Ceea ce oamenii de stiinta prevedeau ca se va intampla pana in 2030 are sanse sa se adevereasca anul acestea: gheata de la Polul Nord este pe cale sa dispara in intregime anul acesta
Disparitia ghetii din Marea Arctica, facand posibila atingerea Polului Nord cu o nava, va fi unul dintre cele mai dramatice - si ingrijoratoare - exemple ale impactului incalzirii globale.
Cum incalzirea globala continua sa topeasca, nestingherita, gheata arctica, Polul Nord ar putea sa ramana complet descoperit, potrivit Centrului National de Date pentru Zapada si Gheata din SUA (NSIDC). Cercetatorii de aici spun ca exista 50% sanse ca asta sa se intample chiar in septembrie anul acesta, anunta CNN.
La Polul Nord se afla un ocean inghetat, numit Oceanul Arctic. Datorita incalzirii globale, an de an, suprafata de gheata scade, in detrimentul oceanului lichid. Iarna au loc depuneri noi de gheata, dar inca si mai multa gheata se topeste vara. Ciclul se repeta deja de trei decenii, an de an suprafata acoperita de gheata devenind tot si tot mai mica, informeaza Stiinta.info
Potrivit Cotidianul, in urma fotografiilor din Oceanul Arctic surprinse de sateliti, s-a constatat ca cea mai mare parte a ghetii nordice este noua, depusa anul trecut si extinsa de atunci.
In schimb, suprafata de gheata veche de trei ani s-a diminuat, la fel si cea asternuta acum sase ani.
"Problema este aceea ca, pentru prima data de cand stiu, Polul Nord este acoperit de gheata dintr-un singur an, formata asta toamna si in cursul ierniii. As spune ca sunt sanse egale ca Polul Nord sa se topeasca", spune Mark Serreze, de la (NSIDC).
In fiecare vara, marea de gheata se topeste, inainte de a reforma din nou in timpul lungii ierni arctice, insa pierderea ghetii de anul trecut a fost atat de extinsa, incat in mare parte din Oceanul Arctic a disparut. Frontiera dintre gheata si apa se afla la doar 1.126 de kilometri de Polul Nord, relateaza Romania libera.
Aceasta a insemnat ca circa 70% din gheata prezenta in aceasta primavara a fost formata intr-o singura iarna. Oamenii de stiinta apreciaza ca cel putin 70% din aceasta gheata - daca nu chiar toata - se va topi complet in aceasta vara, a indicat Serreze. "Vom vedea ce se intampla, foarte multe depind de vremea din iulie si august", a adaugat el.
Gheata s-a retras la un nivel-record in septembrie anul trecut, iar cea care acopera in acest moment Polul Nord este in mare parte subtire, veche de un an. In fiecare vara, gheata noua se topeste in intregime, si pe asta se bazeaza cercetatorii in previziunile lor.
Mai exista totusi factori salvatori. In vara lui 2007, vanturile calde au favorizat topirea. "Daca avem un tipar atmosferic precum cel de anul trecut, vom pierde o gramada de gheata vara aceasta, dar daca avem unul mai racoros, mai ciclonic, atunci ar putea fi pastrata o parte din gheata", afirma Serreze
Daca estimarile oamenilor de stiinta se vor dovedi corecte, natiunile din zona arctica vor putea sa exploateze valoroasele depozite de petrol si minerale aflate sub gheata, un lucrul imposibil pana in prezent.
Gandul atrage atentia ca in ultimul secol, toate gheturile importante de pe glob au inceput sa se topeasca. Cea mai mare calota de gheata din Peru (Quelccaya) se topeste cu 200 de metri pe an. Calota alimenteaza mii de oameni cu apa potabila si electricitate. Zapezile de pe Kilimanjaro s-au topit mai mult de 80%, din 1912. In zece ani, acestea nu vor mai exista.
Alte exemple : pistele de schi din Austria, ghetarii din Garhwal Himalaya, care se retrag foarte repede (se estimeaza ca majoritatea ghetarilor din estul si centrul masivului Himalaya pot disparea pana in 2035), ghetarul Unteraar din Alpii Elvetieni s-a micsorat cu peste 2000 de metri, in ultimii 150 de ani.
Parcul National al Ghetarilor (Montana, SUA) avea 150 de ghetari, in 1910. Acum are sub 30, dar si acestia si-au micsorat suprafata cu doua treimi.
