Codul bibliei

[Sidney]

Cercetãrile unor oameni de ºtiinþã au confirmat, în ultimii ani, o ipotezã (de altfel mai veche, dar nedemonstratã) care susþinea cã în Biblie existã inclus, alãturi de informaþiile spirituale evidente ºi un anumit cod secret care poate dezvãlui evenimente care au avut loc cu mii de ani dupã ce a fost scrisã Biblia. Codul biblic a fost descoperit în versiunea originalã a Bibliei, în limba ebraicã, în Vechiul Testament. Cel care a descoperit codul biblic este Dr. Eliyahu Rips, care este la ora actualã unul din cei mai mari experþi din lume în teoria grupurilor, un domeniu al matematicii care stã la baza fizicii cuantice.

Eliyahu Rips este un om modest. El are, mai mereu, tendinþa de a acorda altora meritul pentru propriile sale realizãri, astfel încât la prima vedere nimeni nu ar bãnui cã de fapt el este un matematician de renume mondial. Majoritatea ziariºtilor care l-au vãzut au fost tentaþi sã susþinã cã descoperirile sale nu au nimic de luat în seamã. Descoperirea lui Rips a fost însã confirmatã de matematicieni de renume de la Harvard, Yale ºi Universitatea Ebraicã. Acest cod a fost verificat, de asemenea, ºi de un specialist în cifruri ºi coduri de la Ministerul Apãrãrii al SUA ºi a mai trecut cu succes trei expertize efectuate de specialiºti la care a fãcut apel o importantã revistã de matematicã din SUA.

Teoria legatã de codul biblic a devenit mai cunoscutã în mass-media ºi a fost luatã mai în serios, abia dupã un tragic eveniment prezis cu ajutorul codului ºi care, datoritã faptului cã nu a fost luat în seamã de persoana direct vizatã, s-a adeverit mai apoi, din pãcate. Iatã derularea evenimentelor: la 1 septembrie 1994, ziaristul american Michael Drosnin a plecat la Ierusalim pentru a-i înmâna lui Ytzhak Rabin urmãtoarea scrisoare:

,,Un matematician israelian a descoperit în Biblie un cod secret care pare sã dezvãluie amãnunte ale unor evenimente care au avut ºi au loc la sute ºi mii de ani dupã ce a fost scrisã Biblia. Motivul pentru care vã aduc la cunoºtinþã acest fapt este acela cã singura datã când numele dumneavoastrã complet, Ytzhak Rabin, apare în Biblie, el este intersectat de expresia ,,criminal va asasina". Faptul n-ar trebui tratat cu indiferenþã, deoarece atât asasinarea lui Anwar el-Sadat, cât ºi atentatele cãrora le-au cãzut victime John ºi Robert Kennedy sunt, de asemenea, codificate în Biblie...

Cred cã sunteþi într-un real pericol, dar acest pericol poate fi evitat."

La 4 noiembrie 1995, a venit cumplita adeverire: un glonþ în spate, tras lui Yitzak Rabin, de cãtre un om care se credea investit cu o misiune divinã. Aceasta era o crimã codificatã în Biblie acum peste 2000 de ani.

Acelaºi ziarist - Michael Drosnin - a mai urmãrit sã-l avertizeze pe ºeful Cartierului General al Serviciului de Contrainformaþii al Israelului despre rãzboiul din Golf ºi de intenþia Irak-ului de a lansa rachete asupra Tel-Aviv-ului. Rips îi arãtase ziaristului o secvenþã din codul biblic unde cuvintele "Hussein", "Scud" ºi "rachetã ruseascã" apãreau codificate împreunã. De asemenea "Hussein a ales o zi" era o expresie ce apãrea în acea secvenþã. Aprofundând cãutãrile în acest sens, Rips a gãsit în cod "foc în 3 ªevat" - datã din calendarul ebraic ce corespundea zilei de 18 ianuarie 1991. Aceasta a ºi fost ziua în care Irak-ul a lansat prima rachetã Scud împotriva Israelului confirmând datele oferite de cod. La întrebarea lui Drosnin "Cine poate ºti cu 3000 de ani înainte cã va fi un rãzboi în Golf, ca sã nu mai vorbim de lansarea unei rachete împotriva Israelului pe 18 ianuarie?", Rips a rãspuns foarte tranºant: "Dumnezeu!".

