Catacombele Bucurestiului
exista un oras ascuns? La 12 metri sub platoul Pietei Revolutiei exista o retea de catacombe prin care se circula cu barca. E vorba de culoare betonate, cu latimea de aproximativ doi metri, prin care curge un rau subteran adanc de un metru. Cu apa curata. Debitul raului secret e aproximat la 1,5 metri cubi pe secunda. La intrare, aceste cai navigabile care stabat Capitala sunt utilate cu barci pneumatice. Informatiile ne-au fost furnizate de Dan Falcan, seful sectiei de istorie a Muzeului Municipiului Bucuresti. Istoricul a cules toate datele existente despre catacombele Bucurestilor, mai vechi si mai noi, si le-a pus cap la cap pentru a-si face o imagine asupra istoriei orasului.
Capitala Romaniei are o traditie de secole in materie de tainite si coridoare secrete. Din datele pe care le detin istoricii, primele coridoare subterane demne de luat in seama au fost beciurile producatorilor de vinuri. Acestea aveau zeci de metri si erau atat de largi incat se circula cu carele. In secolul al XIX-lea au aparut edificiile care aveau tuneluri de refugiu, cum e tunelul care leaga Palatul Ghica Tei de Manastirea Plumbuita, lung de mai bine de un kilometru. In nordul Parcului Cismigiu, Biserica Schitu Magureanu e legata prin subterane de Palatul Cretzulescu .
Sub Palatul Golescu, situat langa stadionul Giulesti, a fost depistat un coridor subteran care da inspre lunca Dambovitei . Coridorul a fost folosit si de Tudor Vladimirescu. "De pe la 1826 ne-au ramas cateva relatari care ne dau o imagine asupra catacombelor de sub capitala Tarii Romanesti. La acea vreme haiduceau in zona vestitii Tunsu si Grozea. Timp de multi ani, ei au bagat spaima in boierii din Bucuresti, in special in cei care aveau casele in zona actualei sosele Panduri. Ii calcau mereu, iar poterele nu puteau face nimic. Desi reuseau sa ii localizeze si sa-i incercuiasca, cand sa puna mana pe ei haiducii dispareau "intrand in pamant", adica coborau in subteran. Astazi putem afirma ca sub aceasta sosea erau o multime de coridoare subterane, late de trei metri si inalte de doi metri. Dar toate datele acestea au palit atunci cand am intrat in contact cu alte informatii recente. Labirintul subteran vechi al orasului pare neinsemnat pe langa cel construit din ordinul lui Ceausescu. Datele mi-au parvenit de la militarii care au intrat in subteranele fostului Comitet Central, actualul Senat la Romaniei, respectiv de la maiorul Gheorghe Grigoras si capitanul Nicolae Grigoras, de la unitatea speciala de lupta antiterorista. Ei au intrat in aceste catacombe chiar pe 25 decembrie 1989, impreuna cu un grup de genisti si pirotehnisti", explica muzeograful Dan Falcan.
Conform relatarii militarilor, la subsolul cladirii au gasit un tunel, nu prea lung, care coboara intr-un fel de cazarma. Opt camere cu paturi pliante. Din aceste camere pornesc mai multe culoare, unul ducand chiar pana la etajul II al cladirii. Pe un alt culoar se poate ajunge la un buncar mai larg, la 7 metri adancime. Se trece apoi de o usa blindata si se ajunge la un apartament spatios, la adancimea de 9 metri. Militarii au cautat apoi camera in care se afla sistemul de ventilatie si s-au trezit pe un nou culoar. Dupa ce au strabatut aproximativ 30 de metri au gasit o nisa cu o lada mare, in care erau 16 barci din cauciuc, cu pompe de umflare. Dupa alti 20 de metri militarii au observat ca peretii tunelului au alta culoare, sunt mai noi si sunt acoperiti cu un fel de rasina sintetica. Dupa inca 10 metri culoarul se infunda. Chiar la capat se afla un piedestal din lemn pe care era asezat un capac de WC. Au ridicat capacul iar sub el au gasit un chepeng de fier. L-au ridicat si au gasit... un rau cu apa curata, care curge intr-o matca artificiala din beton. Are latimea de circa 1,5 