,,Lucrurile care se petrec in mod normal la scara geologica se intampla acum intr-o viata de om", explica Daniel Fagre, cercetator la Programul de studiu al schimbarilor globale, SUA.
Sursa: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Wow!/96140/Polul-Nord-s-ar-putea-topi.html
Si oceanele probabil ca vor uita sa-si mai creasca nivelul cum amenintau unii...
Daca se topeste din gheata,in mod logic nivelul oceanelor creste.
Stratul sezonal subþire de gheaþã care înconjoarã Polul Nord este pe cale sã se topeascã, lãsând zona arcticã fãrã gheaþã pe timpul verii.
Aceastã ipotezã alarmantã a fost prezentatã în revista National Geographic de experþi care studiazã efectele schimbãrilor climatice de la bordul navei canadiene spãrgãtoare de gheaþã, Amundsen. Specialiºtii spun cã existã totuºi posibilitatea ca gheaþa, împinsã în direcþia Canadei de cãtre rotaþia terestrã, sã scape nevãtãmatã de aceastã varã.
"Anul acesta, gheþurile polare ar putea sã disparã pentru prima oarã", au declarat cercetãtorii. Ipoteza, care nu contrazice modelele recente care prevãd topirea gheþurilor arctice între 2013 ºi 2030, este bazatã pe fotografii de la faþa locului ºi pe imagini din satelit.
asta este democratia ,fiecare poate lansa free, orice ipoteza ii vine in minte. Scenarii apocaliptice au fost emise si pentru anul 2000.sistemul sistrelic terestru se autogenereaza,,,, asa ca mai asteptati copii......LOL
Citat din: antoniu din 28 Iunie 2008, 17:34:09
sistemul sistrelic terestru se autogenereaza,,,, asa ca mai asteptati copii......LOL
matale ori esti dus cu pluta ori optimist fara masura... nu se ''autogenereaza'' nimic cum nu s-a auto-regenerat nici pana acum
nu sti daca se autogenereaza sau nu dar e clar ca ceva se intampla
deja presedintele Americi si al Rusiei sau intalnit sa discute pe tema asta din cauza ca fie care fie care isi vrea portia de minerale si petrol care odata cu top[irea gheti creste semnificativ !
acuma nu sti ce sa zic...vedem
Citat din: OzN_HunteR din 28 Iunie 2008, 17:57:16
nu sti daca se autogenereaza sau nu dar e clar ca ceva se intampla
deja presedintele Americi si al Rusiei sau intalnit sa discute pe tema asta din cauza ca fie care fie care isi vrea portia de minerale si petrol care odata cu top[irea gheti creste semnificativ !
acuma nu sti ce sa zic...vedem
link
Citat din: prometeus din 28 Iunie 2008, 15:44:06
Daca se topeste din gheata,in mod logic nivelul oceanelor creste.
Ma refeream la predictii de genul:
"Groenlanda pierde în fiecare an, începând cu 2003, în jur de 100 de miliarde de tone de gheaþã. În situaþia în care s-ar topi toatã calota ei glaciarã, nivelul oceanelor s-ar mãri cu aproximativ ºapte metri, ceea ce ar face ca New Yorkul ºi Londra sã intre sub ape."
http://www.adevarul.ro/index.php?section=articole&screen=print&layout=print_articol&id=324718
Daca anul acesta gheata din zona polara de nord s-ar topi, nu cred ca nivelul oceanelor va creste cu 7 metri.
CitatPolul Nord s-ar putea topi
Am trait sa vad si asta...
chiar se topeste polul Nord?... :? Poate mai corect era ca se topeste ghiata de la polul Nord.
Pai acum avem ocazia sa vedem gaura aceea prin care se intra pe suprafata interioara a pamantului. Sa nu ratam ocazia! :lol:
A fost o gluma!...Va rog sa nu va suparati pe mine, mai ales cei ce cred in acea teorie.
A fost o gluma! doar suntem oamenii, ce naiba.
