se va produce nici o eclipsã de Soare la aceastã lunaþie.
Începând cu 11 noiembrie Luna va apãrea pe cerul de searã. Faza de Lunã Plinã, când Luna rãsare în acelaºi moment în care apune Soarele se va produce pe 24 octombrie.
Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber
Toate planetele sunt observabile în aceastã lunã!
Seara se observã planeta Jupiter (pânã pe 15 noiembrie). Dupã ora 21 rãsare planeta roºie, Marte. Marte rãmâne pe cer toatã noaptea Saturn rãsare dupã ora 1, iar dupã ora 4 rãsare ºi Venus. În primele 20 de zile ale lunii noiembrie, dimineaþa, în jurul orei 6, se poate observa planeta Mercur.
Seara
Luna ºi Jupiter pe cerul de searã Singura planetã observabilã seara este Jupiter, cea mai mare planetã din sistemul solar. Chiar daca este strãlucitoare, planeta se aflã foarte jos, deasupra orizontului sud-vestic. La începutul lunii apune la douã ore dupã apusul Soarelui iar la sfârºitul lunii la 1 orã dupã Soare. În constelaþia Scropius (Scorpionul).
Neptun ºi Uranus, vizibile numai prin instrumentele astronomice, poti vãzute seara în constelaþiile Capricornus ºi Aquarius. Luna se va afla lângã Neptun în seara de 17 noiembrie.
În timpul nopþii
Marte rãsare în jurul orei 21 la începutul lunii ºi în jurul orei 20 la sfârºitul ei. Are o culoare roºiaticã ºi se poate observa înspre orizontul estic, în constelaþia Gemini. În stânga planetei se vãd stelele Castor ºi Pollux.
În dreapta planetei, foarte aproape, se aflã steaua epsilon Geminorum. Puteþi observa de-a lungul acestei luni, cum Marte se îndepãrteazã ºi se apropie de steaua aceasta.
Luna se va afla deasupra planetei Marte în seara de 26 noiembrie.
Prin telescop Marte se vede ca un disc portocaliu pe care sunt vizibile pete întunecate ºi, la pol, una din calotele polare.
Dimineaþa
Dupã ora 2 rãsare ºi planeta cu inele, Saturn. Se aflã sub steaua Regulus din constelaþia Leo. Dacã nu ºtiþi care este Saturn ºi care este Regulus, le puteþi identifca în felul urmãtor: în jurul orei 3 priviþi înspre
Luna ºi planetele pe cerul de dimineaþã orizontul estic. Veþi vedea o stea strãlucitoare, gãlbuie ºi una, mai sus, de aceeaºi culoare. Priviþi care dintre cele douã stele sclipeºte mai tare. Cea care nu sclipeºte este de fapt planeta Saturn.
Pe 4 noiembrie Luna se va afla foarte aproape de Saturn.
Prin intstrumentele astronomice în afarã de planetã se vãd ºi inelele acesteia. Inelele se vad din ce în ce mai puþin, iar în 2009 se vor vedea de pe muchie.
Venus a devenit o prezentã obiºnuitã pe cerul de dimineaþã. Rãsare cu 4 ore înainte de Soare.
În miºcarea ei rapidã pe cer, Venus va trece pe lângã niºte stele strãlucitoare: în dimineaþa de 6 noiembrie, planeta va fi foarte apropiatã de steaua beta Virginis; Pe 18 noiembrie se va situa sub steaua Porrima din Virgo; la sfârºitul lunii Venus se va afla deasupra stelei Spica, cea mai strãlucitoare stea din constelaþia Virgo.
Mercur va avea o apariþie scurtã pe cerul de dimineaþã. Cel mai bun moment pentru identificarea planetei este pe 8 noiembrie în jurul orei 6:30. Înspre orizontul sud-estic se va vedea Luna, steaua Spica ºi Mercur.
Cea mai strãlucitoare planetã piticã este Ceres. Aceasta se aflã în constelaþia Cetus (Balena).
Constelatii vizibile pe cerul de seara
Cerul lunii noiembrieDintre constelaþiile vizibile pe cerul de searã în direcþia nord se remarcã Ursa Mare (Carul Mare), iar deasupra sa Ursa Micã (Carul Mic), Cefeu (Coasa) ºi Cassiopeia (Tronul sau Scaunul).
În direcþia zenitului cerul este dominat de constelaþiile Pegas (Puþul sau Toaca) ºi Andromeda (Jgheabul).
Spre sud se recunosc constelaþiile Peºtii, Balena, Vãrsãtorul ºi Capricornul, spre apus continuã sã fie vizibile Lebãda (Crucea), Vulturul ºi Lira, iar spre rãsãrit îºi fac apariþia Perseu, Vizitiul ºi Taurul.
Nu departe de steaua Aldebaran din Taurul se gãseºte cunoscuta formaþiune stelarã Pleiade (Cloºca cu Pui). Ceva mai târziu rãsare ºi frumoasa constelaþie Orion (Rariþele).
Constelatiile pot fi invatate folosind harta cerului pentru luna noiembrie. Indicaþii pentru a identifica constelaþiile gãsiþi la "Invãþaþi constelaþiile".
Fenomenele lunii noiembrie
Zi Fenomen
1 Ultimul Pãtrar la ora 23:17. Luna se aflã în constelatia Cancer si rãsare dupã miezul noptii.
3 Sub Lunã se aflã steaua Regulus din constelatia Leo
4 În aceastã dimineata sub Lunã se aflã planeta Saturn
5 Luna trece pe lângã Venus în urmãtoarele doua dimineti
8 Pe cerul de dimineata, in jurul orei 6, se poate vedea Luna, deasupra ei steaua Spica si la stanga planeta Mercur
9 Mercur la cea mai mare departare unghiulara de Soare. Se vede dimineata in urmãtoarele 10 zile, in jurul orei 6
9 Luna la cea mai mare departare de Terra. La numai 406.669 km.
10 Luna Nouã la ora 01:03. In aceasta zi Luna se aflã pe cer foarte aproape de Soare. In constelatia Libra
12 Seara, pânã în ora 17:30 se poate observa sub Jupiter secera subtire a Lunii, înspre orizontul de sud-vest
17 Printr-un binoclu, in aceastã seara, se va vedea in dreapta Lunii planeta Neptun
18 Primul Pãtrar la ora 00:32. Luna se vede seara pe cer în constelatia Capricornus
18 În aceastã dimineata puteti vedea un numar mai mare de stele cãzãtoare decât de obicei. Curentul de meteori Leonide are maximul
19 În aceastã searã Luna se afla numai 4 grade est de planeta Uranus
24 Luna la cea mai micã depãrtare de Terra. La numai 357.189 km.
24 Lunã Plinã la ora 16:30. Se vede toatã noaptea în constelatia Taurus. În dreapta Lunii se vor vedea Pleiadele
26 Sub Lunã se aflã planeta Marte. Rãsar dupã ora 19:45
30 În aceastã dimineatã planeta Venus se va afla lângã steaua Spica din constelatia Virgo
Calendarul fenomenelor astronomice-decembrie 2007
Numele lunii vine de la cuvântul latin "decem", ce înseamnã zece. Decembrie era a zecea ºi ultima lunã din calendarul gregorian.
In tradiþia noastrã popularã, luna decembrie se numeºte Undrea.
Soarele
La începutul lunii rãsare la ora 7h 31m ºi apune la ora 16h 37m, iar la sfârºitul lunii rãsare la ora 7h 51m ºi apune la ora 16h 45m. Momentele de rãsãrit ale Soarelui se pot calcula aici.
Durata crepusculului civil este 34 de minute.
La începutul lunii Soarele se aflã în constelaþia Ophiucus (Ofiuc), iar la sfârºitul luni în Sagittaris (Sãgetãtorul).
Data Durata zilei
1 decembrie 09h08m
15 decembrie 08h52m
31 decembrie 08h53m
Cea mai scurtã zi ce va produce 22 decembrie. Atunci Soarele va sta pe cer numai 8 ore 50 minute ºi 22 secunde.
Solstiþiul de iarnã va avea loc pe 22 decembrie, ora 08:08, ora României. Acest moment simbolizeazã începerea iernii astronomice în emisfera nordicã ºi a verii astronomice în emisfera sudicã.
Luna
Fazele Lunii în decembrie 2007 De la începutul lui decembrie pânã pe 8, Luna se va vedea în a doua jumãtate a nopþii, rãsãrind dupã miezul nopþii.
Luna nouã va veni pe 9 decembrie. Nu se va produce nici o eclipsã de Soare la aceastã lunaþie.
Începând cu 10 noiembrie Luna va apãrea pe cerul de searã. Faza de Lunã Plinã, când Luna rãsare în acelaºi moment în care apune Soarele se va produce pe 24 decembrie.
Se aflã sub Saturn pe 2 ºi 29 decembrie, sub steaua Spica din Virgo pe 5 decembrie, dimineaþa. Pe 21 decembrie se va situa lângã aglomerarea de stele Pleiade (Cloºca cu Pui). În dimineaþa de 24 decembrie Luna va trece peste planeta Marte. Pe 27 decembrie în stânga Lunii se va afla steaua Regulus din constelaþia Leo.
Mai multe despre fazele Lunii aici.
Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber
Luna decembrie aparþine lui Marte. În aceastã lunã planeta se va vedea cel mai bine din urmatorii 8 ani. Dupã miezul nopþii rãsare Saturn, iar dimineaþa se vede Venus.
Seara
Dupã apusul Soarelui nici o planetã strãlucitoare nu se poate vedea. Pierdute printre stelele din Capricornus ºi Aquarius se aflã îndepãrtatele planete Uranus ºi Neptun. Acestea pot fi vãzute numai prin instrumentele astronomice ºi chiar prin binocluri. Planeta Jupiter va fi în conjuncþie cu Soarele, la fel ºi planeta piticã Pluto.
