Forum RUFOn

Subiectul acesta a fost deschis pentru stiri legate numai de USA si aliatii sai la fel ca si cel precedent Ordinea mondiala din spatele Uralilor

Acord militar de 30 de miliarde de dolari intre SUA si Israel

Statele Unite si Israelul au semnat ieri un acord care prevede ca Washingtonul va furniza Israelului ajutor militar in valoare de 30 miliarde de dolari in urmatorii zece ani, in crestere cu 25 % fata de anii anteriori, relateaza Reuters.


La ceremonia de semnare a documentului, la Ierusalim, subsecretarul de stat Nicholas Burns a promis ca Statele Unite vor ajuta Israelul sa-si mentina avantajul militar pe care il are asupa inamicilor din regiune. "Nu mai este nevoie sa spunem, avand in vedere situatia, faptul ca se afla intr-o regiune foarte violenta, instabila, starea sa din punct de vedere militar ne intereseaza si ne asumam un angajament", a spous Burns. "Cred ca acest principiu guverneaza tot ceea ce am facut si acordul pe care il semnam astazi", a adaugat Burns.

Statele Unite considera "ca 30 de miliarde de dolari constituie o investitie in pace, in pace pe termen lung", a subliniat el.

Administratia Bush a anuntat luna trecuta ca va oferi armament in valoare de 20 miliarde de dolari Arabiei Saudite si altor state din Golf in urmatorii zece ani. Egiptul va primi 13 miliarde de dolari asistenta militara, suma similara cu nivelul din prezent, informeaza NewsIn.

Asistenta militara urmareste sublinierea in fata natiunilor sunnite musulmane din Golf a angajamentului Washingtonului fata de regiune, in pofida problemelor sale din Irak, precum si sa le consolideze pozitia in fata influentei tot mai mari a Iranului siit in zona.


P.S
2 topicuri in care lumea sa discute despre cele 2 puteri mondiale  nush asta e parerea mea

Statele europene cu trupe in Irak si Afganistan, expuse atentatelor

Seif al-Islam, fiul liderului libian Mouammar Khadafi, a avertizat statele europene care au misiuni militare in Irak si Afganistan cu privire la riscul inevitabil al unor atacuri teroriste comise de extremisti islamisti, informeaza site-ul Novinite.com si Mediafax.
"Singura solutie pentru combaterea radicalismului este retragerea rapida a trupelor occidentale din Irak si Afganistan, precum si solutionarea problemei palestiniene", a declarat Seif al-Islam, citat de agentia austriaca APA.

El a facut aceste declaratii in Austria, unde efectueaza o vizita la invitatia lui Joerg Haider, fostul lider al Partidului Libertatii (de dreapta). Seif al-Islam a precizat ca inclusiv ofertele de asistenta economica si umanitara pot expune natiunile occidentale la atacuri din partea extremistilor.
Al-Islam a apreciat ca radicalismul islamic invadeaza Europa prin recrutarea tinerilor musulmani, care sunt receptivi la mesajul militantilor.
Bulgaria are o unitate necombatanta formata din 154 de soldati, care asigura securitatea taberei de refugiati de la Ashraf, situata la 60 de kilometri nord de Bagdad. Dintre cei 400 de soldati din Afganistan, o parte actioneaza la Kabul, iar ceilalti asigura securitatea aeroportului din Kandahar.

(http://www.romanialibera.ro/foto/104/103935/art_103935_1.jpg)
Si Romania are militari in Afganistan si Irak

Israelul ºi Siria aºteaptã un nou rãzboi

Turcia mediazã între cele douã pãrþi, de pe poziþii diferite de ale SUA.

Deºi oficialii de la Ierusalim ºi Damasc contestã pregãtirile pentru un nou rãzboi, conflictul regional de anul trecut din Liban ar putea fi reluat pe Înãlþimile Golan.

ªi în Siria, ºi în Israel se vãd pregãtiri militare. Dupã pierderile armatei israeliene din timpul campaniei împotriva miliþiilor prosiriene ºi proiraniane Hizbullah în sudul Libanului, rezerviºtii evrei executã antrenamente ºi mai intense. Damascul le-ar putea interpreta ca pregãtiri de rãzboi – deºi premierul Ehud Olmert a anunþat "o varã calmã, o toamnã calmã ºi o primãvarã calmã".

Invers, existã speculaþii cã Siria ar putea lansa un atac limitat pentru a forþa Israelul sã revinã la tratativele întrerupte în 2000 – colporteazã ºi "The Economist". Mai concret, Damascul a construit un amplasament pentru rachete cu razã lungã în partea sirianã a Înãlþimilor Golan, chiar lângã zona demilitarizatã patrulatã de trupele ONU de menþinere a pãcii – Damascul îl defineºte ca gestul de apãrare împotriva unui atac israelian.

Tensiuni istorice

Liderii ambelor state îºi asigurã cetãþenii ºi vecinii cã nu intenþioneazã sã plece la rãzboi – dar cã sunt bine pregãtiþi pentru el! Cu ani de ajutoare militare americane în spate, Israelul este mult mai bine pregãtit pentru un conflict convenþional cu Siria decât este aceasta. Conflictul ar putea fi purtat însã cu armele unei gherile sprijinite de armatã, potrivit lecþiei învãþate în Liban.
Oricum, Siria se aflã în stare de rãzboi cu Israelul încã din 1948; stare agravatã în 1967, când Israelul a capturat podiºul strategic Golan. Discuþiile de pace s-au oprit în 2000, când sirienii au cerut retragerea completã a israelienilor de pe Înãlþimile Golan, în timp ce statul israelian a pus înainte de toate normalizarea relaþiilor de securitate. Acum, liderii de la Damasc spun cã sirienii nu vor rãzboi, dar cã nu vor accepta niciodatã sã renunþe la pãmânturile care le-au fost ocupate.

Ankara, pe fir

Din vorbã în vorbã se poate ajunge la rãzboi, întrucât unele profeþii se autoadeveresc. La fel, din vorbã în vorbã, poate fi evitat. Jurnalul israelian "Ha'aretz" transmite cã oficiali turci sunt implicaþi în lansarea unor noi negocieri de pace între Siria ºi Israel. Diplomaþii Ankarei cred cã un acord între Damasc ºi Ierusalim este mai uºor de obþinut decât unul între evrei ºi palestinieni. Potrivit "Ha'aretz", diplomaþia turcã vede tensiunile dintre Siria ºi Israel drept o simplã disputã pentru controlul unor teritorii, în timp ce conflictul dintre israelieni ºi palestinieni este o problemã regionalã multinaþionalã, una panarabã, a refugiaþilor, ºi una religioasã, ajurisdicþiei asupra unor locuri sfinte.

În context, Turcia se opune politicii SUA de izolare a Siriei, Iranului ºi a Hamas – care forjeazã deja o alianþã împotriva intereselor moderate. Ca urmare, Ankara menþine contactul cu Hamas ºi considerã diferenþele între Siria ºi Iran faþã de statul palestinian, Liban sau pacea cu Israelul.

Inca o dezertare din tabara Bush

Purtatorul de cuvint al Casei Albe, Tony Snow, si-a anuntat demisia, completind astfel lista apropiatilor presedintelui Bush care il parasesc inainte de terminarea mandatului.

Tony Snow, numit purtator de cuvint in aprilie 2006, a anuntat ca isi va parasi postul din motive financiare. Snow s-a alaturat echipei lui George W. Bush venind de la postul de televiziune Fox News, unde cistiga mult mai mult decit in calitate de angajat al administratiei prezidentiale. ,,Am spus de la bun inceput ca nu voi putea ramine pina la final, dar motivul principal este cel financiar", a declarat Snow. ,,Am spus ca, atunci cind mi se vor termina banii, va trebui sa plec". Potrivit cotidianului "Washington Post", Tony Snow cistiga acum 168.000 de dolari pe an ca purtator de cuvint prezidential.

In acelasi timp, doctorii au constatat in martie o recidiva a cancerului de colon de care sufera Snow, care s-ar fi intins la ficat, ceea ce l-a obligat sa faca sedinte de chimioterapie. In declaratii recente, acesta a spus insa ca starea sa de sanatate s-a stabilizat.

Anuntul lui Tony Snow vine la doar citeva zile dupa ce unul dintre cei mai apropiati consilieri ai presedintelui american, Karl Rove, a anuntat la rindul sau ca se retrage la finele acestei luni.

Functionarii publici fac mari sacrificii financiare pentru a ramine in apropierea puterii. Rove, de pilda, va putea intra acum in circuitul de conferinte publice si consultanta care ofera recompense financiare incomparabil mai consistente, sau, istoric amator pasionat, va putea lansa o carte despre anii (aproape 30) petrecuti alaturi de Bush.

Nu este neobisnuit ca o parte dintre angajatii de la Casa Alba sa isi paraseasca functiile inainte de finalul unei presedintii care dureaza doua mandate. Recent, in special dupa ce democratii au preluat controlul Congresului, George W. Bush a ramas si fara consilierul Dan Bartlett, fara directorul de bugete Rob Portman, directorul pentru initiative strategice Peter Wehner, directorul politic Sara Taylor, adjunctii consilierului pentru securitate nationala J.D. Crouch si Meghan O'Sullivan. Intr-un moment in care aparent nimic nu mai poate salva imaginea dezastruoasa a presedintiei Bush, aceste ,,dezertari" nu ajuta insa cu nimic moralul echipei de la Casa Alba.

Seful de personal Josh Bolten i-a anuntat insa pe ocupantii posturilor esentiale de la Casa Alba ca trebuie sa demisioneze in aceasta toamna daca nu intentioneaza sa ramina alaturi de presedinte pina la finalul mandatului acestuia, in ianuarie 2009.

Tony Snow are 52 de ani si a intrat in echipa prezidentiala intr-un moment in care George W. Bush era tinta unor atacuri din ce in ce mai numeroase din cauza razboiului din Irak. Posibilul sau inlocuitor este Dana Perino, adjuncta acestuia. Perino a refuzat sa comenteze insa speculatiile.

(http://cotidianul.ro/fileadmin/2007/August/ed666/22main.jpg)
Dupa Karl Rove (stinga), un alt membru
al administratiei de la
Casa Alba isi paraseste postul

Americanii asteapta inca un 11 septembrie

Mai mult de 80 % dintre cei mai apreciati experti americani din domeniul politicii externe se asteapta ca in urmatorii zece ani sa aiba loc un alt atac de proportiile celui din 11 septembrie 2001, se arata in studiu ,,Terrorism Index", publicat in revista ,,Foreign Policy" si citat de Reuters.

Majoritatea celor 108 experti chestionati de revista Foreign Policy si de Centrul pentru Progres American au spus ca se asteapta la un alt atac de proportiile celui din 11 septembrie in urmatorii zece ani, in pofida unor imbunatatiri substantiale in Statele Unite in ceea ce priveste securitatea, fortele de ordine si agentiile de informatii, informeaza NewsIn.

Expertii cred ca in prezent lumea este un loc mai periculos pentru americani decat in urma cu sase luni, in special din cauza razboiului din Irak si a unui esec inregistrat in razboiul Statelor Unite impotriva terorismului. O proportie de 91% dintre ei sunt de parere ca lumea a devenit mai periculoasa pentru americani si pentru Statele Unite, ceea ce reprezinta o crestere cu 10 procente fata de rezultatele unui studiu similar realizat in februarie.

In urmatorii zece ani, Orientul Mijlociu va continua sa fie afectat de consecintele negative ale razboiului din Irak, in special prin acutizarea tensiunilor dintre sunnitii si siitii din regiune, au prognozat 58% dintre experti. Drept rezultat, dicatorii arabi vor fi descurajati sa-si continue reformele politice, sunt de parere 35% dintre experti.

Numai 3% dintre persoanele chestionate mai cred ca Statele Unite isi vor atinge obiectivul de a transforma Irakul intr-un exemplu de democratie in urmatorii zece ani.

Datele apar in numarul din septembrie/octombrie al revistei Foreign Policy, editata de institutul Carnegie Endowment for International Peace, in studiul intitulat Terrorism Index. Sondajul a fost realizat in perioada 23 mai-26 iunie, iar esantionul ales a inclus atat democrati, cat si republicani, atat fosti oficiali cu rang inalt in administratie, cat si actuali demnitari - inclusiv secretarul de stat si consilierul Casei Albe pentru securitate nationala -, precum si comandanti ai armatei americane.

Principalele tari care pot aduce provocari majore politicii americane de securitate, intrucat foarte probabil vor deveni fiefuri ale al-Qaida, sunt, potrivit expertilor, Pakistanul (35%), Irakul (22%), Somalia (11%), Sudanul (8%) si Afganistanul (7%).

La intrebarea care tari ar putea transfera cel mai probabil tehnologie nucleara teroristilor, in urmatorii trei-cinci ani, 74% dintre experti au raspuns ca Pakistanul, 42% Coreea de Nord, 38% Rusia, 31% Iranul si 5% Statele Unite.

Expertii apreciaza ca dintre aliatii Statelor Unite cei care servesc cel mai putin intereselor americane de securitate nationala sunt Rusia (34%), Pakistanul (22%), Arabia Saudita (17%), Israelul (14%), Mexicul si Egiptul (5%).

Studiul arata ca mai mult de jumatate dintre experti nu sunt de acord cu politica presedintelui George W. Bush de a creste numarul militarilor din Irak ca strategie de stabilizare a Bagdadului, apreciind ca planul a adus prejudicii securitatii nationale a Statelor Unite. In conditiile in care Congresul si Casa Alba asteapta la 15 septembrie un raport-cheie de evaluare a situatiei din Irak, 53% dintre expertii chestionati de Foreign Policy au spus ca se opun consolidarii prezentei american din Irak, ceea ce reprezinta o crestere cu 22% fata de momentul anuntarii strategiei, la inceputul acestui an.

Presedintele George W. Bush a decis in ianuarie desfasurarea a 30.000 de soldati suplemntari in si in jurul Bagdadului pentru a pune capat violentelor interconfesionale, in ideea realizarii reconcilierii politice intre sunniti, siiti si kurzi. Strategia a fost anuntata la inceputul anului, dar efectivele din teren au fost complete abia la mijlocul lunii iunie.

Ambasadorul american in Irak, Ryan Crocker si comandantul fortelor americane din Irak, generalul David Petraeus, urmeaza sa prezinte Congresului, luna viitoare, un raport privitor la progresele din Irak, care s-ar putea dovedi vital pentru decizia unei eventuale retrageri a trupelor. Democratii si unii republicani din Congres sunt de parere ca este timpul ca soldatii americani sa fie adusi acasa.
Sapte din zece experti chestionati de Foreign Policy au spus ca sprijina o redesfasurare a fortelor americane din Irak. Un numar mai mare de experti decat in cazul studiilor similare precedente sunt de parere ca razboiul este principala cauza a ceea ce ei cred ca este deja un esec al razboiului global impotriva terorismului.

Guvernul britanic ascunde numãrul victimelor din Afganistan

Retragerea ultimilor 5.500 de militari din sudul Irakului ar putea fi urmatã de trimiterea a încã 2.500 de soldaþi în Afganistan

Ministerul Apãrãrii de la Londra (MoD) nu vrea sã recunoascã în faþa publicului câþi militari sunt rãniþi zi de zi în Afganistan, ascunzând amploarea unui veritabil ,,dezastru", de teamã ca britanicii sã nu cearã cu ºi mai mare vehemenþã retragerea trupelor.

Potrivit The Daily Telegraph, surse militare de pe front afirmã cã, din cei 1.500 de militari care luptã în prima linie (incluºi în contingentul general de 7.000 militari), cel puþin 700 au fost rãniþi din aprilie pânã acum. În paralel, din statisticile oficiale ale MoD ar rezulta un numãr mai mic. Instituþia refuzã sã ofere numãrul exact al rãniþilor, inclusiv atunci când trimite rãspunsuri la numeroasele interpelãri pe aceastã temã ale parlamentarilor.
<A TARGET="_top" HREF="http://ad.ro.doubleclick.net/click%3Bh=v8/35b5/3/0/%2a/n%3B122932395%3B0-0%3B0%3B13951114%3B4307-300/250%3B22174620/22192510/1%3B%3B%7Esscs%3D%3fhttp://www.go4it.ro"><IMG SRC="http://m.de.2mdn.net/1297618/300x250_blank.GIF" BORDER=0></A>

Guvernul de la Londra continuã sã inducã în eroare opinia publicã, atât timp cât anunþã un numãr mediu de trei rãniþi la fiecare militar decedat, de parcã britanicii ar fi niºte ,,supraoameni". Deºi luptã în aceleaºi condiþii, americanii recunosc cã, la fiecare soldat ucis, circa alþi nouã sunt rãniþi. Doar cã numai actualul contingent american din Afganistan are 23.000 militari, dupã ce SUA au rotit mai multe contingente, pe când MoD a folosit din 2001 un total de numai 25.000 oameni.

Pentru cã aceiaºi ºi aceiaºi oameni au luptat în Afganistan de ºase ani încoace, aproape unul din doi britanici a fost rãnit (suferind plãgi de la gloanþe ºi exploziile bombelor, arsuri sau tãieturi) ori s-a confruntat cu o problemã de sãnãtate (insolaþie sau diaree) cauzatã de condiþiile de trai. În multe situaþii, ,,soldaþii au fost peticiþi, timiºi înapoi în prima linie ºi nu apar în statisticile privind pierderile", scrie The Observer. Oficial, ºeful de Stat Major al Armatei britanice, generalul Richard Dannatt, a recunoscut acelaºi lucru, zilele trecute, în termeni mai diplomatici. El a spus cã militarii sunt ,,suprasolicitaþi", cã prea puþine efective au prea multe misiuni ºi cã, din pãcate, publicul de acasã nu înþelege ce cautã Marea Britanie în Afganistan, unde ar avea o misiune fundamentalã pentru asigurarea stabilitãþii acestei þãri.

Dar orice explicaþii ale militarilor ºi politicienilor (de genul ,,suntem aici la invitaþia unui guvern ales democratic") pãlesc în faþa nemulþumirii populare vizavi de creºterea pierderilor din Afganistan. Cu atât mai greu îi va fi Guvernului britanic, în aceste condiþii, sã explice de ce intenþioneazã sã transfere circa 2.500 militari în Afganistan, dupã retragerea ºi a ultimului contingent (5.500 soldaþi) din Irak. Deºi americanii sunt nemulþumiþi de retragerea britanicã, iar ºiiþii din sudul Irakului se bucurã cã ,,britanicii pleacã învinºi", Londra vrea sã-ºi spele onoarea dovedind cã poate sã-ºi menþinã angajamentul în Afganistan.

(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3929/886482/1/brit-fight-1.jpg?width=800&height=600)
Guvernul britanic ascunde numãrul victimelor din Afganistan

Guvernator irakian, ucis intr-un atac cu bomba

Guvernatorul siit al provinciei Muthana, din sudul Irakului, a fost ucis intr-un atac cu bomba.

Provincia este una dintre cele trei predate de armata britanica fortelor de securitate irakiene.

Dupa cum noteaza corespondentii BBC, acest ultim atac ridica semne de indoiala cu privire la succesul operatiunilor initiate de trupele britanice in sudul Irakului.

Pozitia oficiala a guvernului britanic este ca in sudul Irakului au fost inregistrate progrese si ca, atunci cand conditiile vor fi propice, ultima provincie aflata sub controlul armatei britanice va fi predata fortelor de securitate irakiene.

Oficialii britanici nu pretind ca sudul Irakului este democratic si secular, dar argumenteaza ca astfel de obiective nici nu puteau fi atinse.

Situatie delicata a trupelor britanice din Irak

Surse din randul ofiterilor britanici de rang inalt citati de corespondenti ai BBC sustin insa ca fortele britanice sunt nerabdatoare sa paraseasca sudul Irakului, considerand ca prezenta militarilor britanici mai mult dauneaza decat ajuta.

Mai mult, in Statele Unite exista voci care sustin ca britanicii au pierdut Basra si ca vor parasi Irakul infranti de gruparile de insurgenti siiti sprijinite de Iran.

Pentru comandantii britanici, un astfel de verdict este prea aspru.

Ei spun ca actele violente din sudul Irakului nu se datoreaza insurgentei, ci luptei pentru putere dintre diversele factiuni siite.

Ziarul britanic Sunday Times scrie ca, luna viitoare, trupele britanice vor parasi baza militara amenajata in fosta resedinta de vara a lui Saddam Hussein din Basra, urmand a fi desfasurate in apropierea aeroportului din zona, unde vor astepta semnalul de plecare.

Totusi, potrivit asigurarilor date recent de premierul Gordon Brown, nu va fi luata nici o decizie cu privire la retragerea propriu-zisa pana luna viitoare, cand generalul Petraeus, comandantul armatei americane in Irak, va prezenta Congresului un raport cu privire la stadiul operatiunilor militare din Irak.

Sursa: BBC, 21 August 2007

Kosovo aduce razboiul in Europa

International Crisis Group: UE trebuie sa sustina independenta

Europa risca un nou "conflict sangeros" daca Uniunea Europeana nu conduce provincia Kosovo pe calea independentei, a apreciat ieri organizatia International Crisis Group (ICG), transmite Mediafax. "UE are o bomba cu intarziere in propria curte. Cu cat mai repede UE, sau o majoritatea semificativa a membrilor sai, se declara dispusa sa sustina independenta provinciei Kosovo, cu atat mai mari vor fi sansele de prevenire a dezastrului", a declarat Alexander Anderson, director al ICG in Kosovo.

Rolul UE

Noul raport al ICG, organizatie cu sediul la Bruxelles, formata in special din fosti oficiali americani de rang inalt, este publicat la scurt timp dupa ce trei diplomati (un american, un german si un rus) au primit ca misiune gasirea unei solutii. Dupa incheierea misiunii, programata sa dureze 120 de zile, cei trei diplomati trebuie sa prezinte un raport secretarului general al ONU, Ban Ki-moon. "Este putin probabil ca aceasta misiune sa reuseasca", apreciaza ICG, subliniind ca pozitia oficialilor din Kosovo, care cer independenta, si cea a Serbiei, care o refuza, raman diametral opuse.

"In aceasta ultima incercare UE este cheia", apreciaza ICG, subliniind ca planul mediatorului ONU, Martti Ahtisaari, care preconizeaza o independenta sub supravegere internationala a provinciei Kosovo, trebuie aplicat. "Uniunea Europeana si Statele Unite trebuie sa mentina integritatea propunerilor lui Ahtisaari", subliniaza ICG, recomandand Bruxellesului, Washingtonului si Aliantei Nord-Atlantice sa o puna in pratica inca de la incheierea misiunii echipei de diplomati, daca oficialii din Kosovo si cei sarbi nu ajung la nici un compromis.

Astfel, "in aprilie sau mai, Kosovo ar fi independent, sub supravegherea Uniunii Europene si a NATO", apreciaza ICG.

Sarbii acuza: stat creat de NATO

Echipa de negociatori, ce va reprezenta Serbia la ceea ce se spera a fi runda de negocieri finala in problema Kosovo, ce va avea loc la 30 august la Viena, va fi formata foarte curand, a declarat purtatorul de cuvant al Partidului Democrat Sarb, Branislav Ristivojevic, informeaza Rompres. "Asteptam ca troika diplomatica pentru Kosovo sa ne ofere informatii referitoare la formatul negocierilor, dupa care noi vom alcatui echipa de negociatori in conformitate cu cerintele diplomatilor internationali", a afirmat Ristivojevic intr-o conferinta de presa.

Acesta a reiterat faptul ca NATO incearca constituirea unui stat militar in regiunea Kosovo-Metohia, urmand ca autoritatea civila sa nu aiba nici un control in aceasta zona. "Toata lumea ar trebui sa accepte faptul ca, exact ca atunci cand tara noastra a fost bombardata in mod brutal timp de 78 de zile in 1999 de trupele Aliantei

Nord-Atlantice, prin planul lui Martti Ahtissari se urmareste crearea unui stat militar in Kosovo, trupele NATO fiind localizate acum pe teritoriul provinciei noastre din sud", a afirmat Branislav Ristivojevic. Subliniind ca nici un punct al planului lui Ahtisaari nu precizeaza durata misiunii fortelor armate NATO pe teritoriul provinciei separatiste, Ristivojevic a subliniat ca, pentru prima data in istorie, o putere militara incearca sa intemeieze un stat.

(http://www.ziua.net/pics/2007/08/22/1187723308.jpg)
Troika pentru Kosovo: trimisul UE, Wolfgang Ischinger (stanga), reprezentantul Rusiei, Alexander Botan Harcenko (centru) si cel al SUA, Frank Wiesner (dreapta)

CIA lanseaza chatul pentru spioni

CIA va inaugura in curind A-Space, un program online destinat exclusiv agentilor, pentru o comunicare mai eficienta in cadrul organizatiei.

A-Space este un program creat special pentru a creste eficienta comunicarii dintre agentii CIA. Oficialii sint de parere ca un loc de intilnire virtual va permite angajatilor sa analizeze informatiile mai eficient, relateaza publicatia ,,Financial Times".

Unii agenti s-au temut ca un astfel de proiect, de tipul bine cunoscutelor programe online Facebook si MySpace, le-ar putea afecta eventualele misiuni sub acoperire. De aceea, oficialii au ales ca includerea in A-Space sa fie optionala. A-Space va fi lansat in decembrie si va dispune de tot felul de facilitati care vor veni in ajutorul angajatilor CIA.

Mike Wertheimer, un oficial din cadrul Departamentului National de Informatii, a declarat pentru ,,Financial Times" ca noua infrastructura va ajuta la rezolvarea multor probleme de comunicare din interiorul serviciilor de spionaj.

,,Nu pot trimite un mail si nici nu pot avea convorbiri telefonice in siguranta cu o mare parte dintre angajati din cauza procedurilor de securitate. Sintem dispusi sa adoptam metode care nu au mai fost incercate vreodata", e de parere Mike Wertheimer.

De asemenea, acesta a adaugat ca atacurile din 11 septembrie 2001 probabil ca n-ar mai fi avut loc daca unii agenti nu ar fi fost atit de reticenti la ideea de comunicare, facind referire la un raport elaborat recent de CIA impotriva fostului sau director George Tenet. Acesta a fost acuzat ca nu a reusit sa elaboreze la timp o strategie competenta in lupta impotriva organizatiilor teroriste care sa previna evenimentele din 11 septembrie.

Departamentul National de Informatii opereaza deja cu un sistem online de transmitere a informatiilor de tipul definitiilor enciclopedice destinate exclusiv membrilor departamentului. Chiar la inceputul acestui an, CIA s-a folosit de Facebook, programul care de altfel a inspirat proiectul A-Space, pentru a face cunoscute ofertele de angajare din cadrul organizatiei.

Americanii fac interceptari audio fara mandat

Serviciile americane de informatii urmaresc mii de apeluri telefonice din strainatate, ale caror conexiuni trec prin SUA, dar intercepteaza apelurile a mai putin de 100 de persoane pe teritoriul american, a declarat directorul comunitatii de informatii, Mike McConnell, citat de AFP.

Declaratiile lui McConnell au fost publicate miercuri pe site-ul cotidianului "El Paso Times", la scurt timp dupa ce Congresul a votat o lege care autorizeaza Guvernul american sa intercepteze, fara mandat judecatoresc, apeluri telefonice intre destinatii aflate in strainatate.

McConnell a insistat asupra faptului ca serviciile de informatii trebuie sa obtina mandate judecatoresti atunci cand unul dintre cei implicati in convorbire se afla pe teritoriul american.

           Usa isi cam face de cap ca de obicei....oricum acum cred ca am  revenit la razboiul  rece :-D O  sa  detailez mai tarziu....

SUA identifica o noua amenintare: Venezuela

"Statele invecinate cu Venezuela ar trebui sa fie pregatite sa raspunda posibilei amenintari pe care ar reprezenta-o sporirea capacitatii militare a acestei tari", a declarat un oficial american, citat de Reuters.

Presedintele venezuelean Hugo Chavez, un opozant ferm al Washingtonului, a provocat nemultumirea Statelor Unite dupa ce a cheltuit miliarde de dolari pentru achizitionarea de avioane rusesti, elicoptere de atac si mitraliere Kalasnikov. Bush sustine ca planurile lui Chavez de a construi fabrici de armament da nastere la temeri cu privire la posibila destinatie a armelor, care pot ajunge la gherilele din Columbia.

"Se pare ca o consolidare de acest tip nu corespunde prea mult cu realitatea din acel teritoriu", a declarat subsecretarul american al Apararii pentru probleme legate de emisfera vestica, Stephen Johnson, intr-o vizita facuta la Bogota. ,,Efectul este a intimida statele invecinate, (...) iar democratiile din regiune trebuie sa fie capabile sa reactioneze la acest lucru in sensul reducerii unei astfel de amenintari", a explicat Johnson. El sugereaza, de asemenea, ca prima linie de aparare ar trebui sa fie diplomatia si colaborarea cu Organizatia Statelor Americane, de pilda.

Chavez sustine ca a dispus instruirea fortelor armate pentru a contracara un posibil atac din partea SUA si a precizat ca armamentul a fost necesar pentru modernizarea fortelor armate venezuelene. El ar dori o alianta regionala care sa contracareze politicile externe si comerciale ale Statelor Unite. Oficialii americani si criticii il considera insa un dictator care a subminat democratia din Venezuela.

In acest timp, Columbia este cel mai puternic aliat al Washingtonului, intr-o regiune in care liderii de stanga precum Chavez au castigat teren. Presedintele Alvaro Uribe a primit ajutoare de miliarde de dolari din partea SUA, pentru a lupta impotriva rebelilor de stanga si traficului de droguri care alimenteaza razboiul.

Retragerea din Irak castiga teren

Presedintele american George W. Bush pare sa fi pierdut un sustinator crucial al razboiului din Irak, chiar din propria sa tabara - cea a republicanilor.



Senatorul John Warner, seful Comitetului Fortelor Armate din Senat, revenit recent dintr-o vizita in Irak, i-a recomandat joi seara sefului Casei Albe sa inceapa retragerea trupelor de pe teritoriul irakian pana la Craciun, releva ,,The Times". Influentul politician, a carui opinie cantareste greu cand vine vorba despre operatiunile din teatrul de razboi, a luat Washingtonul prin surprindere cand i-a cerut lui Bush sa anunte retragerea la 15 septembrie.

,,Ii spun cu respect presedintelui: alegeti orice numar din cei 160.000 de militari americani detasati in Irak, sa spunem 5.000 dintre ei, care sa revina in tara la familii nu mai tarziu de Craciunul acesta", a afirmat senatorul Warner.

Pe de alta parte insa, un raport al agentiilor americane de informatii a concluzionat ca executivul irakian este ,,incapabil sa guverneze eficient" si ,,va deveni din ce in ce mai slab in sase pana la 12 luni". De asemenea, se asteapta ca retragerea din Irak sa fie sustinuta si de seful Statului Major al armatei SUA, relateaza ,,Los Angeles Times".

Generalul Peter Pace, al carui mandat va expira la sfarsitul lui septembrie, ar urma sa declare ca mentinerea a peste 100.000 de militari in Irak pe parcursul anului viitor va suprasolicita armata si ii va compromite capacitatea de a raspunde altor amenintari.