Citat din: Cautatorul din 29 Iunie 2008, 00:13:25
Ma refeream la predictii de genul:
"Groenlanda pierde în fiecare an, începând cu 2003, în jur de 100 de miliarde de tone de gheaþã. În situaþia în care s-ar topi toatã calota ei glaciarã, nivelul oceanelor s-ar mãri cu aproximativ ºapte metri, ceea ce ar face ca New Yorkul ºi Londra sã intre sub ape."
http://www.adevarul.ro/index.php?section=articole&screen=print&layout=print_articol&id=324718
Daca anul acesta gheata din zona polara de nord s-ar topi, nu cred ca nivelul oceanelor va creste cu 7 metri.
cu 7 metri poate n-o creste, da' macar sa creasca, acolo, cu juma' de metru, sa pot spune si io: yupiii, v-am zis io, e incalzire globala! :-D
Cine are timp poate face un calcul destul de simplu pentru a vedea cu cat ar putea creste nivelulapei in oceane:
"Groenlanda pierde în fiecare an, începând cu 2003, în jur de 100 de miliarde de tone de gheaþã. În situaþia în care s-ar topi toatã calota ei glaciarã, nivelul oceanelor s-ar mãri cu aproximativ ºapte metri, ceea ce ar face ca New Yorkul ºi Londra sã intre sub ape."
.
"Pai acum avem ocazia sa vedem gaura aceea prin care se intra pe suprafata interioara a pamantului. Sa nu ratam ocazia!
A fost o gluma!...Va rog sa nu va suparati pe mine, mai ales cei ce cred in acea teorie.
A fost o gluma! doar suntem oamenii, ce naiba."
Cei care cred in acea teorie isi inchipuie ca gaura respectiva este vizibila tot timpul din satelit,deci si acum inainte de topirea ghetii.Si atentie,se pare ca nu le arde de gluma!!
Citat din: Sirius13 din 28 Iunie 2008, 22:37:54
link
Un "razboi rece" la propriu - goana dupa resursele Polului Nord
Zona Oceanului Arctic a devenit in ultima perioada un adevarat camp de lupta intre cele cinci natiuni arctice - Rusia, Canada, Norvegia, Danemarca si SUA. Sub intinderea de gheata a Polului Nord se ascund comori la care toata lumea ravneste: rute navigabile, diamante, aur si vaste rezerve de gaze naturale si petrol.
Topirea ghetii polare a lansat o adevarata cursa a revendicarilor teritoriale in aceasta parte a lumii, aducand in discutie legendarul Pasaj de Nord-Vest, o legatura intre Oceanul Atlantic si Oceanul Pacific cu o importanta comerciala colosala, dar si discutii intense despre resursele de gaze naturale si petrol din plaforma continentala, in cazul in care topirea ghetii va permite exploatarea lor.
Astfel, in timp ce premierul canadian Stephen Harper si presedintele american George W. Bush incearca sa ajunga la un acord in privinta suveranitatii asupra Pasajului de Nord-Vest, din Oceanul Arctic, Rusia si Danemarca se intrec in expeditii la Polul Nord. Nici Norvegia nu lipseste din peisaj, ea cerandu-si drepturile indiferent de deciziile comunitatii internationale.
Rusia vrea sa puna mana pe Polul Nord
Moscova isi revendica drepturile teritoriale in zona Polului Nord, dupa ce pe data de 2 august a anuntat ca a infipt un steag rusesc la o adancime de 4.000 de metri, pe lantul muntos submarin Lomonosov. Oficialii rusi au explicat ca aceasta regiune apartine Rusiei, deoarece ea este o prelungire a platoului continental siberian.
Argumentul este suficient de puternic pentru a cere forurilor internationale anexarea suprafetei bogate in resurse energetice. Potrivit legislatiei internationale, un stat are dreptul sa anexeze o zona maritima daca dovedeste ca platoul subacvatic are o compozitie geologica similara cu solul continental.
Astfel, Rusia ar putea castiga, in regiunea artica, o zona egala ca suprafata cu cea a Frantei, Germaniei si Italiei la un loc, adica o crestere a teritoriilor sale cu 1,2 milioane de kmp. De asemenea, Rusia s-ar alege si cu noua-zece miliarde de tone de potential combustibil.
Din acest motiv, presedintele Vladimir Putin a anuntat ca e necesar pentru Rusia sa isi exprime "interesele economice, strategice, stiintifice si de aparare " in teritoriul Arctic, mai alesc ca aceleasi intentii au fost exprimate si de Statele Unite, Danemarca si Canada, tari cu iesire la acest ocean.