Dupã aceste evenimente prezise de cod ºi mai apoi adeverite, Michael Drosnin declara urmãtoarele: "În mod cât se poate de limpede, codul nu este la fel ca profeþiile lui Nostradamus, nu este ceva de genul "o stea se va arãta pe cer de la Rãsãrit ºi un mare rege va cãdea" cuvinte ce pot fi interpretate ulterior, astfel încât sã corespundã oricãrui eveniment care se petrece în realitate. Nu, aici este vorba de detalii la fel de precise ca acelea din ºtirile transmise de CNN, toate acestea fiind descoperite înainte ca evenimentul sã se producã."

Teoria lui Rips despre codul biblic considerã Biblia ca o giganticã grilã de cuvinte încruciºate. Pentru a gãsi codul, Rips a eliminat toate spaþiile dintre cuvinte ºi a transformat întrega Biblie originalã într-un ºir continuu de litere, cuprinzând 304.805 caractere. Informaþiile sunt obþinute prin selectarea a fiecãrei a N-a literã, unde N are o valoare precisã ºi corespunzãtor aleasã - de exemplu: 4,5,12,18,etc. Un exemplu foarte simplu ar fi urmãtorul: avem propoziþia "Cum sã obþii date...", pe care o compactãm ºi ea devine "cumsãobþiidate" din care vom selecta, începând cu prima, fiecare a cincea literã: "cumsãobþiidate" ºi rezultã astfel cuvântul "cod".

Cu ajutorul unui calculator, sunt cãutate în aceastã matrice formatã de textul biblic adus în forma descrisã mai sus, cuvinte ºi fraze ascunse de codurile de intervale. Se începe de la prima literã a Bibliei ºi se cautã pentru fiecare secvenþã de intervale posibilã cuvintele pe care noi le solicitãm, care sunt descifrate cu intervale de una, douã, trei litere, º.a.m.d. pânã la câteva mii. Apoi se repetã aceeaºi operaþie de cãutare începând de la cea de-a doua literã ºi continuând astfel pânã la ultima literã a Bibliei. Dupã ce gãseºte cuvântul-cheie, calculatorul începe sã caute informaþii asociate aflate cât mai aproape de acesta. Astfel, de exemplu, unde a fost gãsit numele Rabin, se aflau alãturi ºi alte date: Amir (care s-a dovedit ulterior a fi chiar numele asasinului), Tel Aviv, anul ebraic 5756 care începea în septembrie 1995, toate aceste informaþii reale fiind codificate în acelaºi pasaj.

Primul indiciu modern al codificãrii Bibliei a fost gãsit, cu peste cincizeci de ani în urmã, de cãtre H. M. D. Weissmandel, un rabin din Praga. Acesta observase cã, dacã sãrea cincizeci de litere, ºi apoi alte cincizeci ºi apoi alte cincizeci, gãsea cuvântul "Tora", înscris la începutul "Genezei". De asemenea , observase cã aceeaºi secvenþã de intervale ortografia din nou cuvântul "Tora" în "Ieºirea", "Numerii" ºi "Deuteronom". Weissmandel nu a dat niciodatã aceastã descoperire publicitãþii. Discipolii sãi au publicat însã, ulterior, o carte cu tiraj limitat "Torat Hemed", în 1958, în care se fãcea pe scurt referire la cercetãrile rabinului Weissmandel în legãturã cu codul, pe care acesta le efectuase în perioada premergãtoare celui de-al doilea rãzboi mondial. Unul dintre aceºti discipoli, rabinul Azriel Tauber, a relatat cã în acei ani, dinaintea apariþiei calculatoarelor, Weissmandel transcrisese întregul text al Torei pe fiºe cuprinzând câte 100 de litere, dispuse pe 10 rânduri de câte 10 litere, ºi apoi cãutase cuvinte ortografiate cu litere aflate la intervale echidistante.

Primul savant modern, omul care a înþeles mecanica sistemului nostru solar ºi a descoperit forþa gravitaþiei, Sir Isaac Newton, era ºi el încredinþat de faptul cã în Biblie existã un cod secret care dezvãluie viitorul. Newton a învãþat ebraica ºi a urmãrit aproape jumãtate din viaþã sã descopere acest cod. Isaac Newton considera acest cod mult mai important decât legea atracþiei universale.