Douã atentate în Þara Bascilor

Doi membri ai Gãrzii Civile spaniole au fost uºor rãniþi în aceastã dimineaþã în Þara Bascilor, în explozia unei furgonete-capcanã în faþa cazãrmii din Durango. Atentatul ce pare a purta marca ETA a fost urmat de explozia unui alt vehicul, într-o localitate învecinatã, anunþã AFP. Atentatul nu a fost revendicat deocamdatã.

Explozia s-a produs la ora 03.30 (04.30, ora României), a informat serviciul de asistenþã rutierã din Þara Bascilor, DYA. "Am fost alertaþi telefonic cã s-a produs o explozie soldatã cu doi rãniþi uºor în rândul gãrzilor civile", a declarat un angajat DYA.

Un alt vehicul a explodat dupã circa o orã în localitatea învecinatã Amorebieta, fãrã sã se înregistreze victime, a anunþat poliþia.

Purtãtorul de cuvânt al DYA a subliniat cã organismul nu a fost alertat de ETA, care de obicei emite avertismente atunci când urmeazã sã comitã atentate, dorind sã nu existe morþi.

             baguvix ,  m-ai zapacit cu stirile astea :-D spune-mi te rog, crezi ca va fi al -iv-lea war?

posibil  :lol: :lol:

Geopolitica, F.D. Roosevelt si Noua Ordine Mondiala

"Scrisoarea catre Zabrousky", din 20 februarie 1943 - publicata de "Le Figaro" in 7 februarie 1952 - reprezinta un document secret, care nu ar fi trebuit sa ajunga niciodata la cunostinta opiniei publice. Presedintele american, Franklin Delano Roosevelt, il instructeaza in scrisoare pe unul dintre mesagerii sai confidentiali - care pleca la Moscova pentru a se intalni cu Stalin - cu propunerile pe care Noua Ordine Mondiala le facea URSS privind geopolitica sferelor de influenta postbelice. Suntem, asadar, in februarie 1943, si aliatii dezbat problemele postbelice. Mai mult, inainte de Teheran, Yalta, Potsdam, presedintele Roosevelt ii propunea lui Stalin o impartire geopolitica a Lumii, si nu doar a Europei.

Puterea financiara din spatele puterii politice

Sprijinirea de catre institutiile Noii Ordini Mondiale si de catre bancherii internationali de pe Wall Street a statului sovietic si a naturii sale totalitare, monopoliste, transpare cu precizie din documentele intalnirilor de la Teheran (1943), de la Yalta (1944) si ale celei postbelice de la Potsdam (1945), dintre SUA, Marea Britanie si URSS.

Timp de aproape 60 de ani, despre aceste intalniri s-au scris, credem, biblioteci intregi de carti, studii si articole, care au dezbatut reuniunile celor "Trei Mari Puteri" .

Concluzia generala a acestui efort publicistic remarcabil a fost insa una absolut derizorie: s-a explicat ca Stalin, dand dovada de o fermitate de "otel" si smecherie, i-a pacalit pe Franklin Delano Roosevelt, deja grav bolnav, si pe Winston Churchill, care juca rolul de "vioara a doua" a partenerului american.

Cu rare exceptii, aceste studii despre cele trei conferinte ignora "a patra Putere"- si cea mai mare - care a stat in spatele celor trei la Teheran, Yalta si Potsdam: puterea banilor, a Noii Ordini Mondiale si a bancherilor internationali. Cei care finantau de peste 150 de ani toate conflictele mondiale, le stabileau durata, decideau invingatorii si invinsii, dar si clauzele tratatelor de pace.

In 1770, Sir William Pitt, vorbind in Camera Comunelor a spus: "In spatele tronului exista ceva mult mai puternic decat Regele insusi". El a consacrat astfel expresia "puterea din spatele tronului". Asta insemna puterea bancherilor internationali. Cei care finantau toate proiectele militare si politice ale Imperiului Britanic.

In 1844, stralucitul om de stat britanic, Benjamin Disraeli, a scris in "Coningsby": "Lumea este guvernata, in realitate, de cu totul alti oameni decat isi imagineaza cei care nu pot privi in spatele cortinei."

Curtis B. Dall, ginerele presedintelui american Franklin Delano Roosevelt, reproduce opinia lui Felix Frankfurter, procuror la Curtea Suprema a Statelor Unite: "Adevaratii conducatori de la Washington sunt, de fapt, invizibili. Ei isi exercita puterea in spatele cortinei". (Curtis B. Dall, FRD: "My Exploited Father-in-Low", Washington, Action Associated, 1970, p. 67)

Cel mai bine, insa, a exprimat forta bancherilor internationali presedintele american Franklin Delano Roosevelt, cel care a fost atat de aproape de Noua Ordine Mondiala si de planurile acesteia de reimpartire a lumii si a sferelor de influenta dupa razboi. Intr-o scrisoare adresata unui partener, la 21 noiembrie 1933, Franklin Delano Roosevelt recunoaste: "Adevarul adevarat este, cum stim amandoi, ca bancherii din marile orase au condus guvernul american inca din vremea lui Andrew Jackson". Dupa care adauga: "In politica nimic nu se intampla accidental. Daca se intampla ceva, poti sa pui pariu ca asa s-a planificat".

Teoria razboaielor profitabile

La Yalta, Statele Unite si Marea Britanie i-au oferit lui Stalin Europa pana la Elba. In realitate, in spatele propunerilor avansate cu generozitate de Washington si Londra stateau bancherii internationali de pe Wall Street si Noua Ordine Mondiala. Fapt eludat constant, poate si din secretomania de care acestia s-au inconjurat in permanenta.

La prima vedere, pare cel putin ciudata ipoteza ca marea finanta internationala ar fi nutrit vreo simpatie pentru Moscova comunista. Si totusi, este deja bine documentat faptul ca revolutia bolsevica fusese generos sponsorizata din Occident.

Unii istorici merg mai departe si afirma ca infiintarea imperiului rosu a fost un urias experiment infaptuit de Noua Ordine Mondiala. A fost astfel creat primul stat global - totalitar si monopolist: Rusia Sovietica (devenita din 1922, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste). Adeptii acestei teorii sustin ca marea finanta internationala este adevaratul papusar din culisele istoriei moderne. Un papusar care a urmarit cu tenacitate polarizarea taberelor si perpetuarea conflictelor - atat de propice pentru afaceri.

La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, era planificata extinderea URSS si aducerea experimentului comunist pana la Elba, in Germania. Tara care a fost ulterior divizata, prin acordul si in beneficiul puterilor care, la sfarsitul conflagratiei, devenisera factori e decizie pe mapamond.

In felul acesta se puneau bazele unui conflict de proportii uriase, al treilea razboi mondial, Razboiul Rece, care a izbucnit in 1946, si a durat pana in 1991, la destramarea Uniunii Sovietice. Caracterizat de confruntarea ideologica binecunoscuta si, mai ales, de celebra "cursa a inarmarilor". Finantata generos cu banii Wall Street-ului. Care, desigur, si-a recuperat investitia, cu un profit frumusel.

Un moment de cumpana l-a reprezentat prabusirea URSS (in 1991). Brusc, Occidentul democratic si prosper ramasese fara marele sau inamic. Nici un pericol grav nu parea sa mai ameninte pacea mondiala, dupa aproape jumatate de secol de "razboaie prin interpusi". Blocul sovietic s-a evaporat. Experimentul comunist esuase. Razboiul Rece se terminase. I-a luat locul, rapid, o noua forma de conflict, profetita - intr-o carte devenita celebra - de Samuel Huntington, membru al "Council on Foreign Relations": razboiul civilizatiilor. Altfel spus, razboiul etnic si religios in mijlocul caruia traim astazi, conflictul intre civilizatia iudeo-crestina si cea islamica. Razboaiele din Iugoslavia, Afganistan si Irak si - posibil Iran - sunt o ilustrare a acestui nou tip de confruntare.

Presedintele Roosevelt, intermediar intre bancherii internationali si Stalin

La 20 februarie 1943 - la numai vreo doua saptamani dupa infrangerea Germaniei la Stalingrad (2 februarie) - Franklin Delano Roosevelt ii trimite, in mod confidential, o scrisoare lui Stalin, care preluase initiativa pe frontul de Est. Din motive pe care le vom discuta ceva mai jos, ii trimite misiva prin intermediul a doi activisti importanti ai miscarii sioniste, Zabrousky si Weiss.

Acestia urmau sa discute cu Stalin anumite aspecte ale "problemei evreiesti", mai ales propunerea-capcana a liderului de la Kremlin de a ceda Peninsula Crimeea (cu o clima asemanatoare insoritei Californii) pentru constituirea unui stat evreu independent. Propunere retrasa de Stalin dupa terminarea razboiului si inlocuita cu formarea Republicii Sovietice Socialiste Autonome Evreiesti cu capitala la Birobidjan, la granita cu China, in plin desert, unde urmau sa fie deportati toti evreii din URSS.

Sa tinem seama de faptul ca, in februarie 1943, Franklin Delano Roosevelt ar fi avut la dispozitie suficiente alte canale oficiale de comunicare cu Stalin. Averell Harriman, care se pregatea sa plece la Moscova pentru discutii de afaceri (Averell Harriman si Prescott Bush derulau afaceri prospere cu statul sovietic inca de la inceputul anilor '20). Harry Hopkins calatorea la Moscova in fiecare luna. Ambasadorul sovietic la Washington, Andrei Gromiko, ar fi putut de asemenea sa asigure transmiterea la destinatie a mesajului in conditii de confidentialitate absoluta. Atunci, de ce oare a preferat Franklin Delano Roosevelt sa apeleze la o cale intermediara, prin Zabrousky si Weiss?

In primul rand, putem crede, pentru a le conferi celor doi activisti sionisti o mai mare greutate la Kremlin. Apoi, propunerile lui F.D.R. par, citite astazi, nu numai absolut senzationale, dar demne de un science-fiction.

In 1943, chiar si dupa incheierea bataliei de la Stalingrad, razboiul era departe de a se sfarsi. Hitler mai avea suficiente resurse si pregatea surprize tehnologice la varf. Or, scrisoarea presedintelui Roosevelt vorbeste despre impartirea sferelor de influenta nu numai in Europa de Est (pana la Elba - asa cum se va intampla peste un an, la Yalta) - ci explica foarte concret cum vede Washingtonul aceasta impartire in Africa, Asia, tarile mici din Europa (printre care si Romania). Promite chiar si un "port rusesc la Marea Mnediterana"! Unele "propuneri" avand consecinte postbelice (vezi anticolonialismul din Africa si Asia).

Cine face, de fapt, aceste propuneri?

Este putin probabil ca presedintele Roosevelt le putea avansa in nume propriu. Este mult mai sigur ca el juca aici rolul unui intermediar intre bancherii internationali si Stalin. Bancherii internationali erau singurii care ar fi putut oferi asemenea propuneri postbelice, cu caracter mondialist, prin intermediul lui Roosevelt si al mesagerilor acestuia, Zabrousky si Weiss.

Al doilea aspect, foarte interesant, este ca tonul scrisorii confidentiale da a intelege ca Stalin era la curent cu legatura dintre bancherii internationali si Roosevelt.

Tot in 1943, in noiembrie, la Teheran, acelasi Franklin Delano Roosevelt ii va face confesiuni lui Stalin despre alegerile care urmau sa aiba loc in SUA, in 1944, cu o uimitoare siguranta. Sa nu uitam insa ca, la alegerile pentru primul sau mandat, cel din 1933, F.D.R. fusese sprijinit in secret de catre Stalin, in baza scrisorii lui Ghenrik Yagoda, si a promisiunii lui Roosevelt ca va recunoaste imediat URSS, recunoastere sustinuta cu toata taria de Council on Foreign Relations.

"Alegerile prezidentiale se vor tine in 1944, si, cu toate ca el nu ar dori sa mai fie candidat, s-ar putea totusi sa candideze din nou daca razboiul nu se va fi terminat pana atunci".

Presedintele i-a amintit lui Stalin ca sunt sase sau sapte milioane de americani de origine poloneza in SUA si ca, prin urmare, el - ca om practic - nu ar dori ca aceste voturi sa se iroseasca ajungand in pusculita cine stie carui candidat... "Personal, Roosevelt era de acord cu pretentia lui Stalin ca frontiera ruso-poloneza sa fie mutata mai la vest si ca Polonia sa obtina compensatii teritoriale de la Germania. Spera, insa, ca Stalin sa inteleaga ca el, Roosevelt - din motive pur politice - nu poate sa faca in prezent nici un aranjament de acest fel, in mod public. Stalin l-a asigurat ca acum - dupa ce presedintele Roosevelt i-a explicat motivul pentru care nu se pot aranja lucrurile in mod public - el l-a inteles". (Charles Bohlen, T. James, C. Dunn, Hull MSS, 1943)

Despre Romania, gasim precizari in "Memoriile" lui Cordel Hall, secretarul Departamentului de Stat. Inca din 1941, Stalin i-a spus ministrului de Externe, Anthony Eden, la Moscova: "Romania trebuie sa acorde Rusiei facilitati pentru baze militare si, in schimb, va primi anumite teritorii, rapite de Ungaria".

Papusarii "Mesei rotunde"

"Scrisoarea catre Zabrousky" are un precedent si acesta este interesant de amintit. In 1916, consilierul personal al presedintelui Woodrow Wilson - Edward Mandell House, un personaj notoriu in ofensiva Noii Ordini Mondiale si a "revolutiei" bolsevice din Rusia - a reunit aproape 100 de istorici si analisti politici in cadrul societatii "Round Table"("Masa Rotunda"), din Statele Unite, devenita ulterior "Council on Foreign Relations", pentru a oferi un plan pentru Europa postbelica si "Liga Natiunilor".

In cadrul acestui "Round Table" american, s-au redactat cele 14 puncte ale presedintelui Wilson, care au stat la baza "Tratatului de la Versailles", incheiat la 28 iunie 1919.

"Round Table" exista, ca organizatie secreta a establishmentului american si a bancherilor internationali, inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Printre membrii sai se numarau numele unor oameni cu mare greutate in finantele americane: J.P. Morgan, John D. Rockefeller, Brown-Harriman, Vanderbilt, Carnegie, Whitney si altii, care au constituit ceea ce opinia publica americana a numit "Trustul Banilor". Alti membri importanti: Allen si John Dulles, Dean Rusk, Jerome Greene, John H. Davis (ulterior ambasador al SUA la Moscova, in perioada proceselor staliniste), Elihu Root, Philip Jessup, Felix Frankfurter etc.

Cu alte cuvinte, Edward House si organizatia americana "Round Table" impartisera, in 1916, Europa postbelica - conform celor paisprezece puncte - inca inainte ca Statele Unite sa-si anunte participarea la primul razboi mondial (1917)!

Sa amintim ca acelasi Edward Mandell House (1859-1938) a fost si consilierul personal al presedintelui Roosevelt, intre anii 1933-1938.

Scrisoarea lui F.D. Roosevelt catre Zabrousky

Casa Alba - Washington

20 februarie 1943

Draga Domnule Zabrousky,

Asa cum v-am spus, in convorbirea ce-am avut-o cu dumneavoastra si cu domnul Weiss, am fost profund miscat de faptul ca "National Council of Young Israel" ("Consiliul National al Tanarului Israel") a avut extrema amabilitate sa se ofere ca intermediar intre mine si prietenul nostru comun, Stalin, si aceasta intr-un moment atat de delicat, in care orice pericol de frictiune in sanul Natiunilor Unite - create cu pretul atator sacrificii - ar fi putut avea consecinte fatale pentru toti si, in mod deosebit, pentru Uniunea Sovietica.

In consecinta, este in interesul dumneavoastra si al nostru sa atenuam asperitatile, ceea ce va fi greu cu Molotov, pe care spre marea mea parere de rau, a trebuit sa-l avertizez ca cei care vin mai des in conflict cu Unchiul Sam au de suportat neplaceri, avertisment valabil atat pentru afacerile externe, cat si pentru afacerile interne. Pretentiile sovietice, cand este vorba de activitati comuniste in Statele Uniunii Americane, sunt de doua ori intolerabile.

Timosenko s-a aratat mult mai rezonabil, in timpul scurtei dar fructuoasei sederi aici, si as dori ca o noua intrevedere cu maresalul sa constituie o etapa rapida pentru schimbul de vederi cu Stalin, schimb pe care il consider extrem de urgent, daca ma gandesc la binele care rezulta din intalnirea dintre Stalin si Churchill.

Statele Unite si Marea Britanie sunt dispuse - fara nici un fel de rezerva morala, sa dea egalitate de vot absoluta URSS-ului in viitoarea organizare a lumii dupa razboi. Ea va fi membra - asa cum prim-ministrul britanic a comunicat la Adana, inmanandu-i anteproiectul sau - a grupului conducator in sanul Consiliului Europei si al Consiliului Asiei. La aceasta o indreptateste nu numai intinderea transcontinentala a URSS-ului, dar si mareata lupta contra fascismului, care va merita elogiile istoricilor.

Dorim sa vedem aceste consilii continentale (vorbesc in numele marii mele tari si al grandiosului imperiu britanic) compuse din toate statele independente respective, bineinteles, cu o reprezentare proportionala echitabila.

Totodata, puteti sa-l asigurati pe Stalin, draga domnule Zabrousky, ca URSS-ul va fi prezent in Directoratul acestor comisii ale Europei si Asiei, pe picior de egalitate si cu drept de vot egal cu Statele Unite si Anglia, si va face parte din inaltul tribunal care va trebui sa fie creat pentru rezolvarea divergentelor dintre natiuni, ca ea va interveni, de asemenea, in selectarea si pregatirea fortelor internationale, a armamentului si a comandamentului acestor forte, care, sub ordinele Consiliului Continental, vor actiona in interiorul fiecarui stat, cu scopul ca normele atat de savant elaborate pentru mentinerea pacii, in spiritul vechii Societati a Natiunilor, sa nu fie din nou violate. Aceste institutii, care reglementeaza relatiile dintre state si dintre armatele lor, isi vor putea impune deciziile si se vor putea face ascultate. In acest conditii, beneficiind de o pozitie atat de inalta, in Tetrarhia Universului, Stalin ar trebui sa fie multumit si nicidecum sa-si reinnoiasca pretentiile, care creeaza probleme insolubile (totusi, secretariatul este destinat Frantei, cu drept de vot consultativ si nu deliberativ, ca recompensa pentru rezistenta sa, dar si ca pedeapsa pentru sovaielile sale anterioare).

Deci, continentul american va ramane in afara oricarei propagande sovietice si sub influenta exclusiva a Statelor Unite, asa cum am fagaduit aliatilor nostri continentali. Franta va trebui sa ramana la secretariatul Tetrarhiei. Sub protectia Angliei, Portugalia, Spania, Italia si Grecia vor evolua spre o civilizatie moderna care le va scoate din letargia lor traditionala. Pe langa aceasta, se va da URSS-ului un port la Mediterana. Cedam dorintelor sale in privinta Finlandei si Balticei, in general. Vom cere Poloniei sa aiba o atitudine rezonabila, bazata pe intelegere si compromis. Lui Stalin ii ramane un vast camp de expansiune in tarile mici ale Europei orientale. Fireste, trebuie sa tina seama de drepturile Iugoslaviei si Cehoslovaciei, doua natiuni leale, fara sa se omita recuperarea totala a teritoriilor smulse vremelnic Marii Rusii.

Dupa dezmembrarea Reich-ului si dupa ce diferite zone au fost alipite altor state, creandu-se astfel noi nationalitati, pericolul german nu va mai exista, nici pentru URSS, nici pentru Europa si lumea intreaga.

In ceea ce priveste Turcia, Stalin trebuie sa inteleaga asigurarile necesare pe care Churchill le-a dat presedintelui Inonu, in numele sau si al meu. Ar trebui ca lui Stalin sa-i ajunga portul care ii va fi dat la Mediterana.

In privinta Asiei, suntem de acord cu cererile sale, sub rezerva unor complicatii ulterioare. Cat despre Africa, ce vreti? Va fi necesar sa dam ceva Frantei, pentru a o despagubi de pierderile suferite in Asia, si, de asemenea, ceva Egiptului, asa cum s-a promis Waldistilor. Va trebui, desigur, sa se dea Spaniei si Portugaliei compensatii pentru renuntarile lor si pentru a se ajunge la un echilibru mondial mai bun. Statele Unite vor pune, de asemenea, piciorul, in baza dreptului de cuceritor, si vor reclama in mod inevitabil, cateva puncte vitale pentru zona lor. Aceasta inseamna a se face dreptate. In sfarsit, va trebui sa acordam Braziliei mica expansiune coloniala ce i s-a fagaduit.

Va rugam sa-i transmiteti lui Stalin, draga domnule Zabrousky, ca pentru binele general si pentru distrugerea rapida a Reich-ului - toate acestea nu sunt decat niste idei generale supuse studiului - trebuie sa-i cedam in privinta colonizarii Africii, iar el trebuie sa inceteze propaganda in America, si sa puna capat interventiei in mediul muncitoresc. Transmiteti, de asemenea, asigurarea deplinei mele intelegeri, a simpatiei mele si a dorintei de a inlesni solutionarea acestor probleme. In acest scop, intrevederea pe care o propunem ar prezenta un interes practic.

Am citit cu cea mai mare placere, asa cum am spus, termenii generali ai mesajului, prin care mi s-a anuntat hotararea dumneavoastra de a-mi oferi in numele Consiliului National un exemplar din cea mai aleasa comoara a Israelului, un rulou din Thora. Aceasta scrisoare dovedeste acceptarea mea. Lealitatii dumneavoastra raspund prin cea mai deplina incredere.

Va rog sa transmiteti inaltei organizatii pe care o prezidati expresia recunostintei mele, precum si faptul ca imi reamintesc cu placere de banchetul oferit cu prilejul celei de a XXXI-a aniversari a acesteia.

Va ureaza deplin succes al dumneavoastra,

Franklin D. Roosevelt


sursa ziua.ro sambata 25 august 2007.
comentariu: treptat se pare ca adevarul despre cel de-al doilea razboi mondial, si scopurile lui mai exacte se fac publice.
roosevelt ,stalin si hitler au fost doar niste papusari executanti pe tabla de sah a puterii din umbra.
cine vrea sa afle mai mult sa se uite pe harta lui albert pike, care spre sfarsitul secolului 19 avea in plan deja trei razboaie mondiale in vederea instaurarii noii ordini mondiale. pana acum se pare ca totul a decurs perfect.

Pentagonul va investi 55 de milioane de dolari in baza de la Kogalniceanu

Guvernul american va cheltui 55 de milioane de dolari in anul fiscal 2007 pentru a moderniza baza aeriana Mihail Kogalniceanu. De altfel, rotatia militarilor americani, prevazuta sa inceapa vara viitoare, a determinat deja un boom al economiei locale, scrie cotidianul armatei americane Stars and Stripes. Guvernul american cheltuie 35 de milioane de dolari in anul fiscal 2007 pentru a darama cladirile vechi si a construi altele la Kogalniceanu. De asemenea, 20 de milioane de dolari vor fi cheltuite pentru a construi cladiri noi si a imbunatati baza aeriana Mihail Kogalniceanu, informeaza NewsIn.


Pentru armata americana, Romania este un nou aliat din NATO dispus sa ii puna la dispozitie baze strategice mai ieftine si mai apropiate de centrul Europei si Orientul Mijlociu, fara restrictiile pe i le-ar impune tarile occidentale. La randul sau, Romania, una dintre cele mai sarace tari din Europa, vede in venirea militarilor americani o ocazie de a da un impuls economiei locale.

Prezenta militarilor americani in apropierea portului Constanta va avea probabil un impact economic mic asupra tarii cu 23 de milioane de locuitori. Speranta este insa ca venirea militarilor americani sa fie urmata de cea a investitorilor americani.

Fosta subsidiara Halliburton KBR este principalul furnizor al militarilor americani de la Kogalniceanu, dar armata cumpara zilnic produse in valoare de mii de dolari de la producatori din zona, in loc sa le aduca din alta parte. Sute de romani si-au gasit de lucru datorita venirii americanilor. Exercitiul Proof of Principle de vara aceasta, care a inceput la 17 august si se incheie la 22 octombrie, foloseste aproape 600 de romani, de la frizeri pana la bucatari.

Valoarea proprietatilor din apropierea bazei aeriene a crescut foarte mult de la anuntul venirii americanilor, ajungand la sute de mii de dolari pe hectar.

In plus, guvernul american a oferit ajutor firmelor din zona, organizand seminare despre cum se poate participa la licitatii si cum se pot face afaceri cu armata.

Gheorghe Enache este proprietarul unui hotel cu 18 camere situat in apropierea bazei, singurul din localitate. Construit in anii 90, hotelul a inceput sa fie foarte profitabil dupa atentatele din 11 septembrie, cand armata americana a inceput sa foloseasca zona ca punct de plecare al trupelor pentru razboiul din Irak. Hotelul are acum personal care vorbeste engleza, internet wireless si o sala de conferinte, iar peretii sunt tapetati cu mesaje de multumire si recomandari de la oaspeti. Sotii Enache planuiesc sa extinda hotelul cu inca 50 de camere si un centru de fitness.

Anchete SUA privind disparitia armelor in Irak

Citeva agentii americane investigheaza mai multe cazuri de vinzare de armament si materiale in valoare de miliarde de dolari destinate fortelor americane si irakiene.

Anchetatorii au descoperit cel mai mare cerc infractional de frauda si luare de mita care a existat in conflictul din Irak pina acum. Investigatorii au pus deja sub acuzare citiva americani, dar mai urmeaza si alti inculpati. Una dintre anchete se refera la un ofiter de rang inalt din armata americana care a lucrat indeaproape cu generalul David Petraeus la operatiunea logistica de aprovizionare a fortelor irakiene, cind Petraeus se ocupa de antrenarea si echiparea acestor militari in 2004-2005. Nu exista nici un indiciu ca anchetatorii ar fi descoperit vreo greseala a generalului Petraeus, comandantul trupelor din Irak, care a refuzat sa comenteze aceste informatii. ,,International Herald Tribune", care publica aceste date, precizeaza ca a intervievat mai multi anchetatori, congresmeni, politisti si militari, care au legatura directa cu investigatiile. Multi dintre acestia au dorit sa-si pastreze anonimatul, pentru ca vor continua ancheta la care participa, printre altii, Comandamentul de Investigare Criminala al Armatei, Departamentul de Justitie si FBI.

In ultimii ani, agentiile SUA au descoperit serioase discrepante in arhivele militare de unde au disparut mii de arme destinate fortelor irakiene. Nu exista insa dovezi ca aceste arme ar fi ajuns in mina insurgentilor sau militiilor irakiene. In rapoartele publice, agentiile n-au ridicat problema fraudelor, iar generalul Petraeus a declarat ca nevoia de a inarma fortele de securitate irakiene era mai importanta decit ,,dosarele impecabile". El a marturisit ca de multe ori nu astepta inregistrarea formala a armamentului inainte de a-l distribui. ,,Am decis sa ii inarmam pe oamenii care doreau sa lupte pentru tara lor", a spus el.

Ancheta o vizeaza acum si pe lt.-col Levonda Joey Selph, subordonata lui Petraeus. Irakienii au primit de la SUA arme automate AK 47, vehicule blindate, grenade, uniforme si bocanci. Colegii lui Levonda spun ca femeia era un ofiter curajos care isi asuma riscuri pentru a-sIi indeplini misiunile si era loiala generalului.

In august, autoritatile SUA investigau 73 de cazuri de frauda in Irak, Afganistan si Kuweit, 20 de civili si militari fiind condamnati de justitie pentru ca au luat peste 15 milioane de dolari mita.

Saptamina trecuta, un maior, sotia si sora lui au fost acuzati ca au acceptat mita de 9,6 milioane de dolari pentru contracte ale Ministerului Apararii in Irak si Kuweit.

George Bush, gata sa salveze lumea de un nou holocaust

Presedintele SUA sporeste presiunile asupra regimului de la Teheran.



Presedintele american George W. Bush a avertizat marti, la Reno (Nevada), cu privire la pericolul unui ,,holocaust nuclear" in Orientul Mijlociu, daca Iranul se va dota cu bomba atomica.

,,Eforturile active ale Iranului de a obtine tehnologie care ar putea duce la arme nucleare risca sa faca sa planeze amenintarea unui holocaust nuclear deasupra unei regiuni deja renumite pentru instabilitate si violenta", a spus Bush intr-un discurs sustinut in fata unei reuniuni a veteranilor.

De asemenea, el a cerut regimului iranian sa inceteze ,,imediat" sa mai inarmeze insurgentii care lupta impotriva soldatilor americani din Irak.

In vehementul discurs menit sa apere angajamentul american in Irak, Bush a acuzat Gardienii Revolutiei, armata ideologica iraniana, ca finanteaza si antreneaza gruparile extremiste din Irak.

Bush a descris Irakul ca fiind prima linie de front pentru securitatea americana fata de ,,extremismul" sunnit si siit, referindu-se la prezenta in aceasta tara a retelei al-Qaida si a militiilor siite sustinute de regimul de la Teheran.

Justificare pentru o politica nepopulara

Nu este pentru prima oara cand Bush acuza Teheranul de sprijinirea insurgentei irakiene, insa tonul categoric folosit marti sugereaza ca se agata de aceasta idee pentru a justifica mentinerea trupelor in Irak, in speranta ca in Congres exista membri din ambele partide speriati de amenintarea iraniana.

Discursul de la Reno, al doilea pe probleme externe in numai o saptamana, vine intr-un moment in care Bush se pregateste sa ceara Congresului o suplimentare de buget in valoare de 50 de miliarde de dolari pentru finantarea razboiului din Irak, noteaza ,,Washington Post".

Solicitarea reprezinta un nou semnal ca oficialii de la Casa Alba sunt hotarati sa ignore presiunile tot mai intense din partea Congresului in vederea inceperii operatiunilor de retragere a trupelor din Irak.

Solicitarea urmeaza sa fie exprimata luna viitoare, dupa ce comandantul trupelor americane din Irak, Generalul David Petraeus, si ambasadorul Statelor Unite Ryan Crocker vor prezenta Congresului un raport privind situatia razboiului.

Intr-un gest menit parca sa ilustreze cat de periculos este regimul de la Teheran, la scurt timp dupa discurs, fortele americane din Irak au arestat sapte cetateni iranieni, pe care i-au scos cu catuse din Hotelul Sheraton din Bagdad.

Prezentati initial drept agenti secreti iranieni, cei sapte au fost eliberati in zori, dupa ce s-a constatat ca doi aveau functii diplomatice, iar restul erau angajati cu acte in regula la proiectul de reconstructie a centralelor electrice.

Persiflare

Ahmadinejad se amuza

Liderul de la Teheran nu se lasa impresionat de amenintarile la adresa Iranului. Reactionand la discursul de luni al presedintelui Frantei, in care acesta avertiza ca Iranul risca sa fie bombardat daca persista in dezvoltarea unui program nuclear, Ahmadinejad a declarat ca Sarkozy este ,,lipsit de experienta" si habar n-are despre ce vorbeste.

,,Abia a venit la putere si incearca si el sa-si faca un loc in lume. Inca nu are experienta, ceea ce inseamna ca e posibil sa nici nu inteleaga ce vorbeste". Referindu-se la intentia Frantei, Statelor Unite si Marii Britanii de a promova o noua rezolutie ONU privind Iranul, Ahmadinejad a spus: ,,Slava lui Allah, n-ati reusit sa ne faceti nimic si nici n-o sa reusiti".