Danemarca isi vrea felia de tort
Expeditia rusilor a starnit si reactia Danemarcei, care a organizat rapid o misiune de cercetare la Artica, asemanatoare celei realizate de specialistii rusi. Echipa de geologi danezi va cerceta tot lantul muntos submarin Lomonosov sa vada daca nu cumva este legat si de Groenlanda, parte a teritoriului danez.
Potrivit BBC News, ministrul Stiintei si Tehnologiei din Danemarca, Helge Sander, cercetarile se vor incheia in momentul in care vor fi fost adunate date complete. Expeditiile vor continua pana in 2014, iar rezultatele vor fi folosite pentru crearea unei harti geologice a platformei continentale submarine.
Ministrul danez a precizat ca misiunea a fost planificata cu mult inainte ca Rusia sa revendice peste un milion de kilometri patrati din zona arctica. Ea a mai spus ca revendicarile de pana acum ale Rusiei si Canadei nu afecteaza cu nimic dreptul Danemarcei la propriile pretentii.
Canada si America nu gasesc solutii pentru batalia de la Pol
SUA si Canada si-au anuntat si ele participarea in cursa pentru Polul Nord, initiata de Rusia, desi nu au reusit sa ajunga la o intelegere pentru a face tabara comuna.
In urma unui summit nord-american organizat la Montebello (Canada), presedintele american, George W. Bush si premierul canadian, Stephen Harper, au polemizat pe tema suveranitatii asupra Canalului de Nord-Vest, din Oceanul Arctic.
In timp ce Canada revendica Pasajul, precizand ca acesta face parte din apele teritoriale proprii, Statele Unite nu au ratat nici o ocazie sa afirme ca acesta apartine apelor internationale.
Aceeasi problema a existat intre cele doua parti si in 1985, cand un spargator de gheata american a traversat culoarul ce face legatura intre oceanele Atlantic si Pacific, fara a solicita in prealabil permisiunea autoritatilor canadiene.
Desi SUA si Canada au cazut la pace, trei ani mai tarziu, prin semnarea unui acord de cooperare in zona Arcticului, problemele par sa nu se fi rezolvat in totalitate.
Oameni noi, probleme vechi
Actualul conflict aminteste de o alta disputa care a persistat timp de mai multe decenii in zona artica. Doua tari din aceasta regiune - Canada si Danemarca - s-au ghiontit mai bine de 30 de ani pentru a pune mana pe o mica insula izolata din aceasta zona.
Situatia s-a tensionat in ultimii ani, in conditiile in care topirea calotei polare deschide cai noi de navigatie spre pamantul candva inaccesibil.
Cele doua state isi disputa insula Hans, o bucata de stanca nelocuita cu o suprafata de aproape 1,5 kilometri patrati, situat in centrul canalului Kennedy din stramtoarea Nares, care separa cel mai nordic punct al Canadei de nordul Groenlandei, teritoriu danez.
Primul pas in revendicarea peticului de pamant a fost facut in 1984, cand Tom Hoeyem, ministrul danez responsabil pentru Groenlanda, a zburat cu un elicopter pana pe insula Hans unde a arborat drapelul national. De asemenea, el a lasat acolo si o sticla de coniac si o pancarda pe care a scris ,,Bine ati venit in Danemarca".
Insula a continuat sa fie vizitata de-a lungul anilor de mai multi demnitari danezi si nimeni nu se astepta ca, in anul 2005, o unitate a armatei canadiene sa faca o viztita pe mult ravnita insula. Intr-un gest similar ca cel al Danemarcei, canadienii si-au inaltat steagul cu frunza de artar si au lasat la temelia lui o sticla de whisky.
Astfel, o disputa teritoriala aparent fara miza si purtata pe un ton cat se poate de calm a capatat brusc accente serioase, mai ales ca in schema au intrat si tari precum Rusia, Norvegia si SUA.
Surse: BBC News, Reuters, AP . http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1036952-razboi-rece-propriu-goana-dupa-resursele-polului-nord.htm (http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1036952-razboi-rece-propriu-goana-dupa-resursele-polului-nord.htm)
Citat din: prometeus din 29 Iunie 2008, 07:51:46
Cine are timp poate face un calcul destul de simplu pentru a vedea cu cat ar putea creste nivelulapei in oceane:
"Groenlanda pierde în fiecare an, începând cu 2003, în jur de 100 de miliarde de tone de gheaþã. În situaþia în care s-ar topi toatã calota ei glaciarã, nivelul oceanelor s-ar mãri cu aproximativ ºapte metri, ceea ce ar face ca New Yorkul ºi Londra sã intre sub ape."