metri si adancimea de aproximativ un metru. Raul se afla la aproximativ 12 metri sub platforma Pietei Revolutiei . Cele 16 barci erau folosite de fapt pentru acesta cale de navigatie. Albia amenajata are pe lateral bare metalice facute pentru oprirea sau impulsionarea barcilor. "In opinia militarilor, raul secret duce catre un lacurile din afara orasului, in nord, si Dambovita, in sud-est" , subliniaza Falcan. Ofiterii au vorbit insa de existenta unui alt canal similar, la capatul unui alt tunel, precum si de un sistem de inundare a labirintului, pe sectiuni. In cazul in care un eventual fugar e urmarit, el poate inunda portiuni de tunel in spatele lui pentru a opri urmaritorii. A mai fost gasita o gura de iesire din labirint in curtea interioara a fostului CC, de unde, printr-o retea de canale, se poate intra in canalizarea orasului, de unde se poate iesi catre Dambovita. Reteaua are guri de iesire in Palatul Regal, Biserica Cretzulescu si magazinul Muzica. "In urma unor cercetari ulterioare a reiesit ca ramificatiile subterane au corespondenta cu circa 80 de obiective din Bucuresti, cum ar fi cladirea ASE, Casa Enescu, Opera Romana etc. Subliniez, relatari sunt ale unor ofiteri din cadrul armatei. Lucru foarte interesant, nimeni nu neaga existenta acestor cai de navigatie secrete, dar cand am incercat sa le exploram, nu ni s-a permis pe motiv ca... nu se poate". Despre aceste galerii ale lui Ceausescu ne-a vorbit si Radulescu Dobrogea, presedintele asociatiei Ecocivica, fost inspector de mediu in Primaria Capitalei, omul care s-a ocupat multi ani de panza freatica a orasului. El sustine ca stie de aceste galerii ale lui Ceausescu si ca apa limpede care curge prin ele este panza freatica de sub oras.
Administratorii Senatului au vazut numai intrarea in catacombe
"Pot sa va spun ca am auzit despre aceste lucruri, dar nu le-am vazut. Exista o cale de comunicatie subterana care pleaca din Senat catre Piata Revolutiei, o cale care pleaca de la Palatul Regal catre Piata si inca una, tot din Palatul Regal, catre Biserica Cretzulescu. Intrarile in aceste cai de acces le-am vazut, dar unde se opresc, nu stiu, nu este treaba noastra sa cotrobaim pe acolo", ne-a declarat inginer Constantin Bratu, directorul tehnic al administratiai cladirii Senatului Romaniei.
Nu am surse sigure ,dar cu ani in urma am auzi ca sub palatul cotroceni ar fii alte sisteme de tuneluri subterane care duc pina sub parcul Tineretului unde este o fabrica subterana (ARMAMENT SI AVIOANE DE RAZBO).Aceasta fabrica ar fii fost dotata cu toate masinile si agregatele necesare pentru a fii pusa urgent in functiune in caz de razboi.
Si totusi unii istorici apreciaza ca aceasta retea de tunele din Bucuresti ar rivaliza cu cele din Paris.
dar..si in Sibiu si Brasov exista catacombe si tunele...
credeti ca toate au legatura si duc spre "ceva" mai important, ori sunt doar cai rapide de evacuare ?
Poate ca la Cadastrul fiecarui oras,sunt planurile acestor tunele ,fiindca toate canalizarile facute ulterior,s-ar fii intersectat sau s-ar fii deteriorat(surpat,prabusit)daca ar fii fost sapate la voia intimplarii,fara sa se asigure intii ca nu coincid cu sapaturi mai vechi.Daca am stii, de cine sunt facute ,ar fii mult mai simplu sa deducem si scopul sau punctele importante care sunt legate prin aceste sisteme de tunele.Daca cineva dintre colegi are acces la documentele f.vechi de la cadastrele unor orase de acest gen,ar fii interesant de stiut daca astfel de planuri exista.
Unii sustin ca la "revolutie" ar fi aratat la tv cum ca "teroristii" se ascundeau
in aceste tunele .... problema este ca sint multe orase care au asemenea tunele.....poate sa fie de aparare sau ...sa corespunda cu ceva anume? Nush ce sa zic....poate unii dintre voi aveti mai multe informatii..
