Ce este de fapt destinul? Exista un drum bine stabilit ,dupa parerea voastra ,pe care ne este dat sa mergem? Sau exista o Carte a Vietii in care este figurat scopul nostru in aceasta lume , scopul pentru care am fost creati. Avem un rol....Putem schima cursul vietii noastre?Sau putem schima cursul dar nu si finalul? : Exista o vorba :" ce ti-e scris , in frunte ti-e pus" si orice ai face sa schimbi tot acolo ajungi la drumul prestabilit....Credeti in zicala aceasta?
De multe ori folosim destinul ca o scuza ,,,daca i se intimpla cuiva ceva fatal folosim sintagma "asa i-a fost scris saracul."...
Credeti in pariul lui Pascal?
1. Nu stim daca exista Dumnezeu.
2. Daca el exista, necredinta în el are consecinte negative asupra sufletului nemuritor.
3. Daca el nu exista, credinta în el nu are nici o consecinta.
4. Asadar, este în interesul omului sa creada în Dumnezeu
cred ca in anumite momente importante ale vietii ni se ofera posibilitatea de a alege ,de a avea mai multe optiuni si in functie de ceace alegi "mergi pe un drum sau pe altul" ,in general oamenii actioneaza bazindu-se pe instincte si pe ceace le dicteaza sufletul si nu ratiunea.....de aici si unicitatea fiecarei fiinte in parte de aici rezulta unicitatea destinului (tu iti construiesti destinul prin alegerile pe care le faci)
am cunoscut nu unul ci mai multi oameni care se declarau atei convinsi, pe unii care mi-au fost colegi de facultate i-am auzit spunind innaintea unui examen greu :Doamne ajuta !si exemplele pot continua ,toti dar absolut toti in momente de cumpana spuneau :Doamne ajuta! din pacate daca nu crezi din tot sufletul nu primesti nimic.
cred in Dumnezeu . dece? ptr ca a existat un moment in viata mea cand doar o minune mai putea salva pe cineva drag sufletului meu(mama) singurul lucru pe care il puteam face ptr ea a fost sa ma rog la Dumnezeu ,a fost singurul moment in viata mea in care am CREZUT ca voi primi ceace am cerut ,nu pot descrie in cuvinte ce am simtit dar eram convinsa ca mama se va fac bine,si asa a fost. :rainbow: :rainbow:
ptr mine,cel putin pina acum a fost o stare unica,a fost momentul in care mie mi s-a demonstrat ca daca crezi in ceace ceri primesti
CitatAsadar, este în interesul omului sa creada în Dumnezeu
Am atasat o poza din care sper sa intelegeti cum sta treaba cu Destinul.
Fiecare in parte are un DESTIN, un TEL. Ideea este ca trebuie sa ajungem la el. Putem alege o infinitate de drumuri (liniile colorate din desen) pentru a ajunge la Tel insa nu toate sunt bune. Unele au fundaturi, altele sunt prea lungi pentru durata noastra in viata fizica. De aceea trebuie sa alegem cel mai bun si cel mai scurt drum pentru a ne atinge Destinul, lucrul pentru care am fost facuti.
Ark
Sa o luam altfel.....
Daca acceptam ca ceea ce este scris in Biblie mai precis in apocalipsa este adevarat inseamna ca evenimentele ne sant trasate deja.....ceea ce se va intimpla....corect?
Mai avem atunci "liber arbitru"? Sau santem niste "popindai" pe aici? :-D
Am explicat mai sus. Liberul arbitru consta in libertatea de a ne alege drumul pentru a ne atinge scopul final.
Ark
Citat din: loreley din 26 Iulie 2007, 07:54:02
Ce este de fapt destinul? Exista un drum bine stabilit ,dupa parerea voastra ,pe care ne este dat sa mergem? Sau exista o Carte a Vietii in care este figurat scopul nostru in aceasta lume , scopul pentru care am fost creati. Avem un rol....Putem schima cursul vietii noastre?Sau putem schima cursul dar nu si finalul? : Exista o vorba :" ce ti-e scris , in frunte ti-e pus" si orice ai face sa schimbi tot acolo ajungi la drumul prestabilit....Credeti in zicala aceasta?
De multe ori folosim destinul ca o scuza ,,,daca i se intimpla cuiva ceva fatal folosim sintagma "asa i-a fost scris saracul."...
Citat din: loreley din 28 Iulie 2007, 08:42:22
Sa o luam altfel.....