Substante chimice periculoase in sediul ONU la New York

In sediul ONU din New York s-au gasit fiole pline cu o substanta chimica periculoasa care fusesera indepartate din Irak in urma cu un deceniu.

Functionarii ONU au spus insa ca ele nu reprezentau un pericol iminent pentru cladire, sau pentru angajati.

FBI-ul este implicat in operatiunea de scoatere a fiolelor din sediul ONU.

Inspectorii ONU care au fost trimisi in Irak acum un deceniu pentru a cerceta arsenalul nuclear al fostului regim Saddam Hussein si-au eliberat joi biroul din New York intrucat departamentul lor a fost inchis.

Dar pe cand isi scoteau lucrurile din birou au descoperit mai multe fiole intr-o punga sigiliata din plastic.

ONU a anuntat ulterior ca este vorba de fosgen despre care inspectorii ONU spun ca este un gaz de lupta de generatie veche.

Fosgen

Fosgenul a fost folosit in primul razboi mondial ca arma chimica.

Oficialii ONU au anuntat insa ca fiolele - in sine - nu sunt periculoase.

S-au luat totusi toate masurile de precautie necesare: s-a masurat nivelul de vapori toxici din biroul in care s-au descoperit fiolele si nu s-au gasit urme de fosgen in atmosfera.

In cladire continua sa lucreze angajati ai ONU.

FBI-ul s-a implicat in operatiunea de indepartare a fiolelor din cladire.

Ele au fost gasite in timpul unei inspectii efectuate in 1996 la o instalatie de construire a armelor chimice din Irak - al Muthanna.

Inspectorii ONU au petrecut mai multi ani cautand arme de distrugere in masa in Irak.

Faptul ca Saddam Hussein ar fi putut avea astfel de arme a fost folosit ca justificare a invadarii Irakului in 2003.

Dar dupa invazie nu au fost gasite astfel de arme.

Diplomatii care au fost initial ingrijorati de relatarile ca s-a gasit fosgen in New York, comenteaza acum in privat ca este ironic faptul ca inspectorii descopera fiolele respective exact atunci cand pun punct activitatii lor privind Irakul.

Blitzkrieg de trei zile

Pentagonul a pus la punct un plan pentru a distruge in trei zile capacitatea militara a Iranului, sustine un expert american in securitate.



Alexis Debat, directorul Centrului ,,Nixon", pentru terorism si securitate nationala, a declarat recent ca este vorba de un plan de atac iranian impotriva a 1.200 de tinte, releva ,,Sunday Times".

Debat a facut aceasta declaratie la o intrunire organizata de publicatia conservatoare ,,The National Interest", axata pe problemele de politica externa. Potrivit acestuia, strategii americani nu se pregatesc de un atac ,,modest" asupra instalatiilor nucleare ale Teheranului, ci de unul de amploare, asupra ,,intregii armate iraniene", menit sa anihileze capacitatile militare ale republicii islamice.

,,Indiferent daca ar fi vorba de un atac usor sau de o actiune militara de amploare, reactia iranienilor va fi aceeasi", a explicat expertul american publicatiei ,,Sunday Telegraph", afirmand, totodata, ca aceasta a fost concluzia armatei americane.

Pregatiri politice

Atitudinea autoritatilor de la Teheran in privinta programului nuclear iranian l-a determinat, saptamana trecuta, pe presedintele american George W. Bush sa-si intensifice retorica impotriva Iranului. El a acuzat regimul de la Teheran ca pune Orientul Mijlociu sub ,,umbra unui holocaust nuclear" si a avertizat, totodata, ca SUA si aliatii sai vor combate Iranul inainte de a fi prea tarziu.

De asemenea, o sursa de la Washington a declarat ca in interiorul administratiei americane ,,temperatura creste", iar Bush ,,a trimis un mesaj" atat iranienilor, cat si membrilor Consiliului de Securitate al ONU, in perspectiva celei de-a treia rezolutii impotriva Iranului.

Cum Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) a declarat ca Iranul a dat dovada de o cooperare ,,semnificativa" in privinta programului sau nuclear si ca si-a incetinit activitatile de imbogatire a uraniului, administratia americana se teme ca Iranul va scapa usor si isi va urmari in continuare scopul - fabricarea armei atomice.

Desi Bush opteaza deocamdata pentru rezolvarea problemelor pe cale diplomatica, in cazul in care actiunea militara se va dovedi necesara, Washingtonul este de parere ca ar fi prudent sa faca uz rapid de o forta covarsitoare.

Iranul, imperturbabil

De partea cealalta, presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a declarat, ieri, ca Iranul a atins o performanta fara precedent in programul sau nuclear, punand in functiune 3.000 de centrifuge pentru imbogatirea uraniului. Afirmatia lui contrazice datele oferite de AIEA in raportul din 19 august, potrivit carora Iranul detine doar 1.968 de centrifuge operationale, 656 fiind in diferite stadii de testare si instalare.

(http://www.evz.ro/pictures/gallery/09portavion_afp.jpg)
Portavioanele americane amplasate strategic in Golf

Bush, Gates si Rice apar pe neasteptate in Irak

Presedintele american George W. Bush, secretarul de stat Condoleezza Rice si secretarul american al apararii Robert Gates efectueaza vizite-surpriza in Irak, au anuntat Casa Alba si Pentagonul.

Bush a aterizat astzi la baza aeriana al-Assad de la vest de Bagdad, a anuntat Casa Alba. El este insotit, potrivit Reuters, de secretarul de stat Condoleezza Rice, si consilierul pentru securitate nationala Steven Hadley.

Vizita oficialilor americani intervine in contextul in care Washingtonul asteapta un raport al comandantului trupelor americane din Irak David Petraeus si al ambasadorului Ryan Crocker despre situatia din Irak, la jumatatea lunii septembrie, informeaza NewsIn.

Administratia este supusa la presiuni din ce in ce mai intense din partea opiniei publice si a majoritatii democrate din Congres pentru a retrage trupele din Irak.

Transfer de putere in Irak- Britanicii s- au retras din Basra

Trupele britanice s-au retras complet din ultima baza detinuta in orasul irakian Basra, din sudul Irakului. Locul lor a fost luat de soldatii irakieni, care se vor ocupa de mentinerea securitatii in oras. "Armata irakiana a preluat controlul in aceasta zona", a declarat generalul irakian Mohan Fahed.

Transferul de putere in orasul Basra s-a incheiat in aceasta dimineata, cand ultimii militari britanici au parasit palatul din oras, unde se afla cartierul general. Cei 500 de britanici se vor alatura contingentului de 5.000 de soldati, aflati intr-o baza militara la sud de Basra. Operatiunea de azi se inscrie in politica Londrei de a transfera treptat controlul asupra provinciei Basra catre fortele locale de securitate si constituie un pas decisiv in vederea retragerii totale a trupelor britanice din Irak.

In acest sens, ministerului britanic al Apararii a declartat ca "Fortele de securitate irakiene doresc sa preia intreaga responsabilitate in domeniul securitatii si vor folosi Palatul din Basra in acest scop", dupa cum informeaza NewsIn.

Operatiunea marcheaza, totodata, distantarea actualului premier, Gordon Brown, fata de politica predecesorului sau, Tony Blair, adept al mentinerii prezentei militare in aceasta tara.

Statele Unite s-au declarat nemultumite de retragerea aliatilor lor si se tem de o eventuala deteriorare a climatului de securitate in zona. Basra, cel de-al doilea oras ca marime din Irak, a fost scena confruntarilor intre factiunile siite rivale. Desi pentru moment situatia in oras este calma, locuitorii se tem ca plecarea militarilor britanici va fi urmata de reizbuncirea violentelor.

Praga ºi Viena se ceartã ºi pentru scutul antirachetã

,,Impresia mea este cã Norbert Darabos vrea sã spunã cã fostele þãri din blocul sovietic trebuie sã-ºi þinã gura când este vorba de interesele Rusiei" - ministrul de externe ceh, Karel Schwarzenberg

Autoritãþile de la Praga ºi-au manifestat nemulþumirea, chiar revolta, faþã de atitudinea adoptatã de Austria în problema scutului antirachetã american, de fapt un radar pe care SUA vor sã-l amplaseze în Republica Cehã.

Într-un interviu acordat cotidianului austriac ,,Die Presse", Norbert Darabont, ministrul austriac al apãrãrii, a calificat scutul antirachetã din þara vecinã drept ,,o provocare" ºi a cerut Washingtonului sã negocieze cu Moscova aceastã problemã, în vederea atenuãrii tensiunilor dintre Rusia ºi NATO.
<A TARGET="_top" HREF="http://ad.ro.doubleclick.net/click%3Bh=v8/35c3/3/0/%2a/y%3B115050697%3B0-0%3B0%3B13951114%3B4307-300/250%3B22113716/22131606/1%3B%3B%7Esscs%3D%3fhttp://www.iaaeurosummit2007.eu"><IMG SRC="http://m.de.2mdn.net/1494920/300x250_blank.GIF" BORDER=0></A>

El a apreciat cã nu existã o ameninþare credibilã care ar justifica instalarea unui astfel de sistem în Europa. Se pare cã, alãturi de conflictul provocat de centrala nuclearã cehã de la Temelin, situatã în apropiere de graniþa cu Austria ºi contestatã de ecologiºtii austrieci dar ºi cehi, dezbaterile legate de scutul antirachetã vor submina relaþiile dintre cele douã state.

Rãspunzând luãrii de poziþie a Vienei, Karel Schwarzenberg, ºeful diplomaþiei cehe, a ripostat cã Austria nu are dreptul sã protesteze, deoarece pe teritoriul ei se aflã o bazã de radar asemãnãtoare. ,,Se ºtie cã în Austria existã un radar, iar datele adunate sunt furnizate celorlalte state occidentale.

Aceastã bazã se aflã la  320 de km de la viitoarea bazã din Cehia", a declarat Schwarzenberg. ,,Impresia mea este cã Norbert Darabos vrea sã spunã cã fostele þãri din blocul sovietic trebuie sã-ºi þinã gura când este vorba de interesele Rusiei", a mai spus ministrul ceh, citat de CTK.

,,Intenþia de a construi baza radar din Republica Cehã nu a fost o provocare, ci o mãsurã vizând asigurarea în viitor a  securitãþii Europei ºi a aliaþilor ei", a subliniat el. Cu toate cã o parte a opiniei publice cehe se opune instalãrii radarului pe teritoriul þãrii, iar unele partide politice au cerut organizarea unui referendum, luarea de poziþie a Vienei a fost consideratã drept un amestec în treburile interne ale Cehiei.

,,Viena crede cã mai existã Imperiul Austro-Ungar, când Praga trebuia sã respecte cu sfinþenie dispoziþiile venite de la centru", a comentat presa cehã. Cotidianul austriac ,,Kurier" explicã luarea de poziþie a lui Darabos prin interesele economice ale Austriei în Rusia ºi Irak.

Opiniile exprimate de ministrul austriac al apãrãrii, criticate nu numai de Praga, ci ºi de Washington, au fost susþinute ºi de cancelarul  austriac, Alfred Gusenberg. El a declarat cã ,,nimeni nu va putea închide gura Austriei", indiferent de problema pe care o abordeazã.

 Complot Al-Qaida dejucat de serviciile secrete in Danemarca

Opt persoane, banuite de afiliere la reteaua Al-Qaida, au fost arestate pentru terorism si detinere de materiale necesare producerii unei bombe, au anuntat, ieri, serviciile de informatii ale politiei daneze (PET), citate de AFP.

,,Îi putem descrie pe principalii suspecti drept militanti islamisti cu contacte internationale, inclusiv printre liderii Al-Qaida", a declarat directorul general al PET, Jakob Scharf. Arestarile au permis ,,prevenirea unui atac terorist", a apreciat Scharf, care a refuzat sa ofere detalii despre potentialele tinte ale atacului sau despre obiectele confiscate în cursul perchezitiilor la domiciliul suspectilor.

Cei opt au fost retinuti în Danemarca, în noaptea de luni spre marti. Suspectii, cu vârste cuprinse între 19 si 28 de ani, sunt de origine afgana, pakistaneza, somaleza si turca, iar sase dintre ei au si nationalitate daneza, a precizat Scharf.

,,Arestarile sunt rezultatul unei supravegheri de durata a persoanelor implicate, care sunt banuite de pregatirea unui act de terorism care implica folosirea de explozibili", precizase politia daneza în cursul diminetii. ,,În timpul perchezitiilor desfasurate marti dimineata, am gasit o serie de obiecte si materiale importante pentru caz", a adaugat sursa citata. Doi dintre suspecti urmeaza sa fie prezentati unui judecator, restul urmând sa fie interogati. Scharf a apreciat ca este vorba despre ,,un caz grav", care nu are însa ,,legatura directa" cu prezenta militara a Danemarcei în Irak si Afganistan.

Pe de alta parte, câteva sute de exemplare ale ziarului suedez Nerikes Allehanda, care a publicat, în august, o caricatura a profetului Mahomed, au fost arse, în conditii înca neelucidate, în noaptea de luni spre marti in Suedia. Nerikes Allehanda, ziar local din Orebro, a publicat, în data de 18 august, un desen care îl reprezinta pe profet cu corp de câine, declansând o serie de manifestatii în Suedia si condamnari în mai multe tari musulmane, în special în Iran, Afganistan si Pakistan. 

Bulgaria, bazele SUA si geopolitica Marii Negre

Un distrugator de rachete cu teleghidare din Flota a Sasea a SUA a vizitat la inceputul lunii august portul bulgar Varna, executand exercitii navale alaturi de Marina bulgara. Acest eveniment ar fi fost privit, in mod normal, ca un exercitiu de rutina.

Cu toate acestea, anuntarea trimiterii unor trupe americane in cateva baze bulgare (precum si in Romania) a starnit ingrijorare in doua dintre tarile hegemonice din regiunea Marii Negre: Federatia Rusa si Turcia. Dezvoltarea relatiilor din domeniul securitatii dintre Washington si Sofia, prin urmare, adauga o noua dimensiune vizitei de rutina a distrugatorului american, avand semnificatia "sosirii" SUA la Marea Neagra.

Exista o alianta americano-bulgara?

In perioada Razboiului Rece, Bulgaria a fost vazuta ca fiind un satelit al Moscovei, sub conducerea lui Todor Jivkov. Cincisprezece ani mai tarziu, dupa caderea Uniunii Sovietice, si-a inceput demersurile de alaturare Occidentului, prin intermediul statutului de membra a NATO si UE (carora li s-a alaturat, insa, mult mai tarziu decat alte foste tari membre ale Tratatului de la Varsovia), noteaza Alejandro Sanchez, autorul raportului pentru The Power and Interest News Report (PINR). La 28 aprilie 2006, ministrul de externe al Bulgariei, Ivailo Kalfin, si secretarul de stat american Condoleezza Rice au semnat Acordul de Cooperare in domeniul Apararii, un acord pe zece ani, care permite stationarea in Bulgaria a 2.500 de soldati americani. In timpul rotatiei trupelor, numarul soldatilor poate creste la 5.000, pentru o perioada de 30 de zile. Soldatii americani vor fi stationati in trei baze bulgare: in Zona de Antrenament Novo Selo, la Baza Aeriana Bezmer si la Baza Aeriana Graf Ignatievo.

Ambasada americana la Sofia a explicat ca nu vor exista "baze americane" pe teritoriul bulgar. Acestea sunt si vor continua sa fie baze bulgare, sub drapel bulgar si comanda bulgara, insa vor fi folosite si de trupele americane, pentru antrenament. Nu toti bulgarii sunt de acord cu prezenta soldatilor americani pe teritoriul tarii lor. Volen Siderov, liderul partidului nationalist Ataka, a declarat ca "bazele SUA vor transforma Bulgaria intr-o tinta pentru teroristi". Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a dat si el dovada de scepticism cu privire la aceste baze ale SUA. El a declarat la postul national de radio al Bulgariei ca "acordul privitor la stabilirea de baze militare ale SUA pe teritoriul bulgar este o intelegere bilaterala intre Bulgaria si SUA. Nu vad cum ar putea NATO sa beneficieze de pe urma acestor baze in prezent... In acest stadiu, nu prevad ca NATO ar urma sa foloseasca aceste baze".

De ce este Bulgaria importanta?

Nu dimensiunea armatei bulgare este motivul pentru care Washingtonul da dovada de interes fata de relatia de prietenie cu aceasta tara slava. Din punct de vedere geografic, Bulgaria le ofera SUA (si NATO) o prezenta mai mare la Marea Neagra, prin care exista proiecte de construire de conducte de petrol si gaz. De asemenea, Bulgaria se afla aproape de fosta Iugoslavie, un spatiu in care tensiunea e constanta, in special in decursul ultimului deceniu. Mai important chiar, Balcanii reprezinta o zona de tranzit pentru traficul cu droguri ilegale spre Europa. In plus, Bulgaria este relativ aproape de tari din Caucaz, precum Georgia - un prieten si mai important al Statelor Unite. Bazele permit totodata SUA sa exercite un control sporit asupra tarii si asupra regiunii "Orientului Mijlociu Mare", in conditiile in care Washingtonul are acum o prezenta militara in sud – flota a 5-a a SUA in Bahrein – si va detine o prezenta si in nord prin vecinatatea Bulgariei.

A privi Bulgaria in perspectiva

In multe privinte, relatiile internationale sunt ca un joc de sah geopolitic in care guvernele trebuie sa se gandeasca la consecintele fiecarei miscari pe care o fac. In perioada sovietica, Bulgaria era aliatul de incredere al Moscovei in Europa de Sud-Est, in asemenea masura incat Washingtonul nici nu a incercat sa isi amelioreze relatiile cu Sofia. In realitate, decizia lui Todor Jivkov de a ramane un aliat al Moscovei a insemnat ca putea ramane la putere nelimitat si probabil ca si-a dat seama ca a incerca sa se rupa de Moscova sovietica insemna o indepartare a lui de la putere. Astazi, strategii politici de la Sofia au decis ca "Occidentul", insemnand aderarea la organizatii precum NATO si UE, si prietenia cu Washingtonul sunt in interesul lor.

Datorita pozitiei geopolitice unice a Bulgariei, strategii de la Sofia vor fi nevoiti sa cantareasca cu mare atentie prieteniile pe viitor, indeosebi relatiile cu NATO, cu tarile europene si cu SUA. Fiecare guvern isi are propriile interese si este important ca Sofia sa isi aminteasca faptul ca lucrurile care multumesc Washingtonul nu sunt neaparat si pe placul liderilor de la Bruxelles si din restul Europei. Mai mult, Bulgaria nu trebuie sa-si uite legaturile istorice cu tarile din Balcani, din lumea araba si cu Rusia. Este putin probabil ca Bulgaria sa devina o tinta pentru teroristi din cauza acceptarii prezentei soldatilor americani pe teritoriul ei, insa cu siguranta Kremlinul va supraveghea cu atentie evolutia situatiei din aceasta tara in anii ce vor urma. Sofia trebuie sa nu uite faptul ca principalul interes al SUA in Bulgaria, la fel ca si cel avut de Rusia in trecut, este legat de pozitionarea geografica a tarii la Marea Neagra.

Scutul dezbinarii

Planul de amplasare a sistemului american de aparare aeriana in Cehia continua sa faca valuri in aceasta tara, scrie "Le Figaro".

Randurile celor care se opun acestei initiative devin tot mai numeroase, miscarea de contestare capatand o noua amploare odata cu infiintarea, la 29 august, a unui colectiv de primari care resping, din grija pentru mediul inconjurator, ideea construirii unui radar pe poligonul militar de la Brdy, situat la 90 km sud-vest de Praga.

Scopul lor este de a determina guvernul de coalitie al premierului Mirek Topolanek, favorabil proiectului SUA, sa-si revizuiasca pozitia si sa recurga la un referendum national care sa hotarasca soarta radarului american. Cabinetul Topolanek trebuie sa faca fata inclusiv nemultumirilor venite din afara tarii, in special din Rusia si Austria, foarte ostile scutului american. Temandu-se ca autoritatile de la Praga sa nu cedeze, Washington cere "adoptarea unei decizii definitive. Cu cat mai repde se va ajunge la un acord, cu atat va fi mai bine pentru toti", au afirmat recent voci de la Washington.

George W. Bush promite o reducere a trupelor din Irak

Aflat în vizitã în Irak pentru a afla direct de la sursã cum mai stau lucrurile în zona de conflict, George W. Bush a anunþat cã o parte din trupele americane desfãºurate în aceastã þarã ar putea fi retrase dacã securitatea din zonã va continua sã se îmbunãtãþeascã, dupã modelul provinciei Anbar, fost bastion al sunniþilor.

Bush nu a fãcut declaraþie înainte sã stea de vorbã cu comandanþii militari americani ºi cu lideri irakieni. Flancat de secretarul de stat, Condoleezza Rice, ºi cel al Apãrãrii, Robert Gates, liderul american a fost destul de prudent ºi n-a spus nici câþi militari ar putea fi retraºi, nici cât de repede s-ar putea întâmpla acest lucru, informeazã Associated Press.
Click here to find out more!

În ciuda presiunilor din partea Congresului SUA, Bush a afirmat cã decizia legatã de forþele militare "se va baza pe o analizã la rece a comandanþilor militari asupra situaþiei existente în teren, nu pe o reacþie pripitã a politicienilor de la Washington preocupaþi de sondajele de opinie".

Cu alte cuvinte, le-a transmis Bush militarilor, "când vom începe retragerea de trupe din Irak va fi de pe o poziþie de forþã ºi succes, nu de pe o poziþie de teamã ºi eºec". În faþa militarilor de la baza Al-Asad, Bush a insistat plin de mândrie pe progresele realizate în provincia Anbar, una dintre cele mai instabile din þarã. Forþele americane suplimentare trimise în regiune ºi alianþele încheiate cu triburile locale au avut drept rezultat un nou grad de securitate. A fost a treia vizitã surprizã efectuatã de Bush în patru ani în Irak.

Liderul american a petrecut ºapte ore în zona de conflict, apoi a urcat la bordul aparatului Air Force One cu destinaþia Australia, pentru discuþii cu liderii din zona Asia-Pacific. În plus, vizita în Irak a intervenit la câteva ore dupã ce Marea Britanie, principalul aliat al americanilor, a început retragerea simbolicã din Basra, sudul Irakului.


Acord secret între sunniþi ºi ºiiþi?

Coincidenþã sau nu, în timp ce Bush vizita "în secret" Irakul, reprezentanþi ai partidelor politice irakiene ºi ai "altor grupuri care au legãturã cu conflictul" din aceastã þarã semnau "acordul de la Helsinki", prin care se angajeazã "sã înceapã negocieri în vederea reconcilierii naþionale".

Textul, redactat în englezã ºi arabã, conþine 12 recomandãri ºi nouã obiective politice, fiind semnat dupã patru zile de discuþii în secret în Finlanda, a anunþat Crisis Management Initiative (CMI), organizaþie nonguvernamentalã finlandezã specializatã în rezolvarea conflictelor.

Semnatarii se angajeazã "sã rezolve toate diferendele politice fãrã violenþã ºi prin mijloace democratice", "sã interzicã, în timpul negocierilor, utilizarea armelor de cãtre toate grupãrile armate" ºi "sã formeze o comisie independentã (...) a cãrei misiune va fi supravegherea procesului de dezarmare a grupurilor armate neguvernamentale (...) sã punã capãt disputelor sectare ºi etnice".

Nu s-au oferit detalii despre identitatea participanþilor. Seminarul a fost organizat de fostul preºedinte finlandez Martti Ahtisaari (care însã nu a fost prezent), iar responsabilii irakieni au analizat procesele de pace din Africa de Sud ºi Irlanda de Nord ºi au încercat sã înveþe din istorie. Creatã în 2000 de fostul preºedinte finlandez Martti Ahtisaari, actual emisar al ONU pentru Kosovo, CMI a obþinut, în 2005, un acord de pace între guvernul indonezian ºi rebelii din provincia Aceh.

SUA, parasite de aliatii din Irak

,,Coaliþia de voinþã", care s-a raliat în jurul Americii pentru a sprijini invazia ºi ocupaþia Irakului, este din ce în ce mai subþire, ultimii care iau în calcul retragerea fiind britanicii, sud-coreenii ºi polonezii

"Coaliþia de voinþã", cum a numit preºedintele Bush grupul þãrilor care au sprijinit invazia Irakului din 2003 ºi ocupaþia ulterioarã, a devenit, treptat, o coaliþie a "lipsei de voinþã".

Britanicii ºi sud-coreenii, cea de-a doua respectiv a treia forþã militarã ca mãrime din Irak, dupã SUA, vorbesc despre retragere. Alte þãri, cu contingente mai mici, cum sunt Danemarca ºi Lituania, s-au retras deja în august.

Dupã patru ani ºi jumãtate de luptã, fãrã rezultate concrete, trupele au pãrãsit luni oraºul Basra. Marea Britanie, cel mai important aliat al SUA în Irak, a anunþat o nouã reducere de trupe pânã la sfârºitul anului: de la 5.500 la 3.000 de soldaþi.

Baza britanicã va rãmâne la aeroportul situat lângã Basra. Retragerea soldaþilor din interiorul oraºului, din vechiul palat al lui Saddam Hussein, este vãzut ca un "preludiu" al retragerii totale din Irak, despre care experþii în apãrare spun cã ar crea haos ºi relaþii încordate cu americanii. Numãrul total al soldaþilor britanici a fost deja redus de la 7.500 – în timpul invaziei din 2003 - la 5.500. ,,Retragerea a fost organizatã ºi planificatã", a declarat premierul britanic Gordon Brown pentru BBC.

Giles Merrit, directorul grupului de experþii "Security & Defense Agenda" de la Bruxelles, a declarat cã nu existã victorie sau înfrângere când vorbim de Irak. "Situaþia va deveni din ce în ce mai complicatã ºi va fi din ce în ce mai greu pentru irakieni. În Irak nu vor fi câºtigãtori, ci numai învinºi. Pentru britanici, retragerea este un semn cã armata nu mai are resurse."

Coreea de Sud s-ar putea retrage în decembrie

Guvernul Coreei de Sud, a treia forþã militarã ca mãrime din Irak, dupã SUA ºi Marea Britanie, ºi-a anunþat deja intenþia de retragere pânã la sfârºitul anului. Un numãr de 545 de soldaþi sud-coreeni pleacã astãzi în Irak, relateazã presa de la Seul, ca parte a programului de rotare a trupelor din unitatea Zaytun, de 1.200 de soldaþi, staþionatã la suburbiile oraºului Irbil, la 350 de kilometri nord de Bagdad.

În mod normal, misiunea lor ar fi de ºase luni, dar perioada ar putea fi redusã la numai patru luni, în condiþiile în care ei se vor întoarce acasã în decembrie. Guvernul de la Seul a fixat luna septembrie drept dead­line pentru elaborarea unui plan de retragere a trupelor.

"Ne pregãtim sã înaintãm un raport Adunãrii Naþionale", a declarat ieri purtãtorul de cuvânt al Ministerului Apãrãrii, Kim Hyung-gi. Surse militare citate de presa sud-coreeanã afirmã cã existã o dezbatere aprinsã pe tema retragerii trupelor. Unii susþin amânarea retragerii cu un an, în condiþiile unei posibile reduceri a trupelor, iar opinia publicã este împãrþitã. O mare parte a sud-coreenilor a devenit reticentã la dispunerea de trupe în Irak din cauza recentei crize a ostaticilor din Afganistan.

Polonia va lua o decizie în aceastã toamnã

Polonia, care ºi-a prelungit misiunea în Irak pânã la sfârºitul lui 2007, va decide în privinþa retragerii sau nu a trupelor în aceastã toamnã, a declarat ministrul apãrãrii, Aleksander Szczyglo, la începutul lui august. Szczyglo a declarat cã, în eventualitatea retragerii, existã ºi un plan de evacuare pentru irakienii care lucreazã pentru armata polonezã.

Actualmente existã circa 900 de soldaþi polonezi în Irak. Danezii ºi-au retras cei 460 de soldaþi din Basra luna trecutã, iar lituanienii ºi-au retras ºi ei, tot în august, micul contingent de 50 de soldaþi care a servit sub comanda danezã.

Din 2003, când trupele lituaniene s-au alãturat coaliþiei, peste 750 de soldaþi au fost trimiºi în Irak.

România are 600 de soldaþi în Irak

România este a ºasea forþã militarã ca mãrime în Irak, cu 600 de soldaþi aflaþi în zona Basra ºi la nord de Bagdad. Ministrul apãrãrii, Teodor Meleºcanu, a declarat recent, pentru agenþiile de presã internaþionale, cã retragerea lor "rãmâne un scop politic al PNL, dar care nu poate fi realizat decât prin consultarea ºi cu aprobarea aliaþilor".

"Din pãcate, aceste consultãri întârzie, dar pentru noi retragerea trupelor rãmâne o prioritate", a spus Meleºcanu. El a precizat cã prioritare trebuie sã fie operaþiunile sub mandate ONU, NATO, UE ºi OSCE.

Menþinerea trupelor româ­neºti în Irak este o temã de disputã între preºedintele Traian Bãsescu ºi premierul Cãlin Popescu Tãriceanu. Anul trecut, propunerea PNL de retragere a soldaþilor a fost respinsã de Traian Bãsescu ºi de CSAT. Premierul Tãriceanu susþine cã prezenþa soldaþilor români este nepopularã ºi nu mai este utilã.

Actuala componenþã a coaliþiei:

SUA - 160.000 de soldaþi;

 Albania -120 de noncombatanþi, la Mosul;

 Armenia – 46 de soldaþi, sub comandã polonezã;

 Australia – 550 de soldaþi, în sudul Irakului;

Azerbaidjan -150 de soldaþi, lângã oraºul Hadid;

Bosnia-Herþegovina – 36 de soldaþi;

Marea Britanie – 3.000 de soldaþi;

Bulgaria – 155 de soldaþi, la nord de Bagdad;

Cehia – 99 de soldaþi;

El Salvador – 380;

Estonia – 35,

Georgia – 900 de combatanþi, medici ºi persoanal de întreþinere, la Baquba,

Kazahstan - 27 de soldaþi,

Letonia -125,

Macedonia - 40,

Moldova – 11 experþi în dezamorsarea bombelor,

Mongolia -160,

Polonia – 900 noncombatanþi,

România – 600 de soldaþi la Basra ºi în Nordul Bagdadului,

Slovenia - 4 instructori militari;

Coreea de Sud – 1.200 la Irbil.

Þãri care ºi-au retras trupele

Nicaragua
(februarie 2004);
Spania (aprilie 2004);
Republica Dominicanã (mai 2004);
Honduras (mai 2004);
Filipine (iulie 2004);
Thailanda (august 2004);
Noua Zeelandã (septembrie 2004);
Tonga (decembrie 2004)
Portugalia (februarie 2005);
Olanda (martie 2005);
Ungaria (martie 2005);
Singapore (martie 2005);
Norvegia (octombrie 2005);
Ucraina (decembrie 2005);
Japonia (iulie, 2006);
Italia (noiembrie 2006);
Slovacia (ianuarie 2007).