Toatã noaptea
Poziþia Lunii în serile de 22-25 decembrie, ora 20. Planeta Marte poate fi consideratã steaua lunii decembrie. Rãsare în direcþia est, imediat cum se întunecp ºi rãmâne vizibilã toatã noaptea. Cãutaþi un astru strãlucitor, cel mai strãlucitor, de culoare roºiaticã, înspre est. Marte va fi mai strãlucitoare decât Sirius, cea mai strãlucitoare stea, vizibilã dupã miezul nopþii înspre sud.
Pe 2 ºi 3 decembrie Marte trece foarte aproape de steaua epsilon din constelaþia Gemenii.
Pe 24 decembrie Marte va fi la opoziþie, adicã în partea opusã Soarelui, vãzutã de pe Terra. Tot în aceastã perioadã se va situa cel mai aproape de Pãmânt din ultimii doi ani. Cea mai micã departare dintre Marte ºi Terra va avea loc pe 18 decembrie ºi va fi de 89 milioane km.
Prin telescoape se poate vedea discul planetei pe care se disting diverse formaþiuni de pe suprafaþã. Calota polarã sudica se va vedea în aceastã lunã, precum ºi un nor gigant aflat la polul nord.
În dimineata de 24 decembrie un fenomen spectaculos se va produce: Luna plinã va trece peste planeta Marte. Fenomenul, numit ocultaþie, se va putea vedea cu ochiul liber. Gãsiþi Luna pe cer, în jurul orei 5:30, ºi veþi vedea cã în stânga ei, foarte aproape, se vede planeta Marte. Urmãriþi cum încet încet discul lunar va acoperi planeta. Dispariþia se va produce la ora 5:56 pentru Bucureºti. Dupa numai 26 de minute Marte va apãrea pe partea cealaltã a Lunii. Urmãtoarea ocultaþie Lunã-Marte se va produce în luna mai 2008.
Luna trece pe lângã steaua Spica ºi planeta Venus în dimineþile de 5 ºi 6 decembrie, ora 6 Planeta cu inele, Saturn, rãsare dupã ora 00 la începutul lunii ºi dupã ora 23 la sfârºitul ei. Se aflã în constelaþia Leo. Inelele planetei sunt foarte puþin înclinate spre Pãmânt. Luna se va afla chiar sub planetã în noaptea de 28-29 decembrie.
Dimineaþa
Rãsãrind cu trei ore înaintea Soarelui, planeta Venus este Luceafãr de dimineaþã. Poate fi observat, ca cel mai strãlucitor astru, în direcþia est, dupã ora 4:30. O secerã foarte subþire a Lunii se va afla în aceeaºi zonã cu Venus, în dimineþile de 5 ºi 6 decembrie. Prin instrumentele astronomice se poate vedea faza planetei, fiind vizibilã 70% din partea iluminatã de Soare.
ConstelaÞii vizibile pe cerul de searÃ
Cerul lunii decembrie Dintre constelatiile vizibile pe cerul de searã: Ursa Mare (Carul Mare) se afla in direcþia nord, la cea mai micã înãlþime deasupra orizontului, iar deasupra sa, tot spre nord, se aflã Ursa micã (Carul Mic), cu steaua Polarã, ºi Dragonul (Balaurul).
Spre zenit, deasupra Polarei, se vad constelatiile Cefeu (Coasa) si Cassiopeia (Tronul, Scaunul lui Dumnezeu), aceasta din urma usor de recunoscut, datorita formei sale in W.
În partea esticã sunt vizibile constelaþiile Vizitiul (Trãsura), Peºtii ºi Taurul (Gonitorul), în regiunea respectivã aflându-se ºi celebrele Pleiade (Cloºca cu pui).
La meridian se observã marele patrulater al lui Pegas (Puþul, Toaca), iar în continuare, constelaþia Andromeda (Jgheabul), în care se distinge, dacã cerul este foarte curat, o micã pata ceþoasã: Nebuloasa din Andromeda. Aceasta nu este alta, decât galaxia cu acelasi nume, vecina galaxiei noastre.
La vest, deºi încã bine vizibile, dar apunând repede, se aflã constelaþiile Hercule (Omul), Lira (Ciobanul cu oile), Lebãda (Crucea Mare, Fata cu cobiliþa) ºi Vulturul.
Constelaþiile pot fi învãþate folosind harta cerului pentru luna decembrie. Indicaþii pentru a identifica constelaþiile gãsiþi la "Invãþaþi constelaþiile".
Fenomenele lunii decembrie
Zi Fenomen
1 În aceastã noapte Luna se va afla în dreapta planetei Saturn. Sunt vizibile dupã ora 0 în direcþia est
1 Ultimul Pãrar la ora 14:44. Luna se vede în a doua jumãtate a nopþii în constelaþia Leo
5 În aceastã dimineaþã steaua Spica se va afla deasupra Lunii
6 Luna la cea mai mare depãrtare de Terra. La 406.232 km depãrtare
9 Lunã Nouã la ora 19:40. Luna nu se poate observa fiind în aceeaºi regiune cu Soarele
14 Prin binocluri, la numai 2 grade nord-est de Lunã se vede planeta Neptun. Se pot observa seara, pânã în ora 22
16 La numai 2 grade sud-est de Luna se poate vedea prin binocluri planeta Uranus. Apun la ora 23
17 Primul Pãtrar la ora 12:17. Luna se vede seara pe cer în constelaþia Pisces
17 Mercur în conjuncþie superioarã cu Soarele
19 Marte la cea mai micã distanþã de Terra. La "numai 89 milioane km depãrtare
21 Pluto în conjuncþie cu Soarele. Nu se poate observa
22 Solstiþiul de iarnã la ora 8:08. Cea mai lungã noapte din an
22 Luna la cea mai micã departare de Terra. La "numai 360.819 km
23 Jupiter în conjuncþie cu Soarele. Nu se poate observa
24 Lunã Plinã la ora 3:15. Luna este vizibilã toatã noaptea, în constelaþia Gemini.
24 În aceastã dimineaþã în jurul orei 5:56, Luna va trece peste planeta Marte
24 Marte la opoziþie. Este perioada în care se vede cel mai bine prin telescoape. Marte se observã toatã noaptea în constelaþia Gemini
25 Deasupra Lunii se aflã steaua Pollux din constelaþia Gemini
28 Dupã ora 1 se poate vedea cum lângã Lunã se aflã o stea. Este Regulus din constelaþia Leo
29 Saturn se aflã lângã Lunã. Rãsar dupã ora 1.
31 Ultimul Pãtrar la ora 09:51. Luna se vede ce cerul de dimineaþã în constelaþia Virgo
Calendarul Fenomenelor astronomice-decembrie 2007
Vizibilitatea Lunii
Luna in descrestere rasare la inceputul lunii catre miezul noptii. La 3° deasupra Lunii vom gasi steaua Regulus din constelatia Leu, iar la 6° sub Luna gasim planeta Saturn.
Dupa faza de Luna noua, vor trece circa 5 zile pana vom vedea iar Luna in crestere, care va fi vizibila la crepusculul de seara. Pe 14 decembrie vom vedea Luna in vecinatatea lui Neptun, iar pe 16 decembrie va trece aparent pe langa Uranus.
Pe 25 decembrie Luna in descrestere va putea fi observata in vecinatatea stelei Pollux din Gemeni, iar pe 27 langa Regulus in Leu.
Cele 4 faze ale Lunii vor avea loc dupa cum urmeaza: ultimul patrar - 1 decembrie, Luna noua - 9 decembrie, primul patrar - 17 decembrie, Luna plina - 24 decembrie.
Vizibilitatea planetelor
Mercur, dupa perioada de vizibiliate buna oferita luna trecuta, se va apropia de Soare, nefiind astfel observabil in luna decembrie.
Venus este in continuare observabil ca si luceafar de dimineata. Departandu-se de Soare, diamentrul aparent si stralucirea acestuia vor continua sa scada.
Marte se va afla pe 24 decembrie in opozitie cu Soarele, putand fi astfel observat in conditii optime de-a lungul intregii nopti. Diametru aparent al acestuia va ajunge la 15", iar magnitudinea va atinge -1.6 unitati, fiind astfel mai stralucitor chiar si decat Sirius.
Jupiter se va afla pe 23 decembrie in conjunctie cu Soarele, nefiind astfel observabil in aceasta perioada a anului. Catre sfarsitul lui ianuarie Jupiter va putea fi iar observat pe cerul diminetii.
Saturn va rasari catre orele 22 si va avea o maginitudine de 0.6 unitati, fiind astfel mai stralucitor decat Castor si Pollux din Gemeni. Diametrul aparent al planetei va fi de 20". Pe 20 decembrie Saturn isi va incepe perioada de opozitie.
Uranus poate fi observat pana catre orele 22, iar Neptun pana catre orele 20.
Vizibilitatea constelatiilor
Dupa sfarsitul crepusculului de seara, orizontul sudic va fi dominat de constelatia Pegasus si galaxia Andromeda. Deasupra acestora gasim constelatia Cassiopeia si partea sudica a lui Cepheu. Tot in sud, insa mai aproape de orizont vom gasi Varsatorul, Pestii si Balena.
In vest putem observa Vulturul, Lebada si Lira, iar la orizontul estic putem vedea rasaritul lui Orion, care va fi vizibil in intregime in jurul orelor 20.
Catre miezul noptii putem observa si alte constelatii de iarna, precum Cainele Mare si Cainele Mic.