.
pai, nus cat de simplu si exact e calculul...probabil ca scenariul asta apocaliptic ar fi valabil daca topirea ar fi brusca.
cu cat a crescut nivelul oceanului planetar din 2003 si pana azi?
Creºterea nivelului oceanului planetar nu este singurul efect major care s-ar putea întâmpla ca urmare a topirii gheþarilor. Existã un altul mult mai devastator - o nouã glaciaþiune .
Este ºtiut faptul cã un rol important în clima de pe glob o au curenþii de aer ºi oceanici din Atlanticul de Nord . Aici Curentul Golfului se întâlneºte cu vânturile reci care vin din Antarctica prin Groenlanda .
(http://img440.imageshack.us/img440/9559/picture2xgl6.jpg)
Astfel întregul sistem de curenþi oceanici ai planetei este conectat la aceastã buclã , careia i se mai spune ºi transportorul oceanic . Cu ajutorul ei cãldura ºi vaporii sunt duse deasupra Europei de Vest .
Topirea gheþarilor ar duce la un surplus uriaº de apã dulce lucru ce ar putea provoca o dereglare a curenþilor oceanici ºi de aer care s-au format ºi s-au stabilizat în timp , odatã cu sfârºitul ultimei glaciaþiuni .
Cu alte cuvinte, aceastã ,,pompã'', reprezentatã de Curentul Atlanticului de Nord, s-ar oprit, iar Europa ar putea avea parte de o glaciaþiune .
Acest fenomen s-a mai întâmplat la sfârºitul ultimei ere glaciare, când topirea gheþarilor din America de Nord a dus la formarea unui uriaº lac de apã dulce pe locul unde azi sunt Marile Lacuri .
La un moment dat, apele acestui lac s-au revãrsat în ocean , prin ceea ce avea sã fie râul St. Lawrence . Aceastã cantitate imensã de apã dulce , a diluat apa sãratã din Atlanticul de Nord , fãcând-o mai uºoarã , ceea ce a dus la oprirea acestui circuit de curenþi oceanici .
Astfel Europa a intrat într-o nouã glaciaþiune care a þinut aproape 1000 de ani .
În concluzie, acest scenariu se poate repeta în cazul în care gheþarii din Groenlanda ºi de la Polul Nord s-ar topi într-un timp foarte scurt .
De-a lungul erelor geologice, Pãmântul a suferit ciclic încãlziri ºi rãciri. Mai apropiat de noi, omul de Neanderthal a reuºit sã se adapteze temperaturilor extrem de scãzute. În schimb, dacã se va ajunge la o nouã glaciaþiune, nu ºtim dacã noi vom supravieþui.
Faptul cã Soarele are un rol important în modificarea temperaturii terestre globale, este demonstrat de urmãtoarea situaþie: între 1645 ºi 1715, a fost înregistrat minimul Maunder. Lipsa de activitate solarã, a coincis cu înregistrarea unor temperaturi mai scãzute pe Pãmânt (Mica Glaciaþiune).
Începând cu anii 1880, emisia din ce în ce mai mare de gaze industriale (clorfluorocarbonaþi), determinã o creºtere a efectului de serã. Efectul de serã este un proces natural care se datoreazã prezenþei în atmosferã a vaporilor de apã, cât ºi a altor molecule, ***** ar fi CO2 ºi NO3.
Dificultatea de a crea un model privind schimbãrile climatice pe termen lung, este determinatã de existenþa unor influenþe directe ºi indirecte, a unor factori ce pot cauza o creºtere a temperaturii, iar alþii o scãdere a acesteia (de exemplu, aerosolii produºi de emisiile vulcanice).
O influenþã directã o are schimbarea în iradianþa totalã solarã, adicã energia primitã în unitatea de timp ºi suprafaþã, la limita superioarã a atmosferei terestre. Ea se modificã cu circa 0,1% de la minimul la maximul ciclului de activitate solarã (11 ani).