J. M. Keynes, biograful lui Newton, susþine cã acest cod biblic a fost o obsesie pentru marele savant. Când Keynes a vãzut documentele lui Newton a avut un ºoc: cea mai mare parte a lucrãrilor lui Newton nu se refereau aºa cum se aºtepta el, la matematicã sau la astronomie ci la teologie esotericã. Acele scrieri dezvãluiau faptul cã marele fizician era încredinþat cã în Biblie era ascunsã o profeþie a istoriei omenirii. Newton avea certitudinea cã Biblia, de fapt chiar întregul univers, era o criptogramã alcãtuitã de Dumnezeu, pe care el voia sã o descifreze.

Newton nu a reuºit însã sã descopere acest cod. Munca sa nu a dat nici un rezultat, oricare au fost formulele matematice aplicate. Descoperirea care i-a scãpat lui Newton a fost fãcutã de Eliyahu Rips, pentru cã matematicianul israelian dispunea de un instrument esenþial pe care Newton nu-l avea: un calculator. Se pare cã textul ascuns al Bibliei a fost codificat cu un fel de "zãvor" temporizat, care nu a putut fi deschis pânã la descoperirea calculatorului.

Cu tot scepticismul unor matematicieni, nimeni nu a putut gãsi vreo eroare în demonstraþia matematicã. Nimeni nu a putut sã infirme cu argumente solide faptul uluitor cã Biblia era codificatã ºi cã dezvãluia evenimente care ulterior s-au petrecut dupã descrierea ei.

Unii oameni de ºtiinþã, mai convenþionaliºti, nu au acceptat codul. Un astfel de exemplu a fost cel al lui Avraham Hasofer, care a atacat codul biblic înainte ca Rips sã fi publicat demonstraþia matematicã. Hasofer a argumentat cã este posibil ca anumite tipuri de configuraþii sã existe în orice ansambluri mari de date.

La atacul lui Hasofer, Rips a replicat cã este posibil ca, de exemplu, sã gãseºti într-un ansamblu de date suficient de mare numele lui Saddam Hussein. Dar este aproape imposibil sã gãseºti termenii "Scud", "rachetã ruseascã" precum ºi data declanºãrii rãzboiului, în acelaºi loc, dezvãluite într-un mod anticipat.

Nimeni nu poate înþelege încã, modul în care a fost creat codul. Toþi oamenii de ºtiinþã care au constatat realitatea codului biblic, sunt de acord cu faptul cã nici cele mai rapide calculatoare de care dispunem în ziua de astãzi ºi nici toate computerele de pe pãmânt lucrând împreunã n-ar fi putut sã codifice Biblia, aºa cum a fost ea codificatã acum trei mii de ani în urmã. Rips declara cã :"Este vorba de o minte care depãºeºte cu mult orice imaginaþie a noastrã. Informaþia inclusã în cod este probabil infinitã."

Nimeni nu ºtie dacã, nu cumva, fiecare dintre noi, cu tot trecutul ºi viitorul sãu, figureazã în vreun cod de nivel superior ºi încã necunoscut al Bibliei ºi dacã aceasta nu este într-adevãr o "Carte a Vieþii". Toþi marii conducãtori ai lumii din timpul celui de-al doilea rãzboi mondial - Roosvelt, Churchill, Stalin, Hitler - sunt menþionaþi în cod. America, "revoluþie" ºi anul 1776 apar la un loc. Napoleon este codificat alãturi de Franþa dar ºi de Waterloo ºi Elba.

"Când am folosit un calculator, am dat lovitura", relateazã Rips. El a povestit cã a gãsit mult mai multe cuvinte codificate decât prevedea domeniul statisticii în virtutea "legiilor hazardului", iar atunci a fost cel mai fericit moment din viaþa sa. Rips a elaborat un model matematic complex care, atunci când a fost implementat pe un program de calculator, a confirmat faptul cã Vechiul Testament este, într-adevãr, codificat. Rips s-a împotmolit însã în drumul spre "victoria finalã", care trebuia sã fie o metodã simplã ºi elegantã de a dovedi realitatea codificãrii Bibliei. Pentru a reuºi, a fost ajutat de fizicianul israelian Doron Witzum, care a completat modelul matematic.