E de ajuns sa decopertati putin asfalt prin zona veche a Bucurestiului si deja puteti observa parte din boltile "catacombelor"... Probabil ca si in alte orase din Romania (si nu numai) se poate aplica acelasi sistem de verificare. Pana la urma nu este nici un fel de secret. Chiar si in Roma, sunt zone accesibile oricui, expuse publicului, unde se poate cobori in subteran si se pot vedea toate "straturile" istorice...
Oraºul secret de sub asfalt
de Vasile Surcel
Sãpãturile arheologice, obligatorii înaintea reabilitãrii Centrului Istoric al Capitalei, au scos la luminã vestigiile unui alt Bucureºti. Un Bucureºti secret, de care ne despart o palmã de asfalt ºi câteva secole de istorie.
Suntem siguri cã nici unul dintre cei care au intrat vreodatã cu treburi în Sucursala Lipscani a Bãncii Comerciale Române ori au trecut grãbiþi prin faþa sediului n-a simþit cã îi trec fiori de gheaþã prin ºira spinãrii. ªi totuºi ar fi avut de ce. Acolo, sub caldarâm, îºi dormeau somnul de veci câteva zeci de schelete depuse în mormintele neºtiute ale unui cimitir vechi de câteva secole.
BUCUREªTIUL BALCANIC. În Centrul Istoric al Capitalei, urmele "Micului Paris" supravieþuiesc încã la suprafaþã, în diverse clãdiri. Sub ele ºi sub asfaltul pe care-l cãlcãm zilnic în picioare sunt urmele unui alt oraº: Bucureºtiul balcanic, bizantino-fanariot, Bucureºtiul secolelor XVI, XVII ºi XVIII. Un oraº creºtin aparþinãtor unei lumi orientale. Un oraº totuºi european, subtil cosmopolit, în care boierii cu bãrbi ºi iºlice, îmbrãcaþi în caftane levantine, mâncau din vase de porþelan englezesc. Cei mai bogaþi dintre ei îºi fermecau liubovnicele cu parfumuri ºi bijuterii franþuzeºti, iar negustorii "de Lipscãnie" le aduceau la îndemânã cele mai diverse mãrfuri nemþeºti. Deºi aparent turcit ºi legat de Stambul, Bucureºtiul nu ignora Italia, Franþa, Austria, Germania, Anglia ºi, de ce nu, Rusia. Iar pe atunci, subtila politichie a lui Brâncoveanu, a Cantacuzinilor ori a unor mari boieri pe care istoria nu i-a mai þinut minte, era "europeanã" prin tot ceea ce putea sã însemne, pe atunci, acest cuvânt. Urmele acestui Bucureºti vechi, dar deosebit de dinamic sunt cele pe care arheologii le aduc acum la lumina zilei.
BISERICA DE SUB BANCÃ. Sãpãturile din Centrul Istoric sunt coordonate de arheologul Gheorghe Mãnucu Adameºteanu, de la Muzeul de Istorie al Bucureºtiului, împreunã cu vreo câþiva tineri specialiºti de la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Muzeul Naþional de Istorie ºi Institutul Naþional al Monumentelor Istorice. În actuala campanie de sãpãturi, începutã cu câteva luni în urmã, s-a explorat o zonã largã ce a inclus fosta Uliþã Domneascã (Smîrdan), actualele strãzi Francezã, Poºtei, Stavropoleos ºi, bineînþeles, Uliþa Mare, care s-a mai numit ºi Uliþa ªerban Vodã, ºi pe care noi o cunoaºtem sub numele de Lipscani. Aici, sediul în care acum funcþioneazã Sucursala Lipscani a Bãncii Comerciale este o clãdire elegantã, construitã pe la o mie opt sute nouãzeci ºi ceva. Sãpatã adânc în pãmânt, fundaþia clãdirii nu este din ciment, ci din zid gros de cãrãmidã, care înainte de a fi ridicat a strãpuns alte vestigii cu mult mai vechi. Documentele, dar ºi tradiþia istoricã vorbesc despre faptul cã, sub actuala bancã, a existat cândva o bisericã, ale cãrei urme n-au cum sã mai iasã acum la luminã. Construit pe la 1564-1565, locaºul s-a numit mai întâi "Biserica lui Ghiorma Banul", dupã numele ctitorului ei. Boier mare, Ghiorma a trãit într-o perioadã complicatã, în care a ºtiut sã intre în graþiile doamnei Chiajna. Norocul l-a pãrãsit însã pe înaltul boier, care, peste câþiva ani, a fost executat de vodã Alexandru al II-lea Mircea, cunoscut sub ciudata poreclã de "Oaie Seacã". Dupã "închinarea" cãtre Muntele Athos, locaºului i s-a zis "Biserica Grecilor". Ceva mai târziu, pe lângã ea s-a construit ºi un han, cel ale cãrui ziduri ies acum la luminã. Vechile vestigii pot fi uºor identificate, dupã materialul de construcþie: în timp ce cãrãmizile din temelia bãncii sunt "moderne", ca ale noastre, cele din zidurile hanului sunt cãrãmizi "feudale", mai late ºi mai subþiri decât cele moderne.