Capitolul care se ocupã cu determinarea constantei solare prin observaþii (mãsurãtori) se numeºte actinometrie. Instrumentele utilizate în acest scop poartã denumirea de actinometre.
Cel mai simplu instrument de acest fel este actinometrul lui Pouillet. El este alcãtuit dintr-o cutie cilindricã etanºã de tablã, având una dintre bazele exterioare vopsitã cu negru de fum. În interiorul cutiei se pune apã distilatã ºi rezervorul unui termometru cu mercur, al cãrui tub iese din cutie prin cea de a douã bazã.
La început, instrumentul este protejat de razele solare cu ajutorul unui paravan (ecran) opac. Dupã atingerea echilibrului termic, se citeºte temperatura θ0 (temperatura aerului înconjurãtor).
Apoi, se înlaturã ecranul, se orienteazã baza neagrã perpendicular pe direcþia Soarelui (în acest fel se reduce la minimum aria umbrei lãsate de actinometru).
Dupã un timp t, în care temperatura apei a crescut vizibil, se citeºte temperatura θ1.
Notãm cu S aria bazei înnegrite (cm2 ), cu M masa apei din cutie (grame) ºi cu q constanta solarã. Þinând cont cã energia absorbitã de actinometru prin baza sa în intervalul de timp t este egalã cu variaþia energiei calorice a masei de apã:
S·t·q = M· (θ1- θ0), se obþine:
q = M·(θ1- θ0) / (S·t)
Pentru o determinare foarte precisã, calculul constantei solare este mai complicat, deoarece se þine seama de pierderea de cãldurã din actinometru ºi de absorbþia de cãtre instrument a radiaþiei din atmosferã.
Pânã în anul 1978, iradianþa se mãsura la nivelul solului ºi era consideratã constantã (de aici ºi numele de constanta solarã). Este evident cã mãsurãtorile trebuie efectuate în afara atmosferei terestre. Pentru a ºti exact dacã iradianþa totalã solarã are variaþii ºi pe termen lung, în 1978 a fost lansat primul satelit cu aceastã destinaþie.
În concluzie, pentru a detecta o variaþie a iradianþei pe duratã lungã, este nevoie de un set de date de înaltã precizie, cu o duratã suficient de mare.
O influenþã indirectã o constituie schimbãrile produse în stratul de ozon, datorate, în parte, variaþiei radiaþiei ultraviolete solare, care influenþeazã temperatura troposfericã.
Apoi, variaþia intensitãþii vântului solar, influenþeazã fluxul de radiaþie cosmicã, iar acesta, la rândul lui, poate induce schimbãri în mecanismele de formare a norilor.
Cele 100 de miliarde tone de gheata care se topeste anual in Groenlanda repartizate pe cele 361 de milioane km patrati-suprafata oceanelor,dau o crestere a nivelului oceanelor nesemnificativa,de sub 0,3mm pe an !!
Pentru ca e vorba de apa si pentru a intelege mai exact relatia intre om si natura inconjuratoare:
O ploaie cum a fost cea din zilele trecute poate salva recolta si sa duca la o crestere de pana la un procent a p.i.b.Pentru Romania inseamna doi,trei kilometri cubi de apa.Pentru Europa inseamna cateva zeci de km cubi,ridicati prin evaporarea apei din Oc.Atlantic sau Mediterana,plimbati pe deasupra continentului si apoi transformati din nou in apa prin condensare.Omul nu poate controla acest fenomen care-i asigura supravietuirea si care,intamplator sau nu,se repeta periodic...
Propun sa bagam Polu' in frigider
Cum ramane cu gaura de la polul Nord? Eu cred ca toate oceanele se vor goli in interiorul pamantului pe acolo, si or sa se inece reptilienii ascunsi acolo LOL. (ma scuzati,nu m-am putut abtine).
Citat din: StarDust din 15 Iulie 2008, 21:52:24
Cum ramane cu gaura de la polul Nord? Eu cred ca toate oceanele se vor goli in interiorul pamantului pe acolo, si or sa se inece reptilienii ascunsi acolo LOL. (ma scuzati,nu m-am putut abtine).
he, he, pai asta incercam sa spun si eu cu ceva vreme in urma, ca se cam topeste calota de gheata de la polul n. si daca apa o sa fie suficient de limpede o sa se vada submarinele rusilor si ale americanilor :-D