Daca acceptam ca ceea ce este scris in Biblie mai precis in apocalipsa este adevarat inseamna ca evenimentele ne sant trasate deja.....ceea ce se va intimpla....corect?
Mai avem atunci "liber arbitru"? Sau santem niste "popindai" pe aici? :-D
In acest caz vorbim de doua lucruri (concepte ) distincte :
SOARTA si DESTINDaca in cazul destinului intervine liberul arbitru , omul avand posibilitatea , sansa de a-si alege si de a-si trasa ( modela) propriul drum in viata (VIATA OMULUI = DESTIN) , soarta nu poate fi schimbata , e ceva care nu depinde de noi , unii spunand chiar ca acest lucru e stabilit pentru fiecare om inca de la nastere (si de aici zicala populara ,,ce ti-e scris in stele (sau in frunte)''). Viata nu e decat un sir de hotarari (alegeri) pe care trebuie sa le facem in anumite momente cheie, dar care nu influenteaza rezultatul final : soarta.
Arkadii a explicat cred pe intelesul tuturor cum sta treaba cu destinul (desenul facut de el face cat o mie de cuvinte) . Insa cred ca desenul lui ar fi trebuit sa aiba drept coordonata finala ,,soarta omului'' (om ->destin -> soarta).
Concluzia finala e ca trebuie sa facem diferenta intre SOARTA si DESTIN , restul e simplu , cel putin pentru mine .
Kymosabe ,conform dex
DESTÍN, destine, s.n. 1. Soartã, viitor. 2. Forþã sau voinþã supranaturalã despre care se crede cã hotãrãºte în mod fatal ºi irevocabil tot ce se petrece în viaþa omului; fatalitate. – Din fr. destin
SOÁRTÃ s. 1. destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, ursitã, zodie, (livr.) fatum, (rar) predeterminaþie, (înv. ºi pop.) striºte, (pop.) datã, fãcut, norocealã, norocire, orândã, parte, rânduialã, scrisã, soroc, (înv. ºi reg.) sorocire, (reg.) ursã, ursealã, (înv.) predestinaþie, preursire, preursitã, triºte, ursitoare, (grecism înv.) proorizmos, (fig.) stea. (Aºa i-a fost ~.) 2. situaþie, stare. (Nu ºtie nimic de ~ lor.) 3. deznodãmânt, sfârºit. (~ bãtãliei s-a decis.)
Ark
Tu spui ca "trebuie sa alegem cel mai bun si cel mai scurt drum pentru a ne atinge Destinul, lucrul pentru care am fost facuti."
Deci avem libertatea dea alege drumul ....dar de unde stii tu ca drumul pe care l -ai ales e cel corect? Si "lucru pentru care santem facuti" ma duce cu gandul la predestinare.....
So?
Citat din: loreley din 28 Iulie 2007, 16:32:29
Kymosabe ,conform dex
DESTÍN, destine, s.n. 1. Soartã, viitor. 2. Forþã sau voinþã supranaturalã despre care se crede cã hotãrãºte în mod fatal ºi irevocabil tot ce se petrece în viaþa omului; fatalitate. – Din fr. destin
SOÁRTÃ s. 1. destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, ursitã, zodie, (livr.) fatum, (rar) predeterminaþie, (înv. ºi pop.) striºte, (pop.) datã, fãcut, norocealã, norocire, orândã, parte, rânduialã, scrisã, soroc, (înv. ºi reg.) sorocire, (reg.) ursã, ursealã, (înv.) predestinaþie, preursire, preursitã, triºte, ursitoare, (grecism înv.) proorizmos, (fig.) stea. (Aºa i-a fost ~.) 2. situaþie, stare. (Nu ºtie nimic de ~ lor.) 3. deznodãmânt, sfârºit. (~ bãtãliei s-a decis.)
Citat din: Kymosabe din 28 Iulie 2007, 13:09:20
In acest caz vorbim de doua lucruri (concepte ) distincte : SOARTA si DESTIN
Loreley dupa cum am spus , vorbim despre doua
concepte , nu
cuvinte .
Termenul 'concept' este compatibil cu mai multe interpretari, incepand de la semnificatia minimala a unui cuvant izolat, trecand la semnificatia contextuala a unui cuvant inglobat intr-un mesaj, apoi la semnificatia unui sir de cuvinte si sfarsind cu semnificatia unitara a unui discurs specific tratand un anume subiect. (Wikipedia)In cazul tau , tu te referi la
semnificatia minimala a unui cuvant izolat , astfel ca cele doua cuvinte -
soarta si destin sunt doar simple sinonime (exprima acelasi lucru).