Peste 4.000 de soldaþi au murit în Irak

Numãrul total al sol­daþilor forþei de coaliþie care au murit în Irak, începând din 2003, este de 4.019, dintre care 3.722 sunt americani.

Numai în luna august a acestui an au murit 64 de soldaþi americani, în timp ce peste 300 au fost rãniþi. În iulie, numãrul victimelor în rândul trupelor americane a fost de 79.

Potrivit Departamentului pentru Apãrare al SUA, numãrul total al rãniþilor, înregistrat de la începutul rãzboiului, este de 27.400. În plus, datele oficiale aratã cã peste 1.000 de contractori, reprezentanþi ai unor firme americane, au murit în Irak în cei patru ani ºi jumãtate care au trecut de la începutul rãzboiului.

Forþele de coaliþie nu au þinut o socotealã strictã a numãrului civililor irakieni uciºi, însã datele bazate pe ºtirile apãrute în presã aratã cã este vorba de circa 70.000 de victime. Nici guvernul irakian nu are o cifrã exactã, însã Ministerul Sãnãtãþii de la Bagdad estimeazã cã s-au înregistrat în jur de 150.000 de morþi în rândul civililor.

SUA ar putea decide numai o reducere simbolicã de trupe

Consilierii David Petraeus ºi Ryan Crocker l-au sfãtuit pe George W. Bush sã pãstreze actuala strategie.
Comandantul trupelor americane în Irak, generalul David Petraeus, ºi ambasadorul SUA în Irak, Ryan Crocker, l-au sfãtuit pe preºedintele George W. Bush sã pãstreze strategia actualã ºi este puþin probabil ca acesta sã decidã mai mult decât o reducere simbolicã de trupe, transmite AP.

Acestea au fost reco­mandãrile celor doi consilieri, în ciuda faptului cã, potrivit unui raport guvernamental, oficialii de la Bagdad nu au îndeplinit standardele politice, militare ºi economice trasate de congres. "Preºedintele Bush pare decis sã pãstreze liniile politicii anunþate în ianuarie" , a declarat, pentru AP, un oficial al Administraþiei Bush.

Retragerea, abia în martie 2008

Generalul David Petraeus a indicat, marþi, cã ar putea recomanda începerea retragerii trupelor SUA de pe teritoriul irakian în martie anul viitor, într-un interviu acordat canalului de televiziune ABC, preluat de AP ºi AFP.
Generalul a fost întrebat dacã trupele americane ar putea fi reduse în martie 2008. "Calculele dumneavoastrã par corecte.

Capacitãþile forþelor noastre militare au o limitã ºi de aceea în recomandãrile mele voi þine cont de efortul care le-a fost cerut, deºi recomandãrile nu vor fi dominate de acest aspect", a explicat Petraeus.
El a apreciat cã prezenþa trupelor americane în Irak corespunde operaþiunilor antiinsurecþionale, care, "istoric vorbind, pot dura cel puþin 9-10 ani".

Generalul Petraeus ºi ambasadorul SUA la Bagdad, Ryan Crocker, urmeazã sã fie audiaþi sãptãmâna viitoare în Congres în legãturã cu evoluþia situaþiei politice ºi de securitate din Irak.

În contextul în care congresmenii democraþi, majoritari în forul legislativ, îl preseazã pe preºedintele George W. Bush sã prezinte un calendar al retragerii trupelor, administraþia acestuia susþine cã trebuie sã aºtepte raportul celor doi înalþi responsabili înainte de a se putea pronunþa.

Australia rãmâne, deocamdatã

Vizitat de preºedintele George W. Bush cu ocazia summitului APEC, John Howard, vajnicul premier australian proamerican, a respins, ieri, încã o datã ºi la fel de straºnic ideea retragerii Australiei din ce a mai rãmas din coaliþia internaþionalã care a atacat Irakul.

Pretendentul la ºefia guvernului australian în alegerile de peste trei luni, laburistul Kevin Rudd, cu mai multe opþiuni populare decât premierul conservator care va candida pentru al cincilea mandat, a promis însã poporului o retragere pânã la jumãtatea anului viitor.

Decizie impopularã

ªef al guvernelor australiene din 1996 încoace, John Howard ºi-a vãzut popularitatea erodatã, mai ales din cauza sprijinirii pânã în pânzele albe a politicii administraþiei Bush ºi, mai ales, a trimiterii de trupe în Irak. Atitudinea cel puþin a unei pãrþi a populaþiei australiene faþã de preºedinþia lui George W. Bush a fost evidentã în protestele antiamericane organizate la Sydney, la care au participat de la oengiºti la elevi.

Chiar ºi pe acest fundal, John Howard l-a asigurat pe prietenul ºi aliatul George W. Bush cã Australia îºi menþine cei 1.500 de militari din Irak – mesajul cãtre australieni fiind cã doar 500 dintre aceºtia au misiuni combatante, restul având doar activitãþi de suport. În 2003, Australia era a patra forþã a "coaliþiei voinþei", dupã SUA (130.000), Marea Britanie (8.500), Coreea de Sud (2.300) ºi înaintea Poloniei (900) sau României (865).

Pânã la mijlocul lui ianuarie, în Australia vor avea loc legislative, iar Partidul Laburist îºi face campanie, cu ºanse, pe seama negocierii unui calendar de retragere cu partenerul strategic american din Asia. În promisiunile sale, Kevin Rudd se referã la o înlocuire a prezenþelor armate cu ºarje diplomatice care sã implice ONU, Franþa, Germania ºi vecinii arabi în reconstrucþia nãruitului stat irakian.

Israel ataca

-- Tel Avivul si-a trimis tancurile in Gaza ca raspuns la asalturile palestinienilor * Pe un alt front, cinci avioane israeliene au survolat Siria

Trupe israeliene sprijinite de tancuri si buldozere au lansat o operatiune terestra impotriva militantilor palestinieni din Gaza, ieri, la o zi dupa ce ministrul israelian al Apararii, Ehud Barak, anuntase iminenta unei ample operatiuni militare, in replica la frecventele atacuri cu rachete lansate din interiorul Fasiei palestiniene asupra sudului Israelului. In urma ofensivei israeliene, trei militanti au fost ucisi si alte 12 persoane, ranite.

Cabinetul de Securitate al Israelului s-a opus initiativei de a lansa o operatiune de amploare impotriva Gazei, dar Guvernul a sustinut ca o asemenea masura se impune, in conditiile in care atacurile cu rachete ale militantilor palestinieni au devenit un fenomen aproape cotidian. Picatura care a umplut paharul a fost lansarea de rachete asupra unei scoli, la inceputul acestei saptamani, chiar in ziua inceperii cursurilor. In cadrul operatiunii israeliene de ieri, Tsahal (armata israeliana) a deschis focul asupra unor militanti palestinieni, care au replicat cu promptitudine. Cateva ore mai tarziu, palestinieni inarmati s-au deplasat la bordul mai multor vehicule la frontiera cu Israelul si au atacat un post al armatei. Partea israeliana nu recunoaste, insa, ca un asemenea episod ar fi avut loc. Palestinienii au continuat, pe tot parcursul zilei, si tirurile de rachete.

In preziua atacului de ieri, ministrul israelian al Apararii, Ehud Barak, a propus lansarea unei operatiuni de anvergura in Gaza, argumentand: "Trebuie sa facem fata in continuare acestor provocari, in urmatoarele 12 luni, incercand sa reconciliem ireconciliabilul: cautarea unui orizont politic (pentru o reglementare pasnica) si responsabilitatea noastra in ceea ce priveste apararea statului", a spus el, in cursul unei intalniri a responsabililor industriei militare. Premierul Ehud Olmert ceruse Armatei, in aceeasi zi, sa elaboreze planuri de combatere a atacurilor cu rachete lansate din Fasia Gaza. Un comunicat al biroului de presa al premierului a precizat ca acestea ar urma sa includa si masuri care pot afecta populatia civila din Fasia Gaza. Cabinetul israelian nu a adoptat insa recomandarile formulate de mai multi ministri, privind masuri colective impotriva populatiei din Gaza. Mai multi oficiali israelieni au propus suspendarea alimentarii cu energie electrica sau apa in teritoriul controlat de miscarea islamista Hamas.

Avioane israeliene au lovit Siria

Se pare ca Israelul este angajat si pe un al doilea front, in paralel cu cel din Gaza. Aviatia israeliana a bombardat, ieri dimineata, tinte siriene, fara sa provoace pagube sau victime, afirma oficialii de la Damasc. Apararea antiaeriana siriana a ripostat raidului, deschizand focul asupra avioanelor israeliene iar autoritatile de la Damasc au avertizat "guvernul inamicului israelian", subliniind ca isi rezerva dreptul de a replica, "in conformitate cu ceea ce considera adecvat", relateaza agentia siriana SANA, citata de Reuters.

Martori oculari au relatat ca au auzit zgomotul facut de cel putin cinci avioane deasupra zonei Tal al-Abiad, aflata la granita Siriei cu Turcia, la aproximativ 160 de kilometri nord de orasul sirian Rakka. Conform unui purtator de cuvant al armatei siriene, citat de SANA, ca avioanele "s-au infiltrat in spatiul aerian sirian pe la granita de nord, venind din directia Mediteranei, si s-au indreptat spre zona de nord-est, depasind viteza sunetului. Unitatile apararii antiaeriene (...) le-au obligat sa paraseasca zona, dupa ce au lansat munitie in zone nelocuite, fara sa provoace victime sau pagube materiale". Oficialul militar nu a precizat unde a avut loc incidentul si nici ce masuri a luat apararea antiaeriana, insa postul de televiziune Al-Arabiya a relatat ca acesta s-a petrecut in nord-estul Siriei.

Razboi sau manevre?

Daca informatiile se verifica, inseamna ca, practic, a inceput razboiul intre Israel si Siria. Totusi - cel putin pana ieri dupa-amiaza - Israelul a asigurat, in mai multe randuri ca aviatia sa nu a lansat nici un atac asupra Siriei. Inclusiv postul de radio israelian a anuntat, citand surse militare, ca nu a avut loc nici un atac aerian asupra Siriei. Totusi, conform unui purtator de cuvant militar, fortele armate erau angrenate in verificarea informatiilor. Referitor la zgomotele de avioane semnalate deasupra regiunii Tal al-Abiad, surse militare israeliene au declarat ca aviatia desfasoara, in cursul acestei saptamani, o aplicatie majora, astfel incat aparatele israeliene zboara frecvent, in cursul antrenamentelor, deasupra teritoriului Turciei, tara musulmana cu care statul evreu are relatii bune.

Dusmanie traditionala

Tensiunile dintre Israel si Siria s-au intensificat in ultimele luni, mai multi reprezentanti ai serviciilor israeliene de informatii sugerand ca regimul presedintelui sirian Bashar al-Assad ar putea fi pregatit pentru a incerca sa ocupe prin forta zone din Platoul Golan, pe care Israelul l-a anexat in 1967. Totusi, nimeni nu prognoza ca iminenta izbucnirea unui razboi. De altfel, Guvernul de la Damasc a asigurat ca, din partea Siriei nu exista nici o intentie de a recurge la forta pentru a recastiga platoul, autoritatile fiind decise sa solutioneze aceasta problema in mod amiabil. La randul sau, si premierul israelian, Ehud Olmert, a declarat, in repetate randuri, ca nu are intentii ostile fata de Siria, avansand chiar ideea redeschiderii negocierilor de pace cu aceasta tara, blocate de sapte ani. Siria a anuntat ultima data ca a deschis focul asupra aviatiei israeliene in 2006, in timpul unui raid deasupra resedintei de vara a presedintelui sirian, Bashar Al-Assad. Autoritatile israeliene au explicat, la vremea respectiva, ca survolarea resedintei a reprezentat un mesaj si a cerut Damascului sa renunte la sprijinul acordat miscarii integriste palestiniene Hamas, ai carei militanti rapisera un militar israelian in Gaza, in iunie, anul trecut. Israelul solicita, in mod constant, Siriei, sa renunte la sprijnirea gruparilor militante palestiniene si a miscarii siite proiraniene Hezbollah, cu baza in Liban. In octombrie 2003, aviatia israeliana a bombardat o fosta baza de antrenament a militantilor palestinieni, aflata in Siria. (I.C.)

Peres la Papa

Papa Benedict al XVI-lea si presedintele Israelului, Shimon Peres, au discutat ieri despre "suferintele popoarelor" din regiunea Orientului Mijlociu, in cadrul intalnirii lor de 35 de minute, a declarat un purtator de cuvant al Vaticanului, parintele Federico Lombardi. Suveranul Pontif si Shimon Peres si-au exprimat speranta ca, "in actualul context international, care pare deosebit de favorabil odata cu organizarea in noiembrie, anul acesta, a conferintei internationale privind Orientul Mijlociu, fiecare dintre parti va depune toate eforturile pentru a raspunde asteptarilor populatiilor" din regiune, a precizat Vaticanul intr-un comunicat citat de Rompres. Benedict al XVI-lea a fost invitat de mai multe ori de catre autoritatile israeliene, dar Vaticanul a subliniat intotdeauna ca o asemenea calatorie nu va fi posibila decat pe timp de pace, sau cel putin in conditiile unei incetari a focului solide in regiune.

Cehii, ,,cumparati" de partea radarului american

Guvernul ceh a lansat o ofensiva pentru a-i cistiga pe oponentii locali ai proiectului de amplasare in centrul tarii a unui radar american antiracheta.

Coalitia guvernamentala ceha de centru-dreapta a promis sute de milioane de coroane cehesti ajutor autoritatilor locale din zona aleasa pentru amplasarea radarului SUA, plus asigurari de sanatate si de protectie a mediului. Este cea mai importanta oferta publica de pina acum facuta pentru a cistiga simpatia localnicilor si pentru a-i determina sa accepte proiectul. ,,Guvernul aproba aceste actiuni pentru dezvoltarea regiunii Brdy", a declarat premierul Mirek Topolanek, la finalul unei sedinte de guvern desfasurate intr-unul dintre cele mai mari orase de linga zona radarului.

,,Pachetul" promis de autoritati cuprinde si facilitarea accesului rapid la fondurile regionale si structurale, dupa cum s-a anuntat la reuniunea cu primarii din zona. ,,Guvernul n-a venit sa negocieze amplasarea radarului, ci sa ofere garantii si certitudini privind asigurarea calitatii vietii", a spus Topolanek. Promisiunile facute de guvern se pare ca si-au atins partial scopul, unii dintre primari sustinind demersul autoritatilor. ,,Ne bucuram ca au inceput discutiile privind posibila revenire in zona a unor facilitati militare", a afirmat Pavel Cizek, unul dintre primari, care vrea ca fosta baza militara sovietica din zona, aflata la 85 km sud-vest de Praga, sa fie redeschisa pentru a incuraja turismul local.

In acest timp a avut loc si o demonstratie de protest din partea celor care se opun planurilor guvernamentale, printre care si activisti Greenpeace. Unii dintre protestatari erau imbracati in fotbalisti si purtau pancarte pe care scria ,,Zona campioana mondiala la armamente", ,,NU bazei militare!". Nu toata lumea se pronunta contra radarului - de exemplu, un cunoscut sculptor, David Cerny, a imprastiat fluturasi din avion pentru sustinerea proiectului.

Sondajele de opinie continua sa arate ca doua treimi dintre cehi se opun planurilor americane. Rusia, Austria si Slovacia au criticat proiectul SUA de amplasare a scutului antiracheta in Cehia si Polonia, pentru ,,apararea impotriva unor atacuri din partea unor state-dusmani precum Iranul".

    *
      Bani pentru regiune

    ,,Regiunea a fost subfinantata timp indelungat", a declarat prim-ministrul ceh, Mirek Topolanek, precizind ca sistemul de apa potabila si de canalizare, precum si infrastructura locala vor constitui prioritati carora guvernul le va aloca finantare in scurt timp. El a refuzat sa specifice despre citi bani este vorba, dar alti oficiali guvernamentali au indicat ca ar putea fi o suma cuprinsa intre 7 si 10 milioane de euro.

Manevre aliate în Oceanul Indian

SUA au alãturat India ºi Singapore la "cele mai ample exerciþii navale comune pe timp de pace din Asia" efectuate pe rutele petrolului care ajunge ºi în China.

Exerciþiile navale pe care SUA, Australia, Japonia, Singapore ºi India le executã, între 4 ºi 9 septembrie, în Golful Bengal, vizeazã "operaþiuni antipiraterie, de recunoaºtere ºi salvare", dar unii observatori, mai ales de la Beijing, le vãd îndreptate împotriva creºterii influenþei Chinei în Asia, acum ºi pe mare. India este prima care o neagã, deºi s-a lansat într-o puzderie de cooperãri militare prin care îºi cultivã propria influenþã geostrategicã în regiunea de unde se emit puternice seisme în tot restul lumii.

Pentru ºase zile, 13 nave militare de suprafaþã ºi submarine din Statele Unite, o fregatã ºi un tanc din Australia, douã distrugãtoare din Japonia, o fregatã din Singapore ºi ºapte nave din India – însoþite de avioane Jaguar ºi Harrier ºi elicoptere Sea King - vor face demonstraþii de forþã în largul arhipelagului Andaman ºi al Insulelor Nicobar.

Pe timpul manevrelor, superportavioanele americane USS Nimitz ºi USS Kittty Hawk vor flanca singurul portavion indian, INS Viraat; nuclearul USS Chicago vine pe dedesubt. Malabar, ediþia 13 Serii lansate în 1995, la "Malabar 07-01" au participat doar SUA, India ºi Japonia - gazdã; "Malabar 07-02" urmãreºte aceeaºi exersare a interoperabilitãþii: doar cã acum între cinci flote ºi cu bãtaie pânã la Strâmtoarea Malacca, una dintre cele mai aglomerate ºi mai strategice din lume – printre Malaysia ºi Indonezia trec 60% din hidrocarburile lumii, inclusiv peste jumãtate din petrolul importat de China ºi circa 95% din cel cumpãrat de Japonia, Coreea de Sud ºi Taiwan.

Dacã ar bloca-o un conflict? Pe de altã parte, desfã­ºurãrile navale pe sub ochii amiralilor indieni joacã ºi rol de târg de arme. Pentru a rãmâne cu una dintre cele mai mari ºi capabile flote militare din regiune, India rãmâne ºi una dintre cele mai mari importatoare de arme din lume. Dupã miliardul dat în 1990 pentru primele trei fregate ruseºti "invizibile" radarelor, New Delhi a comandat, vara trecutã, încã trei. Un submarin nuclear rusesc de 12.000 tone urmeazã sã-i vinã anul viitor, cel mai probabil urmat de alte trei. India a cumpãrat însã prima navã militarã americanã abia în iunie: a doua navã ca mãrime a flotei din Oceanul Indian, INS Jalashwa, îi permite acum Indiei sã desfãºoare trupe amfibii la mare depãrtare de þãrmurile proprii.

Nealinierea la stânga Guvernul de la New Delhi a încercat sã þinã actualele exerciþii în cinci cât mai în afara fluxurilor de informaþii publice. Cu toate acestea, zeci de protestatari de stânga au luat autobuzele din Calcutta spre portul Vishakhatpatnam ca sã protesteze faþã de apropierea Indiei de SUA. ªi nu doar în Golful Bengal. Partidele comuniste care susþin în parlament guvernul premierului Manmohan Singh contestã ºi acordul nuclear dintre New Delhi ºi Washington – negociat în timpul ocupãrii Bagdadului ºi a ameninþãrii Teheranului, chestiuni sensibile pentru asiatici, mai ales pentru musulmani.

Ca ºi recenta ancorare demonstrativã a portavionului nuclearizat USS Nimitz în rada portului Chennai – timp de câteva decenii, India, în prag de a deveni ea însãºi o putere nuclearã "ilegalã", a militat faþã de prezenþa armelor nucleare la bazele americane Diego Garcia ºi Chagos ºi a decretat întregul Ocean Indian drept "zonã a pãcii".

Criticate pentru "aliniere necriticã la politica americanã", Partidul Congresului ºi Guvernul Singh aratã cã noua afirmare a Indiei pe scena internaþionalã cere ºi participarea la cât mai multe sisteme de relaþii internaþionale. Diplomaþie militarã De felul foarte recentei "Iniþiative Cvadrilaterale", care numeºte careul SUA – Australia – Japonia - India un "arc al prosperitãþii ºi libertãþii în Asia".

"Forþele noastre armate fac exerciþii cu cele mai importante state. Aproape toate þãrile vor sã lucreze cu noi", a explicat AK Antony, ministrul indian al apãrãrii. Cu 137 de nave în serviciu ºi alte zeci comandate, India deþine supremaþia navalã în regiune. Pe fondul creºterii economice susþinute, de circa 9%, New Delhi a renunþat la doctrina apãrãrii coastelor pentru o ieºire mai agresivã a intereselor naþionale din largul apelor internaþionale. Prin urmare, New Delhi nu mai poate refuza exerciþiile navale comune, datã fiind importanþa strategicã a rutelor dintre Oceanul Indian ºi Pacific.

În ultima vreme, India a derulat manevre navale ºi cu Marea Britanie, Franþa, Rusia, Singapore, Indonezia ºi Vietnam – ºi chiar cu China. Primele exerciþii tripartite India – Brazilia - Africa de Sud vor fi efectuate în mai 2008. Deja în a doua fazã a politicii "Look East", India completeazã extinderea cooperãrii economice cu statele regiunii prin multiple iniþiative bi ºi multilaterale de securitate cu marile puteri ºi cu actorii regionali – devenind surpriza geopoliticã a unei Asii marcate de ascensiunea Chinei.

Achiziþii masive

Australia a anunþat, în ­iunie, planul de achi­ziþionare a cinci noi nave de luptã, la circa nouã miliarde dolari. Cele trei distrugãtoare ºi douã transportoare de trupe amfibii ar fi cele mai avansate ºi costisitoare nave din flota militarã australianã – prima navã, cu design spaniol, Navantia este programatã sã intre în serviciu în 2012. Canberra are un program de înarmare mult mai amplu, de circa 40 miliarde de dolari, care stârneºte deja temerile unor vecine ca Indonezia sau Thailanda – mai ales cã rostul noilor nave este exact consolidarea capacitãþilor Australiei de trimitere a militarilor peste mãri.

Atracþia irezistibilã a Chinei

Ca ºi dupã recentele exerciþii navale cu SUA ºi Japonia, India asigurã China cã nici acum nu s-a lansat în manevre – ori alianþe – militare prin care sã o intimideze. Ceea ce nici nu mai e uºor.

Pentru a ajunge în Golful Bengal, China ºi-a intensificat cooperarea navalã cu Bangladeshul, cu Myanmarul ºi chiar cu Sri Lanka. New Delhi nu vede locul Chinei în Oceanul sãu Indian ºi trage semnale. La summitul G8, preºedintele Hu Jintao i-a cerut premierului Manmohan Singh clarificãri asupra Iniþiativei Cvadrilaterale create în mai – e drept cã a primit bezele de pace ºi prietenie. India are nevoie nu doar de cooperarea economicã a Chinei vecine, dar ºi de sprijinul Beijingului în aspiraþia de a dobândi un fotoliu în Consiliul de Securitate al ONU ºi în Grupul Furnizorilor Nucleari.

Chiar ºi aºa, în iulie sosea la New Delhi ministrul australian al apãrãrii pentru a discuta o politicã de colaborare militarã. Dupã câteva zile venea premierul nipon, cu o substanþialã asistenþã economicã ºi comercialã necesarã ancorãrii Indiei în "arcul prosperitãþii". Era aºteptat ºi comandantul flotei americane din Pacific. "NATO-uri asiatice" La rândul sãu, Beijingul nu crede cã noile "axe ale democraþiilor" din Asia au ca singur scop exersarea unor misiuni umanitare sau antiteroriste - ci cã urmãresc talonarea Chinei. La vest, China se implicã tot mai intens în manevrele Organizaþiei pentru Cooperare de la Shanghai, alãturi de Rusia ºi republicile central-asiatice ex-sovietice – vizitate de apropierea prezenþei militare a SUA ºi NATO.

Schimbarea în gândirea strategicã a Chinei se manifestã însã la est: unde nu se mai poate baza pe întinsul uscat, dar se poate aºtepta la rachete din larg. Un gest a fost doborârea unui satelit geostaþionar, e drept unul propriu – dar putea fi unul dintre cei de care depind strict navigarea, informarea ºi comunicarea între navele americane. La nivelul mãrii, rezultatele izbesc doar adunate. Plãtitã cu sume de la 45 miliarde dolari pe an, declaraþie oficialã, pânã la 122, dupã estimãri americane, modernizarea armatei chineze nu înseamnã doar achiziþia de noi distrugãtoare, ci ºi dezvoltarea unor noi clase de submarine, dintre care douã nucleare: unul de atac, altul balistic. Dupã 60 de ani, SUA îºi vãd concurantã dominarea din Pacific.

Mai ales cã alãturi de flota militarã a Chinei cresc ºi cele ale Japoniei sau Coreii de Sud. Pe de altã parte, Beijingul practicã propria diplomaþie militarã: ministrul chinez al apãrãrii tocmai a trecut în revistã Forþele de autoapãrare nipone, pentru prima oarã dupã 10 ani, pentru a stabili o nouã "linie fierbinte" între cele douã armate ºi viitoare vizite portuare reciproce – alte subiecte au fost revizuirea Constituþiei pacifiste a Japoniei ºi explozia bugetului militar al Chinei.

Flota SUA ia puþinã apã

SUA trebuie sã investeascã mai mult ºi mai repede decât actualii competitori ºi cei viitori, care îºi vor utiliza performanþele economice pentru a contesta deceniile de supremaþie navalã globalã americanã.

Rãzboiul pentru insulele Falkland a arãtat cã prezenþa unui singur portavion poate face diferenþa dintre victorie ºi înfrângere – acolo Marea Britanie avea unul. Dintre cele 21 de portavioane aflate azi în serviciu în lume, 11 aparþin US Navy: celor nouã din impresionanta clasã Nimitz, care pot transporta 85 de avioane, li se vor mai adãuga douã, la acelaºi preþ de 4,5 miliarde dolari. Portavionul nuclear USS Nimitz nu are decât o pereche - francezul Charles de Gaulle. De altfel, doar opt þãri mai pot decola de pe mãri. Marea Britanie are douã posibilitãþi: HMS Illustrious ºi HMS Ark Royal.

Celelalte doar câte una: Rusia - Kuzneþov, Italia - MM Giuseppe Garibaldi, Spania - SPS Principe de Asturias, India - INS Viraat, Brazilia - Nael Sao Paolo, iar Tailanda - HTMS Chakri Nareubet. India construieºte, China studiazã India doreºte portavioane în Marea Arabiei, pentru a devansa Pakistanul, ºi în Golful Bengal, pentru a-ºi proiecta puterea navalã spre Strâmtoarea Malacca. Drapelul indian se aflã deja pe puntea portavionului INS Viraat - lansat la apã de britanici în 1959 ºi trimis în Malvine în 1982. New Delhi a semnat, în 2004, cu Moscova un contract de 1,5 miliarde de dolari pentru transformarea portavionului sovietic Amiral Gorºkov în INS Vikramaditya - dar ºantierul arctic de la Severomorsk este cu vreo trei ani în urmã cu livrarea.

India îºi construieºte însã ºi primul portavion indigen: platforma de 37.000 tone care va pãrãsi ºantierul sudic Cochin prin 2015 va costa statul indian circa 300 milioane de dolari, dar va atinge 28 de noduri cu 12 MiG-29K, opt alte avioane ºi 10 elicoptere. Adicã o barcã înaintea capacitãþilor de construcþie ale vecinilor. Cu comenzi politice ºi proiecte pe planºete, China studiazã încã produsele competiþiei. Arhitecþii navali chinezi au început sã ia lecþii în 1985, dupã achiziþionarea unui purtãtor de avioane australian din 1945.

Apoi s-au fãcut cumpãrãturi din Ucraina independentã, care a vândut Chinei complexe navale sovietice din anii '80 menite sã distrugã nave ale SUA. Se estimeazã cã Beijingul va avea primul portavion indigen peste trei ani, dotat cu variante chinezeºti ale unor avioane tot ruseºti. Singuri pe oceane Pentru Pentagon, doar portavioanele aliaþilor dinNATO sunt cu certitudine amicale.

Londra dã 7,7 miliarde de dolari pentru douã, de câte 65.000 tone. Marina Franþei a anunþat unul de 65.000-74.000 tone, iar Marinele Italiei ºi Spaniei au început construirea unor nave de 25.000-30.000 tone, cu funcþii complexe, de purtare de avioane ºi asalt amfibiu. Puterile europene au însã aversiune pentru deplasãrile peste mãri. De aceea, America trebuie sã-ºi menþinã singurã supremaþia cantitativã ºi calitativã din Oceanul Indian sau Pacific.

Renaºterea militarã rusã

Primind câte un miliard de dolari la douã zile de export a hidrocarburilor, Moscova oferã acum bugetului militar o creºtere de 25-30% pe an, necesarã amplului program de reînarmare naþionalã comandat. Preºedintele Putin l-a însãrcinat pe amiralul Masorin sã adauge marinei militare ruse, în urmãtoarele douã decenii, încã ºase portavioane clasa Kuzneþov.

Dacã în Marea Nea­grã, cuceritã de NATO, nu ar avea ce cãuta niciunul, trei vor merge în mãrile nordului – unde Vestul ajutã Rusia sã adune deºeurile nucleare sovietice -, iar alte trei în apele mai calde ale Pacificului – încãlzite ºi de flotele în creºtere ale Chinei sau Indiei. Cu un deplasament de 65.000 tone, Kuzneþov este în serviciu din 1995. Perechea sa, Varyag, neterminatã, a fost vândutã Chinei de Ucraina independentã.

Europenii doresc un rol mai important în politica mondialã

Dacã majoritatea oficialilor UE acceptã rolul SUA de lider global, peste jumãtate din cetãþeni îl considerã ,,indezirabil"

Rolul de lider al SUA în politica mondialã este considerat "indezirabil" de 58% din cetãþenii Europei, dar "dezirabil" de circa trei sferturi din înalþii oficiali ai UE, aratã douã sondaje recente.

România se aflã printre puþinele þãri europene unde peste jumãtate din repondenþi au fost de acord cu supremaþia Americii.

Un sondaj realizat în iunie de "German Marshall Fund" (GMT) din SUA ºi de Compagnia di San Paolo, din Torino (Italia) aratã cã 58% din europeni nu sunt de acord cu rolul de lider asumat de SUA în politica mondialã.

Un alt sondaj, în rândurile elitelor europene, publicat recent de Universitatea Siena din Italia, aratã cã circa trei sferturi din înalþii oficiali ai UE ºi din membrii Parlamentului European considerã cã rolul de lider al SUA este "dezirabil".

"Diferenþa dintre opinia elitelor europene ºi cea a publicului european este o potenþialã problemã", a declarat Pierangelo Isernia, director al proiectului de cercetare al Universitãþii Siena. Dintre cele 12 þãri europene care au participat la sondajul condus de GMT, numai Olanda, România ºi Marea Britanie au avut un procent majoritar de repondenþi care au fost de acord cu supremaþia SUA în politica globalã.