Pana catre inceputul crepusculului de dimineata, constelatiile de iarna vor fi deja apuse, exceptie facand Auriga, Gemenii si Cainele Mic. In schimb, la orizontul sudic si sud-vestic isi fac aparitia mai multe constelatii de primavara.
Evenimentele astronomice ale lunii
Zi Ora Eveniment
02 01:30 Luna la 7°.6 de planeta Saturn.
05 04:40 Luna la circa 2°.5 de steaua Spica, din constelatia Fecioara.
06 19:00 Luna in apogeu, la o distanta de 406 235 km de Pamant.
07 07:00 Ultima vizibilitate a Lunii in scadere.
09 19:41 Luna noua.
12 17:00 Prima vizibilitate a Lunii in crestere.
14 22:00 Maximul de activitate al curentului meteoric al Geminidelor.
17 12:18 Luna in primul patrar.
21 02:00 Pluto in conjunctie cu Soarele. Longitudinea cereasca a lui Pluto va fi la momentul conjunctiei egala cu cea a Soarelui.
22 08:08 Solstitiul de iarna - inceputul iernii in emisfera nordica si al verii in emisfera sudica. Ca urmare vom avea ziua cea mai scurta si noaptea cea mai lunga a anului.
12:00 Luna in perigeu, la o distanta de 360 815 km de Pamant.
23 08:00 Jupiter in conjunctie cu Soarele. Longitudinea cereasca a lui Jupiter va fi la momentul conjunctiei egala cu cea a Soarelui.
18:30 Luna la 6° de planeta Marte.
24 03:16 Luna plina.
05:42 Luna eclipseaza planeta Marte.
22:00 Marte in opozitie - acesta parcurge astfel aparent prin constelatiile diametral opuse cu cele in care se afla Soarele.
25 20:00 Luna la 6°.3 de steaua Pollux, din constelatia Gemeni.
27 22:00 Luna la 3°.7 de steaua Regulus, din constelatia Leu.
28 23:30 Luna la 3°.1 de planeta Saturn.
31 09:51 Luna in ultimul patrar.
sursa:www.astronomy.ro
Geminide decembrie 2007
Dacă credeaţi că stelele căzătoare vă vor lăsa în pace în această iarna, v-aţi înşelat.
În noaptea de 13-14 decembrie 2007, Pământul va trece printr-o zonă în care se află praf de la asteroidul-cometă 3200 Phaeton. La contactul cu atmosfera particulele de praf se vor aprinde, lăsând o dâră luminoasă pe cer: steaua căzătoare. Majoritatea stelele cazătoare din perioada 7-17 decembrie par că vin din constelaţia Gemini (Gemenii). Din acest motiv aceşti meteori se numesc Geminide.
Stelele căzătoare se observă fără instrument astronomic. Trebuie doar să priviţi sus pe cer.
Cand sa ma uit?
Geminidele se pot vedea oricând între 7-17 decembrie, dar cei mai mulţi meteori se vor vedea în noaptea de maxim. În acest an maximul va veni pe 14 decembrie, ora 18:45 TLR, când la noi este noapte. În timpul maximului se pot vedea maxim 120 de stele căzătoare pe oră, dacă observaţi din afara oraşelor mari.
Pentru că la ora aceea radiantul nu a răsărit nu se vor vedea multe geminide. Dar, după ora 0, ne aşteptăm la o intensificare a meteorilor. Din locurile fără lumini vom putea vedea peste 50 de stele căzătoare pe oră.
Meteorii se pot observa pe toată perioada nopţii, dar este mai bine să vă uitaţi după ora 12 noaptea.
Unde sa ma uit?
Locul de unde vin Geminidele Pentru a vedea stele căzătoare nu exista o direcţie anume în care să priviţi. Secretul este următorul: cu cât vă uitaţi mai mult cu atât veţi vedea mai multe.
Având în vedere că este iarnă, trebuie să vă îmbrăcaţi gros, mai ales pentru că trebuie să staţi întinşi pe un şezlong sau izopren, de preferabil într-un sac de dormit.
După ce vă aşezaţi comod, priviţi la 45 de grade deasupra orizontului, timp de minim o oră. Puteţi privi înspre est, sud, vest sau nord.
Geminidele sunt foarte lente aşa că puteţi admira dârele luminoase timp de o secundă sau mai mult. O particulă de praf din acest curent întră în atmosferă cu o viteză de 35 km/s. Leonidele (vizibile în noiembrie) au o viteză de 71 km/s iar Perseidele (vizibile în august) 59 km/s.
Nu contează dacă vedeţi 5, 10 sau 50 de stele căzătoare în acele nopţi. Ceea ce contează este că v-aţi aflat la momentul şi locul potrivit pentru a observa un fenomen cosmic deosebit.
sursa:www.astro-urseanu.ro
Cometa vizibila cu ochiul liber
În urmãtoarele nopþi pe cer se va vedea cu ochiul liber o cometã strãlucitoare.
Este vorba despre cometa 17P/Holmes ce a suferit o erupþie pe 24 octombrie a.c. Vãzutã cu ochiul liber, cometa pare o stea. Dar dacã folosiþi un instrument astronomic sau binoclu, veþi vedea cã este difuzã.
Cometa se va gãsi în constelaþia Perseu în apropierea stelei Mirfak, cea mai strãlucitoare stea din Perseus.
Costelaþia Perseu se vede toatã noaptea pe cer, în aceastã perioadã, aflându-se înspre nord-est la începtul nopþii, zenit (deasupra capului) la mijlocul nopþii ºi nord-vest dimineaþa.
Pentru a identifica constelaþia folosiþi harta cerului pe luna noiembrie sau hãrþile din acestã paginã.
Poziþia cometei în urmãtoarele seri. Poziþiile cometei sunt trecute cu portocaliu. Lângã ele scrie pentru ce datã sunt trecute.
Cum sà gÃsesc cometa?
Pasul 1
Ppriviþi înspre orizontul nord-estic. Acolo se aflã o stea strãlucitoare. Este Capella, una din cele mai strãlucitoare stele de pe cer.
Pasul 2
Deasupra ºi în dreapta stelei Capella se gãseºte steaua Mirfak din Perseu. Sub Mirfak se aflã o stea mai luminoasã, iar în stânga acesteia o alta. Aceasta este cometa. Priviþi ºi în urmãtoarele seri ºi veþi vedea cum cometa se îndepãrteazã de Mirfak.
Modul de identificare a cometei
Imagini ale cometei
Mai jos gãsiþi imagini ale cometei luate de la Observator.
si alte poze ale cometei
Calendarul fenomenelor astronomice-Ianuarie 2008
Numele lunii ianuarie vine de la zeul roman Janus, zeul uºilor ºi al porþilor. Acesta avea douã feþe, ce priveau în direcþii opuse. Aceastã lunã nu a existat întodeauna în calendar, fiind introdusã în anul 700 î.Hr de cãtre Numa Pompilius. Înainte de acesta anul începea în luna martie ºi avea numai 10 luni (nu existau ianuarie ºi februarie). Ianuarie are 31 de zile.
In traditia noastra populara, luna ianuarie se numeste Gerar.
Soarele
La inceputul lunii rasare la ora 7h 52m si apune la ora 16h 46m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 7h 35m si apune la ora 17h 22m. Momentele de rãsãrit ale Soarelui se pot calcula aici.
Pãmântul se aflã la cea mai micã distanþã de Soare, la periheliu, pe 3 ianuarie, la 01h51m. Se aflã la "numai" 147.096.593 km de Soare.
Durata crepusculului civil este 34 de minute.
La începutul lunii Soarele se aflã în constelaþia Sagittarius(Sãgetãtorul), iar la sfârºitul luni în Capricornus (Capricornul).
Data Durata zilei
1 ianuarie 8 ore 58 minute
15 ianuarie 9 ore 12 minute
31 ianuarie 9 ore 46 minute
Luna
Fazele Lunii în ianuarie 2008 Între 1 ºi 8 ianuarie Luna se vedea în a doua jumãtate a nopþii. Luna Nouã se va produce pe 8 ianuarie când va fi pozitionaþã între Terra ºi Soare. Nu se va produce nici o eclipsã de Soare la aceastã lunaþie.
Începând cu 9 decembrie Luna va apãrea pe cerul de searã. Primul Pãtrar va fi pe 15 ianuarie. Va fi vizibilã seara pânã la Lunã Plinã (22 ianuarie).
Dupã Lunã Plinã, va rãsãri din ce în ce mai târziu fiind vizibilã în a doua jumãtate a nopþii. Ultimul Pãtrar se va produce pe 30 ianuarie.
Pe 1 ianuarie se aflã sub steaua Spica, pe 5 ianuarie lângã Venus ºi steaua Antares. În seara de 9 ianuarie se va situa sub planeta Mercur iar pe 21 ianuarie lângã stelele Castor ºi Pollux. Pe 24 ianuarie Luna va fi poziþionatã între Saturn ºi Regulus.
Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber
Planetele Mercur ºi Saturn apar pe cerul de searã. Marte poate fi observat toatã noaptea în condiþii foarte bune, iar Jupiter ºi Venus se întâlnesc pe cerul de dimineaþã. O cometã devine vizibilã prin binocluri, iar amatorii de stele cãzãtoare vor putea vedea maximul curentului Quadrantide.
Poziþia planetei Mercur din cinci în cinci zile, la ora 17:20, faþã de orizontul sud vestic. Planeta Mercur îºi va face apariþia pe cerul de searã începând cu a doua sãptãmânã a lui ianuarie. Va pztea fi observatã ca o stea strãlucitoare, înspre orizontul sud-vestic, începând cu 13-14 ianuarie, la 30 de minute dupã ce apune Soarele. Pe 21 ianuarie planeta se va afla la elongaþie maximã de Soare ºi va apune la 90 de minute dupã acesta. În aceeaºi regiune se aflã ºi planeta Neptun.