In cazul meu , este vorba de
semnificatia contextuala a unui cuvant inglobat intr-un mesaj ,astfel ca cele doua cuvinte au fost folosite pentru a exprima doua lucruri diferite si anume
destinul = viitorul , iar
soarta = sfarsitul .Ceea ce am scris in postul precedent nu e chiar o aberatie . Chiar si DEX-ul imi da dreptate daca ne uitam la definitiile celor doua cuvinte .
In aceasta viata , deciziile pe care le vom lua ne vor construi destinul . Aceste decizii vor influenta viitorul nostru in bine sau in rau (vom fi bogati sau saraci , fericiti sau nefericiti, buni sau rai , s.a.m.d).
,,Scopul final '' sau "lucrul pentru care suntem facuti" cum spune Ark , este probabil unul ,,spiritual'' , deoarece destinul ales de fiecare dintre noi va fi ,,C.V-ul'' nostru in ,,viata de dupa moarte ''.( sau intr-o viata urmatoare , in cazul reincarnarii).
Probabil acest lucru este atat de important deoarece deciziile si faptele noastre influenteaza , direct sau indirect , si destinele altor persoane , cu care intram in contact pe parcursul vietii.
Referitor la predestinare aceasta este opusul liberului arbitru.
Cand vorbim de destin exista doua teorii : teoria predestinarii - adica tot ceea ce urmeaza sa ni se intample in viata este stabilit de dinainte , si teoria liberului arbitru - nu e nimic prestabilit , fiecare om are sansa sa-si construiasca propriul destin .
Sora mea imi plateste horoscopul anual la o firma (sau asa ceva)- astrocenter.com/us. O parte buna din cele scrise acolo se potrivesc la nivel de data. Altele mai putin... Asta ca idee privitoare la destin.
Citat din: LP din 29 Iulie 2007, 20:49:17
Sora mea imi plateste horoscopul anual la o firma (sau asa ceva)- astrocenter.com/us. O parte buna din cele scrise acolo se potrivesc la nivel de data. Altele mai putin... Asta ca idee privitoare la destin.
Obisnuiesc sa citesc horoscopul cand am ocazia , insa informatiile sunt generale si rare ori isi gasesc un corespondent in realitate.
Nu stiu insa care este situatia in cazul unui horoscop personal , care este ,,marja de eroare''?
Sa stii ca unele previziuni s-au potrivit la data. Nu am crezut pana cand nu am probat. Mi s-a scris ca o sa iau bani pe data x, am luat. Si horoscopul era facut 6 luni inainte. A fost prevazut si intalnira cu actuala prietena si modul in care o voi cunoaste. Sa stii ca mi-a schimbat modul de privire a vietii. Sigur ca sunt anumite aspecte care nu sunt chiar asa cum sunt scrise, dar nu sunt departe de realitate.
Sa mai deschis un subiect legat de al meu ... :| ...ma refer la topicul " Sopul vieti " este una si aceasi chestie cu destinu...care este scopu vieti...destinu....ma intelegeti..mai astept raspunsuri
Omfg Alias a.k.a Ozn_Hunter :fullmoon:
Citat
Ark
Tu spui ca "trebuie sa alegem cel mai bun si cel mai scurt drum pentru a ne atinge Destinul, lucrul pentru care am fost facuti."
Deci avem libertatea dea alege drumul ....dar de unde stii tu ca drumul pe care l -ai ales e cel corect? Si "lucru pentru care santem facuti" ma duce cu gandul la predestinare.....
So?
Pai nu stiu direct care e drumul bun insa iti poti da seama daca esti atenta. In momentul in care ai ales drumul bun sau unul dintre drumurile bune(pot fi mai multe cred eu doar ca unele mai intortocheate) o sa vezi ca poti fructifica foarte bine roadele pe care le intalnesti in drumul tau.
Tot ce trebuie sa faci e sa tii ochii deschisi si sa vezi semnele care iti sunt date.
Ark
Ark,poti detaila mai mult,te rog?
Parerea mea este ca n-ai cum sa stii care este drumul bun .....doar crezi care este drumul bun dar nu poti fii sigur....
Si la ce semne faci referire?