FOCUL CEL MARE? Raportat la clãdirea actualã a BCR, Hanul Greci se întindea cam pânã unde este acum CEC. De la acest punct încolo s-au identificat vestigiile altui han celebru din vechiul Bucureºti: Hanul Slãtari. Acesta a funcþionat pe lângã Biserica Slãtari, despre care tradiþia spune cã ar fi fost ridicatã prin secolul XVI, de cãtre zlãtarii domneºti. Aceºtia erau þiganii strângãtori de aur ai domniilor, þigani care aveau o organizare proprie ºi o situaþie socialã foarte bunã. Zidurile din cãrãmidã, groase de peste un metru, ºi beciurile cu bolþi mãiestru clãdite vorbesc despre importanþa "Slãtarilor". În aceeaºi zonã, vizavi de actuala BCR, au fost identificate urmele Hanului "ªerban Vodã", construit de domnitorul ªerban Cantacuzino între 1683 ºi 1685. Scoase la luminã, toate aceste vestigii coexistã într-un mod straniu cu instituþiile de astãzi. De fapt, hanurile, oricum s-ar fi numit, erau niºte "fabrici de bani" deosebit de eficiente. Ocupaþie de care nu este strãinã nici actuala BCR. Aceleaºi vestigii vorbesc însã ºi despre unele întâmplãri dramatice petrecute cândva prin aceste locuri. Lângã "Intrarea A" a bãncii, sub un bancomat, arheologii au descoperit urmele unei încãperi distruse de un incendiu. Din ea s-au mai pãstrat câteva scânduri ºi grinzi de duºumea carbonizate. De altfel, ºi cioburile de ceramicã gãsite acolo sunt înnegrite de fum. Urme de foc pot fi identificate ºi la Hanul Slãtari. Deocamdatã, în aceastã fazã a cercetãrilor, nu se poate spune cu certitudine cãruia dintre marile incendii din Bucureºti le-au cãzut victimã aceste vestigii. Unul dintre acestea, printre cele mai devastatoare, a fost pe la 1847, dar încadrarea cronologicã amãnunþitã a relicvelor nu va putea fi fãcutã decât dupã viitoarele cercetãri de laborator.
În acest moment, arheologii au datoria sã aducã toate aceste vestigii la luminã. Pentru viitor, edilii promit cã ele vor fi astfel conservate încât sã poatã fi vãzute chiar ºi dupã încheierea lucrãrilor de reabilitare a Centrului Istoric al Capitalei. Dar asta cu o singurã condiþie: sã existe bani. Din pãcate, în ultimii 17 ani, banii pentru Culturã au fost întotdeauna prea puþini.
Cimitirul-surprizã de sub zidurile BCR
Cimitirul descoperit acum de arheologi lângã BCR este o adevãratã surprizã, cãci despre el nu se ºtia absolut nimic. Sãpãturile pentru fundaþia actualei clãdiri a BCR s-au suprapus peste vechile morminte. Cercetarea actualã aratã clar cã meºterii de la sfârºitul secolului al XIX-lea n-au avut nici un fel de reþinere sã taie picioarele câtorva schelete care le-au ieºit în cale. Acum arheologii degajeazã cu atenþie orice rãmãºiþã. La prima vedere, scheletele par aruncate alandala, suprapuse ca într-o groapã comunã. Atenþi la stratigrafia sitului, specialiºtii ne-au spus cã nu este vorba despre aºa ceva, ci de înmormântãri fãcute dupã tot tipicul, dar într-un spaþiu restrâns ºi într-o perioadã de timp relativ scurtã. În marea lor majoritate, scheletele sunt bine pãstrate, iar câteva dintre ele au o danturã impecabilã. Fapt care l-a fãcut pe unul dintre privitorii curioºi sã exclame, aproape plin de invidie: "Ia uitã-te la ãla ce procopsit era la danturã! Un dinte nu-i lipsea". Arheologii ne-au relatat cã, de fapt, acolo era un fel de cimitir "de cartier", în care erau înmormântaþi oameni obiºnuiþi, bãrbaþi, femei ºi copii, localnici care trãiserã prin zonã. Piese metalice cu rol de accesorii vestimentare nu s-au pãstrat. În schimb s-au gãsit câteva monede, puse cândva de familiile decedaþilor, pentru ca aceºtia sã aibã cu ce-ºi plãti drumul post-mortem.