În rezumatul de pe pagina de deschidere a referatului asupra experimentului lor iniþial, intitulat "Secvenþe de litere echidistante în Genezã" se menþiona: "Analiza indicã faptul cã în textul "Genezei" sunt intercalate informaþii ascunse sub forma unor secvenþe de litere echidistante. Rezultatul este semnificativ în proporþie de 99,998%". Rips ºi colegii lui cãutaserã numele a 32 de mari învãþaþi, înþelepþi, din epoca biblicã pânã în vremurile moderne, pentru a determina dacã numele ºi datele calendaristice ale naºterii ºi morþii lor erau codificate în prima carte a Bibliei. Pe de altã parte, cãutaserã aceleaºi nume ºi date ºi în traducerea ebraicã a romanului "Rãzboi ºi pace", al lui Dostoievski, precum ºi în alte douã texte originale ebraice. În Biblie, numele ºi datele erau codate laolaltã, pe când în "Rãzboi ºi pace" ºi în celelalte douã cãrþi, nu. Probabilitatea ca informaþiile codificate sã aparã datoritã unor coincidenþe accidentale s-a dovedit, în cele din urmã, a fi de 1 la 10 milioane. În cadrul experimentului sãu final, Rips a luat cele 32 de nume ºi 64 de date ºi le-a amestecat în 10 milioane de combinaþii diferite, astfel încât 9 999 999 dintre ele sã nu corespundã ºi doar o singurã combinaþie sã fie corectã. Apoi a efectuat o verificare pe calculator, pentru a vedea care dintre cele 10 milioane de combinaþii dãdea cel mai bun rezultat ºi a constatat cã numai în Biblie numele ºi datele corecte apãreau împreunã. "Nici una dintre combinaþiile aleatorii nu era corectã. Rezultatele erau 0 contra 9 999 999 sau, altfel spus, 1 la 10 milioane."

Astfel de experimente, cum este cel descris anterior au mai fost realizate folosind ºi alte opere literare cum ar fi "Crimã ºi pedeapsã", tot de Dostoievski, un text ce cuprinde 304.805 litere, fiind deci comparabil cu ºirul de litere din Biblie. Aici numele Yitzac Rabin nu apãrea deloc, în nici o secvenþã de intervale. Alte nume codificate în Biblie, cum ar fi Shakespeare sau Kennedy apãreau ºi aici. Cu toate acestea, în timp ce în Biblie cuvintele ce apãreau dupã numele lui Kennedy erau "va muri", iar oraºul Dallas era codificat în acelaºi pasaj, în "Crimã ºi pedeapsã" nu apãrea nici un fel de asociaþie logicã. La fel, "Shakespeare" apãrea o singurã datã în romanul lui Dostoievski, dar nicidecum asociat cu numele unor opere ale sale cum apare acesta în Biblie.

"Distincþia dintre prezent, trecut ºi viitor este doar o iluzie, oricât ar fi de persistentã." Albert Einstein, 1955

Experimente de cãutare a unui cod, asemãnãtor celui biblic, au fost realizate ºi pentru alte lucrãri literare a cãror text a fost introdus pe computer, cum ar fi, de exemplu "Crimã ºi pedeapsã", un alt roman al lui Dostoievski, având un text ce cuprinde 304.805 litere, fiind deci comparabil cu ºirul de litere din Biblie. În acest caz, numele lui Yitzac Rabin nu apãrea deloc, în nici o secvenþã de intervale. Alte nume codificate în Biblie, cum ar fi Shakespeare sau Kennedy apãreau ºi aici. Cu toate acestea, în timp ce în Biblie cuvintele ce apãreau dupã numele lui Kennedy erau "va muri", iar oraºul Dallas era codificat în acelaºi pasaj, în "Crimã ºi pedeapsã" nu apãrea nici un fel de asociaþie logicã. La fel, "Shakespeare" apãrea o singurã datã în romanul lui Dostoievski, dar nicidecum în asociere cu numele unor opere literare care i-au aprþinut. Testele realizate pentru a verifica dacã existã diverse codificãri ºi în alte scrieri l-au ajutat pe Rips sã-ºi susþinã teoria, ºi sã concluzioneze:

"Fireºte cã dacã s-ar cãuta suficiente exemple într-o altã carte, s-ar gãsi pânã la urmã unele cuvinte asociate logic sau apãrând la un loc. Dar numai în Biblie apar informaþii asociate în mod constant ºi coerent. Nimeni nu a descoperit nimic asemãnãtor în nici o altã carte, în nici o traducere ºi în nici un alt text ebraic original, cu excepþia Bibliei."