Dupã opoziþia din decembrie, Marte rãmâne bine plasat pentru observaþii, ca poziþie pe cer ºi ca depãrtare de Terra. Se aflã în constelaþia Taurus unde va rãmâne toatã luna. Este uºor de identificat pentru cã este cel mai strãlucitor astru de pe cer, de culoare roºiaticã. Dupã ce apune Soarele, planeta se aflã deja sus pe cer la 30° altitudine. La miezul nopþii se va afla aproape deasupra capului. Cei ce vor privi planeta prin telescopele astronomice, vor putea vedea discul sãu ºi detalii pe surpafaþã. Mai multe despre Marte aici.
În seara de 19 ianuarie Luna va fi situatã deasupra planetei, destul de aproape de aceasta.
Luna trece pe lângã Saturn ºi Regulus. 23-25 ianuarie Saturn apare pe cerul de searã în luna ianuarie, rãsãrind înainte de ora 22. Planeta cu inele se aflã în constelaþia Leo, relativ aproape de steaua Regulus. În seara de 24 ianuarie Luna se va afla chiar între aceºti doi aºtri. Lunile de iarnã ºi primãvarã vor fi cele mai bune pentru observarea planetei.
Prin instrumentele astronomice se pot vedea inelele planetei ºi câþiva sateliþi. În acest an inelele vor fi vãzute aproape de pe muchie creând un aspect tridimensional al planetei. Vã aºteptãm sã observaþi planeta în serile senine.
Planeta Uranus se poate fi vãzutã numai prin instrumentele astronomice, seara, pânã în ora 22 când apune.
Seara, tot prin instrumentele astronomice poate fi observatã planeta piticã Ceres, în constelaþia Cetus. În aceeaºi constelaþie se aflã ºi planeta piticã Eris, observabilã numai prin instrumentele foarte mari.
Dimineaþa se poate observa planeta Venus, cunoscutã ºi sub numele de Luceafãrul. Este cel mai strãlucitor obiect de pe cer. Rãsare cu o orã inainte de rãsãritul Soarelui, în jurul orei 5. Venus ºi Terra se îndepãrteazã una de alta dar Venus rãmâne la fel de strãlucitor.
Luna va trece pe sub Venus în dimineþile de 4 ºi 5 ianuarie. Venus se aflã în constelaþia Scorpius la începutul lunii ºi va trece prin Ophiucus ºi Sagittarius.
La sfârºitul lunii Venus se va întâlni cu planeta Jupiter. Între 30 ianuarie ºi 3 februarie aceste douã planete vor fi situate foarte aproape una de alta. Vor putea fi vãzute în acelaºi câmp al unui binoclu.
Planeta piticã Pluto nu se poate vedea fiind aproape de Soare.
În dimineaþa de 4 ianuarie se va înregistra o activitate mai mare de stele cãzãtoare. Se va produce maximul curentului de meteori Quadrantide. Din locurile cu cer curat, fãrã lumini artificiale se vor putea vedea, cu ochiul liber, aproximativ 100 de stele cãzãtoare pe orã. Locul de unde vin meteorii se aflã între constelaþiile Bootes ºi Draco.
Pentru a vedea stele cãzãtoare nu exista o direcþie anume în care sã priviþi. Secretul este urmãtorul: cu cât vã uitaþi mai mult cu atât veþi vedea mai multe.
Având în vedere cã este iarnã, trebuie sã vã îmbrãcaþi gros, mai ales pentru cã trebuie sã staþi întinºi pe un ºezlong sau izopren, de preferabil într-un sac de dormit.
Constelatii vizibile pe cerul de seara
Cerul lunii ianuarie Dintre constelatiile vizibile pe cerul de seara, in directia nord se remarca Ursa Mica (Carul Mic), avind oistea indreptata in sus.
Mergând in lungul meridianului, spre zenit pot fi urmarite constelatiile Cassiopeia (Tronul sau Scaunul), Perseu (Barda sau Cãpãþâna), Vizitiul (Trasura) si Taurul (Gonitorul), in aceasta din urma aflindu-se si roiul deschis al Pleiadelor, cunoscut in popor sub denumirea de Closca cu Pui.
Spre sud cerul este dominat de constelatia Orion (Raritele), una dintre cele mai intinse si frumoase constelatii, insotita de cei doi câîni ai vânatorului legendar, Câinele Mare (Dulaul) si Câinele Mic Catelul). In Câinele Mare se afla cea mai stralucitoare stea de pe cer - Sirius.
Analog binecunoscutei formatiuni stelare, numite "triunghiul de vara" (sau "triunghiul marinarilor"), alcatuite din stelele Vega, Deneb si Altair, exista si replica acestui anotimp, numita "triunghiul de iarna", alcatuit din stelele Sirius (steaua alfa din Câinele Mare), Procyon (steaua alfa din Câinele Mic) si Betelgeuse (steaua alfa din Orion). Spre deosebire de replica estivala, "triunghiul de iarna" este aproape perfect echilateral, fiind alcatuit din stele mai strãlucitoare si mai divers colorate.
Catre apus sunt vizibile constelatiile Andromeda (Jgheabul) si Pegas (Putul sau Toaca), iar spre rasarit, Ursa Mare (Carul Mare) si Gemenii (Fratii).
ZI FENOMEN
1 În aceasta dimineata, Luna se afla deasupra stelei Spica din Virgo
3 Pamântul la cea mai mica distanta de Soare (la periheliu). La numai 147.096.593 km departare de Soare
3 Luna la cea mai mare distanta de Terra. La 405.327 km
5 În aceasta dimineata, înainte de rasaritul Soarelui, o frumoasa conjunctie se va vedea. Luna se va situa deasupra stelei Antares din constelatia Scorpius. În aceeasi regiune, mai sus, se afla planeta Venus. De observat începând cu ora 6:40
8 Luna Noua la ora 13:37. Se afla în constelatia Sagittarius si nu se poate vedea
9 Imediat dupa ce apune Soarele, la orizontul sud-vestic se va vedea secera subtire a Lunii iar deasupra ei planeta Mercur. Cei doi astrii vor apune la ora 17:25
12 Uranus se va afla la 4 grade est de Luna
15 Primul Patrar la ora 21:45. Luna se afla în Pisces si se poate observa pe cerul de seara
19 Luna la cea mai mica departare de Terra. La "numai 366.432 km
19 În aceasta seara planeta Marte se va afla foarte aproape de Luna
21 Mercur se afla la elongatie maxima de Soare. Poate fi vazut înspre orizontul sud-vestic pâna în ora 18:30.
21 Luna se afla lânga stelele Castor si Pollux din Gemini
22 Luna Plina la ora 15:35. Luna se vede toata noaptea în constelatia Cancer
23 Mercur se afla la numai 0,5 grade de planeta Neptun. Se pot vedea seara pâna în ora 18:30
24 În aceasta seara Luna se va situa între steaua Regulus din Leo si Saturn. Se pot vedea incepând cu ora 20.
28 Deasupra Lunii se afla steaua Spica din Virgo. Vizibile dupa miezul noptii
30 Ultimul Patrar la ora 7:03. Luna se afla în constelatia Virgo si este vizibila în a doua jumatate a noptii
31 Luna la cea mai mare departare de Terra. La 404.529 km
Calendar astronomic - februarie 2008
Este cea mai scurtã lunã, ce are 28 de zile. Odatã la 4 ani se adaugã o zi lunii februarie, aceºti ani numindu-se "ani bisecþi". Februarie este ultima lunã adãugatã calendarului gregorian, în anul 450 î.Hr. de cãtre Numa Pompilius. Înainte de acest an, romanii considerau iarna un anotimp fãrã luni.
Numele lunii vine de la ritualul roman de purificare ce se numea "Februa".
In traditia noastra populara, luna februarie se numeste Fãurar.
Soarele
La inceputul lunii rasare la ora 7h 34m si apune la ora 17h 24m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 6h 54m si apune la ora 18h 02m. Momentele de rãsãrit ale Soarelui se pot calcula aici.
Se aflã în constelaþia Capricornus (Capricornul) la începtutul lunii ºi în Aquarius (Vãrsãtorul) la sfãrºitul ei.
Data Durata zilei
1 februarie 9h49m
15 februarie 10h27m
29 februarie 11h08m
Luna
Fazele Lunii în februarie 2008 Între 1 ºi 7 februarie Luna se vedea în a doua jumãtate a nopþii. Luna Nouã se va produce pe 7 februarie (ora 5:44 ora României) când va fi poziþionaã între Terra ºi Soare.
O eclipsã inelarã de Soare se va produce pe 7 februarie. Eclipsa va fi vizibilã din Antarctica, iar fazele de parþialitate pot fi vãzute din sud-vestul Australiei ºi Noua Zeelandã.
Începând cu 8 februarie Luna va apãrea pe cerul de searã. Primul Pãtrar va fi pe 14 februarie (ora 5:33). Va fi vizibilã seara pânã la Lunã Plinã (21 februarie, ora 5:30).
În noaptea de 21 spre 22 februarie se va produce o eclipsã totalã de Lunã, vizibilã din România.
Dupã Lunã Plinã, va rãsãri din ce în ce mai târziu fiind vizibilã în a doua jumãtate a nopþii. Ultimul Pãtrar se va produce pe 29 februarie (ora 4:18).
Pe 2 februarie se aflã lângã steaua Antares, pe 14 februaire se va afla lângã gruparea de stele Pleiadele (Cloºca cu Pui). Pe 20 februarie se va situa lângã steaua Regulus iar pe 25 lângã steaua Spica. Pe 29 februarie Luna se va afla foarte aproape de steaua Antares.