SURSA: Jurnalul National, 4 iulie 2007
LINK: http://www.jurnalul.ro/articole/96391/orasul-secret-de-sub-asfalt
Si in padurea de la Magurele de langa Reactorul Nuclear exista o cetate sub pamant care are catacombe ce duc in bucuresti. Sunt zvonuri ca duc chiar la Casa Poporului... (asta am auzit eu). Cetatea are intrarile in padure nu departe de soseaua de centura a capitalei.
Si totusi nu vad nici o harta cu aceste catacombe nici macar la finele lui 2007 ...
Oare ce mai au de ascuns aceste lumi subterane.
Daca face cineva rost macar de harta Romaniei subterane va rog postati :P ... multumiri in avans ...
O harta a Romaniei subterane...?si cam din ce perioada ar trebuii sa fie? :lol:
de cand sunt tunelurile :P ...
Pai...si cam de cind sunt "tunelurile"???
Acest lucru, adica existenta catacombelor, este valabil pentru mai toate orasele mari, in special pentru centrele comerciale. Bucurestiul, inca de la infiintarea lui, a beneficiat de o retea subterana (putini stiu de cea supraterana :D ). Initial aceasta retea a legat cele mai importante cladiri administrative sau rezidentiale, ulterior aceasta retea extinzandu-se catre periferie. Zone precum centrul vechi, Filaret, sau zona Cismigiu au constituit baza acestui paienjenis de tunele. Ulterior, de ele au fost legate zonele limitrofe, gen Dr Taberei, ajungand in ziua de astazi sa acopere 60% din suprafata orasului actual. In perioada comunista, aceata retea a fost utilizata in special pentru a constitui baza retelei de metrou, comunicatii, alimentare apa, cat si pentru a sustine diverse scenarii legate de apararea antiaeriana si toate cele care tin de siguranta nationala. Multe din traseele acestea au fost inghitite de armata, asa ca nu are sens sa va mai ganditi la ele. Pentru iubitorii de mistere, tin sa va anunt ca unele dintre pasaje sunt inca libere, numai ca integritatea lor este destul de subreda. Capetele inca mai sunt functionale mai ales in zonele neafectate de sistematizare.
Ce inseamna "inghitite de armata" ?
Adica le-a preluat armata...probabil pentru a le folosi.
Ark
De asta merge asa greu 'reasfaltarea' Bucurestiului...sa nu 'cada' catacombele !?
Dincolo de gluma, am vazut...eram militar...1989, undeva la o UM din Bucuresti (undeva pe langa POlicolor) exista deasemenea multe subterane neexploatate ...pe atunci , 1989, astazi , nu stiu...erau puse gratii cu lacate iar atunci cand am intrebat daca a intrat cineva prin ele, mi-a raspuns cineva !!! ca au intrat doar vreo cativa zeci de metrii...erau din caramida, latime vreo 5-6 metri, in bolta...arcuit...inaltime vreo 3-4 metrii...interesant !
http://www.libertatea.ro/detalii/articol/statie-metrou-descoperita-bucuresti-373902.html (http://www.libertatea.ro/detalii/articol/statie-metrou-descoperita-bucuresti-373902.html)
Se pare ca mai sunt "facilitati" nefolosite ... ignorate si / sau uitate ...
Apropo ... cine are schema cai de rulare Metrorex ... inclusiv liniile tehnice (pentru mentenanta si transport tehnologic) ...
P.S. Posibil ... ca Ceasca ... sa fi folosit vechiile labirinte "boieresti" pentru actuala retea subterana de metrou ...