    Ce  parere  aveti  ? Eu  ma  gandesc  ca   nu  exista  o regula de  criptare (se  poate  sa  gresesc , nu ma  pricep ) .Pprogarmul  de  calculator are  un  dictionar  de  cuvinte  in mai  multe  limbi , si  apoi aranjeaza  textul  biblei  in tabele si apoi baleiaza  in  toate  directiile  aceste  litere
si  daca se  potriveste vreun  cuvant bine daca nu ,nu .  Pareri?

[Nox]

    Ce  parere  aveti  ? Eu  ma  gandesc  ca   nu  exista  o regula de  criptare (se  poate  sa  gresesc , nu ma  pricep ) .Pprogarmul  de  calculator are  un  dictionar  de  cuvinte  in mai  multe  limbi , si  apoi aranjeaza  textul  biblei  in tabele si apoi baleiaza  in  toate  directiile  aceste  litere
si  daca se  potriveste vreun  cuvant bine daca nu ,nu .  Pareri?

Ca sa criptezi ceva ai nevoie de un algoritm de criptare + o cheie.
Ca sa decriptezi ai nevoie sa cunosti felul in care a fost facuta criptarea (algoritmul) si inclusiv cheia folosita. Presupunand ca detii cel putin algoritmul de criptare exista matematic posibilitatea de a decodifica fara a stii cheia direct.

[Sidney]

   
          bluemoon8520

            Multumesc frumos  pentru raspuns. Dar , nu  ti-ai exprimat parerea in legatura cu  codul...

[Nox]

Dar , nu  ti-ai exprimat parerea in legatura cu  codul...

Nu m-am exprimat pentru ca nu sunt destul de documentat in aceasta privinta, si cand zic destul inseamna astfel incat sa-mi fac o parere pertinenta. Dar ceea ce pot sa spun e ca aveam cunstinta de cauza de acest subiect de ceva vreme. Michael Drosnin are doua volume din Codul Bibliei (pe care inca nu le-am citit) si in toamna anului acesta va mai scoate si volumul 3. Ce am citit este parerea unor citici despre felul in care unele profetii decriptate cu algoritmul respectiv din biblie nu s-au adeverit.

[lylyt_ice]

Prea mult nu m-a interesat acest cod si nici nu am avut curiozitatea sa mai citesc ceva despre aceasta tema.Motivul ?Am vazut citeva emisiuni aici in Germania ,care au tratat tema acestui"cod"si s-a demonstrat ca egal ce carte ai lua chiar si una de povesti pentru copii ,aplicindu-se acest"cod"reies tot felul de cuvinte si date care pot fii interpretate dupa bunul plac al fiecaruia.ASA CA...Biblie sau oricare  alta carte e tot una...

[sxn_b]

au tratat tema acestui"cod"si s-a demonstrat ca egal ce carte ai lua chiar si una de povesti pentru copii ,aplicindu-se acest"cod"reies tot felul de cuvinte si date care pot fii interpretate dupa bunul plac al fiecaruia

Si cum au demonstrat? E ca si cum ai zice "Nu exista nave extraterestre. S-a demonstrat ca sunt facute de americani". Eu am citit cartea "Codul Bibliei" de Michael Drosnin si cred cu tarie ca acest cod exista.

[lylyt_ice]

Si eu am citit cartea dar dupa cum vezi cam toti si-au pierdut interesul(mai ales in vest)in aceasta privinta.Da, exista un cod, si cu acest cod ,s-au facut si testele respective ,rezultatul a fost ca acest cod, functioneaza pe oricare alta carte,cu aceleasi rezultate ca si pe Biblie...