În Germania, procentul celor care vãd supremaþia SUA drept "dezirabilã" a scãzut la 38%, faþã de 68% în 2002. Sondajul mai aratã cã 88% din europeni doresc ca UE sã îºi asume mai multe responsabilitãþi în abordarea problemelor globale, însã cei chestionaþi ºi-au exprimat opþiunea pentru ajutoare de dezvoltare, ºi nu pentru mãsuri militare.

Circa 65% din europeni nu sunt de acord cu operaþiunile militare din Afganistan ºi numai 18% ar fi de acord cu un eventual atac al Iranului. Disputele privind misiunea NATO în Afganistan, care au fost aproape de a provoca schimbarea guvernului de centru stânga din Italia în februarie, încep sã declanºeze dificultãþi politice pentru coaliþia la guvernare în Germania.

Peste 75% din europeni resping politica lui Bush

Rezultatele indicã faptul cã opinia publicã europeanã rãmâne criticã la adresa politicii externe ºi militare a SUA, chiar dacã speranþele într-o bunã colaborare tran­satlanticã au crescut în urma schimbãrilor de guvernare din Franþa, Germania ºi Marea Britanie.

Cu Nicolas Sarkozy, Angela Merkel ºi Gordon Brown la putere în Paris, Berlin ºi Londra, cele trei mari puteri europene nu mai au lideri asociaþi cu disputa transatlanticã privind invazia Irakului. De ambele pãrþi ale Atlanticului, procentul celor care cred cã cel mai important motiv al deteriorãrii relaþiilor dintre SUA ºi Europa în ultimii ani a fost managementul rãzboiului din Irak a fost acelaºi: 38%.

Un procent de 39% din americani ºi 34% din europeni cred cã preºedintele Bush însuºi este cauza rãcirii relaþiilor. Deºi peste trei sferturi din europeni s-au declarat în dezacord cu politica lui Bush, numai în jur de o treime cred cã relaþiile transatlantice se vor îmbunãtãþi atunci când America va avea un nou preºedinte.

Majoritatea francezilor preferã ca UE sã se distanþeze de SUA

Peste jumãtate din europeni agreeazã colaborarea UE-SUA în politica mondialã. Notã separatã face Franþa, unde 58% din cetãþeni ar prefera ca UE sã se distanþeze de SUA. Sondajul GMT a fost realizat în iunie, cu participarea a câte 1.000 de repondenþi din SUA ºi, respectiv, 12 þãri europene: Marea Britanie, Bulgaria, Franþa, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia Slovacia, Spania, Turcia ºi România.

sursa:www.adevarul.ro

'Seicul-leu' Ben Laden va ameninta din nou America

Liderul retelei teroriste al-Qaida, Osama Ben Laden, se va adresa poporului american intr-o inregistrare video care va fi difuzata cu ocazia comemorarii a sase ani de la atentatele din 11 septembrie. Aceasta este prima sa aparitie din ultimii trei ani.

Anuntul a fost facut ieri de doua centre americane specializate in supravegherea site-urilor de internet islamiste, SITE Intelligence Group si IntelCenter, informeaza NewsIn.

"SITE Intelligence Group a aflat ca o noua inregistrare video a liderului al-Qaida este iminenta". Potrivit site-ului american, "Al-Qaida a anuntat oficial ca un nou mesaj al lui Osama ben Laden catre poporul american va fi difuzat in curand cu ocazia comemorarii a sase ani de la atentatele din 11 septembrie". "Asteptam difuzarea mesajului in urmatoarele trei zile", a precizat si IntelCenter.

Anuntul cu privire la noua inregistrare video cu ben Laden a fost facut prin intermediul unui mesaj postat pe forumurile islamiste de As-Sahab, principalul organ mediatic al al-Qaida. "In curand, cu voia lui Dumnezeu, (va fi difuzata) o inregistrare video a seicului-leu, Dumnezeu aiba-l in paza!", potrivit textului afisat pe site-urile islamiste si semnat As-Sahab. Anuntul este insotit de o fotografie a lui ben Laden a carui barba, de obicei grizonata, este in totalitate neagra. El nu mai poarta vesta de camuflaj pe care o avea in precedentele aparitii, ci un costum traditional alb si un mantou galben.

Pe un forum extremist se vorbeste despre un "cadou" care va fi facut la 11 septembrie, dar, potrivit unui expert SITE, termenul se refera in general la o inregistrare video a lui ben Laden sau la un orice alt obiect de propaganda si nu la un atentat iminent pe teritoriul american.

Ca urmare a acestei stiri, primii oficiali americani reafirma pozitia Americii  fata de miscarea terorista si fata de Ben Laden. Capturarea si uciderea lui Osama ben Laden, liderul retelei teroriste al-Qaida, este o "prioritatea absoluta", a declarat, astazi, consilierul presedintelui Bush pentru securitate interna, Frances Townsend, la postul de televiziune CNN.

sursa:www.9am.ro (http://www.9am.ro)

Britanicii îºi avertizeazã aliaþii americani:

,,Pierdem ºi rãzboiul din Afganistan"


Marea Britanie riscã sã declanºeze un conflict pe teme de politicã externã cu SUA, dupã ce a transmis fãrã menajamente administraþiei Bush cã în Afganistan ,,se câºtigã lupte, dar se pierde rãzboiul". Conform cotidianului ,,The Times", premierul Gordon Brown ºi David Miliband, ministrul de Externe, se tem cã SUA sunt "fixate" pe Irak ºi ar putea eºua în ceea ce ei considerã prima linie în rãzboiul antiterorist.

Deja au apãrut divergenþe în privinþa dorinþei armatei americane de a stropi cu erbicide plantaþiile de mac sau de a continua bombardamentele asupra satelor afgane. Britanicii se plâng cã aceste mãsuri afecteazã strategia lor de "câºtigare a sufletelor ºi minþilor".
<A TARGET="_top" HREF="http://ad.ro.doubleclick.net/click%3Bh=v8/35c7/3/0/%2a/y%3B115050697%3B0-0%3B0%3B13951114%3B4307-300/250%3B22113716/22131606/1%3B%3B%7Esscs%3D%3fhttp://www.iaaeurosummit2007.eu"><IMG SRC="http://m.de.2mdn.net/1494920/300x250_blank.GIF" BORDER=0></A>

Un alt motiv de nemulþumire pentru britanici ar fi atitudinea extrem de indulgentã a Washingtonului faþã de preºedintele afgan, Hamid Karzai, acuzat cã tolereazã corupþia care macinã guvernul, dacã nu chiar e complice la acest fenomen.

"Americanii vãd cã înregistreazã succese minore pe plan militar în Afganistan ºi cred cã totul este în regulã. Ei sunt fixaþi pe Irak ºi nu par sã se mai implice serios în politica antiteroristã", a declarat o sursã, citatã de "The Times".

Strategia lui Miliband în privinþa Afganistanului alarmeazã administraþia SUA, care încã nu s-a dezmeticit dupã retragerea forþelor britanice din Basra, sudul Irakului, în aceastã sãptãmânã. Unii oficiali americani suspecteazã cã guvernul Brown intenþioneazã sã se îndepãrteze de "rãzboiul rãu" din Irak ºi sã se concentreze pe "cel bun" din Afganistan.

Ei recunosc cã retragerea trupelor britanice din Basra a avut o logicã militarã, dar sperã cã Marea Britanie va aºtepta raportul generalului american David Petraeus (despre care se aºteaptã sã consemneze progrese semnificative).

Oficiali de la Pentagon ºi din cadrul Departamentului american de Stat au afirmat pentru "The Times" cã Londra pare cã vrea "sã scape de Karzai", în timp ce alþii au denunþat "mesajele contradictorii" provenind de la Guvernul britanic.

Ministerul britanic de Externe a dezminþit informaþiile potrivit cãrora ar dori înlãturarea din funcþie a lui Karzai, însã o serie de diplomaþi au recunoscut cã existã "o diferenþã de opinie foarte mare" cu privire la preºedintele afgan.

Pe agenda lui Miliband, Afganistanul este o prioritate, dovadã fiind faptul cã prima vizitã în strãinãtate în calitate de ministru de Externe a fost la Kabul, în luna iulie. ªeful diplomaþiei britanice vrea sã "accelereze ritmul jocului", prin întãrirea guvernului de la Kabul ºi a forþelor de securitate, atragerea unui numãr mai mare de afgani în administraþie ºi prin combaterea corupþiei din jurul traficului cu droguri.

SUA, care contribuie cu peste douã treimi din forþa militarã a NATO în Afganistan, sunt frustrate de refuzul britanicilor legat de ideea stropirii plantaþiilor de mac, din care se produce opiumul, sursa principalã de venit pentru talibani.

Provincia Helmand, unde sunt desfãºuraþi 7.000 de britanici, a înregistrat o producþie record de mac în acest an. Forþele britanice preferã calea mai lungã, aceea a antrenãrii unor echipe afgane de antinarcotice ºi convingerea þãranilor sã cultive recolte alternative.

sursa : www.gandul.info (http://www.gandul.info)

Serbia reclama SUA la ONU in cazul Kosovo

-- Viitorul statut al Kosovo agita spiritele pe ruta Belgrad-Washington, autoritatile sarbe invitand Consiliul de Securitate al ONU sa ia atitudine in fata "politicii de forta" promovate de oficialii americani in cazul provinciei sarbe, acum majoritar albaneza.
Serbia a denuntat, la finalul saptamanii trecute, "amenintarea directa" reprezentata de disponibilitatea SUA de a recunoaste independenta provinciei Kosovo, cerand, totodata, partii americane sa isi explice pozitia. La o zi dupa ce autoritatile de la Washington, prin vocea unui responsabil din cadrul Departamentului de Stat, a anuntat ca ar putea recunoaste unilateral o eventuala independenta proclamata a Kosovo, seful Executivului de la Belgrad, Vojislav Kostunica, s-a adresat, sambata, Organizatiei Natiunilor Unite cu solicitarea de a sanctiona "politica de forta" americana. "Tara noastra se confrunta cu amenintarea directa ca SUA vor recunoaste in mod ilegal independenta declarata unilateral a provinciei Kosovo", a declarat premierul sarb, citat de agentiile de presa internationale. "Folosind o politica de forta, SUA ameninta deschis suveranitatea si integritatea teritoriala a Serbiei, care este un stat recunoscut international si o tara membra a ONU. Guvernul Serbiei avertizeaza Consiliul de Securitate al ONU ca integritatea teritoriala a Serbiei este amenintata", a adaugat conservatorul Kostunica, solicitand Consiliului "sa ia masurile care se impun". Un responsabil al Departamentului de Stat american a declarat, vineri, ca liderii etnicilor albanezi din Kosovo par decisi sa-si proclame independenta in cazul in care actualele negocieri nu vor duce la adoptarea unei solutii de compromis. Daca provincia Kosovo isi va autoproclama independenta, "noi o vom recunoaste la fel cum, cred, o vor face si alte state pentru ca este singura solutie pentru Balcani", a precizat Kurt Volker, in calitate de prim-adjunct al secretarului de stat asistent al SUA pentru afaceri europene, adaugand ca spera totusi ca partile implicate vor ajunge la un acord. Potrivit Rompres, ministrii de Externe din statele UE au convenit, sambata, la Viana Do Castello (Portugalia), sa ramana uniti in privinta statutului final al Kosovo chiar si in cazul unui esec al ultimei tentative de mediere intre sarbi si albanezii majoritari in provincie si sa nu-i lase pe rusi si americani sa controleze soarta unui teritoriu european.

sursa : www.ziua.net

George W. Bush poate muri oricand

Conform afirmatiilor unor medici specialisti americani renumiti in SUA, presedintele George W. Bush ar trebui sa se teama pentru viata lui.

Surse de la Casa Alba au declarat pentru "National Enquirer" ca liderul este ingrozit de faptul ca ar putea muri oricand, din cauza aritmiei cardiace grave de care sufera si de aceea i-a rugat pe medici sa-l "doteze" cu un defibrilator portabil ultimul racnet, care, la cel mai mic semn de oboseala a inimii, aplica socuri electrice si "trezesc" din nou cordul.

Medicii americani au afirmat ca aritmia cardiaca grava este cauza mai multor factori: hipertiroidie, hipertensiune, precum si abuzul de alcool. Aceasta nu este singura problema a presedintelui Bush: sotia lui, Laura vrea sa divorteze. Bush le-ar fi spus apropiatilor ca "este disperat sa o pastreze pe prima doamna si ca un divort l-ar omori pe loc".

Sursa: Antena 3

George Bush sunã retragerea din Irak

Liderul de la Casa Albã îºi anunþã planurile privind o eventualã reducere a efectivelor americane.

Pe fondul criticilor virulente lansate din tabãra democraþilor, preºedintele George W. Bush îºi va anunþa, azi, intenþiile cu privire la trupele din Irak. Liderul de la Casa Albã ar putea urma recomandãrile generalului David Petraeus, care a apreciat cã SUA ºi-ar putea retrage pânã vara viitoare trupele suplimentare trimise în Irak în cursul acestui an.

Presa de la Washington estima, ieri, cã Bush va þine seama de recomandãrile fãcute de înalþii responsabili civili ºi militari cu privire la viitorul politicii americane în Irak. Liderul de la Casa Albã ia în calcul, în principal, declaraþiile fãcute de comandantul trupelor americane din Irak, generalul David Petraeus, ºi de ambasadorul american la Bagdad, Ryan Crocker, în Congres. Generalul Petraeus a spus cã SUA i-ar putea retrage pânã în vara lui 2008 pe cei 30.000 de militari suplimentari trimiºi în 2007.

Petraeus a avertizat cã o retragere substanþialã prea rapidã ar avea consecinþe "catastrofale" ºi a admis, totodatã, cã Statelor Unite le va fi greu sã menþinã întãririle ºi anul viitor, indiferent de situaþia de pe teren. El a lãsat în suspans problema angajamentului în Irak pe termen lung, în condiþiile în care majoritatea americanilor sperã sã se înceapã retragerea trupelor ºi adversarii democraþi ai preºedintelui, majoritari în Congres, exercitã presiuni pentru ca retragerea sã fie realizatã. De altfel, liderii democraþilor au criticat din nou strategia Casei Albe pentru Irak, avertizând cã aceasta va aduce încã 10 ani de rãzboi. În tabãra republicanã, unii senatori s-au arãtat critici faþã de strategia preºedintelui Bush pentru Irak, iar alþii au avertizat cã un eºec ar avea consecinþe "teribile".

Bagdadul face calcule

Între timp, guvernul irakian prevede cã efectivele contingentului american din Irak vor fi reduse la 100.000 pânã la sfârºitul anului 2008. Consilierul pentru securitate naþionalã Muaffak al-Rubaie a anunaþat, ieri, cã oficialii de la Bagdad se aºteaptã ca, pânã la jumãtatea anului 2008, trupele americane sã revinã la nivelul de dinainte de ofensiva din februarie 2006, adicã 130.000 de membri.
"Pânã la sfârºitul anului viitor, acest numãr ar trebui sã scadã la 100.000 de membri, din nou în funcþie de ameninþãri ºi nivelul de pregãtire a forþelor de securitate irakiene", a apreciat oficialul irakian. În prezent, în Irak sunt desfãºuraþi 168.000 de militari americani.

sursa : Adevarul

Bomba pentru Iran

SUA detin cea mai puternica bomba din lume - are o greutate de 14 tone, este capabila sa doboare tinte aflate adanc sub pamant, depaseste cu mult performantele bombei cu vacuum, testata in ajun de Rusia, si care este destinata Iranului.

O declaratie in acest sens a fost facuta in direct la televiziunea Fox News de Thomas McNerney, presedintele Iran Policy Committee. "Spre deosebire de bomba rusilor, a noastra este in stare sa strapunga in adancime. Ahmadinejad nu detine nimic in Iran pe care noi sa nu-l putem distruge", a spus McNerney. Descriind cateva din eventualele scenarii de forta impotriva Iranului, generalul a precizat ca, in opinia lui, preferabil ar fi un intens atac aerian, cu participarea a 65-70 de avioane construite dupa tehnologia "stels" si "acompaniate" de alte 400 de aparate conventionale. "Astfel, in doar 48 de ore, ar putea fi nimicite 2.500 de tinte, cu lichidarea tuturor obiectivelor nucleare si a sistemului de aparare aeriana", a estimat McNerney.



Sursa: Curentul

Bush lasa Irakul pe umerii succesorului sau



Mult asteptatul discurs televizat al presedintelui SUA nu a adus decit vestea unei retrageri limitate si nici o decizie strategica privind razboiul din Irak.

Contingentul american din Irak va fi redus cu 20.000 de militari, a anuntat joi presedintele George W. Bush, in cel de-al optulea discurs televizat dedicat Irakului, incepind de la invazia din martie 2003. O prima reducere de 2.200 de militari va avea loc in septembrie, in provincia Anbar, urmind apoi o alta cu aproape 6.000, pina la finele anului. Presedintele a precizat insa ca SUA vor trebui sa se angajeze "durabil", pe plan politic si economic, atit in timpul ramas pina la expirarea mandatului sau, cit si pe perioada viitorului mandat. "Cu cit mai insemnata va fi reusita noastra, cu atit mai multi soldati americani se vor putea intoarce acasa", a explicat liderul american.

Retragerile anuntate vor lasa succesorului lui Bush la Casa Alba povara a peste 100.000 de militari americani in Irak. "Inca o data, presedintele nu reuseste sa propuna un plan pentru incheierea razboiului sau motive convingatoare pentru continuarea lui. O prezenta militara nelimitata in Irak nu este o optiune", a criticat senatorul democrat Jack Reed strategia presedintelui. Democratii nu dispun de majoritatea necesara in senat pentru a impune o retragere a trupelor, insa pot modifica bugetul Pentagonului astfel incit acesta sa fie nevoit sa reduca treptat numarul soldatilor detasati in Irak.

Sursa : Cotidianul

Razboiul din Irak, pentru petrol!

Fostul guvernator al Rezervei Federale americane, Alan Greenspan, critica sever politica presedintelui Bush in volumul sau de memorii.

Fostul sef al bancii centrale americane, Alan Greenspan, a provocat un adevarat cutremur la Washington, declarand ca principalul motiv al razboiului din Irak a fost petrolul, scrie ,,The Sunday Times". Dezvaluirea este cuprinsa in volumul de memorii al lui Greenspan, care urmeaza sa fie lansat pe piata astazi, in Statele Unite.

Acuzatia ca administratia Bush a invadat Irakul avand in minte rezervele de petrol ale acestei tari si securizarea livrarilor de titei din alte tari ale Orientului Mijlociu nu este noua, insa este pentru prima data cand acest lucru este spus pe fata de un personaj de asemenea importanta.

,,Regret faptul ca nu este deloc convenabil din punct de vedere politic sa confirm ceea ce toata lumea stie: razboiul din Irak a fost in mare masura pentru petrol", scrie Greenspan in volumul sau. De altfel, cartea are un titlu sugestiv, ,,Epoca turbulentei: Aventuri intr-o lume noua".

Republican cu vechi state de serviciu, Greenspan (81 ani) a fost in serviciul mai multor presedinti americani, incepand cu Gerald Ford. Timp de 18 ani, el a condus Federal Reserve, unul dintre cele mai importante organisme financiare din lume, astfel ca asemenea acuzatii venite din partea sa vor avea un mare ecou.

Politica monetara iresponsabila

Cartea lui Greenspan este extrem de critica la adresa administratiei Bush si a politicii sale monetare. Fostul sef al bancii centrale, care s-a retras in 2006, scrie ca l-a avertizat pe George W. Bush sa lase deoparte generoasele promisiuni electorale si sa respinga o serie de legi care prevedeau cheltuieli ,,scapate de sub control", in vremea in care Congresul era dominat de republicani.

Faptul ca Bush nu l-a ascultat ,,a fost o greseala majora", spune Greenspan. Totodata, el dezvaluie faptul ca Bush prefera sa ignore sfaturile specialistilor, politicile monetare fiind facute de consilierii sai de incredere, printre cei pomeniti figurand si controversatul Karl Rove, recent demisionat. In opinia lui Greenspan, republicanii si-au meritat infrangerea la alegerile pentru Congres din 2006.

Alan Greenspan nu este primul oficial american care, dupa ce a iesit din structurile puterii, a criticat decizia lui Bush de a invada Irakul.
Un exemplu este fostul secretar de stat Colin Powell, care, la ora actuala, regreta rolul pe care l-a jucat in evenimentele din 2003, considerand infamul discurs rostit la ONU drept ,,o pata neagra" a biografiei sale.

PROTESTE- MARATON

Trupele acasa, acum!

La doar doua zile dupa ce Bush si-a prezentat strategia privind Irakul, mii de protestatari au demonstrat sambata la Washington. Dupa ce oamenii au inceput sa sara peste barierele ridicate de fortele de ordine, politia a arestat 160 de persoane. Daca Bush a promis doar o reducere a efectivelor, manifestantii au cerut raspicat retragerea imediata si totala a trupelor, precum si demiterea presedintelui. Printre manifestanti erau mai multi veterani ai campaniei irakiene.

,,Ocupam un loc unde nu suntem doriti. Am venit aici sa aratam ca nu e vorba doar despre o gasca de batrani hippie pacifisti din anii '60", a declarat Justin Cliburn, 25 ani, care a servit ca infanterist. In paralel, cateva sute de persoane s-au strans la o contramanifestatie, agitand de zor stegulete americane.

Sursa : evz.ro

Franta face valuri si atrage atentia asupra unui razboi

Franta a provocat indignare in Iran si entuziasm in Israel, dupa ce, ministrul de externe francez, Bernard Kouchner a declarat ca ,,ar trebui sa ne pregatim de razboi impotriva Iranului".

Agentia de presa iraniana Irna a acuzat, ieri, "extremismul" presedintelui francez Nicolas Sarkozy si pe ministrul de externe Bernard Kouchner, dupa ce acesta din urma a avertizat duminica in legatura cu riscurile unui razboi declansat de programul nuclear iranian.

Ministrul de externe francez, a declarat in cursul zilei de ieri, ca lumea "ar trebui sa se pregateasca pentru cea mai rea posibilitate", cea a unui "razboi" cu Iranul, fapt ce a creat indignare la Teheran.

"Noul presedinte de la Elysee doreste sa copieze Casa Alba", scrie Irna, agentia care este organismul oficial al Republicii islamice.

Irna ii acuza pe responsabilii francezi ca au devenit "traducatorii vointei Casei Albe", adoptand "un ton si mai dur, mai inflamat si mai ilogic decat cel al Washingtonului". "Acest european s-a pus in pielea americanilor si le imita declaratiile", noteaza agentia iraniana de presa, dupa cum informeaza cotidianul englez, The Times.

Israelul aproba insa, remarcile oficialior francezi, si argumenteaza ca acesta este un mesaj dur pe care lumea trebuie sa il transmita, si o atentionare asupra faptului ca sfidarea Teheranului asupra responsabilitatilor sale internationale, nu va fi tolerata, scrie The Times.

,,Iranul va renunta la programul sau nuclear, abia in momentul in care va intelege ca tarile comunitatii internationale sunt serioase, unite si determinate in opzitia lor fata de armele nucleare ", a declarat Mark Regev, purtatorul de cuvant al ministrului de externe israelian.

Aceste declaratii survin dupa ce, in cursul zilei de ieri, Statele Unite au afirmat ca, in cazul Iranului, prefera calea diplomatica, si pe cea a sanctiunilor, pentru a obtine respectarea rezolutiilor de catre Teheran, dar ca totusi, nu exclud optiunea militara.

Sursa: 9AM

Franta, mai aproape de Washington

Franta confirma o apropiere de Washington in privinta mai multor dosare internationale, dupa ce a exercitat presiuni in dosarul nuclear iranian si in urma evolutiilor legate de Irak, NATO sau Turcia, cu toate ca neaga o aliere cu Statele Unite.

"Exista o schimbare de fond si de forma, care pune Franta pe linia politicii americane", a declarat Bruno Tertrais, de la Fundatia pentru Cercetare Strategica (FRS). "Nu o alianta, ci convergente, in special manifestate in dosarul iranian", ca si asupra "intregii problematici a Orientului Mijlociu", a adaugat Tertrais.

Ministrul de externe Bernard Kouchner, care urmeaza sa efectueze la sfarsitul saptamanii prima sa vizita la Washington, in calitate de sef al diplomatiei franceze, a facut, duminica seara, declaratii-soc legate de regimul de la Teheran.

Ministrul francez de externe a cerut ca lumea "sa fie pregatita pentru ce-i mai rau ", adica un posibil razboi cu Iranul, daca acesta continua sa-si dezvolte programul nuclear, si a cerut sanctiuni europene impotriva Teheranului, in afara cadrului ONU.

Oficialul francez a avertizat si societatile franceze in legatura cu noi investitii in aceasta tara, atitudine dorita de Statele Unite. Departamentul de Stat american a salutat aceste declaratii, potrivit purtatorului de cuvant Sean McCormack. Declaratiile lui Kouchner "subliniaza seriozitatea pozitiei franceze", a declarat McCormack, dupa cum informeaza NewsIn.

Vizita lui Kouchner la Bagdad la sfarsitul lunii august - prima a unui membru al guvernului francez de la indepartarea de la putere a lui Saddam Hussein in 2003 - a fost salutata cu caldura de Washington.
Parisul a trimis un semnal bine primit de Statele Unite, prin care isi afirma dorinta de a se apropia mai mult de pozitia NATO.
Redesfasurarea unor avioane franceze in Afganistan, la Kandahar (sud), in loc de Dusanbe (Tadjikistan) a marcat si dorinta Frantei de a ramane angajata in operatiuni militare decisive pentru Statele Unite.

Si in ceea ce priveste aderarea Turciei la NATO, Presedintele Nicolas Sarkozy, s-a aratat mai flexibil in aceasta privinta, si a afirmat ca accepta in anumite conditii, continuarea negocierilor de aderare a Turciei la UE. Si in aceasta situatie, pozitia Frantei este favorabila politicii americane care sustine demersul Ankarei de a adera la NATO.

Opozitia socialista este alarmata sa vada cum diplomatia adopta, de la sosirea la putere a lui Sarkozy in luna mai, o orientare inspirata de "neoconservatorii americani".

Seful opozitiei, Francois Hollande, a cerut chiar, in cursul zilei de ieri, o dezbatere in Parlament cu privire la situatia din Iran, dupa declaratiile facute de Kouchner. Aceste ingrijorari au survenit, in ciuda faptului ca, ministrul de externe a subliniat ca "diplomatia franceza nu primeste ordine de la Washiongton".

Pe de alta parte, Francois Heisbourg, presedintele Institutului International pentru Studii Stategice (IISS) din Londra, a temperat amploarea convergentelor franco-americane. In dosarul Turciei, Sarkozy "este ingrijorat sa nu piarda contactul cu alte tari europene, mai mult decat sa faca pe plac Statelor Unite", a subliniat expertul.

In privinta Iranului, "discursul tot mai dramatic al Parisului tine mai mult de comportamentul iranienilor" decat de presiunile Statelor Unite, care au deja probleme in Irak, a spus el.
Pentru Yves Boyer, specialist pe problematica de aparare a FRS, exista anumite "incercari", dar ele nu inseamna o "strategie" de ansamblu. In privinta subiectelor ca incalzirea climatica sau negocierile comerciale din OMC, "nu exista o apropiere vizibila" intre Paris si Washington, subliniaza Boyer.

Sursa: 9AM

Sarkozy ii ofera arme nucleare lui Merkel

Liderul francez nu isi dezminte stilul indraznet, oferind arsenal nuclear Germaniei, care s-a angajat sa nu detina astfel de arme.

Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, i-a sugerat cancelarului german, Angela Merkel, ca Germania ar putea detine o parte din arsenalul nuclear francez, arata revista germana ,,Der Spiegel". Oferta nu a fost facuta direct, ci presedintele francez a abordat intii problema energiei nucleare, aratind ca oricine este ingrijorat de incalzirea globala trebuie sa ia in calcul utilizarea de energie nucleara. Discutia a avut loc saptamina trecuta, la palatul Meseberg, la intilnirea informala la care a mai participat, pe linga cei doi lideri europeni, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.

Discutia a continuat despre avantajele energiei nucleare, dar presedintele a mai strecurat o sugestie in discutie, arata ,,Der Spiegel": deoarece umbrela nucleara franceza ii protejeaza si pe vecinii sai europeni, Germania ar putea fi interesata de niste arme nucleare franceze. Conform publicatiei citate, cei doi oficiali au ramas muti. Ideea detinerii de arme nucleare este tabu in Germania. Predecesorul lui Sarkozy, Jacques Chirac, a incercat sa abordeze cu foarte multa grija aceasta chestiune in urma cu 12 ani, dar in cele din urma a renuntat, dindu-si seama de faptul ca discutia nu urma sa dea roade. Ministrul Steinmeier a reusit, in cele din urma, sa isi revina din surpriza si i-a explicat lui Sarkozy faptul ca Germania nu e interesata de obtinerea de arme nucleare, fiind semnatara a Tratatului de Neproliferare Nucleara inca din 1975. Merkel a zimbit prietenos si l-a sustinut pe Steinmeier.

Renuntarea Germaniei la producerea si detinerea de arme nucleare, biologice si chimice este mentionata si in Tratatul asupra aranjamentelor finale in privinta Germaniei, semnat pe 12 septembrie 1990, prin care se consfinteau detaliile reunificarii Germaniei. Franta este si ea semnatara a tratatului, alaturi de cele doua Germanii, de Marea Britanie, URSS si de SUA.

Presa europeana a scris in ultima vreme despre antipatia dintre Nicolas Sarkozy si Angela Merkel, provenita din diferenta de stil si de viziune dintre cei doi. ,,Der Spiegel" adopta un stil destul de dur in descrierea facuta presedintelui Sarkozy: ,,Presedintele hiperactiv are tendinta de a aborda probleme diplomatice sensibile cu finetea unui iepuras Energizer".

sursa : Cotidianul

Privatizarea rãzboiului

BAGDAD - Firmele de securitate private fac treaba murdarã în Irak


Implicarea firmelor de securitate private în rãzboiul din Irak este pusã tot mai mult sub semnul întrebãrii, unii analiºti vorbind chiar despre o "privatizare" a conflictului.

Conflictele militare ale acestui secol scot la ivealã componente necunoscute pânã de curând. Unul dintre acestea este privatizarea rãzboiului, este de pãrere analistul Dominic Moran, comentator la International Relations and Security Network. Concluzia pleacã de la scandalul care þine prima paginã la Bagdad ºi Washington de o sãptãmânã ºi implicã o companie de securitate privatã ce opereazã în Irak. Duminica trecutã, opt civili irakieni au fost uciºi de membrii firmei Blackwater. Uciderea celor opt civili aruncã în atenþia opiniei publice folosirea intensã a acestor companii private de cãtre agenþiile americane care acþioneazã în Irak. Blackater este cea mai mare firmã de acest tip implicatã în conflict, cu un personal estimat la peste 1.000 de persoane, ceea ce a costat guvernul american peste 750 de milioane de dolari din anul 2004 ºi pânã acum, conform estimãrilor realizate de The Guardian.