Mai multe despre fazele Lunii aici.
Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber
Februarie este luna eclipselor dar ºi a planetei Saturn. Marte se vede seara, iar dimineaþa avem pe Venus ºi Jupiter. Eclipsa totalã de Lunã din 21 februarie va putea fi vãzutã din toatã þara.
Seara, sus pe cer, se poate vedea planeta Marte. Priviþi aproape de punctul de deasupra capului, dupã ce se întunecã, înspre sud. Veþi vedea un astru roºu-portocaliu. Este planeta Marte. Se aflã în constelaþia Taurus, dar va începe sã se miºte repede printre stele, astfel cã la sfârºitul lunii se va afla în Gemini. În serile de 15 ºi 16 februarie, Luna se va afla în aceeaºi regiune cu Marte.
Luna trece pe lângã Saturn între 19 ºi 22 februariePlaneta Saturn se aflã la opoziþie în noaptea de 23-24 februarie. Este momentul în care planeta se aflã în partea opusã Soarelui ºi poate fi vãzutã toatã noaptea, rãsãrind la apusul Soarelui. Se aflã constelaþia Leo, nu departe de steaua Reglus. Saturn se va apropia de Regulus, la începutul lunii fiind 7 grade între cei doi aºtri iar la sfârsitul lunii doar 5 grade.
Chiar dacã strãlucirea planetei nu se modificã mult, la opoziþie este cea mai strãlucitoare din tot anul. Prin telescoapele mici se pot vedea inelele planetei ºi câþiva sateliþi.
În noaptea de 20-21 februarie, în timpul eclipsei de Lunã, Saturn se va afla lângã aceasta.
Dimineaþa se po vedea douã planete, cele mai strãlucitoare: Venus ºi Jupiter. La începtul lunii, în primele 3 zile, în jurul orei 6:50, Venus ºi Jupiter se aflã foarte aproape una de alta. Se vor îndepãrta pe mãsurã ce tre zilele, Venus apropiindu-se de Soare. Aceastã apropiere este cea mai micã în intervalul 2004-2014.
La sfârºitul luni, Jupiter va rãsãri cu trei ore înaintea Soarelui, iar Venus cu o orã înaintea acestuia.
Mercur, Venus ºi Jupiter în dimineaþa de 27 februarie În dimineaþa de 4 februarie, ora 7, se va putea vedea secera subþire a Lunii sub cele douã planete.
Planeta Mercur va apãrea pe cerul de dimineaþã la mijlocul lui februarie. Cea mai bunã perioadã de observare va fi între 16 ºi 29 februarie când Mercur va rãsãri cu o orã înaintea Soarelui. În dimineþile de 26,27 ºi 28 februarie, lângã Mercur se va vedea ºi planeta Venus.
Cea mai strãlucitoare planetã piticã, Ceres, se poate vedea seara, în constelaþia Aries (Berbecul), numai prin instrumentele astronomice. Luna se va afla în aceeaºi regiune în seara de 13 februarie.
Eris ºi Pluto nu pot fi vãzute decât prin instrumentele foarte mari. Se aflã în constelaþia Cetus ºi Sagittarius.
Constelatii vizibile pe cerul de seara
Cerul lunii februarie În direcþia nord, deasupra orizontului, se aflã constelaþia Ursa Micã (Carul Mic).
Spre est faþã de aceasta se regãseºte constelaþia Ursa Mare (Carul Mare), cu oiºtea îndreptatã în jos, iar spre vest se aflã constelaþiile Cefeu (Coasa) ºi Cassiopeia (Tronul, Scaunul lui Dumnezeu). Tot în direcþia vest, la micã înãlþime deasupra orizontului, sunt vizibile constelaþiile Pegas (Puþul, Toaca) ºi Andromeda (Jgheabul).
Spre zenit putem admira frumoasele constelaþii Vizitiul Trãsura), Perseu (Barda, Cãpãþâna), Gemenii (Fraþii) ºi Taurul (Gonitorul), aceasta din urmã fiind însoþitã de binecunoscutele Pleiade (Cloºca cu pui). În direcþia est se distinge clar constelaþia Leul (Calul), iar în direcþia sud poate fi admiratã cea mai frumoasã constelaþie a bolþii cereºti: Orion (Rariþele).
La est ºi sud-est de aceasta se aflã constelaþiile ce reprezintã pe însoþitorii vânãtorului legendar, gigantul Orion, respectiv Câinele Mare (Câinele, Dulãul) ºi Câinele Mic (Cãþelul). Steaua alpha din Câinele Mare, Sirius, este cea mai strãlucitoare stea de pe cer, având magnitudinea de minus 1,5. Analog binecunoscutei formaþiuni stelare, numite "triunghiul de varã" (sau "triunghiul marinarilor"), alcãtuite din stelele Vega, Deneb ºi Altair, existã ºi replica acestui anotimp, numitã "triunghiul de iarnã", alcãtuit din stelele Sirius (steaua α din Câinele Mare), Procyon (steaua alpha din Câinele Mic) ºi Betelgeuse (steaua alpha din Orion). Spre deosebire de replica estivalã, "triunghiul de iarnã" este aproape perfect echilateral, fiind alcãtuit din stele mai strãlucitoare ºi mai divers colorate.
Fenomenele lunii Februarie
ZI FENOMEN
1 În aceastã dimineaþã Venus se aflã foarte aproape de Jupiter
4 Spectacol de neuitat pe cerul de dimineaþã. Secera foarte subþire a Lunii se aflã sub strãlucitoarele planete Venus ºi Jupiter. De observat în jurul orei 6:30 înspre-sud est
6 Mercur se aflã în conjuncþie inferioarã cu Soarele. Nu este vizibil
7 Lunã Nouã la ora 5:44. Se aflã în constelaþia Capricornus. Din Antarctica se poate vedea o eclipsã inelarã de Soare
11 Neptun în conjuncþie cu Soarele. Nu se poate observa
14 Luna la cea mai micã departare de Terra. La numai 370.000 km
14 Primul Pãtrar la ora 5:33. Luna se aflã în constelaþia Taurus ºi se observã pe cerul de searã
16 Luna se aflã la 1,5 grade sud de Marte
18 Luna se aflã lângã steaua Pollux din constelaþia Geminii
20 Dupã ora 22 se poate vedea Luna lângã steaua Regulus din constelaþia Leo
21 Lunã Plinã la ora 5:30. Se aflã în constelaþia Leo. Între ora 2 ºi 6 se poate observa o eclipsã totalã de Lunã.
24 Saturn în opoziþie cu Soarele. Cea mai bunã perioadã pentru observaþii
25 Luna se aflã lângã steaua Spica din constelaþia Virgo
27 În aceastã dimineaþã Mercur se aflã foarte aproape de planeta Venus
28 Luna la cea mai mare depãrtare de Terra. La 404.442 km depãrtare
29 Luna se aflã lângã steaua Antares din constelaþia Scorpius
30 Ultimul Pãtrar la ora 4:14. Se aflã în constelaþia Scorpius ºi se vede în a doua jumãtate a nopþii
Sursa:www.astro-urseanu.ro
Eclipsa de Luna din 21 februarie 2008
In noaptea zilei de 20/21 februarie 2008 va avea loc prima eclipsa a anului 2008 vizibila din Romania si ultima eclipsa totala de Luna a deceniului intai din secolul XXI. Aceasta eclipsa va fi deosebit de frumoasa, faza de totalitate durand aproape 50 de minute. In Romania eclipsa este asteptata cu nerabdare urmand eclipsei din 3/4 martie 2007 cand conditiile meteorologice nu au permis observarea eclipsei dar si pentru ca dupa aceasta eclipsa urmatoarea eclipsa totala de Luna vizibila din Romania se va produce pe 15 iunie 2011.
Seria Saros
Eclipsa de Luna din 21 februarie face parte din seria Saros 133 fiind a 26-a eclipsa din cele 71 ale seriei. In aceasta serie eclipsa din 21 februarie 2008 este a 6-a eclipsa totala. In total seria produce 21 de eclipse totale. Diagrama de producere a eclipselor din seria Saros 133 este:
7N 13P 21T 21P 9N
Seria Saros 133 a inceput pe 13 mai 1557 cu o eclipsa la sud de umbra Pamantului si se va termina pe 29 iunie 2819 cu o eclipsa prin penumbra la nord de umbra terestra.
Luna pe cer in noaptea eclipsei
In noaptea de 20/21 februarie Luna se va afla pe teritoriul constelatiei Leo si va trece printre stelele Regulus (alfa Leonis, m=+1.35) si 31 Leonis (m=+4.37). De asemenea la doar 3° nord-est de Luna se va afla planeta Saturn (m=+0.2). Discul lunar va avea diametrul aparent de 31.5'. Luna va rasari in seara zilei de miercuri, 20 februarie la ora 17.15 la est-nord-est. Apoi, Luna va trece la meridian la ora 00.27 avand altitudinea maxima de 53°. Eclipsa de Luna va incepe sa fie vizibila in jurul orei 03.00 cand pe discul lunar va incepe sa fie observata penumbra terestra. De precizat ca pentru a observa penumbra terestra e nevoie de un cer bun si experienta in domeniu. Dupa acest moment eclipsa se va desfasura conform datelor din tabelul urmator:
Momentul eclipsei Ora de iarna
Intrarea Lunii in penumbra 02h36m35s
Inceputul eclipsei partiale 03h43m19s
Inceputul eclipsei totale 05h01m10s
Faza maxima 05h26m05s
Sfarsitul eclipsei totale 05h50m57s
Sfarsitul eclipsei partiale 07h08m47s
Iesirea Lunii din penumbra 08h15m39s
Eclipsa totala de Luna din 21 februarie 2008 va avea un farmec deosebit pentru ca se produce la sfarsitul noptii terminandu-se cu apusul Lunii in crepusculul de dimineata. Astfel in Romania Luna va apune cand penumbra Pamantului se va afla inca pe discul acesteia. Totusi in zonele cu orizont vestic inalt (munti, vegetatie, etc) Luna va disparea inca in eclipsa partiala.