[Nox]

An early seeker of hidden messages in the Bible was Isaac Newton, who believed that the Bible "is a cryptogram set by the Almighty - a riddle of the Godhead of past and future events divinely fore-ordained. This prophecy is called the Revelation, with respect to the Scripture of Truth, which Daniel was commanded to shut up and seal, till the time of the end. Until that time comes, the Lamb is opening the seals."

Cred ca o sa fie o lectura interesanta....

[Sidney]

           Interesant...unde  ai  citit asta  mai  exact ,  te  rog ?

[Nox]

           Interesant...unde  ai  citit asta  mai  exact ,  te  rog ?

Aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Bible_code

am dat din intamplare peste ea... eu cautam altceva :(

[Nox]

Sa ma citez:

Ce am citit este parerea unor citici despre felul in care unele profetii decriptate cu algoritmul respectiv din biblie nu s-au adeverit.

Am si o teorie prin care pot sa explic de ce unele profetii nu se adeveresc chiar daca algoritmul cu ajutorul caruia sunt generate aceste profetii este corect.

[Sidney]

 
           

   De  ce  nu-ti  expui  teoria? Eu  in  privinta  asta  n-am  nici  una  (nu  ma pricep  la  programare)

[dedeiu]

Din experienta mea(nu prea mare), pot spune ca algoritmul reprezinta un set de instructiuni executate pas cu pas de catre compilator, asadar reprezinta ceva exact. Daca biblia a fost tradusa si apoi iarasi tradusa si tot asa, cum poate exista un cod fix si precis?

[Nox]

Din experienta mea(nu prea mare), pot spune ca algoritmul reprezinta un set de instructiuni executate pas cu pas de catre compilator, asadar reprezinta ceva exact. Daca biblia a fost tradusa si apoi iarasi tradusa si tot asa, cum poate exista un cod fix si precis?

nu sunt foarte documentat in legatura cu acest cod si nu am idee cum functioneaza in detaliu dar uite ce am gasit...

Although the above examples are in English texts, Bible codes proponents usually use a Hebrew Bible text. For religious reasons, most Jewish proponents use only the Torah (Genesis–Deuteronomy).

sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Bible_Code

[adrianh]

Citind tot ce e postat mai sus,mi-am adus aminte ca citisem mai demult despre acest cod al bibliei,si am gasit un articol referitor la aceasta decriptare a bibliei!sursa este:http://www.spiritual.go.ro/codul%20bibliei/codul_bibliei.htm iar articolul vi-l prezint integral!


Codul Bibliei
"Iar tu Daniele, þine ascunse cuvintele ºi pecetluieºte cartea pânã la sfârºitul lumii."
Daniel, 12:4.