FIRME PRIVATE. Folosirea intensã a acestor firme este fãrã precedent, iar situaþia se regãseºte ºi în Afganistan. Baza pe care SUA o pune în aceste companii a ieºit în evidenþã marþi, când SUA au suspendat orice fel de cãlãtorie a diplomaþilor în Irak, în momentul în care nu se ºtia exact viitorul acestor operatori. Activitãþile ºi serviciile firmelor de securitate includ asigurarea siguranþei personalului diplomatic, a inginerilor care lucreazã la reconstrucþia Irakului, a consultanþilor, dar ºi a celor care oferã pregãtire militarã. În aceste zile, democraþii se aflã sub o presiune constantã din partea unor grupãri civile care cer promovarea unei legislaþii care sã delimiteze rolul acestor companii private din Irak. Criticii susþin cã relaþia acestor firme cu autoritãþile locale ºi cu armata americanã nu este clar definitã. Din 2004 aceste firme au primit imunitate în faþa legii irakiene, dar ºi faþã de legile care guverneazã armata americanã.

Sursa : jurnalul.ro

SUA cumpãrã tehnologie rusã pentru manipularea minþii!

Rezultatele cercetãrilor unui centru moscovit vor fi testate de americani

Departamentul pentru securitate internã al SUA a semnat un contract cu Institutul de cercetare psihotehnologicã din Moscova, a cãrui activitate constã în manipularea subconºtientului. Agenþia americanã a justificat încheierea acordului prin încercãrile de detectare a teroriºtilor.

Dupã atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, serviciile americane de securitate cautã tot felul de metode ºi sisteme care sã le ajute sã "demaºte" teroriºtii pentru a-i putea împiedica sã comitã noi atentate. Cercetãrile efectuate la institutul moscovit ar putea fi un important pas înainte pentru tehnologia antitetoristã dezvoltatã de americani.

Aceºtia nu sunt deranjaþi de faptul cã începuturile centrului se pierd în era sovieticã, liderii comuniºti manifestând un interes special pentru controlarea minþii umane. Interesul Departamentului securitãþii interne pentru activitatea institutului a apãrut în momentul în care directoarea Elena Rusalkina a creat SSRM Tek, un software despre care afirmã cã poate citi gândurile ºi sentimentele oamenilor.

SSRM Tek, un software care poate citi gândurile

Institutul are la dispoziþie mai mulþi voluntari, care au acceptat postura de cobai, de dragul ºtiinþei sau pentru
anumite sume de bani. Software-ul SSRM Tek pare un joc de computer inocent. În funcþie de reacþia subconºtientului la imaginile subliminale transmise pe ecranul computerului, voluntarii apasã pe diverse butoane. Potrivit studiilor fãcute de Rusalkina, persoanele cu comportament violent reacþioneazã la imaginile ºocante sau obscure, în timp ce oamenii normali preferã imaginile clare.

Pentru a pãtrunde pe piaþa occidentalã, directoarea a apelat la Northam Psychotehnologies, o firmã din Canada, care, ulterior, a semnat un contract de colaborare cu SRS Technologies, un contractor militar al armatei americane.

Departamentul pentru securitate internã va testa SSRM Tek pentru a-i stabili eficacitatea. Oficialii sperã cã îl vor putea folosi pentru a detecta starea de spirit a pasagerilor de pe liniile aeriene. Contractul reprezintã o "micã victorie" pentru institutul din Moscova, care încearcã de ani buni sã fie acceptat în SUA. Pe de altã parte, acordul demonstreazã cât de departe merge guvernul american în lupta antiteroristã, mizând chiar ºi pe metode neconvenþionale. Institutul de cercetare psi­hotehnologicã a fost creat de soþul Elenei Rusalkina, Igor Smirnov, un om de ºtiinþã controversat.

Smirnov, pe care mulþi l-au comparat cu Rasputin, este pãrintele armei psihotronice. El susþinea cã sunetele subliminale pot modifica radical comportamentul unei persoane. Conform presei americane, armata sovieticã a folosit psihotehnologia în anii '80, în rãzboiul din Afganistan.

Experimentele lui Smirnov au atras atenþia FBI-ului în 1991, cu ocazia unei conferinþe organizate de KGB la Moscova. El a fost contactat dupã acest eveniment de Chris ºi Janet Morris, doi autori de SF, deveniþi consultanþi ai Pentagonului ºi creatori ai conceptului de arme neletale.

Moartea lui Igor Smirnov în 2004 nu a împiedicat-o pe Elena Rusalkina sã continue experimentele. Cer­ce­tãtoarea considerã cã armele psihotronice vor deveni mult mai periculoase decât cele nucleare.


Sursa : Adevarul.ro

Marea Britanie deþine plutoniu pentru 17.000 de bombe precum cea de la Nagasaki

Marea Britanie deþine peste 100 de tone de plutoniu, suficient pentru 17.000 de bombe de mãrimea celei care a distrus oraºul japonez Nagasaki în 1945, se aratã într-un raport publicat astãzi, transmite agenþia Reuters, citatã de NewsIn.

Deºeurile toxice, a cãror cantitate s-a dublat în ultimul deceniu, provin, în special, din reprocesarea combustibilului de uraniu folosit la centralele nucleare din þarã.

Plutoniul, una dintre cele mai radioactive substanþe cunoscute, rezultã din procesarea combustibilului de uraniu folosit la centralele nucleare pentru recuperarea uraniului refolosibil.

Substanþa poate fi folositã în producerea de combustibil MOX (mixturã de uraniu ºi plutoniu), dar ºi pentru armele nucleare, ceea ce genereazã o problemã de securitate.

"La bomba care a distrus Nagasaki au fost folosite puþin mai mult de ºase kilograme de plutoniu. Trebuie sã luãm mãsuri pentru a ne asigura cã acest material foarte periculos nu cade în mâinile cui nu trebuie", a declarat Geoffrey Boulton, autor al raportului.

Raportul intervine în condiþiile în care guvernul a iniþiat un proces de consultare publicã în legãturã cu construirea unor centrale nucleare noi care sã le înlocuiascã pe cele vechi, care produc 20% din electricitatea þãrii.

Toate centralele cu excepþia uneia vor fi închise în urmãtorii 15 ani, pentru cã sunt vechi.

Sursa : Adevarul.ro

SUA, gata sã loveascã Iranul

Încã din iunie, un grup de experþi americani lucreazã la planul de atac asupra Iranului

Forþele aeriene americane au înfiinþat un grup secret de planificare strategicã, cu misiunea de a ,,purta urmãtorul rãzboi", pe fondul intensificãrii tensiunilor cu Iranul, relateazã publicaþia britanicã "The Sunday Times".

Grupul "Proiectului Check­­mate" (ªah mat), suc­ce­­so­rul celui care a planificat campania aerianã din timpul rãzboiului din Golf din 1991, a fost reînfiinþat de Pentagon în secret, în aceastã varã.

Grupul îi raporteazã direct generalului Michael Moseley, ºeful Forþelor aeriene americane, ºi este format din circa 30 de ofiþeri de top ai aviaþiei, experþi în apãrare ºi cyberspace, care au acces oricând la Casa Albã, CIA ºi alte servicii secrete.

Planuri detaliate ale unui posibil atac asupra Iranului au fost puse la punct încã de acum doi ani, de CENTCOM (comandamentul central american), sus­þin surse militare.

Misiunea Checkmate este "sã furnizeze planuri realiste din punct de vedere strategic, operaþional ºi tactic, care pot fi susþinute logistic ºi sunt fezabile din punct de vedere politic". Grupul este condus de generalul de bri­gadã Lawrence "Stutz" Stut­zriem, considerat unul din­tre cei mai strãluciþi ofi­þeri ai aviaþiei americane, ºi de adjunctul sãu, dr. Lani Kass, fost ofiþer în armata israelianã ºi expert în informaticã.

Eºecul adoptãrii la ONU a unor sancþiuni care sã punã capãt ambiþiilor nucleare ale Iranului, despre care Te­heranul spune cã sunt paºnice, a dat naºtere unei discuþii intense despre po­sibilitatea unor lovituri militare.
Dezbaterea a devenit cu atât mai intensã, cu cât ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, a declarat sãptãmâna trecutã cã lumea "trebuie sã se pregãteascã pentru ce este mai rãu", adicã pentru rãzboi.

Deºi el ºi-a nuanþat ulterior declaraþiile, Franþa sprijinã SUA ºi cere adoptarea unor sancþiuni mai dure la adresa Iranului. Rusia ºi China se opun însã. Marea Britanie a încercat sã fie "puntea" de legãturã între cele douã curente divergente. Se pare însã cã noile sancþiuni vor fi aplicate de o coaliþie condusã de americani.

"Proiectul Checkmate"

Rezultatele Proiectului sunt aplicabile în cazul oricãrui potenþial rãzboi aerian, luând în calcul nu doar ameninþãrile din partea Iranului, ci ºi pe cele chineze sau nord-coreene. Checkmate a fost înfiinþat în anii '70 pentru a contracara ameninþãrile sovietice, desfiinþat în anii '80 ºi apoi reînfiinþat la începutul anilor '90, înaintea rãzboiului din Golf.

Pe acest fond tensionat, preºedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad era aºteptat ieri la New York, pentru a participa la Adunarea generalã a ONU. Vizita a stârnit iritare în SUA, ºi se aºtepta ca liderul irakian sã fie întâmpinat cu proteste încã de la aterizare, la New York.

Sursa : adevarul.ro

Israelienii au obtinut probe nucleare din Siria

Inaintea unui raid aerian in Siria, comandourile israeliene au furnizat SUA probe conform carora acolo se desfasurau activitati nucleare.

Agentii speciali israelieni au extras material nuclear de origine nord-coreeana din Siria, in cursul unui raid la o baza militara secreta, a dezvaluit "The Sunday Times" in editia de ieri. Acest raid a avut loc inainte ca aviatia israeliana sa bombardeze un obiectiv sirian, luna aceasta, arata publicatia, citind surse de rang inalt din Washington si Ierusalim.

Fortele speciale israeliene stringeau de mai multe luni informatii din Siria despre acest proiect militar. Materiile nucleare au fost localizate la Dayr az-Zwar, in nordul tarii. In timpul verii, presedintele SUA, George W. Bush, a fost informat de israelieni despre prezenta specialistilor nord-coreeni la baza siriana. O sursa de rang inalt din administratia americana a confirmat pentru "The Times" faptul ca SUA au cerut dovezi ca la baza siriana se desfasoara activitati de natura nucleara inainte de a-si da "binecuvintarea" pentru atacul aerian israelian.

Atacul aviatic a avut loc pe 6 septembrie, cu acordul Statelor Unite, dupa ce Israelul a prezentat dovezi conform carora Siria detine materii nucleare. Mostrele prelevate din Siria s-au dovedit a fi de provenienta nord-coreeana, fapt ce a trezit temeri ca Siria s-a alaturat Iranului si Coreii de Nord in incercarea de a obtine arme nucleare.

Diplomatii nord-coreeni si chinezi cred ca in atacul aerian asupra bazei siriene au fost ucisi mai multi cetateni nord-coreeni, arata rapoarte ale unor guverne asiatice citate de publicatia amintita mai sus. Aceste rapoarte redau discutii dintre oficiali nord-coreeni si chinezi. Saptamina trecuta, un numar de oficiali sirieni s-au deplasat la Phenian, ceea ce demonstreaza inca o data colaborarea dintre cele doua tari plasate de SUA in rindul statelor care nu se supun regulilor internationale.

    *
      Sah mat la Iran

    Aviatia SUA a infiintat un grup secret de planificare pentru "a lupta  in urmatorul razboi", in contextul adincirii tensiunilor cu Iranul. Proiectul "Sah mat", succesor al grupului care a planificat campania aeriana in Razboiul din Golf din 1991, a fost reinfiintat la Pentagon, in luna iunie, fiind alcatuit din 20-30 de ofiteri si experti in cyberspatiu.


sursa : cotidianul.ro

Alianþa Nord-Atlanticã a rãmas în panã de soldaþi

NATO nu are trupe suficiente din cauza misiunilor Uniunii Europene ºi Naþiunilor Unite

Solicitatã la maximum în Afganistan ºi Kosovo, organizaþia nord-atlanticã se confruntã cu o lipsã acutã de efective militare. Oficialii NATO susþin cã statele membre preferã sã contribuie la misiunile UE ºi ONU, lãsând Alianþei tot mai puþini oameni.

Problema s-a înrãutãþit în ultima vreme, deoarece atât NATO, cât ºi UE doresc menþinerea unor efective militare de reacþie rapidã. Forþa de intervenþie rapidã a NATO (NRF) ar trebui sã fie alcãtuitã din 25.000 de soldaþi la care se adaugã cele 19 grupãri ale Uniunii Europene - fiecare cu câte 1.500 de militari - care pot fi trimise rapid în orice zonã de conflict de pe glob. Cu toate acestea, majoritatea statelor europene sunt membre ale ambelor organizaþii ºi pun la dispoziþie aceiaºi militari pentru misiunile acestora.

"Avem un NRF care nu este atât de puternic pe cât ne-am fi dorit", a declarat purtãtorul de cuvânt al NATO, James Appathurai, întrebat de ce aceastã forþã a Alianþei, operaþionalã din noiembrie anul trecut, nu a fost niciodatã într-o misiune. "Soldaþii aflaþi în misiuni sub egida UE nu vor fi disponibili pentru NATO ºi viceversa. Iar într-o situaþie de crizã, pânã la urmã cui aparþin de fapt aceºti soldaþi?", a mai precizat oficialul NATO, subliniind cã, în cele din urmã, Uniunea Europeanã va avea de suferit.

Probleme în Afganistan

Situaþia din ultimii ani nu este tocmai roz în special pentru Alianþa Nord-Atlanticã, deoarece Statele Unite îºi concentreazã efectivele militare în special în Irak, iar misiunea NATO din Afganistan s-a dovedit a fi mai lungã ºi mai costisitoare decât se estimase iniþial. Mai mult, forþa NATO din Afganistan nu dispune de suficient echipament sau trupe pentru a garanta o finalizare cu succes a misiunii.

Comandanþii NATO au avertizat în nenumãrate rânduri cã efectivele insuficiente afecteazã operaþiunile ºi intervin într-un moment în care o parte din aliaþi se confruntã cu presiuni interne pentru retragerea trupelor. Responsabilii de la Bruxelles doresc sã accelereze eforturile de instruire a armatei afgane, însã se confruntã cu o rezistenþã din partea mai multor aliaþi, care refuzã sã trimitã trupe sau instructori în sudul þãrii, unde au loc cele mai multe confruntãri.

O forþã în impas

În acelaºi timp, la aproape un an de la lansarea oficialã a NRF, responsabilii Alianþei recunosc cã acest proiect militar nu mai este 100% operaþional din cauza efectivelor ºi echipamentelor insuficiente. James Appathurai a reamintit cã NATO este puternic angajatã în Afganistan ºi în Kosovo, unde membrii Alianþei au desfãºurat 40.000, respectiv 17.000 de soldaþi.

El a menþionat soldaþii din operaþiunea "Enduring Freedom" sub comandament direct american din Afganistan, trupele americane ºi britanice din Irak, cele ale þãrilor europene desfãºurate sub egida ONU în Liban ºi operaþiunea militarã a UE în curs de pregãtire în Ciad.

sursa : adevarul.ro

ONU baga mortu-n Casa Alba

Prezenta presedintelui iranian Mahmud Ahmedinajad la New York stirneste controverse legate de libertatea cuvintului si de memoria victimelor de la 11 septembrie.

Presedintele iranian Mahmud Ahmadinejad, acuzat de opinia publica americana pentru negarea Holocaustului, pentru dorinta sa de a ,,sterge Israelul de pe harta" si considerat inamicul public numarul unu al Statelor Unite, a sosit duminica la New York, pentru a participa la sesiunea Adunarii Generale a Natiunilor Unite. In ceea ce analistii considera o sfidare la adresa presedintelui George W. Bush, Ahmadinejad se va adresa miine Adunarii Generale a ONU, imediat dupa discursul presedintelui american. Vizita liderului iranian include o intilnire cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, si un discurs in fata unor lideri religiosi americani de confesiune musulmana, crestina si mozaica.

Intr-un interviu acordat canalului american CBS, presedintele a reiterat ca programul nuclear iranian nu urmareste construirea armei nucleare. ,,In relatiile internationale din prezent, bomba atomica nu serveste la nimic. Daca ar fi fost utila, ar fi ajutat la evitarea dizolvarii URSS, ar fi rezolvat problema pe care americanii o au in Irak. Timpul bombei a trecut", a declarat el. Ahmadinejad a protestat fata de sanctiunile ONU la care este supus Iranul pentru ca nu a abandonat programul nuclear. ,,Statele care folosesc metodele decadente ale razboiului psihologic, ale propagandei politice si ale asa-ziselor sanctiuni economice fac o greseala", a declarat presedintele pentru CBS.

Mesajul sau pacifist pare sa fie contrazis insa de testarea, simbata, a unui nou tip de racheta balistica in stare sa loveasca Israelul. Liderul spiritual iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat cu aceasta ocazie ca ,,oricine va lansa o agresiune (impotriva Iranului) va avea de suportat consecinte serioase", iar unul dintre generalii iranieni a precizat ca ,,Statele Unite trebuie sa afle ca cei 200.000 de soldati ai lor din Irak si Afganistan sint in bataia tunurilor iraniene". Nu numai SUA au decis sa izoleze diplomatic Iranul. Presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a aratat ca nu sint intrunite conditiile pentru o vizita a ministrului de Externe, Bernard Kouchner, la Teheran. ,,Pe culoarele ONU se poate discuta, dar o deplasare la Teheran este altceva", a precizat Sarkozy, pronuntindu-se in favoarea sanctiunilor ONU impotriva Teheranului. Initiativa lui Kouchner de a vizita Iranul vine la scurt timp dupa ce acesta a spus ca lumea trebuie sa se pregateasca pentru un razboi cu Iranul.

Autoritatile newyorkeze au interzis accesul lui Ahmadinejad la locul in care se inaltau turnurile World Trade Center, unde acesta dorea sa pastreze un moment de reculegere. Politia a precizat ca accesul in zona este interzis din cauza lucrarilor de constructie a noului Turn al Libertatii. Politicienii americani, printre care si democrata Hillary Clinton, lidera in cursa pentru Casa Alba, au calificat intentia lui Ahmadinejad drept o ofensa adusa memoriei victimelor de la 11 septembrie 2001. In schimb, liderul iranian urmeaza sa se adreseze studentilor Universitatii Columbia, onorind invitatia extrem de contestata a conducerii institutiei. Peste 100 de protestatari au demonstrat duminica in fata universitatii, purtind pancarte prin care il denunta pe Ahmadinejad drept ,,Hitler in devenire". Rectorul institutiei s-a aparat invocind ca universitatea ,,este o comunitate dedicata confruntarii de idei". El a sustinut ca l-ar fi invitat si pe Hitler, daca acesta s-ar fi implicat intr-o dezbatere care sa-i provoace pe studenti. Bollinger, rectorul Universitatii Columbia, a precizat ca liderul iranian va fi chestionat in legatura cu negarea Holocaustului, cu ambitiile nucleare ale Teheranului, cu sprijinul acordat insurgentilor din Irak si cu suprimarea libertatii de exprimare, deoarece, cu citeva zile inainte, autoritatile iraniene au interzis un site web apartinind opozitiei.

SUA sint obligate, ca tara-gazda a ONU, sa-i acorde presedintelui iranian libertatea de deplasare pe o raza de 40 de kilometri in jurul sediului Natiunilor Unite. Asa s-a intimplat in urma cu patru decenii, atunci cind liderii revolutionari cubanezi Fidel Castro si Che Guevara au participat la reuniunea Adunarii Generale. Castro s-a plins de pretul pipe-rat al hotelului si a preferat sa se mute intr-unul din Harlem. El nu a exclus nici varianta de a dormi in Central Park. ,,Sintem oameni ai muntelui. Sintem obisnuiti sa dormim sub cerul liber", a spus Castro.

Incearca si aici...acolo sunt (si) militari...!

www.semperfidelis.ro

           Aici e  chestia cu "fa-te frate  cu  dracul pina treci puntea"... :-D

 Conflictul dintre SUA si Iran poate transforma Romania in tinta

Rachetele iranienilor nu pot lovi Washingtonul inca, dar pot demola Bucurestiul

Potentialul atac al Statelor Unite impotriva Iranului, pentru a distruge capacitatile nucleare si militare ale acestei tari, ar putea avea consecinte grave asupra Romåniei, daca baza de la Mihail Kogalniceanu ar fi folosita de avioanele americane. O riposta iraniana, cu rachete de croaziera, ar fi contrata de Romånia, conform Ministerului Apararii Nationale, cu mijloace de protectie civila: lopeti, corturi si ambulante. Partea cea mai proasta este ca Romånia nu le poate interzice americanilor sa foloseasca baza pentru atac, din cauza unui acord negociat de partea romåna din genunchi.

Informatii despre intentia americanilor de a stopa programul nuclear al Iranului au aparut de multa vreme. Diversi specialisti din SUA au lansat in mass media ipoteza unui atac aerian, care sa distruga cateva mii de tinte, militare, industriale si de infrastructura, din Iran. Alexis Debat, directorul centrului Nixon pentru terorism si securitate nationala, a declarat, de exemplu, ca strategii militari americani se pregatesc de un atac semnificativ asupra instalatiilor nucleare ale Iranului, impotriva ,,intregii armate iraniene". ,,
;Daca vom desfasura un atac nesemnificativ sau o actiune militara de amploare, reactia iranienilor va fi aceeasi", este, potrivit lui Debat, principalul argument in favoarea unui atac masiv al armatei americane.

Cu voia sau fara voia Romåniei
La o prima vedere, aceasta problema nu priveste prea mult Romania. Tara noastra s-ar putea insa trezi implicata in conflict, chiar si impotriva vointei ei. Agentia bulgara de stiri Novinite informa insa, la inceputul acestui an, ca fortele americane ar putea utiliza bazele militare aeriene din Romania si Bulgaria pentru a lansa un eventual atac asupra Iranului. ,,Acordul dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind activitatile fortelor Statelor Unite stationate pe teritoriul Romaniei", semnat la Bucuresti la 6 decembrie 2005, mai cunoscut sub denumirea de ,,Acordul de Acces", nu are nici o prevedere care sa specifice clar ca americanii au nevoie de acordul Romaniei pentru a lansa un atac impotriva unei alte tari. Aceasta problema a fost intens dezbatuta la sedinta Comisiei de Aparare din Senat, in 2006, cand specialistii de la Ministerul de Externe si MApN au prezentat senatorilor tratatul. Din comisie facea parte, la acea ora, si actualul ministru al apararii, Teodor Melescanu.

Cui ii pasa de Consiliul de Securitate?
Am solicitat MApN sa ne comunice daca, prin acordurile tehnice incheiate intre Romania si SUA, ca urmare a Acordului de Acces, s-au introdus prevederi care sa oblige partea americana sa notifice autoritatile romane cand intentioneaza sa lanseze un atac asupra unei terte tari pornind de pe teritoriul Romaniei sau care sa permita Bucurestiului sa interzica un asemenea atac. Raspunsul MApN, foarte detaliat, a ocolit insa aceasta problema. Citand din preambulul si din textul acordului, specialistii din minister care au intocmit raspunsul au evitat sa spuna raspicat ca nici in acest document, nici in acordurile tehnice nu exista asemenea prevederi. ,,Problematica «atacurilor armate indreptate impotriva unui alt stat» poate avea ca temei doar o rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU", ne-a comunicat, in schimb, MapN, dupa o serie de citate din Acordul de Acces, care mentioneaza aceasta idee. Teoretic, ar trebui sa concluzionam ca fortele americane nu vor folosi Romania ca baza de lansare a atacurilor impotriva Iranului, in afara cazului in care Consiliul de Securitate va autoriza raidurile in folosirea fortei militare. Practic, este suficient sa ne uitam la Irak si sa vedem ca toata teoria se duce dracului. Invazia Irakului a fost facuta fara nici un fel de autorizare din partea Consiliului de Securitate, pe temeiul doctrinei americane a razboiului preventiv. Aceeasi doctrina a aparut si in strategia de securitate a Romaniei, elaborata la Cotroceni in 2006.

Lopeti, bastoane si tulumbe
Am mai intrebat specialistii MapN daca exista un plan de protejare a Romaniei contra unei eventuale riposte iraniene cu rachete balistice. ,,La acest moment, nu detinem informatii din care sa rezulte iminenta unui atac impotriva Iranului si nici un raspuns balistic al acestui stat indreptat impotriva României", a fost raspunsul. De altfel, nici nu ne asteptam la alt raspuns, pentru ca admiterea de catre MApN a existentei unui asemenea plan de aparare ar fi insemnat, implicit, recunoasterea existentei unui plan de atac. Au urmat si precizari privind responsabilitatile in cazul unui atac: ,,Coordonarea, controlul si acordarea asistentei tehnice de specialitate in domeniul protectiei civile se asigura, la nivel central, de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative, prin Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (...)". Adica, politistii, pompierii si specialistii MIRA vor apara populatia de rachete, pentru ca scutul american antiracheta este doar un proiect. In cazul ipotezei celei mai pesimiste, cu atac american din Romania si riposta iraniana, nu ne ramane decat sa procedam ca in celebrul banc cu Radio Erevan: sa ne indreptam in liniste catre cimitir, ca sa nu starnim panica.

Teheranul are capacitatea sa loveasca Bucurestiul
Iranul a testat, cu succes, rachetele Shahab 3 (Meteor 3, foto), capabile sa ajunga la o distanta de 2.000 de kilometri. In cursul anului 2007, au fost anuntate variantele C si D ale acestui tip de racheta, cu capacitate de transport marita, cu sisteme de dirijare la tinta imbunatatite si cu raza de actiune de pana la 2.200 de kilometri. Rachetele din clasa Shahab 3 pot sa transporte trei focoase nucleare sau 1,2 -1,8 tone de submunitii. In ianuarie a.c., comandantul Gardienilor Revolutiei, generalul Yahya Rahim Savafi, preciza: ,,Strategia noastra este defensiva, dar, daca suntem atacati, nu ne vom opri la granita". Una din potentialele tinte pentru rachetele iraniene o poate constitui Romania. Lansatoarele mobile, daca ar fi plasate in apropiere de granita de nord-est a Iranului, ar putea atinge, practic, orice tinta din Romania.

In aceste zile, presedintele iranian Ahmadinejad a anuntat ca Iranul are in depozite 100 de kilograme de uraniu imbogatit. Acesta poate fi folosit pentru fabricarea bombelor atomice sau a asa-numitelor ,,bombe murdare" (exploziv in carcasa de uraniu, care contamineaza radioactiv zona lovita).

Iranului i se pregãteºte ceva

Cei care decid politica ONU faþã de Teheran au ajuns la un compromis: o parte pregãteºte noi sancþiuni, cealaltã a obþinut amânarea deciziei pânã în noiembrie

Cu o Franþã care susþine fervent a treia serie de sancþiuni antiiraniane cerute de SUA, China ºi Rusia au impus Consiliului de Securitate sã mai aºtepte încã o lunã dezvãluirile pe care Iranul le-a promis experþilor nucleari ai ONU. Între timp, arabii numãrã semnele care indicã un atac asupra Teheranului prin noiembrie.

De comun acord, cãci altfel nu se poate, cei cinci membri permanenþi ai Consiliului de Securitate al ONU plus Germania au decis, pe 28 septembrie, sã aºtepte pânã la mijlocul lui noiembrie noile rapoarte ale Agenþiei Internaþionale pentru Energie Atomicã (AIEA) ºi Uniunii Europene asupra þintelor programului nuclear iranian ºi apoi sã se discute, sau nu, sancþiuni mai dure împotriva Iranului – dacã acesta continuã un program de îmbogãþire a uraniului, în sensul construirii unei bombe atomice, dupã cum îl suspecteazã SUA ºi aliaþii.

Cert e cã îl continuã: preºedintele Ahmadinejad se laudã periodic cu noi centrifuge introduse în circuitul de producere a combustibililor nucleari, care apropie Iranul de victoria finalã – abia prin 2009, estimeazã însã AIEA.

Cele nouã semne

Din mulþimea de afirmaþii ºi fapte aglomerate la întoarcerea din vacanþe în legãturã cu posibilul/aºteptatul atac al administraþiei Bush împotriva regimului ayatollahilor, redactorul-ºef al cotidianului naþionalist panarab "Al-Quds Al-Arabi" sintetiza la mijlocul lui septembrie nouã indicii care fac probabil un nou rãzboi în Orientul Mijlociu pânã în noiembrie. Doar un miracol, precum cel libian sau nord-coreean, ar îndepãrta spectrul – crede Abd Al-Bari Atwan.

Referindu-se la programul nuclear iranian, George W. Bush a pomenit un "holocaust nuclear" – care poate fi însã ºi un avertisment asupra utilizãrii armelor nucleare americane. În locul lui Tony Blair, Nicholas Sarkozy a afirmat cã, dacã nu renunþã la ambiþia de a dobândi arme nucleare, Iranul se expune în mod fatal bombardamentelor.

Apoi, Washingtonul ºtie cã majoritatea statelor arabe sunnite socotesc cã ºiiþii iranieni susþin terorismul ºi ameninþã stabilitatea regionalã – iar petromonarhiile din Golf con­siderã Iranul un inamic mai serios decât Israelul.

De aceea, Casa Albã face presiuni asupra lui Mahmud Abbas ºi lui Ehud Olmert sã anunþe mai repede un acord de principiu, ceea ce ar aduce satisfacþie sunniþilor ºi le-ar permite sã aibã drept cauzã comunã cu americanii ºi israelienii combaterea aliaþilor Iranului – Siria, Hazbollah ºi Hamas.

Mai departe, SUA pun gardienii revoluþiei islamice pe lista internaþionalã a organizaþiilor teroriste ºi acuzã Teheranul cã sprijinã rezistenþa irakianã ºi chiar elemente Al-Qaida, prin alimentarea cu arme sofisticate – care sporesc victimele americane.

Arabia Sauditã plãteºte 5 miliarde de dolari unei firme americane pentru echiparea ºi antrenarea a 35.000 de oameni însãrcinaþi cu protejarea instalaþiilor petroliere – nu de trecutele tentative Al-Qaida, ci de o viitoare revanºã iranianã, cu rachete Shihab sau cu avion kamikaze; de altfel, în acelaºi scop, SUA menþin bateriile Patriot în Kuwait, în apropierea terminalelor saudite.

Nu în ultimul rând, ad­ministraþia Bush a încetat sã mai cearã demisia premierului Al-Maliki, posibil pentru cã precipitarea planurilor împotriva Iranului nu mai dã timp unei schimbãri de conducere în Irak. Iar retragerea britanicã de la Basra nu este doar o recunoaºtere cã victoria coaliþiei din Irak a devenit imposibilã, dar ºi o punere la adãpost a trupelor britanice de represaliile iraniene în caz de lovituri aeriene americane.

Abd Al-Bari Atwan îºi încheie prezicerile printr-o incursiune în psihologia preelectoralã americanã: în faþa înfrângerilor din Afganistan ºi Irak, "Bush estimeazã cã singura posibilitate de salvare a preºedinþiei ºi de prezervare a ºanselor partidului sãu la urmãtoarele alegeri stã în... atacarea Iranului".

Mai ales cã rachetele iraniene nu vor atinge New York-ul sau Washingtonul, ci Tel-Avivul, Ryadul sau Dubaiul – pune puþin gaz pe foc analistul arab.