Desfasurarea eclipsei
Eclipsa de Luna din 21 februarie 2008 va debuta la ora 02.37 cand Luna va incepe sa se cufunde in penumbra terestra. Totusi, cum am amintit si mai inainte, penumbra nu se va putea observa pe discul lunar numai in jurul orei 03.00 cand va acoperi o suprafata suficient de mare pentru a iesi in evidenta nuanta mai inchisa a zonelor aflate in eclipsa. In acest moment Luna se va afla la sud-vest la o altitudine de 41°. Dupa aceasta, eclipsa va fi tot mai evidenta prin scaderea luminozitatii discului lunar dinspre est.
Eclipsa prin umbra incepe la ora 03.43 cand estul discului lunar dispare in intuneric. Din acest moment eclipsa a inceput in adevaratul sens al cuvantului si poate fi observata de oricine si din orice loc cu cer senin si cu Luna pe cer. In acest moment Luna a mai coborat pe cer avand o altitudine de 35° si aflandu-se foarte aproape de steaua 31 Leonis. Mai precis la ora 03.45 steaua se va afla la doar 24' de centrul discului lunar si la numai 8' de limbul sud-vestic al astrului noptii. Cu ochiul liber steaua 31 Leonis se va gasi exact sub Luna aflata in eclipsa. In continuare eclipsa avanseaza si umbra Pamantului va parea ca inainteaza tot mai mult pe discul Lunii dinspre est. In realitate, in spatiu Luna se cufunda in interiorul umbrei planetei noastre apropiindu-se de eclipsa totala. Odata cu trecerea minutelor, lumina dimprejur va scadea treptat, cerul se va intuneca iar obiectele mai putin stralucitoare vor deveni tot mai evidente. Astfel, obiectele deep-sky (galaxiile, nebuloasele, roiurile de stele) se vor putea observa in conditii mai bune.
Putin dupa ora 5 (mai precis la ora 05.01) incepe eclipsa totala. Intreg discul lunar se va afla cufundat in interiorul umbrei Pamantului. Din acest moment cerul va fi la fel de negru ca intr-o noapte fara Luna si va recomand sa mai aruncati cate un ochi la obiectele deep-sky prezente pe cer. Discul lunar va avea o culoare rosiatica insa nuanta sau nuantele exacte nu se pot calcula. Culoarea exacta a Lunii in timpul eclipsei totale depinde foarte mult de starea, din acel moment, a atmosferei terestre care poate permite mai mult sau mai putin trecerea luminii rosii in interiorul conului de umbra. De-a lungul timpului au fost observate eclipse totale de Luna in care culoarea discului lunar a variat de la galben-orange, la rosu, maroniu sau chiar negru. Sa vedem ce surpriza ne rezerva aceasta eclipsa de Luna.
Faza maxima a eclipsei se va produce la ora 05.26. Luna se va afla cel mai aproape de centrul petei de umbra a Pamantului: limbul nordic se va gasi la 7' sud de axa conului de umbra in timp ce limbul sudic se va afla la doar 3' de limita sudica umbrei terestre. Astfel in acest moment pe discul lunar lumina va fi mai intensa in zona sudica iar culoarea acestuia nu va fi uniforma. De asemenea aspectul Lunii eclipsate poate varia odata cu trecerea timpului de aceea va recomand sa estimati valoarea Danjon a eclipsei de mai multe ori in timpul totalitatii. Magnitudinea eclipsei in faza maxima va fi de 1.1062. Luna se va afla deasupra orizontului vestic la o altitudine de 18°.
Dupa aproape 50 de minute de eclipsa totala, la ora 05.50, Luna incepe sa paraseasca umbra terestra iar faza totala a eclipsei se termina. Discul lunar incepe sa reapara in zona estica a acestuia. Luna mai coboara spre orizont ajungand la altitudinea de 15° deasupra orizontului vestic. Simultan cu cresterea luminii Lunii la vest, la est va creste lumina crepusculului de dimineata care a inceput la ora 05.39. Cu trecerea minutelor Luna ia din nou aspectul unei seceri si se apropie tot mai mult de orizontul vestic.
La ora 6.30 Luna stapaneste orizontul vestic de la o altitudine de 6° fiind inca acoperita in raport de 50% de umbra terestra. Luna se apropie incet de apus dar si de sfarsitul eclipsei partiale. Acesta se produce la ora 07.09 dar, pentru unele zone ale tarii la aceasta ora Luna deja va fi apus (in functie de locatie si de orizontul vestic). Apusul Lunii se produce in jurul orei 07.15. Tot in jurul acestui moment la sud-est va rasari Soarele.
Eclipsa de Luna va continua si dupa apusul Lunii pana la ora 08.15 cand Luna va parasi si penumbra terestra. Cu aceasta ia sfarsit eclipsa totala de Luna din 21 februarie 2008.
Sfaturi pentru observarea eclipsei
Pentru a observa in conditii bune eclipsa de Luna din 21 februarie 2008 trebuie sa va alegeti un loc de observare unde orizontul vestic sa fie cat mai jos. Astfel veti putea observa faza partiala finala a eclipsei cat mai mult inainte de apusul Lunii. De asemenea pentru a putea admira cu adevarat spectacolul cerului din noaptea de 20/21 februarie va recomand sa va deplasati in afara localitatilor, in locuri cu poluare luminoasa cat mai mica.
In timpul eclipsei constelatiile de primavara sunt bine plasate pentru a fi observate. Astfel cerul va fi vegheat de stelele Regulus, Spica, Arcturus, Alphard (alfa Hydrae), Antares, Vega, Deneb si Altair. De asemenea si planetele vor fi prezente pe cer in timpul eclipsei: Saturn se va afla destul de aproape de Luna, Marte apune la 04.30, Jupiter rasare la 05.10, Mercur si Venus in jurul orei 06.15 fiind la o distanta de doar 4°.
Pentru observarea eclipsei recomand folosirea unui instrument de orice fel: binoclu, luneta sau telescop. Bineinteles ca si cu ochiul liber totul va arata superb insa instrumentele vor arata detalii fine ale fenomenului. Incercati sa folositi grosismente cat mai mici pentru a avea o imagine de ansamblu. Eu recomand sa observati eclipsa la 30-40x dar puteti sa mergeti pana pe la 75x. E bine sa aveti campul in telescop macar 50'-55' (cam 1.7-1.8 diametre aparente lunare).
Imersiunea/Emersiunea craterelor in timpul eclipsei
Pe parcursul desfasurarii eclipsei se pot determina momentele disparitiei, respectiv, reaparitiei principalelor cratere lunare. Pentru aceasta va recomand sa folositi tabelul realizat de Fred Espenak care ofera momentele calculate pentru imersiunea/emersiunea craterelor. Pentru a avea timpul in ora oficiala de iarna trebuie sa adaugati 2 ore la valorile din tabel. Momentele imersiunii/emersiunii craterelor le gasiti aici...
Observarea eclipsei pe Glob
Eclipsa totala de Luna din 21 februarie 2008 va fi vizibila pe Glob din Europa, Africa, Oceanul Atlantic, Groenldanda, America de Nord, America de Sud si estul Oceanului Pacific.
Credits
Informatiile din aceasta pagina sunt proprietatea autorului. Acestea nu pot fi reproduse sau transmise decat cu precizarea sursei si a autorului. Altfel se incalca legea privind proprietatea intelectuala.
Date legate de eclipsa, scara Danjon si tabelul cu imersiunea/emersiunea craterelor lunare au fost preluate de la Fred Espenak (http://sunearth.gsfc.nasa.gov/eclipse/eclipse.html ).
Sursa articolului:www.astroclubul.org
Sursa Fotografiei:www.astro-urseanu.ro
Calendar astronomic - martie 2008
Are numele dupã zeul rãzboiului Marte. La romani se numea Martius. A fost prima lunã din an pânã în 450 i.Hr., când s-au adãgat lunile ianuarie ºi februarie. Luna Martie începe în aceeaºi zi a sãptãmânii ca luna noiembrie ºi februarie (numai în anii bisecþi).
In traditia noastra populara, luna martie se numeste Mãrþiºor.
Soarele
La inceputul lunii rasare la ora 6h 52m si apune la ora 18h 04m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 6h 58m si apune la ora 19h 42m.
Se aflã în constelaþia Aquarius (Vãrsãtorul) la începtutul lunii ºi în Pisces (Peºtii) la sfãrºitul ei.
Data Durata zilei
1 martie 11h11m
15 martie 11h54m
31 martie 12h43m
În noaptea de 29 spre 30 martie se trece la ora de varã. Se va adãuga o orã la timpul legal român, ora 3 devenind ora 4.
Luna
Fazele Lunii în luna martie 2008 Între 1 ºi 7 martie Luna se vedea în a doua jumãtate a nopþii. Luna Nouã se va produce pe 7 martie (ora 19:14 ora României) când va fi poziþionaã între Terra ºi Soare.
Începând cu 8 martie Luna va apãrea pe cerul de searã. Primul Pãtrar va fi pe 14 martie (ora 12:46). Va fi vizibilã seara pânã la Lunã Plinã (21 martie, ora 20:40).