Cercetãrile unor oameni de ºtiinþã au confirmat, în ultimii ani, o ipotezã (de altfel mai veche, dar nedemonstratã) care susþinea cã în Biblie existã inclus, alãturi de informaþiile spirituale evidente ºi un anumit cod secret care poate dezvãlui evenimente care au avut loc cu mii de ani dupã ce a fost scrisã Biblia. Codul biblic a fost descoperit în versiunea originalã a Bibliei, în limba ebraicã, în Vechiul Testament. Cel care a descoperit codul biblic este Dr. Eliyahu Rips, care este la ora actualã unul din cei mai mari experþi din lume în teoria grupurilor, un domeniu al matematicii care stã la baza fizicii cuantice.
Eliyahu Rips este un om modest. El are, mai mereu, tendinþa de a acorda altora meritul pentru propriile sale realizãri, astfel încât la prima vedere nimeni nu ar bãnui cã de fapt el este un matematician de renume mondial. Majoritatea ziariºtilor care l-au vãzut au fost tentaþi sã susþinã cã descoperirile sale nu au nimic de luat în seamã. Descoperirea lui Rips a fost însã confirmatã de matematicieni de renume de la Harvard, Yale ºi Universitatea Ebraicã. Acest cod a fost verificat, de asemenea, ºi de un specialist în cifruri ºi coduri de la Ministerul Apãrãrii al SUA ºi a mai trecut cu succes trei expertize efectuate de specialiºti la care a fãcut apel o importantã revistã de matematicã din SUA.
Teoria legatã de codul biblic a devenit mai cunoscutã în mass-media ºi a fost luatã mai în serios, abia dupã un tragic eveniment prezis cu ajutorul codului ºi care, datoritã faptului cã nu a fost luat în seamã de persoana direct vizatã, s-a adeverit mai apoi, din pãcate. Iatã derularea evenimentelor: la 1 septembrie 1994, ziaristul american Michael Drosnin a plecat la Ierusalim pentru a-i înmâna lui Ytzhak Rabin urmãtoarea scrisoare:
,,Un matematician israelian a descoperit în Biblie un cod secret care pare sã dezvãluie amãnunte ale unor evenimente care au avut ºi au loc la sute ºi mii de ani dupã ce a fost scrisã Biblia. Motivul pentru care vã aduc la cunoºtinþã acest fapt este acela cã singura datã când numele dumneavoastrã complet, Ytzhak Rabin, apare în Biblie, el este intersectat de expresia ,,criminal va asasina". Faptul n-ar trebui tratat cu indiferenþã, deoarece atât asasinarea lui Anwar el-Sadat, cât ºi atentatele cãrora le-au cãzut victime John ºi Robert Kennedy sunt, de asemenea, codificate în Biblie...
Cred cã sunteþi într-un real pericol, dar acest pericol poate fi evitat."
La 4 noiembrie 1995, a venit cumplita adeverire: un glonþ în spate, tras lui Yitzak Rabin, de cãtre un om care se credea investit cu o misiune divinã. Aceasta era o crimã codificatã în Biblie acum peste 2000 de ani.
Acelaºi ziarist - Michael Drosnin - a mai urmãrit sã-l avertizeze pe ºeful Cartierului General al Serviciului de Contrainformaþii al Israelului despre rãzboiul din Golf ºi de intenþia Irak-ului de a lansa rachete asupra Tel-Aviv-ului. Rips îi arãtase ziaristului o secvenþã din codul biblic unde cuvintele "Hussein", "Scud" ºi "rachetã ruseascã" apãreau codificate împreunã. De asemenea "Hussein a ales o zi" era o expresie ce apãrea în acea secvenþã. Aprofundând cãutãrile în acest sens, Rips a gãsit în cod "foc în 3 ªevat" - datã din calendarul ebraic ce corespundea zilei de 18 ianuarie 1991. Aceasta a ºi fost ziua în care Irak-ul a lansat prima rachetã Scud împotriva Israelului confirmând datele oferite de cod. La întrebarea lui Drosnin "Cine poate ºti cu 3000 de ani înainte cã va fi un rãzboi în Golf, ca sã nu mai vorbim de lansarea unei rachete împotriva Israelului pe 18 ianuarie?", Rips a rãspuns foarte tranºant: "Dumnezeu!".