SUA antreneazã aliaþii din Golf

De-o fi sau nu atacat Iranul, s-a creat o nouã ameninþare, care raliazã, o datã în plus, aliaþii arabi în jurul armatei americane din Golf. Pentagonul a creat în Emirate un centru de antrenament pentru piloþii naþiunilor arabe aliate.

Acolo, piloþi militari din Iordania ºi Emirate executã exerciþii comune, pentru a putea zbura ºi lupta împreunã - ºi cu avioanele americane. Ideea e ca aceºti "prieteni ºi parteneri sã-ºi poatã asigura securitatea ºi stabilitatea regiunilor lor, prin interoperabilitate... ºi în coaliþii adecvate".

Chiar dacã aliaþii din Golf ai SUA nu vor participa la atacuri împotriva unor þinte nucleare din Iran, cooperarea lor este necesarã pentru permisiunea de survol. ªi pentru autoapãrare în caz de retorsiuni iraniene.

Gaze pentru UE

Un înalt consilier pentru politicã economicã externã al Departamentului de Stat al SUA a apreciat, sâmbãtã, cã regiunea caspicã poate furniza Europei destul gaz ºi fãrã contribuþia Iranului.

Potrivit AP, Reuben Jeffrey III a indicat reporterilor la Istanbul cã gazul caspic poate fi adus pe pieþele europene pe rute care ocolesc Republica Islamicã: A­zer­baidjanul, Turkmenis­tanul ºi Kazahstanul fiind menþionate ca posibile surse alternative la gazul din Iran.

Declaraþia a fost fãcutã la doar douã zile dupã ce Turcia – aliat-cheie al SUA din NATO – a anunþat cã nu-ºi va sista cooperarea în domeniul gazului natural cu Iranul. Ankara ºi Teheranul negociazã un acord pentru construirea unei conducte de 3.500 km destinate transportului anual a circa 40 miliarde metri cubi de gaz natural spre Europa, prin Turcia.

Retragerea fondurilor occidentale

Pânã sã participe la un rãzboi al SUA împotriva Iranului, dupã cum s-au pripit sã sugereze, noii lideri ai Franþei cer statelor Uniunii Europene sã-ºi reducã investiþiile în Iran. În SUA, organizaþii nonguvernamentale cu tematicã antiteroristã au gãsit fonduri americane de miliarde de dolari investite în statul acuzat de susþinerea terorismului.

Franþa lui Chirac s-a opus atacãrii Irakului ºi datoritã intereselor companiilor franceze în exploatarea hidrocarburilor irakiene. Preºedintele Sarkozy cere acum statelor UE sã împiedice participarea companiilor europene la noi proiecte în Iran.

Cum o a treia serie de sancþiuni ONU necesitã timp, Franþa ar vrea sancþiuni economice alternative ºi a ales sã iasã în faþa UE cu "recomandarea" adresatã companiilor – între care Total - ºi instituþiilor financiare europene de "a-ºi reduce expunerea" în Iran. Franþa mai vrea ºi limitarea activitãþii pe teritoriul UE a unor instituþii financiare, de credit ºi asigurãri ale Iranului.

Investiþii "cuºer"

Parisul recunoaºte cã asemenea sancþiuni economice alternative celor ale ONU nu pot fi efective decât dacã sunt aplicate întâi de puternicele bãnci ºi fonduri de investiþii americane. La Washington lucreazã trei curente antiiraniene: ºoimii lui Dick Cheney vor sã bombardeze Teheranul cât mai este Bush la Casa Albã, partizanii corectitudinii ONU preferã negocieri de duratã chiar ºi fãrã garanþii de reuºitã, iar alþi duri pragmatici au optat pentru presiuni prin investiþii "libere de terorism".

"Divest Terror Initiative" a trimis petiþii care cer statelor americane legi care sã împiedice companiile americane sã-ºi investeascã fondurile de pensii în "þãri care sprijinã terorismul" – o afacere de multe miliarde, cu care pensionarii americani sunt sau nu la curent.

Potrivit "Wall Street Journal", 3,7 miliarde de dolari ai SUA sunt investiþi în companii de energie care fac afaceri în Iran. "Divest Terror" aminteºte cã Departamentul de Stat de la Washington considerã Iranul drept cel mai fervent apãrãtor al terorismului jihadist ºi cautã sã convingã statele ºi companiile americane sã-ºi retragã banii din acest stat.

Missouri este primul stat care a introdus un plan de deturnare a fondurilor de pensii din Iran. Guvernatorul Schwarzenegger decide luna aceasta dacã ºi California adoptã un plan similar. Louisiana a impus celor 12 fonduri de pensii ale sale sã elaboreze un index investiþional internaþional "terror-free", care sã excludã companiile cu afaceri în Sudan, Siria, Iran sau Coreea de Nord.

Pe de altã parte, multe companii din SUA cautã sã ocoleascã astfel de legislaþie via companii din Europa care în prezent nu au în faþã restricþii similare.

Ahmadinejad îl aºteaptã pe Putin

Moscova are o atitudine ambivalentã faþã de Teheran. Se opune unor noi sancþiuni economice, dar a sistat construirea reactorului de la Bushehr. Iranul este însã prea important pentru jocurile petropolitice ale Rusiei ºi cele împotriva SUA pentru ca Moscova sã-ºi îndepãrteze complet Teheranul doar pentru a face pe plac Washingtonului.

Discuþiile de vineri din cadrul Consiliului de Securitate al ONU au fost extrem de aprinse. Diplomaþi afiliaþi negocierilor au povestit contactelor din presã chiar despre o ciocnire verbalã între Condoleezza Rice ºi Serghei Lavrov. Rusia subliniazã cã Iranul se aflã încã în graficul de cooperare cu AIEA, reciproc acceptat, ºi acuzã Vestul cã lucreazã la mãsuri antiiraniene unilaterale, în afara deciziilor Consiliului de Securitate.

Graþie dreptului de veto în Consiliu, sprijinul Moscovei este vital pentru orice soluþie negociatã a ONU în dosarul iranian. Dincolo de asta, Rusia poate câºtiga din orice evoluþie. Aparent, Moscova se opune unei soluþii militare la "problema iranianã" – "care ar agrava ºi mai mult situaþia într-o regiune care are deja grave probleme în Afganistan ºi Irak" (Serghei Lavrov).

Dar acestea sunt mai mult problemele Americii - pe care un rãzboi ºi cu Iranul ar þine-o ºi mai ocupatã în lume. Ceea ce ar permite Kremlinului sã mai recupereze din terenul pierdut la periferiile ex-sovietice. Iar un asemenea rãzboi ar fi ºi mai adãstãtor dacã Teheranul ar fi ajutat cu arme performante.

Un vecin cu probleme

Pe de altã parte, dosarul ruso-iranian este ºi aºa gros. Dincolo de sprijinul public, relaþiile Rusiei cu Iranul sunt în bernã de când Moscova a amânat sine die terminarea construcþiei reactorului nuclear de la 1.000 kw de la Bushehr. Kremlinul i-a scos în faþã pe contractorii privaþi ai proiectului, care afirmã cã amânarea cu încã un an a predãrii în stare de funcþionare a obiectivului de un miliard de dolari are drept cauzã niºte plãþi pe care beneficiarii nu le-ar fi fãcut - iranienii fluturã însã chitanþe care ar arãta contrariul.

Teheranul suspecteazã acum Moscova cã face pe plac Washingtonului, care demonizeazã orice demers nuclear iranian. Mai ales cã ruºii nu mai recunosc nici contractul prin care se angajau sã furnizeze iranienilor ºi combustibil nuclear; pânã la urmã, nici Rusia nu prea doreºte un vecin nuclearizat. Din cauza acestor decizii ruseºti, industria energeticã iranianã va mai contribui la criza economicã din þarã.

Se poate ºi mai mult: Moscova a sugerat Washingtonului cã pot monitoriza împreunã programul de rachete al Iranului prin radarul gigant pe care Rusia îl are în Azerbaidjan. Alte litigii: Moscova se opune acordului gazifer Iran-Turkmenistan-Turcia, care mineazã strategia energeticã a Rusiei faþã de Europa; pretenþiile teritoriale pe care Iranul le emite în Marea Caspicã, în curs de reîmpãrþire, au scos navele ruseºti în larg.

Cu toate acestea, Rusia are mare nevoie de Iran: atât pentru îndiguirea avansului hegemoniei SUA în Caucaz ori Asia Centralã, cât ºi pentru crearea doritului cartel al producãtorilor de gaze naturale. De aceea la Moscova nu sunã bine discuþiile abia schiþate de Iran ºi SUA pentru o împãrþire a puterii la Bagdad: oricât de incredibil ar fi, ele pot duce spre negocieri iraniano-americane mai largi.

De aceea, Rusia revine cu gânduri mai bune faþã de Iran, poate ºi cu un ajutor militar. Dupã ce la summitul Organizaþiei pentru Cooperare de la Shanghai din Kîrgîzstan preºedintele rus nu a dorit sã se vadã cu omologul iranian, a cãrui þarã candideazã la admiterea în organizaþie, mai nou, Putin a acceptat sã participe la summitul energiei caspice care va avea loc la mijlocul lui octombrie la Teheran – ba ºi sã aibã întâlniri cu liderii iranieni.

Noul sistem antirachetã va proteja SUA de atacurile Coreii de Nord

Radarele ºi rachetele de interceptare din cadrul noului sistem american antirachetã pot fi acþionate oricând pentru o ripostã a unei eventuale crize în Asia, noteazã "International Herald Tribune", citând responsabili militari. Sãptãmâna trecutã a fost efectuat un ultim test, ale cãrui rezultate i-au mulþumit pe oficialii de la Pentagon.

Generalul Victor Renuart Jr., comandantul Departamentului pentru apãrarea teritoriului SUA, a afirmat cã sistemul oferã protecþie împotriva riscului unui atac cu rachetã balisticã din partea Coreii de Nord. Noul sistem nu este complet, lucrãrile continuând la o serie de radare în California ºi Oceanul Pacific ºi la radarele de interceptare din Alaska ºi California.

În ciuda limitelor sale, sistemul este cel mai extins de la instalarea Safeguard ABM System, din Dakota de Nord, în 1975. Acel sistem a funcþionat numai câteva luni, deoarece Congresul a votat pentru suspendarea lui. Renuart a declarat cã potenþialul noului scut a fost testat în iulie 2006, când s-a declanºat o alertã dupã ce Coreea de Nord a efectuat teste cu rachete.

Henry Obering III, directorul Agenþiei de apãrare anti­rachetã, a afirmat cã ur­mãtorul test, care va avea loc în prima jumãtate a anului viitor, va include ºi contramãsuri pentru a verifica abilitatea interceptorului de a face diferenþa între un focos nuclear real ºi unul fals.

La sfârºitul acestei luni, ministrul american al apãrãrii, Robert Gates, ºi secretarul de stat, Condoleezza Rice, se vor întâlni la Moscova pentru convorbiri cu omologii ruºi în legãturã cu obiecþiile Rusiei la propunerile americane privind instalarea unor componente ale sistemului de apãrare antirachetã în Europa Centralã. Planurile SUA vizeazã amplasarea a 10 interceptori de rachete în Polonia ºi a unui radar în Cehia pentru apãrarea împotriva unui eventual atac din partea Iranului.

sursa : adevarul.ro

Rachetele iraniene ar putea lovi SUA pânã în 2015

Iranul este capabil sã construiascã o rachetã cu razã lungã de acþiune care sã loveascã SUA pânã în 2015, a declarat general-locotenentul Henry Obering, directorul Agenþiei de apãrare antirachetã, într-un interviu acordat postului de televiziune "Fox News".

Henry Obering a afir­mat cã ideea este împãrtãºitã de mai mulþi oficiali ai Pentagonului, care monitorizeazã cu îngrijorare progresele pe care le face Teheranul în dezvoltarea tehnologiei nucleare.
Acelaºi lucru se observã ºi în cazul Coreei de Nord. "Intenþiile Phenianului par destul de ostile, iar noi trebuie sã fim foarte atenþi", a susþinut oficialul american.

Declaraþiile sale survin dupã ce sãptãmâna trecutã, la baza aerianã Vandenberg din California, au fost testate cu succes radarele ºi rachetele de interceptare din cadrul noului sistem de apãrare antirachetã. Sistemul, dezvoltat pentru a contracara un eventual atac din Asia, nu este însã complet. Washingtonul mai are de rezolvat problema componentelor care ar trebui instalate în Europa Centralã. Henry Obering ºi-a exprimat speranþa cã testul din Pacific va convinge guvernele de la Varºovia ºi Praga sã accepte amplasarea radarelor pe teritoriile lor.

Prezent la adunarea ONU la nivel de miniºtri de la Washington, ºeful diplomaþiei iraniene, Manouchehr Mottaki, a declarat cã Statele Unite nu se pot implica într-un rãzboi costisitor cu þara sa, în condiþiile în care trupele americane se aflã în Irak. Dacã totuºi se va întâmpla acest lucru, Iranul este gata de ripostã. Mottaki a explicat cã Teheranul a informat SUA, în urmã cu doi ani, asupra mãsurilor pe care le va lua, dar a refuzat sã ofere detalii.

Pe de altã parte, diplomatul iranian considerã cã administraþia Bush poartã "un rãzboi psihologic", militarii ºi politicienii americani aducând în discuþie opþiunea unui atac împotriva Iranului din ºase în ºase luni, în ultimii doi ani. De altfel, în luna iunie, un oficial de la Teheran a calificat drept "gluma anului" intenþia SUA de a construi un sistem de apãrare împotriva rachetelor pe care le-ar putea lansa Iranul.

sursa : adevarul.ro

Citatexperti americani din domeniul politicii externe se asteapta ca in urmatorii zece ani sa aiba loc un alt atac de proportiile celui din 11 septembrie 2001,

-----Tot asa zicea si unu' de pe la noi HANCU  parca'l chema, ca acus, acus, in urmatorii j'da ani o sa fie un cotremur......
----- Haida de ! Ce mai experti ....asta pot sa le-om spun si io fara a fi expert si chiar benladen ii ameninta iar  cu bombardeaua.....
-----Bulgarele de zapada a fost pornit.......in 2001..! E vorba de bani,bani, bani, de multi mani , monsher, si de putere, de stapanire a lumii.....
D'acuma   tot se vor  pregati pentru alte atacuri....si vor cheltui la bani, mama, mama.....si vor da legi care restrang drepturili omului si cetateanului, ca prea se lafaiau in ele....... si vor crea noi programe de inarmare de aparare impotriva terorismului, pe pamant si in cer, mama , mama ! Si vor aresta in continuare mii de nefericiti , si-i vor tine inchisi fara judecata sute de ani, mama , mama..... Ca ei, au dreptul, de, ca sunt  mai democrati... Altii daca faceau asa, gata sarea jandarmu' sa-i apere pe " ce-i lipsiti de drepturi democratice "
-----Ti-e si scarba .......
----Howgh !

Arma secreta a Pentagonului

Conducerea militara a SUA a publicat documente care confirma existenta unor preocupari legate de punerea la punct a unei arme radioactive, destinata, printre altele, "uciderii unor persoane deosebit de importante", scria ieri cotidianul "The Washington Post".

Textele au fost desecretizate ca raspuns la o cerere depusa in acest sens in 1995 de agentia de presa Associated press, in baza legii privind accesul la informatii. S-a constatat insa ca dosarele puse la dispozitie nu sunt complete. Multe pagini sunt practic sterse in intregime prin linii groase, negre, trasate peste randuri. Astfel, autoritatile americane, explica publicatia mentionata, au pastrat secretul asupra unora din aspectele acestei afaceri, precum substantele folosite in elaborarea respectivei arme. Oamenii de stiinta si militarii implicati in acest proiect erau, inainte de toate, interesati ca "efectul distrugator sa fie de durata", avand grija ca populatia sa paraseasca zonele vizate inainte de atac. in caz contrar, locuitorii ar fi decedat in decurs de 10 ani, nota "The Washington Post". Lucrarile la acest proiect au inceput in decembrie 1948, in cadrul "noului concept de desfasurare a conflictelor armate". Principalele capitole din rapoartele pe anul 1949 au fost rupte de cenzura militara, afirma ziarul citat.

Sursa: Curentul

Turcia declanseaza o rebeliune anti-SUA in NATO

Ankara isi retrage ambasadorul din SUA si ameninta cu invazia Irakului ca protest fata de recunoasterea genocidului armean de catre Congresul american.

Turcia si-a rechemat ambasadorul in SUA pentru consultari, dupa ce Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei inferioare a Congresului american a adoptat o rezolutie de recunoastere a genocidului comis de Turcia otomana impotriva armenilor in 1915. Pe linga protestul diplomatic, Turcia este pregatita sa efectueze o operatiune militara in nordul Irakului, masura care contravine intereselor Washingtonului.

"Este normal ca ambasadorul sa fie rechemat pentru consultari, dupa ce o astfel de decizie a fost luata in Congres. Este mai greu de spus cind ambasadorul se va intoarce la Washington", a explicat purtatorul de cuvint al Ministerului de Externe turc, citat de NewsIn. Decizia Congresului a fost luata dupa ce presedintele George W. Bush a avertizat asupra consecintelor nefaste pe care aceasta le-ar putea avea pentru parteneriatul strategic cu Turcia. O delegatie a parlamentului turc prezenta la Washington a avertizat ca recunosterea genocidului armean ar putea atrage refuzul Turciei de a permite SUA sa folosesca baza aeriana de la Incirlik, o placa turnanta pentru aprovizionarea trupelor din Irak.

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan s-a aratat gata sa faca fata criticilor mondiale, in cazul in care Turcia va ataca taberele insurgentilor kurzi din nordul Irakului. "Cind intri pe o astfel de cale, costul este deja calculat. Factura va fi platita." "Vom discuta despre toate implicatiile pe care le-ar avea o astfel de decizie", a spus el vineri, referindu-se la o cerere de autorizare a unei incursiuni care trebuie prezentata saptamina viitoare de guvernul sau in parlament. Decizia unei asemenea operatiuni vine dupa ce in ultimele zile 15 militari si 13 civili au fost ucisi in urma unor actiuni organizate de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe teritoriul Turciei.

Statele Unite au cerut Turciei sa nu intervina in Irak, deoarece o asemenea actiune ar destabiliza si mai mult situatia fragila din regiune. Ankara sustine ca PKK este sprijinit de rebelii kurzi din Regiunea Autonoma Kurda, infiintata cu sprijinul SUA, in nordul Irakului. "Daca terorismul are baza intr-o tara vecina si daca aceasta tara nu face mare lucru, atunci trebuie sa actionam", a replicat premierul Erdogan.

sursa:Cotidianul

Guvernul turc vrea sa atace bazele PKK din Irak

Guvernul Turciei a convenit sa ceara acordul Parlamentului pentru declansarea unor eventuale operatiuni militare contra kurzilor din nordul Irakului.

Autoritatile americane si irakiene au avertizat in repetate randuri ca o astfel de decizie poate provoca instabilitate la nivel regional.

Cabinetul de la Ankara va propune parlamentului o motiune prin care se va permite guvernului sa trimita trupe in nordul Irakului, in vederea atacarii bazelor gruparii rebele Partidul Muncitorilor din Kurdistan.

Se asteapta ca motiunea sa obtina miercuri votul legislativului. Astfel, premierul Erdogan va avea mana libera sa declanseze operatiuni militare pe teritoriul statului vecin, timp de un an.

Decizia survine dupa o intetire a atacurilor PKK contra tintelor civile si militare din Turcia. Guvernul turc a fost de altfel supus la presiuni din ce in ce mai mari de catre cei care doresc o replica mai hotarata.

Adoptarea motiunii de catre legislativ are toate sansele sa mareasca tensiunile dintre Turcia si Statele Unite, in conditiile in care Washingtonul a spus in repetate randuri ca atacarea de catre trupele turcesti a unor tinte de pe teritoriul irakian va genera instabilitate regionala.

Relatiile dintre Ankara si Washington sunt oricum la cel mai scazut nivel din ultimii ani, deoarece Congresul american a recunoscut genocidul comis contra armenilor de catre Turcia, in timpul primului razboi mondial.




Sursa: BBC

NATO ar bate palma cu India

Dupã Afganistan ar putea urma Sudanul. Deocamdatã, Alianþa face manevrele extinderii în Asia. Unde India este o redutã esenþialã pentru încorsetarea Chinei

Deºi s-a dorit sã treacã cât mai neobservatã, întâlnirea dintre ministrul de externe al Indiei ºi ºeful Alianþei Nord-Atlantice, în apropierea Adunãrii Generale a ONU, a punctat ºi mai bine manevrele navale ale NATO de-a lungul coastelor africane ºi din Oceanul Indian.

Chit cã aliaþii europeni miºcã în frontul din Afganistan, SUA au scos deja Alianþa din Europa ºi o antreneazã pentru Africa, Orientul Mijlociu ºi Asia. Traseu pe care SUA curteazã acum India ºi prin NATO.

Întâlnirea dintre Pranab Mukherjee ºi Jaap de Hoop Scheffer s-a petrecut pe 28 septembrie ºi a durat 45 de minute, dupã ceasul observatorilor nedoriþi. Cu douã luni înainte, o misiune navalã a NATO pornea pe un drum de douã luni, cu zãbavã în apele Oceanului Indian.

În loc sã treacã direct prin Canalul Suez, navele Portugaliei, Olandei, Germaniei, Danemarcei, Canadei ºi Statelor Unite au plutit cale de 12.500 mile marine de-a lungul coastelor vest-africane, prin dreptul Deltei Nigerului - unde au loc lupte pentru petrol -, au ocolit Cape Town, ca sã urce spre Cornul Africii - unde au fãcut exerciþii în largul Somaliei terorizate - ºi s-au întors în Mediterana prin Marea Roºie, la sfârºitul lui septembrie.

Bãile de voie în Oceanul Indian s-au fãcut cu ocazia staþio­nãrii timp de patru zile în insulele Seychelles.
Scopul misiunii unuia dintre cele patru grupuri navale permanente ale NATO a fost "sã demonstreze cã Alianþa are capacitatea sã rãspundã la situaþii de crizã la scarã globalã ºi sã stabileascã relaþii cu alte organizaþii maritime".

Pe drum, exerciþiile aliate au vizat "asigurarea securitãþii maritime, siguranþa trecerii navelor ºi sprijinirea unei abordãri internaþionale coordonate a protecþiei rutelor energiei".

Parteneriate aliate globale
Summitul NATO de la Bucureºti din aprilie 2008 nu va fi dedicat doar extinderii - cu Croaþia ori Georgia, cãreia i se opune Franþa -, ci ºi consolidãrii capacitãþilor de a lucra cu parteneri din jurul globului.

Noul concept strategic povestit la summitul de la Riga din noiembrie 2006 este unul total: operaþiuni în afara zonei tradiþionale de responsabilitate, ca rãspuns la provocãrile globale la adresa securitãþii ºi stabilitãþii internaþionale.

Ameninþãrile pe care SUA le pun în faþa Alianþei sunt: extremismul violent, terorismul, proliferarea nuclearã, statele eºuate, atacurile cibernetice ºi insecuritatea resurselor de energie.

Aurul negru ºi arab

Multe dintre aceste ameninþãri bãltesc de mult în diferite state ale Africii. Revirimentul interesului american pentru Africa este creºterea influenþei Chinei, în detrimentul dominaþiei Occidentului. Circa 15% din petrolul importat de americani are origine africanã, dar Sudanul, de pildã, exportã majoritar în China.

Luna aceasta ºi-a început activitatea noul comandament pentru Africa al armatei americane. SUA considerã cã "AFRICOM poate asista eforturile NATO pe continent" ºi invers: americanii pot furniza europenilor sprijin logistic ºi antrenament militar profesionist contra acces la capacitãþile ºi experienþa europenilor pe continent. Oricum, SUA au planuri mari în Africa: nu acþiuni punctuale împotriva unor lorzi ai rãzboiului, ci operaþiuni de anvergurã regionalã, posibil ºi militare.

Alte întâlniri de gradul trei au loc în apele arabe ºi asiatice. La insistenþele SUA ºi cu toatã reticenþa Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU tocmai a acordat coaliþiei din Afganistan dreptul de a efectua interceptãri pe mare, legate de alimentarea cu arme a insurgenþilor de la frontiera afgano-pakistanezã.

Analiºtii geostrategiilor cred cã se va legitima astfel ºi prezenþa navalã a NATO în Marea Arabiei ºi Oceanul Indian – poziþii deja câºtigate de SUA în conflictul cu Iranul.

Prin Dialogul Mediteraneean din 1995 ºi Iniþiativa de Cooperare de la Istanbul (ICI) din 2004, navele Alianþei au ajuns din estul Mediteranei în Golful Persic. Dupã aderarea Arabiei Saudite la ICI, în ia­nuarie, NATO doreºte acum ºi o formalizare a relaþiei cu statele Consiliului de Cooperare a Golfului.

Mersul nipon pe ape
Dupã care, mai trebuie umplut doar golul din Oceanul Indian. Pentru cã, în Asia-Pacific, NATO are deja piloni interesaþi, ca Japonia, Coreea de Sud, Australia ºi Noua Zeelandã. Regimurile arabe aliate ale SUA nu ar putea participa însã la "clubul democraþiilor asiatice" pe care îl promoveazã Japonia ºi Australia - ºi din care nici China n-ar putea face parte.

De fapt, alãturi de "valorile comune" (euro­atlantice), la Tokyo ºi chiar la Canberra se vorbeºte ºi despre "ameninþãrile comune" – una fiind creºterea bugetului militar al Beijingului.

La începutul anului, fostul premier nipon Shinzo Abe vizita cartierul general al Alianþei din Bruxelles pentru a defini Japonia ºi NATO ca parteneri - pe a cãror agendã s-ar afla proliferarea nuclearã (Coreea de Nord ºi Myanmar), prevenirea unui conflict în Strâmtoarea Taiwan ºi contrabalansarea Organizaþiei pentru Cooperare de la Shanghai (acel "NATO asiatic" forjat de Beijing ºi Moscova).

Dacã în Vest Rusia stã totuºi la o masã verde cu NATO, în Est, China se declarã ameninþatã de noua trilateralã SUA-Japonia-Australia, care va fi dotatã ºi cu sisteme (anti)balistice comune. În cultura chinezã, scutul este citit ca o ameninþare, pentru cã poate face atacul inutil (Jin Linbo, de la China International Studies Institute, citat de MK Bhadrakumar în "Asian Times").

Al patrulea as al Asiei americane

Ca ºi pentru SUA, ºi pentru NATO un sistem de securitate solid în Asia cere ºi participarea Indiei. Cu toate problemele domestice, acelaºi internaþionalist Shinzo Abe pleda, în varã, la New Delhi, pentru o "coaliþie a democraþiilor Asiei".

La începutul toamnei, India gãzduia "jocurile" militare "Malabar 2007": primite în Golful Bengal, SUA, Australia, Japonia, Singapore au exersat, alãturi de India, lupta cu piraþii mãrilor Sudului ºi coordonarea intervenþiilor umanitare.

ªi primii paºi ai unui posibil sistem de apãrare colectivã. Dupã destul avans al schimburilor militare, se cuvine crearea unui cadru de securitate regionalã. Tokyo preseazã New Delhi în sens politic, iar Washingtonul, în sensul "interoperabilitãþii" forþelor militare – pânã la acceptarea scutului balistic american.

Eterna ºi fenomenala Chinã

Beijingul face restul: interesatã sã-ºi protejeze rutele petrolului african ºi arab, China iese prin Pakistan la Marea Arabiei ºi prin Myanmar taman în Golful Bengal spre Strâmtoarea Malacca. Adeptã a multipolaritãþii – mai mult decât clameazã Japonia sau Australia – India nu doreºte unipolaritatea pe care China ar putea-o crea în Asia.

De unde ºi participaþiunile indiene la dialogul strategic SUA-Japonia-Australia ºi analele consultãrilor India-NATO, încã nefãcute publice, dar care ar putea depãºi în valoare acþiunile din Afganistan.
Pe de altã parte, includerea Indiei într-un "NATO asiatic" i-ar afecta considerabil relaþia cu China vecinã, partenerã ºi rivalã.

Ceea ce în înþelepciunea indianã, la fel de milenarã, nu se face. New Delhi vorbeºte despre integrarea economiei asiatice pe seama potenþialelor cumulate sino-indiene ºi despre importanþa parteneriatului dintre India ºi China pentru pacea ºi dezvoltarea globalã - de dupã emergenþa centrului de putere economico-politico-asiatic în ordinea internaþionalã.

Diplomaþiei indiene îi rãmâne doar sã-i convingã ºi pe chinezi cel puþin cã alinierea la un sistem de securitate asiatic dirijat de americani nu este una ofensivã. Iar coaliþiei de guvernare la New Delhi sã rãmânã la putere cu acelaºi sprijin al comuniº-tilor care refuzã pactul nuclear cu SUA.

Plus Israel

Ajuns cu campania electoralã pentru Casa Albã tocmai la Londra, prezidenþiabilul Rudolph Giuliani a mãrturisit pentru "New York Times"-ul de acasã cã el vede o extindere mult mai largã a NATO, cu invitarea Israelului – dar ºi a unor state ca Japonia, Australia ºi India, care împãrtãºesc, cu SUA, "standardele de bazã ale bunei guvernãri, disponibilitatea militarã" ºi "responsabilitatea globalã".

Giuliani – vechi suporter al statului israelian, cu ochii pe alegãtorii evrei americani – s-a declarat încrezãtor cã Israelul "ne poate ajuta în efortul împotriva terorismului".

"Sunt o democraþie. Sunt aliaþi ai SUA. Ei trebuie sã decidã dacã asta ar fi în interesul lor naþional" – a mai spus fostul primar general al New York-ului. Chestiunea includerii Israelului în NATO a fost pomenitã de mai multe administraþii ale SUA, dar e greu de crezut cã invitaþia ar avea acordul tuturor statelor aliate.

Un picior în Australia

Australia ºi NATO au semnat un acord de întãrire a legãturilor de securitate ºi schimb de informaþii. Momebtul este privit ºi ca o transformare a "alianþei democraþiilor", creatã în timpul Rãzboiului Rece într-o forþã globalã.
Oficial, Australia este "þarã de contact" a Alianþei Nord-Atlantice, dar forþele lor militare au stabilit deja legãturi mai puternice ºi precise în Afganistan, unde militarii australieni acþioneazã sub comanda NATO.

Dupã ratificarea în parlamentul de la Canberra a tratatului semnat de cãtre ministrul australian de externe, Alexander Downer, ºi secretarul general al Alianþei Nord-Atlantice, Jaap de Hoop Scheffer, la începutul lunii, la New York, Australia va avea acces la evaluãrile de securitate ale NATO, inclusiv în privinþa terorismului internaþional, ºi la chestiuni operaþionale care pot privi personalul forþelor australiene.

Contributor la campaniile SUA

Semnarea tratatului vine la doar o sãptãmânã dupã ce ministrul australian al apãrãrii, Brandan Nelson, critica statele NATO pentru eºecul îndeplinirii sarcinilor din Afganistan: deplasarea a numai 40.000 de militari dintr-un efectiv cumulat de douã milioane este inacceptabilã - a spus ºeful politic al celor 970 de "diggers" trimiºi în Afganistan ºi 1.650 în Irak.