Dupã Lunã Plinã, va rãsãri din ce în ce mai târziu fiind vizibilã în a doua jumãtate a nopþii. Ultimul Pãtrar se va produce pe 29 martie (ora 23:47).
Pe 3 martie, Luna se va afla sub planeta Jupiter, dimineaþa. Pe 12 martie, seara, lângã Lunã se va afla "Cloºca cu Pui" sau Pleiadele. Luna va trece peste câteva din stelele din aceastã grupare. Pe 14 martie vom gãsi în stânga Lunii, planeta Marte, iar pe 16 martie stelele Castor ºi Pollux din constelaþia Gemini.
Pe 19 martie planeta Saturn se va situa deasupra Lunii aproape pline. Pe 23 martie Luna va ajunge sub steaua Spica, cea mai strãlucitoare din constelaþia Virgo. Dupã aceastã datã, Luna va rãsãri din ce în ce mai târziu.
Steaua roºie Antares din Scorpius se va afla lângã Lunã în noaptea de 27 martie. Pe 31 martie vom vedea strãlucitoarea planetã Jupiter chiar deasupra Lunii.
Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber
În aceastã lunã avem planeta Marte seara pe cer. Saturn se vede toatã noaptea, fiind poziþionat optim pentru observaþii. Dimineaþa putem vedea pe Venus (Luceafãrul de dimineaþã) ºi Mercur. În noaptea de 29 spre 30 martie, se va trece la ora de varã, adãugându-se o orã.
Serile de primãvarã încep cu planeta Marte. Imediat dupã ce se întunecã, foarte sus pe cer, înspre sud, se poate vedea ,,planeta roºie". Planeta Marte se aflã situatã la picioarele gemenilor, sub stelele Castor ºi Pollux, cele mai strãlucitoare din constelaþia Gemini. Strãlucirea planetei scade, dar rãmâne totuºi cel mai
Luna ºi Saturn în serile de 18 ºi 19 martie strãlucitor obiect din zonã. În jurul datei de 10 martie, pentru câteva zile, sub planetã se va observa, numai prin instrumentele astronomice cu câmp mare, un roi stelar. Este aglomerarea stelarã M35. În serile de 29 ºi 30 martie, Marte se va situa foarte aproape de o stea strãlucitoare, ºi anume Mebsuta din Gemini. Luna va trece prin apropiere de Marte în serile de 14 ºi 15 martie.
Saturn se aflã în constelaþia Leo ºi este vizibil toatã noaptea. Rãsare imediat dupã ce apune Soarele. Se aflã lângã o stea strãlucitoare, numitã Regulus. Dacã observaþi cu atenþie, cu ochiul liber, distanþa între aceºti doi aºtri, veþi vedea cã ei se vor apropia. Cel ce se miºcã este Saturn, care are o miºcare retrogradã în aceastã perioadã. Luna se va afla deasupra acestor doi aºtri în seara de 18 martie, ºi sub ei în seara de 19 martie.
Restul planetelor se vãd dimineaþa, dupã ora 3. Jupiter rãsare în jurul orei 4 din direcþia sud-est. Apare ca un astru strãlucitor, mai strãlucitor decât Satrun, de culoare gãlbuie. Se aflã situat în constelaþia Sagittarius. Între 29 ºi 31 martie, Luna se va afla în aceeaºi zonã cu Jupiter.
Luna trece pe lângã planetele Jupiter, Venus ºi Mercur în dimineþile de 3, 4 ºi 5 martie Venus ºi Mercur se aflã poziþionate una lângã alta, în prima jumãtate a lunii. Venus este mai strãlucitoare ºi se poate vedea destul de uºor începând cu ora 6. În dreapta planetei se mai vede un astru: planeta Mercur. Dacã îndreptaþi un binoclu spre Venus, puteþi vedea foarte uºor pe Mercur. Luna se va alãtura acestor planete în dimineþile de 5 ºi 6 martie. Aceste douã planete încep luna în Capricornus ºi o terminã în Aquarius.
Planeta Uranus se va afla în preajma lui Venus ºi Jupiter în dimineaþa de 28 martie. Pentru a vedea pe Uranus aveþi nevoie de cel puþin un binoclu.
Neptun este vizibil tot dimineaþa, în constelaþia Capricornus. Nu se vede cu ochiul liber, pentru observarea lui aveþi nevoie de un binoclu sau un instrument astronomic mai puternic.
Cea mai strãlucitoare planetã piticã, Ceres, vizibilã prin binocluri, se aflã poziþionatã în constelaþia Aries. Se poate observa seara, pânã la miezul nopþii.
Pluto rãsare dupã ora 5, aflându-se în Sagittarius.
Constelatii vizibile pe cerul de seara
Cerul lunii martie Fãcând obiºnuitul tur de orizont al constelaþiilor vizibile pe cerul de searã, în direcþia nord se gãsesc constelaþiile Cefeu (Coasa), Dragonul (Balaurul) ºi Cassiopeia (Tronul, Scaunul lui Dumnezeu), iar deasupra lor, spre est, Ursa Micã (Carul Mic) ºi Ursa Mare (Carul Mare), cu oiºtea îndreptatã în jos.
Spre zenit, în direcþia meridianului, se aflã constelaþiile Vizitiul (Trãsura) ºi Gemenii (Fraþii), iar spre apus, Perseu (Barde, Cãpãþâna), Taurul (Gonitorul) însoþit de Pleiade (Cloºca cu Pui) ºi, foarte aproape de linia orizontului, Andromeda (Jgheabul).
Spre sud continuã sã se vadã în toatã splendoarea sa constelaþia Orion (Rariþele, Sfredelul Mare), iar în direcþia meridianului, Câinele Mare (Dulãul) ºi Câinele Mic (Cãþelul).
În sfârºit, spre rãsãrit se aflã constelaþia Leul (Calul) ºi, imediat deasupra orizontului, îºi fac apariþia primele constelaþii de primãvarã: Bouarul (Vãcarul) ºi Fecioara.
Fenomenele lunii martie
ZI FENOMEN
3) Dimineaþa, dupã ora 5, sub planeta Jupiter se va observa secera subþire a Lunii. Aºtrii vor fi situaþi înspre sud-est
3) Mercur la cea mai mare elongaþie de Soare (27 grade). Se vede dimineaþa.
5) Pe cerul de dimineaþã, dupã ora 6, se vor putea vedea planetele Venus ºi Mercur, însoþite de secera foarte subþire a Lunii
7) Prin binocluri, în aceastã dimineaþã, se va putea observa deasupra lui Venus, planeta Neptun
7) Lunã Nouã la ora 19:14. Luna nu se poate observa. Se aflã în constelaþia Aquarius
8) Uranus în conjuncþie cu Soarele. Nu se poate observa
10) Luna la cea mai micã depãrtare de Terra (la perigeu). La numai 366.303 km
14) Primul Pãtrar la ora 12:46. Se observã pe cerul de searã ºi se aflã în constelaþia Taurus
14) În aceastã searã, în stânga Lunii se va afla planeta Marte
16) Luna se aflã sub cele mai strãlucitoare stele din constelaþia Gemini: Castor ºi Pollux
19) Luna, aproape plinã, se aflã poziþionatã sub planeta Saturn ºi steaua Regulus din Leo
20) Echinocþiul de primãvarã la ora 7:48
21) Lunã Plinã la ora 20:40. Luna se vede toatã noaptea ºi se aflã în constelaþia Virgo
23) Deasupra Lunii se aflã cea mai strãlucitoare stea din constelaþia Virgo, numitã Spica.
24) Dimineaþa, dupã ora 6, foarte aproape una de alta, se vãd planetele Venus ºi Mercur
26) Luna la cea mai mare depãrtare de Terra (la apogeu). La 405.095 km
27) Luna se aflã sub steaua Antares, cea mai strãlucitoare din constelaþia Scorpius. Aºtrii se pot vedea dupã ora 1
27 ) Lângã planetele Venus ºi Mercur, observabile dimineaþa, se alãturã planeta Uranus
29) Ultimul Pãtrar la ora 23:47. Luna rãsare dupã miezul nopþii ºi se aflã în constelaþia Sagittarius
29) În aceastã noapte se dã ceasul înainte cu o orã. Se adaugã ora de varã
30) Deasupra Lunii se poate vedea planeta Jupiter
Sursa:www.astro-urseanu.ro
Calendarul fenomenelor astronomice martie 2008
Vizibilitatea Lunii
Pe 3 martie vom putea observa Luna in descrestere la circa 5° sub Jupiter.
In seara zilei de 12 martie vom putea observa Luna trecand aparent prin Pleiade.
Pe 18 martie Luna se va apropia la 6°.3 de steaua Regulus din constelatia Leu, in stanga acesteia aflandu-se planeta Saturn.
Pe 23 martie Luna va putea fi observata in apropierea stelei Spica din constelatia Fecioara, iar pe 28 martie in apropierea stelei Antares din Scorpion.
In zorii ultimei zile a lunii martie vom putea observa Luna din nou in apropierea lui Jupiter.
Vizibilitatea planetelor
Mercur cu toate ca va ajunge pe 3 martie in elongatie vestica maxima fata de Soare, nu va putea fi observat pe cerul diminetii.
Venus se apropie de punctul de conjunctie superioara cu Soarele, planeta nefiind astfel vizibila in aceasta luna.
Marte va putea fi in continuare observat pana catre miezul noptii.
Jupiter poate fi observat aproape de orizontul estic, la inceputul crepusculului de dimineata.
Saturn poate fi observat in continuare pana catre miezul noptii, in apropierea stelei Regulus, din constelatia Leu.
Uranus se va afla pe 8 martie in conjunctie, nefiind astfel observabil in aceasta perioada.
Neptun fiind foarte aproape de Soare nu poate fi observat in aceasta perioada.