Loreley, e destul de usor daca esti atenta. Cand omul alege un drum nu tocmai bun pentru el, atunci vin si indreptarile de la Dumnezeu: boala, unele suparari, succesele nu apar pe nici un(stiu ca mai nou e "niciun" dar ma enerveaza la culme) plan. Asta nu e ca o pedeapsa ci ca sa iti arate ca nu te afli pe un drum bun. Toate astea Divinitatea ti le da gradat de la probleme usoare la probleme mai grele ca intr-un final sa intelegi despre ce e vorba. In momentul in care esti pe drumul bun, vor exista probabil probleme ale vietii sau incercari/teste insa nu se compara cu celelalte. Pe astea le poti trece mai usor, si te simti altfel...nu stiu cum sa explic sentimentul... mai linistit, mai increzator.
Ark
"Nu poti sa vezi ceva in care sa nu crezi" ....cu atat mai mult sa crezi in ceva ce este peste nivelul nostru actual al inteligentei! :wink:
Iar un topic la care se vor isca discutii contradictorii si cu ofense aduse la adresa lui x sau y;
La ora de filozofie profa, ne spunea ca nu exista destin, ci il facem noi cu mana noastra; - parerea mea: "aproximativ una din cele mai nechibzuite ideologii" - asta pentru ca sunt multi, prea multi factori care influenteaza viata, de luat in calcul;
Dupa unii...exista destin si nu avem cum sa ne opunem, dupa altii nu;
Asupra destunului parerile sant impartite ...
In alta ordine de idei ...avem libertate?
Eu cred ca libertatea este relativa si iluzorie ca aproape orice alt lucru sau stare dintr-un motiv foarte simplu: de la venirea pe aceasta lume si panal "ultimul drum" interactionam cu alti indivizi. Si cum aceste interactiuni sunt guvernate de o intreaga serie de legi scrise sau nescrise in mod automat libertatea noastra este limitata.
Cat de liberi suntem in conditiile date depinde de fiecare individin parte, insa niciodata nu suntem liberi in adevaratul sens al cuvantului. Incercarea de a rupe aceste bariere poate conduce la o excludere din grupul si chiar societatea in care traim.So? cat de liberi suntem in realitate?Parerea mea este ca ne place sa ne amagim pretinzand ca sintem suntem liberi.
Te invit sa urmaresti 2 filme:
1. What the fuck (bleep) do we know
2. The Secret
Ai sa vezi ca "Daca ai un strop de credinta vei putea muta si muntii din loc". Nu vreau sa fiu prea misterios insa e mai bine sa descoperiti singuri daca nu ati facut-o deja despre ce e vorba.
Ark
Personal, am ajuns intr-un stadiu in care ma simt destul de libera atat timp cat sunt lucruri care depind de decizia mea. In secunda in care apar alte persoane in ecuatie situatia se schimba insa. Nu mai am control, implicit nici libertatea de a alege o anume cale. Aici joaca un rol extrem de important interesele comune. Daca ele nu exista singura metoda de a face lucrurile "your way" este forta. Nu ma gandesc la forta fizica ci la constrangerile prin care poti determina pe cineva sa aleaga solutia ta. Dar in situatia asta inseamna sa ai libertate cu pretul privarii de libertate a altor persoane. Si nu prea este ok. :-D
So, concluzionand, libertatea mea este ingradita de altii si pt ca pe unii ii iubesc, pe altii ii respect, aleg calea compromisului intre libertatea mea si a lor. Cam asta inseamna de fapt libertatea in societatea noastra, capacitatea de a face compromisuri privind libertatea personala in scopul obtineii unei libertati de grup.
Are vre-un sens ce am zis? :-D
Am vazut The Secret...
Ok, dar dragostea pentru tine unde e? Consider ca trebuie sa te iubesti si sa te respecti pe tine in primul rand si astfel sa faci lucrurile in asa fel in cat sa nu te simti ingradita. Pana la urma asta e si ideea crestinismului: "Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti." Dar daca pe tine nu te iubesti? Cum poti iubi pe cei din jur? (ia-o ca termen general, nu te atac, incerc doar sa explic):)
Ark
Ark,cred ca vb fiecare si ne intelegem separat :-D De unde ai tras tu concluziile astea?
Si...stiu ca nu ma ataci :-D
din asta
CitatSo, concluzionand, libertatea mea este ingradita de altii si pt ca pe unii ii iubesc, pe altii ii respect, aleg calea compromisului intre libertatea mea si a lor. Cam asta inseamna de fapt libertatea in societatea noastra, capacitatea de a face compromisuri privind libertatea personala in scopul obtineii unei libertati de grup.