Ambasadorul Canberrei la ONU, fost ministru al apãrãrii într-un alt guvern al rezistentului premier John Howard, a apreciat însã, dupã semnarea tratatului, cã strângerea legãturilor cu NATO este în interesul Australiei: "Pe mãsurã ce NATO vizeazã operaþiuni în afara zonei geografice originare de responsabilitate – în mod particular pe mãsurã ce urmãreºte sã ia parte la rãspunsurile date de provocãrile globale, precum terorismul internaþional".

Colaborator extern

"Avem valori comune – capacitãþi militare consacrate ºi în curs de formare ºi pentru prima oarã am acþionat sub comanda NATO. În plus, am urmãrit sã construim mecanisme de permitere a schimbului de informaþii ºi a interactivitãþii operaþionale", a explicat Robert Hill, citat de jurnalul "The Australian".

Ministrul Downer anunþase încã din toamna trecutã cã Australia va dezvolta modalitãþi de interoperabilitate cu forþele NATO – între care schimbul de informaþii clasificate ºi antrenamente pentru rãspunsul la un atac cu "bombã murdarã".

Pe de altã parte, Downer respingea atunci ideea cã Australia ar putea deveni membrã a NATO, pe motiv cã geografia ºi angajamentele regionale semnificante ale continentului australian ar face dificilã calitatea formalã de membrã a alianþei militare. Hill adaugã: deºi nu existã din nicio parte propunerea ca Australia sã devinã membrã a NATO, evoluþia relaþiei lor nu este decisã.

Misiunile exotice ale Alianþei

În ultimii ani, NATO a luptat cu talibanii ºi Al-Qaida în Afganistan, unde are circa 40.000 de militari, este implicatã în antrenarea forþelor de securitate ale Ira­kului, a furnizat suport logistic misiunii Uniunii Afri­cane la Darfur ºi a participat la operaþiuni umanitare dupã tsunamiul din Indonezia, uraganul din New Orleans ºi un ultim mare cutremur din Pakistan.

NATO al II-lea

Un deceniu dupã implozia URSS, sistemul relaþiilor internaþionale a fost poate ºi mai ameninþãtor decât cel tot mai multipolar care s-a ivit apoi: nu se profilaserã încã necesarele adversitãþi. Dupã 2000 – de fapt 2001 -, apele s-au mai limpezit, adicã situaþia s-a complicat într-un mod clar. Doar Rusia pare sã fi rãmas la stadiul luptei numai cu SUA, mai precis cu scutul antibalistic american din ograda noilor aliaþi europeni.

E drept, Moscova revine în forþã ºi la Damasc, Caracas sau Jakarta – ori Beijing, New Delhi sau Teheran -, cu obiective la fel de dezideologizate ca ºi ale restului lumii: vânzarea de arme ºi, astfel, influenþã politicã pentru împãrþirea diferitelor pieþe – cum ar fi cea a reactoarelor nucleare. SUA s-au ales însã cu noi inamici/adversari redutabili. Primul este extremismul/terorismul islamist.

Urmeazã ambiþiile globale ale Chinei - unele pe cale de îndeplinire, de pildã în Africa, pe ale cãrei resurse chinezii devin "stãpâni" prin investiþii, livrãri de arme, cadouri sociale ºi sprijin politic internaþional pentru tartorii locali.

În Europa, SUA sunt interesate acum mai mult de Est, ºi nu doar pentru supravegherea unei Rusii în refacere, cât pentru apropierea de Asia Centralã ºi Orientul Mijlociu: rezervoarele de care depind ºi partenerul european, ºi creºterea chinezã, dar ºi terenuri de formare a terorismului islamist globalizat.

Pentru construirea securitãþii SUA în afara Europei, chiar ºi NATO poate fi o sculã potrivitã, mai ales cã îi trebuie un nou job (concept strategic). Numai cã Alianþa care a câºtigat Rãzboiul Rece fãrã sã tragã un foc are pentru Pentagon douã mari tare, verificate întâi în Balcani, acum ºi în Afganistan.

Democraþiile europene au devenit extrem de pacifiste: nu doar cã investesc prea puþin în propria apãrare, dar restricþioneazã angajarea militarilor lor în situaþii de luptã. Pe de altã parte, risipesc resursele militare ºi aºa reduse pentru o fantezistã armatã europeanã comunã - în loc sã se concentreze pe misiunile pe care SUA le sortesc acum NATO.

Comentatori americani - de la National Review - recomandã ca SUA sã-ºi creeze o nouã alianþã globalã, împreunã cu membrele NATO care iau în serios apãrarea: Marea Britanie, Turcia sau Polonia plus India, Australia, Japonia, Singapore ori chiar Israel. NATO nu ar fi dezmembrat, ci doar "degradat" în ochii Washingtonului. Cu timpul, verigile astãzi slabe ºi-ar putea reconsidera politicile de apãrare, iar cele douã alianþe s-ar putea uni.

sursa:adevarul.ro

Parisul doreste o armata UE

Franta isi continua politica de semiindependenta fata de NATO. Sarkozy vrea ca UE sa dispuna de propriile structuri militare. Chiar si acum, Franta nu participa la reuniunile comitetului de planificare militara NATO.

Parisul le trimite semnale contradictorii celorlalte tari din cadrul Aliantei Nord Atlantice (NATO) in legatura cu dorinta Frantei de a-si relua locul in structurile militare integrate NATO. Franta a parasit structurile de comanda ale NATO inca din 1966, din momentul in care generalul De Gaulle a obligat Alianta sa-si mute cartierul general din Paris in Bruxelles. Chiar si in momentul de fata, Franta nu participa niciodata la reuniunile comitetului de planificare militara care se tin la cartierul general NATO la nivel de generali. Recent insa, ministrul francez al Apararii, Hervé Morin, a dat de inteles ca Franta ar fi gata sa devina un membru al Aliantei ca toti ceilalti. Anuntul a fost primit cu satisfactie in cadrul NATO, mai ales de catre Statele Unite, cu atat mai mult cu cat el a coincis cu declaratia ministrului francez de Externe, Bernard Kouchner, in legatura cu eventualitatea unui razboi cu Iranul. In acelasi timp insa, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, a anuntat ca in 2008, in semestrul in care Franta va prelua presedintia rotativa a UE, una din prioritati va fi intarirea capacitatii de aparare a Europei, astfel incat UE sa dispuna de propriile sale structuri de comanda militara.
Asta a redeschis vechea dezbatere, pe care Statele Unite si Marea Britanie o credeau incheiata o data cu victoria lui Sarkozy, in legatura cu crearea unor structuri militare europene care ar fi independente de NATO. Franta nu este insa singura tara care sprijina planul unei emancipari militare europene. In 2003, Belgia a gazduit o reuniune la nivel de sefi de stat si de guvern la care au participat Franta si Germania si la care s-a discutat posibilitatea crearii unui cartier general european, care ar fi fost instalat... tot la Bruxelles, unde se afla si sediul NATO.
Marea Britanie si SUA s-au opus atunci si planul a fost, provizoriu, pus deoparte. Sarkozy este insa acum pe cale de a-l reinvia, si asta cu toate ca expertii subliniaza ca o asemenea structura europeana ar fi in continuare dependenta de NATO si de Statele Unite, cel putin in privinta comunicatiilor si a transportului. In momentul de fata, capacitatile de transport ale tarilor europene din NATO sunt limitate si Alianta face deseori apel la avioane ucrainene pentru a-si transporta trupele in Afganistan.

» Optimism la Bruxelles
La cartierul general din Bruxelles, inaltii functionari ai Aliantei isi afiseaza in continuare optimismul in legatura cu integrarea Frantei in Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). "O data cu Sarkozy, pozitia franceza s-a schimbat in masura in care de acum inainte nu vor mai exista polemici antiamericane la cel mai inalt nivel", spune Mihai Carp, adjunctul sefului sectiei pentru politica de gestionare a crizelor din cadrul NATO. "Franta a participat oricum in ultimii zece ani la toate operatiunile Aliantei Nord-Atlantice. In 2004, fortele NATO din Afganistan au fost conduse de un general francez, iar actualmente Franta detine conducerea fortei internationale KFOR din Kosovo."

sursa : romanialibera.ro

Pentagonul confirmã cã o rachetã americanã a cãzut accidental în Qatar

Pentagonul a anunþat astãzi cã o rachetã americanã Patriot, trasã "accidental" în Qatar, a cãzut într-o zonã nepopulatã fãrã a face victime, relateazã agenþia AFP, citatã de NewsIn.

"Incidentul a fost descris ca o lansare accidentalã", a declarat un purtãtor de cuvânt al Ministerului american al Apãrãrii, precizând cã incidentul face obiectul unei anchete.

"Se presupune cã aceste lucruri nu se produc accidental. De aceea trebuie sã demarãm o anchetã", a precizat el.

Potrivit canalului de televiziune Al-Jazira, o rachetã Patriot a cãzut la ferma unui cetãþean din Qatar dupã ce a fost lansatã accidental din tabãra militarã americanã As-Sailiyah, situatã la 20 de km sud de Doha, dar incidentul nu s-a soldat cu victime.

Tabãra As-Sailiyah adãposteºte cartierul general al Comandamentului central american "Centcom".

sursa: adevarul.ro

Turcia aproba atacurile impotriva PKK in Irak

Parlamentul Turciei a aprobat actiuni militare ale armatei turce in nordul Irakului, impotriva separatistilor din Partidul Muncitoresc Kurd - PKK.

Se estimeaza ca in nordul Irakului se adapostesc cateva mii de luptatori ai gherilelor PKK, si acestia au fost acuzati de o intensificare a atacurilor in Turcia in ultimele luni.

Posibilitatea unei interventii militare a Turciei in Irak a starnit multa ingrijorare si o intensa activitate diplomatica, intrucat consecintele potentiale sunt considerate deosbit de grave.

Vicepresedintele Irakului Tareq al Hashemi, intr-o vizita la Ankara, a dat asigurari Turciei ca guvernul irakian considera PKK drept o organizatie aflata ilegal pe teritoriul irakian, este constient ca ea comite acte teroriste in Turcia si este hotarat sa puna capat acestor actiuni.

Dupa discutiile cu liderii turci, vicepresedintele Irakului a spus ca a obtinut ce a dorit si ca atmosfera s-a schimbat.

Iar premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat ca aprobarea parlamentului pentru eventuale atacuri contra bazelor organizatiei PKK din Irak nu inseamna ca astfel de actiuni ar fi iminente.

Reticenta americana

In timp ce in parlamentul de la Ankara se numarau voturile date asupra motiunii propuse de guvern, presedintele Statelor Unite, George Bush, a indemnat Turcia sa nu lanseze o incursiune majora in nordul Irakului.

El a spus ca "Washingtonul a spus Turciei ca nu ar fi in interesul ei sa trimita si mai multe trupe... exista o cale mai buna de a rezolva aceasta chestiune".

Sursele militare occidentale spun ca nu se observa pregatiri pentru vreo actiune de amploare.

Astfel de actiuni ar fi insa populare in Turcia, in pofida ingrijorarii pe plan international.

Este clar ca orice interventie militara majora a Turciei in nordul Irakului ar avea consecinte grave.

Vic premierul irakian Barnham Salih a avertizat ca stabilitatea Irakului ar fi grav afectata si alte tari vecine vor considera ca au si ele dreptul sa intervina.

Si chiar daca fortele turce se limiteaza la incursiuni de mica amploare, sau chiar numai atacuri aeriene, acestea prezinta si ele riscuri serioase.

Orice actiuni care ar parea ca prezinta o amenintare pentru orasul irakian Kirkuk si campurile petrolifere din jur ar putea provoca o criza majora, care ar putea determina interventia unor forte irakeiene, americane sau chiar iraniene.

Fara indoiala, Washingtonul este ingrijorat. Nu are resurse pentru a face fata unor noi probleme militare in Irak.

Si de fapt depinde mult de sprijinul logistic al Turciei, chiar pentru prezenta trupelor americane acolo.

Relatiile americano-turce trec deja printr-o faza dificila, complicata de votul unei comisii Congresului care a condamnat uciderea in masa a armenilor din Turcia, in 1915, drept genocid.

Poate tocmai perceptia riscului pe care l-ar prezenta il prezinta acum o ruptura in relatiile dintre Washington si Ankara, sprijinul pentru motiunea respectiva in
Congresul american pare sa dispara.

In acelasi timp si Ankara are in fata calcule complicate privind solutia pe care ar trebui s-o adopte, avand in vedere situatia atat de instabila in regiune.




Sursa: BBC

Intalnire de urgenta a guvernului si armatei Turciei

Primul ministru al Turciei a convocat o intalnire de urgenta a guvernului si armatei ca urmare a unui atac asupra militarilor turci, in apropierea granitei cu Irakul, de care sunt acuzati rebelii kurzi din nordul Irakului.

O declaratie data publicitatii de comandamentul suprem al armatei precizeaza ca 12 militari au fost omorati si 16 au fost raniti.

Militarii turci si-a pierdut viata intr-o ambuscada de care este considerat responsabil Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Atacul s-a petrecut aproape de frontiera cu Irakul.

Comandamentul suprem al armatei turce precizeaza ca luptatorii PKK au trecut frontiera in Turcia si i-au atacat pe militari din trei directii la scurt timp dupa miezul noptii.

Ca raspuns au fost trase salve de artilerie asupra a peste 60 de pozitii ale rebelilor kurzi din nordul Irakului. Mai mult de 20 de rebeli si-au pierdut viata.

Se mai relateaza si ca un minibuz civil a trecut peste o mina terestra in aceeasi regiune. Incidentul s-a soldat cu victime.

Atacul urmeaza la doar cateva zile dupa aprobarea de catre parlamentul Turciei a atacurilor transfrontaliere impotriva PKK in Irak, unde rebelii isi au bazele.

PKK este considerat de catre Turcia responsabil de atacurile din ultimele luni care au dus la moartea a 30 de civili si militari.

Circa 3.000 de luptatori PKK isi au bazele in nordul Irakului, in apropierea frontierei cu Turcia, potrivit corespondentei BBC la Istanbul.

Guvernul este sub presiunea opiniei publice si a militarilor de a lua masuri impotriva separatistilor kurzi care lanseaza atacuri din Irak.

La Istanbul au avut loc duminica ample proteste de strada impotriva atacului.

Presedintele Irakului, Jalal Talabani - el insusi kurd - a cerut luptatorilor de gherila kurzi din nordul Irakului sa depuna armele, sau sa paraseasca Irakul.

Liderul kurzilor irakieni, Masood Barzani, a spus ca acestia nu vor lua partea nimanui in conflict, dar se vor apara in eventualitatea unui atac.




Sursa: BBC

'Erori' cu rachete nucleare

Indiferenta si o "serie de erori de procedura" s-au aflat la originea unui transport accidental, deasupra teritoriului SUA, de rachete cu incarcatura nucleara la bordul unui bombardier B-52, arata o ancheta a armatei americane.

Incidentul s-a petrecut la 30 august. "Mai multe abateri de la normele de disciplina au condus la nerespectarea regulilor vizand gestionarea munitiilor si, in consecinta, la transferul neautorizat a sase arme", a declarat secretarul armatei aerului, Michael Wynne. La randul lui, generalul Richard Newton a numit bazele aeriene de la Minot, din Dakota de Nord, si cea de la Barksdale, statul Luisiana. Cel putin patru ofiteri au fost destituiti din functiile lor, ca urmare a acestor abateri fara precedent. "Niciodata nu s-a intamplat asa ceva", a spus el. "Acheta desfasurata de noi in ultimele sase saptamani a condus la concluzia ca este vorba de un caz izolat si ca armele nu au fost lasate vreodata fara supraveghere, fara protectie", a adaugat Newton.




Sursa: Curentul

In apararea scutului american

Secretarul american al apararii, Robert Gates, a inceput ieri un turneu european, cu escale in Ucraina si Cehia, pentru a sustine din nou cauza proiectului SUA de desfasurare a unui sistem de aparare antiracheta.

Miercuri si joi, Gates va ateriza in Olanda, unde va participa, alaturi de colegii din NATO, la o reuniune informala, unde va solicita partenerilor sa trimita intariri in Afganistan. Tot acolo, el va avea o discutie separata cu omologul turc, in conditiile in care Ankara ameninta cu o incursiune militara in nordul Irakului, impotriva bazelor rebelilor kurzi... La Kiev, ministrul american va incerca sa obtina sprijinul Ucrainei in delicatul dosar al scutului aerian, subiect care provoaca mare nervozitate in Rusia vecina. SUA doresc sa desfasoare in Polonia o instalatie de interceptare a rachetelor si o statie radar in Cehia, ca raspuns la o eventuala amenintare din partea unor tari precum Iran. Moscova vede insa in planurile SUA o amenintare directa la adresa securitatii ei nationale. Pe acest fundal, presedintele ucrainean Viktor Iuscenko a tinut sa precizeze ca nu va discuta posibilitatea instalarii pe teritoriul tarii sale a unui asemenea scut.




Sursa: Curentul

Scut NATO la Marea Neagra

Alianta pregateste o versiune proprie a scutului american antiracheta * Basescu remarca "agresivitatea regimului iranian"

Ramasa in afara planurilor americane de extindere a scutului antiracheta pe Continent, Romania ar putea fi protejata de un proiect similar complementar, dezvoltat de Alianta Nord-Atlantica. Afirmatia apartine reprezentantului permanent al tarii noastre la NATO, ambasadorul Sorin Ducaru declarand, ieri, la Bucuresti, cu ocazia conferintei de lansare a Fondului Marii Negre pentru cooperare regionala, organizata de Fundatia Marshall Fund, ca Alianta intentioneaza sa suplineasca sistemul de securitate american ce urmeaza sa dispuna de ramificatii in Cehia si Polonia.

Alianta Nord-Atlantica are in vedere construirea unui scut antiracheta destinat protejarii statelor aflate in afara razei de actiune a celor 10 interceptoare ce urmeaza sa fie amplasate in Polonia, respectiv a instalatiei radar din Cehia, a declarat, ieri, ambasadorul Romaniei la NATO, Sorin Ducaru. "Problema care se pune este de a complementa acest proiect american cu unul NATO care sa apere partea neacoperita de sud-est a Aliantei in fata rachetelor cu raza scurta si medie de actiune fata de care ele sunt vulnerabile, iar acest proiect - ce va acoperi tari precum Turcia, Grecia, Bulgaria, Romania, sudul Italiei sau chiar, in perspectiva, Croatia - este discutat in cadrul NATO", a declarat Ducaru, citat de Rompres. Criticat de Moscova cu fiecare ocazie, proiectul american de extindere a scutului antiracheta pe Continent se afla, la acest moment, in faza de negociere, Washingtonul facand, ieri, un anunt-surpriza, conform caruia nu ar exclude amanarea activarii instalatiilor antiracheta ce urmeaza sa fie amplasate in Cehia si Polonia, in eventualitatea unei cooperari cu partea rusa. SUA au propus mentinerea in stand-by a unor elemente ale scutului antiracheta, in incercarea de a inlatura temerile Rusiei, a anuntat, ieri, secretarul american al Apararii, Robert Gates, precizand ca Washingtonul a inaintat deja Moscovei o sugestie in acest sens, privind activarea componentelor numai in cazul semnalarii unei amenintari.

Amenintarea iraniana in spatiul pontic

Prezent, ieri, la lansarea Fondului Marii Negre pentru cooperare regionala, presedintele Traian Basescu a evidentiat inca o data rolul Romaniei in regiune. In calitate de stat membru al UE, Romaniei ii revine rolul de a fi catalizatorul aspiratiilor europene si euro-atlantice ale statelor din zona Marii Negre, a declarat liderul de la Cotroceni. "Ne-am asumat si rolul de a atrage atentia asupra pericolelor pe care le poate genera lipsa de securitate si predictibilitate a regiunii, care este inca dominata de flagelul traficului ilicit sau conflicte inghetate mentinute artificial in zona. Regiunea castiga vizibilitate pe agenda europeana si euro-atlantica datorita evolutiilor privind procesele de democratizare, largirii NATO si UE cu state riverane", a spus Basescu, atragand inca o data atentia asupra faptului ca regiunile separatiste Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno-Karabah si Transnistria reprezinta amenintari majore la adresa stabilitatii in zona. Seful statului a subliniat, totodata, ca, dintre toate conflictele inghetate, cel din Transnistria este "cel mai periculos" din cauza "amenintarilor asimetrice ce au ca sursa" spatiul din stanga Nistrului. Basescu a profitat, totodata, de ocazie, pentru a atrage atentia asupra faptului ca nu se poate realiza o analiza pertinenta a situatiei de securitate din zona ponto-caspica fara a se lua in considerare situatia din Iran, aflata in prezent in atentia comunitatii internationale din cauza "regimului extrem de agresiv aflat la putere" si a ambitiilor nucleare ale acestuia.

Initiativa Marshall Fund

Fondul Marii Negre pentru cooperare regionala este o initiativa a The German Marshall Fund USA, care, dispunand de resurse de peste 30 de milioane de dolari, isi propune ca, in decursul a 10 ani, sa acorde finantari ONG-urilor locale si nationale din spatiul pontic, dar si altor grupuri si entitati din aceasta zona pentru participare civica, initiativa transfrontaliera si cooperare regionala.

sursa : ziua.net

SUA, acuzate cã au înarmat organizaþii teroriste

Statele Unite au înarmat, instruit ºi finanþat organizaþii teroriste cunoscute, inclusiv conducerea celei mai active grupãri teroriste palestiniene din Cisiordania, potrivit unei cãrþi recent apãrute, intitulatã "Discuþii cu teroriºtii: De la Hollywood la Þara Sfântã, jihadiºtii îºi dezvãluie planurile globale unui evreu!". Autorul Aaron Klein prezintã o serie de documente care aratã cã mai multe grupãri teroriste ºi chiar un lider cunoscut au primit ºi au distribuit armament american.

,,Este scandalos", scrie Klein în cartea sa. ,,În centrul rãzboiului american împotriva terorismului, Statele Unite perpetueazã terorismul, astfel încât cea mai activã grupare jihadistã palestinianã comite în mod regulat atentate utilizând arme, finanþare ºi instruire furnizate de Statele Unite", adaugã autorul.

Statele Unite au administrat încã de la sfârºitul anilor '90 mai multe baze în oraºul Ierihon, din Cisiordania, destinate instruirii miliþiilor din cadrul grupãrii Fatah, a preºedintelui Autoritãþii Palestiniene, Mahmoud Abbas. Washingtonul a furnizat timp de mai mulþi ani miliþiilor Fatah armament, printre care ºi mii de puºti de asalt.

"Toate metodele ºi tehnicile pe care le-am învãþat în cadrul acestei instruiri le-am aplicat împotriva israelienilor", a declarat Abu Yousuf, ofiþer din cadrul Forþei 17, care a fost instruit de americani la Ierihon, în 1999, în calitate de membru al Serviciilor de Securitate Preventive.

"Am atacat baze ºi posturi ale armatei israeliene, am colectat informaþii cu privire la militari ºi coloniºti (...), am utilizat arme ºi am fabricat explozibil. Bineînþeles, instruirea pe care am primit-o de la americani ºi europeni ne-a ajutat foarte mult", a adãugat ofiþerul, citat în aceastã carte.

sursa : adevarul.ro

Cetatenii planetei se tem de suprematia SUA

Un sondaj de opinie realizat la nivel mondial de Gallup International arata ca populatia lumii doreste o diminuare a hegemoniei SUA pe plan international.

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/c/75740/a

Turcia a bombardat poziþiile kurde

"La presiunea opiniei publice", guvernul de la Ankara a trimis aviaþia ºi trupele împotriva rebelilor din Kurdistanul irakian.

Avioane de rãzboi ale Turciei ºi trupe terestre au atacat poziþiile rebelilor kurzi, în apropierea graniþei cu Irakul, deºi, oficial, Ankara nu recunoaºte declanºarea ofensivei militare. Surse militare din capitala Turciei au precizat cã este vorba de incursiuni de micã amploare, ºi nu de o intervenþie majorã. Guvernul turc încearcã, deocamdatã, sã evite o operaþiune militarã de anvergurã în nordul Irakului, deºi a primit acordul parlamentului.

http://www.adevarul.ro/articole/turcia-a-bombardat-pozitiile-kurde/329930

Reuniune a ministrilor apararii din tarile NATO

Presiunile americane ca aliatii sa trimita mai multe trupe in Afganistan vor domina probabil reuniunea de miercuri a ministrilor apararii din tarile NATO.

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/c/75730/a

Tinta Romania

George W. Bush a avertizat ca tara noastra face parte dintre statele care pot fi atinse de un atac al rachetelor iraniene

http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-10-26&id=228533  un video cu declaratia lui bush

Pentagonul cere urgent fonduri pentru o bomba foarte puternica

Pentagonul a cerut fonduri Congresului american, pentru a satisface "o nevoie operationala urgenta" de a modifica bombardierele de tip B-2, cu scopul de a lansa bombe experimentale antibuncar foarte puternice.

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/International/75801/Pentagonul-cere-urgent-fonduri-pentru-o-bomba-foarte-puternica.html

NATO a pierdut Afganistanul

Afirmatia socanta apartine Lordului Ashdown, fost inalt Reprezentant al ONU in Bosnia si Hertegovina, propus acum pentru acelasi post la Kabul, unde este nevoie de o intensificare a eforturilor de reconstructie dupa razboi

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/International/75833/NATO-a-pierdut-Afganistanul.html

Americanii nu se grabesc sa plece din Europa

Secretarul american al Apararii, Robert Gates (foto), a decis sa incetineasca ritmul retragerii trupelor stationate in prezent in Europa.

http://www.cotidianul.ro/index.php?id=15145&art=37906&cHash=e8a772fdbe

Armata turca le promite suferinte rebelilor kurzi

Militarii ar fi avantajati de un conflict in fata influentei crescinde a premierului Erdogan.

Statul Major al armatei turce a promis o riposta dura impotriva rebelilor kurzi din nordul Irakului, intr-un mesaj publicat cu ocazia zilei nationale a Turciei, sarbatorita astazi. ,,Cei care ne fac sa suferim vor suferi intr-o masura pe care nici nu si-o pot imagina si sintem foarte hotariti in aceasta privinta", scrie generalul Yasar Buyukanit in mesajul publicat pe pagina de Internet a armatei.

Mesajul este dedicat zilei de 29 octombrie, data la care se sarbatoresc 84 de ani de la crearea Republicii Turce. ,,Sa nu se indoiasca nimeni ca fortele armate turce vor continua sa lupte pina cind teroristii, al caror scop este sa distruga unitatea tarii, vor fi neutralizati", mai arata comunicatul.

Armata turca are tot interesul ca acest conflict cu gherilele kurde sa escaladeze, considera corespondentul cotidianului britanic ,,The Independent" la granita turco-irakiana. Acest conflict ar reprezenta cel mai bun atu pentru armata in incercarea de a pastra autoritatea in statul turc, in fata influentei din ce in ce mai mari a guvernului moderat islamist al lui Erdogan. Atacurile de duminica trecuta, care au declansat actuala tensiune, au fost organizate, fara indoiala, de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Totusi, PKK respinge alte atacuri desfasurate in satele kurde de la granita, in care au fost ucisi 12 gardieni. Kurzii irakieni, sustinuti de citiva diplomati de la Ankara, considera ca unele dintre aceste atacuri asupra fortelor turce ar fi fost organizate de extremistii armatei turce, doritori de un conflict deschis, scrie ,,The Independent". Ministrul irakian de Externe, Hoshyar Zebari, a declarat chiar ca este un fapt cunoscut ca PKK este infiltrat masiv de agenti turci.

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan, care, desi a amenintat cu un raspuns armat impotriva rebelilor kurzi din nordul Irakului, a aminat aceasta interventie de teama reactiei americane, dar si a kurzilor turci, a criticat natiunile europene. Statele UE nu fac destul, in opinia lui Erdogan, pentru a lupta impotriva activistilor PKK aflati pe teritoriul lor. ,,Nici o tara UE nu a extradat membri PKK in Turcia, desi au etichetat organizatia ca fiind terorista", a declarat premierul. Erdogan nu a acuzat o anume tara in mod special, dar s-a referit la o neintelegere cu Austria, stat ce a refuzat sa aresteze un membru din conducerea PKK aflat pe teritoriul sau, care a luat apoi avionul spre nordul Irakului. Erdogan a facut aceste declaratii la incheierea negocierilor cu autoritatile irakiene, care s-au incheiat fara progrese in ce priveste combaterea rebelilor kurzi.

sursa : cotidianul.ro

Americanii sustin un razboi impotriva Iranului

Mai mult de jumatate dintre americani sunt favorabili unor atacuri aeriene impotriva Iranului si cred ca ele ar putea avea loc inainte de alegerile prezidentiale din noiembrie 2008, potrivit unui sondaj al agentiei Zogby Poll, publicat in urma cu doua zile.

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/c/76185/a

Turcii bombardeaza

Armata turca a bombardat ieri dimineata pozitiile rebelilor kurzi de la granita cu Irak. Potrivit agentiei France Presse, doua elicoptere Cobra si-au aruncat proiectilele deasupra muntilor Kudi. Un nor de fum a acoperit zona respectiva, in timp ce tiruri de artilerie faceau sa rasune vazduhul. A fost, de asemenea, observat cel putin un elicopter pentru transportul de trupe, Sikorsky, cu o capacitate maxima de 20 de soldati. in ajun, aproape 100 de militanti ai Partidului muncitorilor din Kurdistan (PKK) au fost incercuiti de fortele militare in extremul sud-estic al Turciei.

Analistii sustin ca, pentru moment, nu se pune problema unei operatiuni armate de anvergura. in opinia lor, o interventie militara impotriva bazelor kurde din nordul Irakului va avea loc numai dupa vizita premierului turc, Recep Tayyip Erdogan, la Washington, din urmatoarele zile. De rezultatul discutiilor va depinde in mare parte decizia autoritatilor de la Ankara privind o posibila manevra armata.




Sursa: Curentul

SUA mituiesc Rusia

Bush vrea sa-i faca o serie de concesii lui Putin pentru ca Moscova sa nu se implice in dosarul iranian * Washingtonul este dispus sa nu ridice baze NATO in fostele state baltice si sa-si limiteze efectivele din Polonia, Slovacia, Ungaria si Romania .Statele Unite ale Americii pregatesc un pachet de concesii in favoarea Rusiei pentru a determina Moscova sa nu-i sustina pe iranieni si sa se implice in impunerea de sanctiuni in problema dosarului nuclear al Teheranului, scrie publicatia americana Stratfor, consultata de Rompres, intr-o analiza publicata ieri. Analiza a fost realizata pe baza unor zvonuri vehiculate de mass-media sau provenind din alte surse credibile.

http://www.ziua.net/display.php?data=2007-11-01&id=228764

Amenintare americana 'fara precedent'

Fostul presedinte iranian Akbar Hachemi Rafsandjani a vorbit ieri despre o amenintare americana "fara precedent" impotriva Iranului, intr-un discurs in fata responsabililor militari, a informat agentia Irna, relateaza NewsIn.

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/c/76397/a

Arsenalul lui Saddam, scornit de un irakian

Minciuna unui transfug, care s-a dat drept inginer în chimie, a stat la baza declanºãrii rãzboiului împotriva regimului de la Bagdad

http://www.adevarul.ro/articole/arsenalul-lui-saddam-scornit-de-un-irakian/330863