Vizibilitatea constelatiilor
Dupa sfarsitul crepusculului de seara, in cvadrantul sud-vestic al boltii ceresti vom putea inca observa constelatiile hexagonului de iarna.
Calea Lactee impanzeste bolta cereasca de la punctul sudic pana la cel nordic al acesteia. In partea de sud gasim constelatiile Gemeni si Auriga, iar in partea de nord gasim constelatiile Perseu, Cassiopeia si Cepheu.
Cvadrantul sud-estic al boltii ceresti este populat de constelatii de primavara Leu si Hydra. La orizontul estic apare constelatia Fecioara, iar mai la stanga gasim constelatia Vacarul.
Pana catre miezul noptii constelatia Fecioara ajunge la meridian, iar mai jos de aceasta putem observa constelatiile Corb si Crater. Leul se va afla la vest de meridian, iar mai jos, la orizontul vestic, vom gasi constelatiile de iarna Cainele Mic, Gemeni si Auriga. La est rasare prima constelatie de vara, Lira, iar langa aceasta gasim constelatia Hercule.
Catre crepusculul de dimineata in sud-estul boltii ceresti gasim constelatiile Lebada si Vulturul, ale caror stele principale - Deneb si Atair - impreuna cu Vega din Lira, formeaza triunghiul de vara. La orizontul sudic gasim constelatiile Scorpion, Sagetator si Balanta.
Evenimentele astronomice ale lunii
Zi Ora Eveniment
03 13:00 Mercur in elongatie vestica maxima (27°.2).
04 06:50 Ultima vizibilitate a Lunii in descrestere.
07 19:15 Luna plina.
08 22:00 Uranus in conjunctie.
11 00:00 Luna in perigeu, la o distanta de 366 298 km de Pamant.
14 12:46 Luna in primul patrar.
20 07:48 Echinoxul de primavara. Inceputul primaverii in emisfera nordica si al toamnei in emisfera sudica.
21 20:41 Luna plina.
26 22:00 Luna in apogeu, la o distanta de 405 092 km de Pamant.
29 23:48 Luna in ultimul patrar.
Sursa:www.astronomy.ro
Calendar astronomic - mai 2008
Numele lunii mai ar putea veni de la zeiþa greacã Maia, identificatã la romani cu zeiþa fertilitãþii Bona Dea. In traditia noastra populara, luna mai se numeste Florar.
SoareleLa inceputul lunii rasare la ora 6h 06m si apune la ora 20h 19m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 5h 34m si apune la ora 20h 52m.
Se aflã în constelaþia Aries (Berbecul) la începutul lunii ºi în Taurus (Taurul) la sfãrºitul ei.
Data Durata zilei
1 mai 14h14m
15 mai 14h48m
31 mai 15h18m
LunaFazele Lunii în luna mai 2008 Între 1 ºi 5 mai Luna se vedea în a doua jumãtate a nopþii. Luna Nouã se va produce pe 5 mai (ora 15:18 ora României) când va fi poziþionatã între Terra ºi Soare.
Începând cu 6 mai Luna va apãrea pe cerul de searã. Primul Pãtrar va veni pe 12 mai (ora 6:47). Va fi vizibilã seara pânã la Lunã Plinã (20 mai, ora 5:11). :fullmoon:
Dupã Lunã Plinã, va rãsãri din ce în ce mai târziu fiind vizibilã în a doua jumãtate a nopþii. Ultimul Pãtrar se va produce pe 28 mai (ora 5:56).
Secera subþire a Lunii se va afla la sud de planeta Mercur, în seara de 6 mai. Pe 7 mai Luna va fi la nord de planetã. În seara de 10 mai se va afla foarte aproape de planeta Marte. :crescentmoon:
Luna se va afla la sud de planeta Saturn ºi steaua Regulus în noaptea de 12 mai. În seara de 16 mai se va afla lângã steaua Spica. Cea mai strãlucitoare stea din constelaþia Scorpius, numitã Antares, se va situa desupra Lunii Pline în noaptea 20 mai.
Planeta Jupiter se va întâlni cu Luna în serile de 25 ºi 25 mai. Cei ce deþin un instrument astronomic, binoclu, lunetã sau telescop, vor putea vedea planeta Neptun în stânga Lunii în noaptea de 27 mai.
Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber Planeta Mercur poate fi vãzutã foarte uºor, seara. Este cea mai bunã apariþie din tot anul. Seara se mai vãd planetele Saturn ºi Marte. Dupã miezul nopþii rãsare Jupiter.
Mercur se observã pe cerul de searã: începutul lunii mai Se spune cã marele astronom Copernic nu a vãzut niciodatã planeta Mercur. Noi avem posibilitatea în primele sãptãmâni ale lunii mai. Planeta îºi face apariþia pe cerul de searã începând cu data de 1 mai. Atunci se va situa lângã gruparea de stele Pleiade sau Cloºca cu Pui. Mercur se va vedea înspre orizontul nord-vestic, la 45 de minute dupã apusul Soarelui.
Planeta se va miºca repede printre stele ºi va ajunge în dreptul stelei Aldebaran pe 6 mai. Tot atunci în zonã, deasupra lui Mercur se va afla secera subþire a Lunii.
Mercur se aflã la elongaþie maximã esticã de Soare, adicã la cea mai mare depãrtare unghiularã de acesta, pe 13 mai. Dupã data de 18, planeta va începe sã se apropie de Soare ºi nu va mai putea fi observatã.
Marte terce prin roiul stelar M44 - Praesepe: 22-24 maiO altã planetã vizibilã seara este Marte. La începutul lunii se aflã în Gemini, puþin mai sus de stelele Castor ºi Pollux. Marte se va miºca foarte repede printre stele ºi va ajunge în Cancer la sfârºitul luni. Un fenomen mai deosebit, vizibil prin instrumente astronomice (de la binocluri la telescope), este trecerea lui planetei printre stelele unui roi stelar: M44 Praesepele.
În seara de 10 mai Luna se va afla foarte aproape de planetã. În timpul zilei Luna va trece peste planetã. Fenomenul va fi observabil numai prin instrumentele astronomice.
Strãlucirea planetei scade: la începutul lunii va fi la fel de strãlucitoare ca steaua Castor, iar la sfârºitul lunii viziibl mai slabã decât aceasta.
Sonda spaþialã Phoenix va asoliza pe Marte în data de 25 mai. :rocket:
Luna trece pe lângã Saturn: 11-13 mai Saturn se poate observa toatã noaptea. Se aflã în constelaþia Leo, foarte aproape de steaua Regulus, cea mai strãlucitoare din constelaþie. Se va îndepãrta de stea, miscându-se înspre est. O frumoasã conjuncþie se va produce în seara de 12 mai. Luna se va afla sub Regulus ºi Saturn. O expunere de 2-5 secunde printr-un aparat foto, montat pe un trepied va pãstra aceastã conjuncþie pentru totdeauna.
Prin instrumentele astronomice se pot vedea inelele planetei, înclinate la 10 grade. Pe lunã ce trece inelele vor fi observate din ce în ce mai puþin înclinate. În 2009 inelele nu se vor mai vedea fiind vizibile de pe muchie. De abia în 2010 vor apãrea în instrumentele astronomice mici. Cei de doresc sã observe un Saturn cu inele trebuie sã se grãbeascã.
Jupiter rãsare dupã miezul nopþii. Se aflã în constelaþia Sagittarius, fiind cel mai strãlucitor obiect din zonã ºi de pe cerul de dimineaþã. Cei ce vor sã îl observe trebuie sã aºtepte pânã dupã ora 2 la începutul lunii. Jupiter va apãrea în sud est. La sfãrºitul lui mai planeta va rãsãri la ora 00.
Cei ce au un binoclu, îl pot îndrepta spre Jupiter. Se vor vedea sateliþii acestuia ºi discul planetei. Luna va trece prin zonã în nopþile de 24 ºi 25 mai.
Planeta Neptun rãsare dupã ora 4. Nu se poate vedea cu ochiul liber. În dimineaþa de 27 mai Luna se va afla foarte aproape de planetã. Dacã îndreptaþi un binoclu înspre secera Lunii puteþi vedea planeta stânga acesteia. Folosiþi aceastã hartã pentru orientare.
Uranus se aflã la o constelaþie înspre est, în Capricornus. În dimineaþa de 29 mai Luna se va afla la nord de planetã.
Planeta piticã Ceres se poate observa nu departe de Mercur, seara, numai prin instrumentele astronomice. Pluto este bine pozitionat pentru observaþii dar nu se poate vedea decât prin instrumentele astronomice mari.
Constelatii vizibile pe cerul de seara Cerul lunii mai La orizontul nordic sunt vizibile constelaþiile Cassiopeia (Tronul sau Scaunul) ºi Cefeu (Coasa), iar deasupra lor, în direcþia meridianului, constelaþiile Ursa Micã (Carul Mic) ºi Ursa Mare (Carul Mare).
Spre zenit se aflã acum Bootes (Bouarul - Vãcarul), Leul (Calul sau Gãvãdul Mare) ºi Fecioara, iar spre sud, Corbul ºi Craterul (Cupa).
Spre apus, puþin deasupra orizontului, se mai disting Perseu (Barda sau Cãpãþâna), Gemenii (Fraþii) ºi Câinele Mic (Cãþelul sau Sfredelul), iar la rãsãrit îºi fac apariþia Hercule (Omul), Ofiucus (Omul cu ªarpele), ºi ceva mai târziu, frumoasele constelaþii Lira (Ciobanul cu oile) ºi Cygnus (Lebãda, Crucea mare sau Fata cu cobilita).
Sursa:www.astro-urseanu.ro