Ark
Citat din cartea lui Enoh:
"Toti cei care locuiesc in ceruri stiu ce se petrece aici jos. Ei stiu ca globurile ceresti care ne lumineaza nu isi schimba deloc drumul lor ; ca fiecare dintre ele se ridica si se culca regulat , in timpul care ii este propriu , fara a incalca niciodata ordinele pe care le-a primit. Ei privesc Pamantul si de indata au inteles ceea ce se petrece aici, de la inceputuri pana la sfarsit.
Ei vad ca fiecare dintre creatiile Domnului urmeaza fara schimbare calea care i-a fost harazita...."
Multe texte arhaice promoveaza ideea de "asa ti-a fost dat", personal cred ca sa crezi ca "asa iti e scris sa se intample" e o ipoteza care se opune perceptelor crestine, iar destinul si-l mai face si omul cu mana lui.
Oricum singura libertate reala a unui om este libertatea de a gandi . Acolo chiar nu poate interveni nimeni si nimic. Cel putin nu inca :-D
loreley, imi pare rau dar o sa te dezamgesc. nu stiu daca ai auzit de NLP (Neuro-Linguistic Programming). Iar apoi sa cauti niste prezentari ale lui Derren Brown, poti incerca pe youtube. Ceea ce vreau sa zic e ca sunt metode de a influenta procesul gandirii atat constiente cat si inconstiente.
http://en.wikipedia.org/wiki/Neuro-linguistic_programming
http://en.wikipedia.org/wiki/Derren_brown
Blue ,nu ma dezamagesti... :-D O parere personala se poate?
eu consider ca destinul consta in faptul ca totul are o logica , (nothing isn`t random) , adica daca avem 2 bile pe o masa cu ajutorul unui calculator putem afla exact ce se intampla cu ele (cum cad sau ce fac pe acea masa) deoarece urmeaza niste reguli bine stabilite ale universului . la fel si orice particula din univers , inclusiv oamenii , deci cred ca se poate afla pana si viitorul in modul asta daca avem tehnologia necesara , si cred ca exista destinul tocmai datorita celor pe care le-am spus mai sus
ro_hack_sys:
"eu consider ca destinul consta in faptul ca totul are o logica , (nothing isn`t random) , adica daca avem 2 bile pe o masa cu ajutorul unui calculator putem afla exact ce se intampla cu ele (cum cad sau ce fac pe acea masa) deoarece urmeaza niste reguli bine stabilite ale universului"
R: Adica, calculatorul merge dupa legile universului?
Legile universului nu sunt neaparat legi matematice....cel putin astea care le stim!
nu ma refeream la asta ci la faptul ca daca un pc ar sti legile universului ar reusi sa simuleze cu exactitate realitatea:)
Nimic nu e intamplator,ceea ce noi numim intamplare e doar rezultatul unei legi pe care nu o stim sau nu o intelegem inca.Eu personal cred ca exista un destin,iar acesta este ghidat de legile Karmei,de cauza si efect...
exact , nothing isn`t random ... :) :mrgreen: :mrgreen: :mrgreen:
Asa da ro_hack_sys!
@SinapX...da asa este, cauza --efect sau legea atractiei ....
-----Destinul/predestinarea exista !
-----Cred ca de la nasterea unei fiinte, exista un scop final pe care trebuie sa-l atinga. Daca unuia ii este dat sa fie peizan si sa moara fraier, asa va fi ! Daca unele imprejurari ale vietii, ori chiar acel "liber arbitru" de care vorbim ( si ne place sa credem ca-l avem) indeparteaza persoana de calea predestinata, Dumnezeu prin "agentii sai" - care sunt/pot fi: alti oameni; ganduri ori indemnuri interioare - care-i vin individului "instantaneu" - corecteaza traseul, astfel incat, ceea ce trebuie sa se intample, se va intampla.
-----Argumente pentru ceea ce spun: cele cititite, ori aflate pe alte cai, propria mea viata, experienta, traire, precum si a altora (din povestile/relatarile lor).
-----Stiu, de asemenea, ca exista persoane individuale, organizatii ale oamenilor, guverne, alte entitati, CARE INDUC/INFLUENTEAZA procesul gandirii si in ultima instanta destinele oamenilor (chiar ale noastre). Dar asta nu contrazice ce spusei mai sus - cu "agentii" . Parerea mea.
-----Howgh !
Da ! romulus ,ai dat un raspuns cit se poate de coerent si in acelas timp aproape de adevar si realist...fiecare om are rostul si destinul lui totul este modul in care se ghideaza si spre ce "ghizi"isi apleaca urechea pe parcursul acestui drum ...(?)
Cu destinul asta e greu :-D Sa o luam asa ....D-zeu este atotsiutor ,iti cunoaste viata dar in acelasi timp iti ofera posibilitatea de a alege (liber arbitru) .Intrebare: ce sa alegi,daca iti cunoaste viata?
Din punctul meu de vedere ceea ce nu s-a intimplat nu poate fi stiut.De nimeni...Si D-zeu daca ne cunoaste viata stie ce decizii vom lua inseamna ca a hotarat deja in locul nostru si atunci adio liber arbitru......"alea iacta est" :-D
Legenda lui Perseu spune asa:Cand s-a nascut Perseu, un oracol i-a spus bunicului sau Acrisius ca atunci cand nepotul lui va creste, il va omora si ii va lua tronul. De teama, batranul si-a alungat fiica si nepotul nou-nascut. Multi ani mai tarziu Perseu se intoarce in cetatea bunicului sau. Participa la un concurs de aruncat cu discul dar nimereste din greseala un batran, omorandu-l. Acesta e chiar Acrisius. Desi stia ce o sa se intample, regele nu a reusit sa schimbe nimic...trista soarta, nu? Cam asta e si cu destinul stiut de d-zeu si liberul arbitru. Se exclud .....
Citat din: loreley din 26 Iulie 2007, 07:54:02
Ce este de fapt destinul? Exista un drum bine stabilit ,dupa parerea voastra ,pe care ne este dat sa mergem? Sau exista o Carte a Vietii in care este figurat scopul nostru in aceasta lume , scopul pentru care am fost creati. Avem un rol....Putem schima cursul vietii noastre?Sau putem schima cursul dar nu si finalul? : Exista o vorba :" ce ti-e scris , in frunte ti-e pus" si orice ai face sa schimbi tot acolo ajungi la drumul prestabilit....Credeti in zicala aceasta?
De multe ori folosim destinul ca o scuza ,,,daca i se intimpla cuiva ceva fatal folosim sintagma "asa i-a fost scris saracul."...
Credeti in pariul lui Pascal?
1. Nu stim daca exista Dumnezeu.
2. Daca el exista, necredinta în el are consecinte negative asupra sufletului nemuritor.
3. Daca el nu exista, credinta în el nu are nici o consecinta.
4. Asadar, este în interesul omului sa creada în Dumnezeu
eu vad destinul ca pe un soi de harta a vietii, o retea de linii intortocheate care se unesc in niste puncte nodale. exista un vector de orientare, o anumita tendinta a noastra de a parcurge in mod orientat aceasta harta, de a trece prin anumite puncte nodale ale acestei retele intretesute. lucrurile se petrec mai degraba ca in cazul "starii cuantice", descrise de mecanica cuantica, unde nu se prezice un singur rezultat exact ci mai multe posibile, insa ni se spune cat de probabil este fiecare dintre ele. in felul asta se pare ca exista o anumita relatie, un echilibru, intre determinism si liberul arbitru, dar care echilibru este imposibil de sesizat din interioarul sistemului.
nu cred in pariul lui pascal...
Se pare ca exista un destin, dar nu atat de precis incat sa fim fixati exact pe punct. Cred ca asa zisul liber arbitru, este de fapt calea pe care vrem sa o urmam intr-o anumita situatie. Intr-un accident putem reactiona in diferite feluri (dupa cum se vede pe sosele). Suntem influentati de "Dumnezeul" sub care ne nastem (crestini, musulmani, hindusi, etc.) si ne cream calea functie de educatia noastra si de caracterisiticile personale.
Frati cu aceeasi educatie, aceeasi mostenire... pot fi diametral opusi. De ce? Baza lor este buna, insa nu este totul. Cel rau nu mai trebuie condamnat daca avem un traseu dat clar din nastere? Putem omori la infinit doar pentru ca suntem trasati clar si nu avem nici o vina? Este clar ca avem posibilitatea de a alege binele sau raul cu nuantele de rigoare ( a propos de Mailat italianul) fara sa fim impinsi sa facem bine/rau in mod special.
De ce ii spui lui Mailat "italianul"? :-D E un retardat . Tiganii pleaca de aici si fura, cersesc, talharesc, exerseaza mare parte din codul penal acolo... partea buna e ca ca fura mai putin aici. :-D
Te gindesti la "destinul" lui? Exista liber arbitru pina la un punct,zic eu.Poti alege calea dar ajungi tot la drumul care-ti era destinat. El putea alege sa n-o omoare ,sa nu fure.dar destinul lui este tot prin puscarii :evil: Acolo se simte el fericit :lol:
Daca exista predestinare... ce rost mai are sa traim? Ca niste roboti care trebuie sa urmese o cale bine trasata dinainte? Unde este frumusetea vietii atunci? Eu cred ca tocmai aici se afla cheia evolutiei spirituale a omului, la un moment dat, un individ ia decizia sa "rupa" lantul destinului si sa aleaga un alt mod de a-si trai viata, si nu ma refer neaparat la modul fizic, ci mai ales la cel spiritual, la schimbarea modului de a percepe lumea si de a interactiona cu ceilalti. Va salut
Eu nu sunt adeptul unui destin clar, liniar. Sunt sigur ca suntem manipulati de semenii nostri pt a adopta o anumita cale, ca trebuie sa ne adaptam unei situatii daca vrem sa reusim sau sa ne integram (ne lasam schimbati de ceilalti din jur) ca trebuie sa tinem cont de parerile celorlalti pt ca sa nu deranjam prea mult. Deci depindem de "destinul" celorlalti mai mult decat propriul nostru destin. Daca am fi singuri in jungla, as zice ca destinul meu ma caracterizeaza, insa avand in vedere ca am contacte zilnice cu oameni diferiti care imi pot schimba soarta, tind sa cred ca mai mult tinem de un destin colectiv unde are fiecare rolul sau (un fel de comunism cu fata umana).
Am avut cateva experiente norocoase care mi-au deschis calea pana in prezent si, sper, in viitor. Insa aceste intamplari afecteaza cel putin 2 persoane, nu doar pe mine personal; si cred ca este valabil pentru toti.
O sa exemplific inca o data, desi din cate tin minte am mai facut o schema mai demult.
Daca va uitati la poza de mai jos, veti observa urmatoarele.
Omul are un destin prestabilit sau mai bine spus un tel final.
Toata viata el are posibilitatea sa aleaga mai multe cai pentru a ajunge la acest scop(liberul arbitru).
Ajunge= Rai, viata vesnica etc. Nu ajunge= Iad, suferinta, tristete
Nu suntem intotdeauna constienti de scopul nostru final insa inconstient fiecare din noi are trasata schema cu precizie. Schema spatiului spre care trebuie sa tindem.
Fiecare face acest drum conform nivelului sau spiritual, invataturilor primite de-a lungul vietii, experientelor acumulate etc. + avem ajutor din partea Divinitatii daca stim cum sa il vedem.
De aceea, unii oameni par a trece usor prin viata, ei insisi ne simtind niciun fel de greutate in a-si "indeplini" propria menire (sageata verde) (repet, nu se cunoaste exact spre ce ne indreptam. E ca si cand ai merge prin piata si la un moment dat realizezi ca ai sacosa plina desi uitasei de ce ai venit.), iar alti oameni par a avea extrem de multe dificultati ajungand chiar sa repete unele experiente (linia mov.).
Ark
"Nu vreau sa mai invat! Vreau sa raman asa mic toata viata, sa ma joc tot timpul, iar tu sa ai grija de mine!" :-D
Sunt vorbele baietelului meu (Andrei, 8 ani).
Eu sunt Dumnezeu pentru el. Eu ii spun ce sa faca si ce sa nu faca, ce este bine si ce nu, eu ii stabilesc calea de urmat si viitorul, ce anume sa manance, ce anume sa citeasca, ce reviste sa-i cumpar si tot asa...Eu, ca Dumnezeu, consider ca este bine pentru el ceea ce cred eu sa faca, pe baza experientelor mele anterioare. Se simte ocrotit si protejat. (Ce n-as da sa-L simt si eu pe Dumnezeu asa cum ma simte Andrei...Ce n-as da sa-mi ocroteasca cineva destinul, sa nu mai am parte de greutati si necazuri si sa mi se realizeze toate dorintele...).
Dar, daca gresesc ? Daca filosofia mea despre viata este gresita ? Ce-i rezerva destinul ?
Eu doar il pregatesc pentru viata, crezand ca ceea ce fac este bine. Ii infrumusetez totul, ca sa-i para trecerea prin aceasta viata mai usoara. Dar, pe parcurs, intervin "abateri" de la drumul-destinul lui. Il rog sa manance peste, el nu vrea. Vreau sa-i cumpar o bicicleta, el vrea telescop. Vreau sa ne uitam la desene animate, el, nu nene, il vrea pe Weismuller cu strigatul lui de invingator. Vreau sa-i cumpar un pisoi, el vrea un hamster. Ii spun sa mearga normal ca orice copil de varsta lui, el sare ca un cangur, topaie ca o maimuta, latra ca un caine si tot asa...
Sa ghicesc ce va ajunge in viitor ? Prima lui meserie a fost cea de motociclist. Apoi s-a razgandit si s-a hotarat sa se faca parasutist. Apoi, karatist, ca sa elibereze pamantul de oamenii rai.
Fraza de la inceput a rostit-o in contextul in care, in clasa a II-a, are extrem de mult de invatat. O programa scolara atat de stufoasa n-am mai pomenit, in comparatie cu programa scolara a elevilor americani, francezi sau germani. Cred ca numai copii japonezi ii mai intrec in aceste acumulari masive de informatie. Qui prodest? Sa-i spun ca nu stiu ce-i rezerva viitorul ? Sa-i spun ca totul in lume este fals si ca singurii lui prieteni adevarati, neinteresati, sunt parintii lui ? Ca lumea este condusa de oameni fara scrupule si, mai ales, sa-i spun ca viata este o jungla ?...
Citat din: florinbad din 09 Noiembrie 2007, 10:58:41
"Nu vreau sa mai invat! Vreau sa raman asa mic toata viata, sa ma joc tot timpul, iar tu sa ai grija de mine!" :-D
Sunt vorbele baietelului meu (Andrei, 8 ani).
Eu sunt Dumnezeu pentru el. Eu ii spun ce sa faca si ce sa nu faca, ce este bine si ce nu, eu ii stabilesc calea de urmat si viitorul, ce anume sa manance, ce anume sa citeasca, ce reviste sa-i cumpar si tot asa...Eu, ca Dumnezeu, consider ca este bine pentru el ceea ce cred eu sa faca, pe baza experientelor mele anterioare. Se simte ocrotit si protejat. (Ce n-as da sa-L simt si eu pe Dumnezeu asa cum ma simte Andrei...Ce n-as da sa-mi ocroteasca cineva destinul, sa nu mai am parte de greutati si necazuri si sa mi se realizeze toate dorintele...).
Dar, daca gresesc ? Daca filosofia mea despre viata este gresita ? Ce-i rezerva destinul ?
Eu doar il pregatesc pentru viata, crezand ca ceea ce fac este bine. Ii infrumusetez totul, ca sa-i para trecerea prin aceasta viata mai usoara. Dar, pe parcurs, intervin "abateri" de la drumul-destinul lui. Il rog sa manance peste, el nu vrea. Vreau sa-i cumpar o bicicleta, el vrea telescop. Vreau sa ne uitam la desene animate, el, nu nene, il vrea pe Weismuller cu strigatul lui de invingator. Vreau sa-i cumpar un pisoi, el vrea un hamster. Ii spun sa mearga normal ca orice copil de varsta lui, el sare ca un cangur, topaie ca o maimuta, latra ca un caine si tot asa...
Sa ghicesc ce va ajunge in viitor ? Prima lui meserie a fost cea de motociclist. Apoi s-a razgandit si s-a hotarat sa se faca parasutist. Apoi, karatist, ca sa elibereze pamantul de oamenii rai.
Fraza de la inceput a rostit-o in contextul in care, in clasa a II-a, are extrem de mult de invatat. O programa scolara atat de stufoasa n-am mai pomenit, in comparatie cu programa scolara a elevilor americani, francezi sau germani. Cred ca numai copii japonezi ii mai intrec in aceste acumulari masive de informatie. Qui prodest? Sa-i spun ca nu stiu ce-i rezerva viitorul ? Sa-i spun ca totul in lume este fals si ca singurii lui prieteni adevarati, neinteresati, sunt parintii lui ? Ca lumea este condusa de oameni fara scrupule si, mai ales, sa-i spun ca viata este o jungla ?...
florinbad,bine spus. :-D
Eu cred ca trebuie sa faci cea ce crezi tu ca este cel mai bine.Ca tata eu te intzeleg.
Viatza nu este formata doar din curcubeuri si rasarit de soare.Trebuie sa cunoastem si cum sunt formate tornadele ca sa stim cum sa ne ferim de ele.Ca parinte esti responsabil pentru el pana va fi pregatit sa plece singur pe drumul lui.Timpul le ajunge pe toate din urma.
florinbad a explicat ce-i cu destinul intr-o maniera personala iar destinul vazut prin prisma unui tata ...asa este . Fiecare parinte poate este un inceput de destin pentru copilul sau. Si cred ca fie dintre noi ii dam dreptate lui Andrei .Am vrea sa fim mici si sa ne jucam .....