Dupã aceste evenimente prezise de cod ºi mai apoi adeverite, Michael Drosnin declara urmãtoarele: "În mod cât se poate de limpede, codul nu este la fel ca profeþiile lui Nostradamus, nu este ceva de genul "o stea se va arãta pe cer de la Rãsãrit ºi un mare rege va cãdea" cuvinte ce pot fi interpretate ulterior, astfel încât sã corespundã oricãrui eveniment care se petrece în realitate. Nu, aici este vorba de detalii la fel de precise ca acelea din ºtirile transmise de CNN, toate acestea fiind descoperite înainte ca evenimentul sã se producã."
Teoria lui Rips despre codul biblic considerã Biblia ca o giganticã grilã de cuvinte încruciºate. Pentru a gãsi codul, Rips a eliminat toate spaþiile dintre cuvinte ºi a transformat întrega Biblie originalã într-un ºir continuu de litere, cuprinzând 304.805 caractere. Informaþiile sunt obþinute prin selectarea a fiecãrei a N-a literã, unde N are o valoare precisã ºi corespunzãtor aleasã - de exemplu: 4,5,12,18,etc. Un exemplu foarte simplu ar fi urmãtorul: avem propoziþia "Cum sã obþii date...", pe care o compactãm ºi ea devine "cumsãobþiidate" din care vom selecta, începând cu prima, fiecare a cincea literã: "cumsãobþiidate" ºi rezultã astfel cuvântul "cod".
Cu ajutorul unui calculator, sunt cãutate în aceastã matrice formatã de textul biblic adus în forma descrisã mai sus, cuvinte ºi fraze ascunse de codurile de intervale. Se începe de la prima literã a Bibliei ºi se cautã pentru fiecare secvenþã de intervale posibilã cuvintele pe care noi le solicitãm, care sunt descifrate cu intervale de una, douã, trei litere, º.a.m.d. pânã la câteva mii. Apoi se repetã aceeaºi operaþie de cãutare începând de la cea de-a doua literã ºi continuând astfel pânã la ultima literã a Bibliei. Dupã ce gãseºte cuvântul-cheie, calculatorul începe sã caute informaþii asociate aflate cât mai aproape de acesta. Astfel, de exemplu, unde a fost gãsit numele Rabin, se aflau alãturi ºi alte date: Amir (care s-a dovedit ulterior a fi chiar numele asasinului), Tel Aviv, anul ebraic 5756 care începea în septembrie 1995, toate aceste informaþii reale fiind codificate în acelaºi pasaj.
Primul indiciu modern al codificãrii Bibliei a fost gãsit, cu peste cincizeci de ani în urmã, de cãtre H. M. D. Weissmandel, un rabin din Praga. Acesta observase cã, dacã sãrea cincizeci de litere, ºi apoi alte cincizeci ºi apoi alte cincizeci, gãsea cuvântul "Tora", înscris la începutul "Genezei". De asemenea , observase cã aceeaºi secvenþã de intervale ortografia din nou cuvântul "Tora" în "Ieºirea", "Numerii" ºi "Deuteronom". Weissmandel nu a dat niciodatã aceastã descoperire publicitãþii. Discipolii sãi au publicat însã, ulterior, o carte cu tiraj limitat "Torat Hemed", în 1958, în care se fãcea pe scurt referire la cercetãrile rabinului Weissmandel în legãturã cu codul, pe care acesta le efectuase în perioada premergãtoare celui de-al doilea rãzboi mondial. Unul dintre aceºti discipoli, rabinul Azriel Tauber, a relatat cã în acei ani, dinaintea apariþiei calculatoarelor, Weissmandel transcrisese întregul text al Torei pe fiºe cuprinzând câte 100 de litere, dispuse pe 10 rânduri de câte 10 litere, ºi apoi cãutase cuvinte ortografiate cu litere aflate la intervale echidistante.
Primul savant modern, omul care a înþeles mecanica sistemului nostru solar ºi a descoperit forþa gravitaþiei, Sir Isaac Newton, era ºi el încredinþat de faptul cã în Biblie existã un cod secret care dezvãluie viitorul. Newton a învãþat ebraica ºi a urmãrit aproape jumãtate din viaþã sã descopere acest cod. Isaac Newton considera acest cod mult mai important decât legea atracþiei universale.
J. M. Keynes, biograful lui Newton, susþine cã acest cod biblic a fost o obsesie pentru marele savant. Când Keynes a vãzut documentele lui Newton a avut un ºoc: cea mai mare parte a lucrãrilor lui Newton nu se refereau aºa cum se aºtepta el, la matematicã sau la astronomie ci la teologie esotericã. Acele scrieri dezvãluiau faptul cã marele fizician era încredinþat cã în Biblie era ascunsã o profeþie a istoriei omenirii. Newton avea certitudinea cã Biblia, de fapt chiar întregul univers, era o criptogramã alcãtuitã de Dumnezeu, pe care el voia sã o descifreze.
Newton nu a reuºit însã sã descopere acest cod. Munca sa nu a dat nici un rezultat, oricare au fost formulele matematice aplicate. Descoperirea care i-a scãpat lui Newton a fost fãcutã de Eliyahu Rips, pentru cã matematicianul israelian dispunea de un instrument esenþial pe care Newton nu-l avea: un calculator. Se pare cã textul ascuns al Bibliei a fost codificat cu un fel de "zãvor" temporizat, care nu a putut fi deschis pânã la descoperirea calculatorului.
Cu tot scepticismul unor matematicieni, nimeni nu a putut gãsi vreo eroare în demonstraþia matematicã. Nimeni nu a putut sã infirme cu argumente solide faptul uluitor cã Biblia era codificatã ºi cã dezvãluia evenimente care ulterior s-au petrecut dupã descrierea ei.
Unii oameni de ºtiinþã, mai convenþionaliºti, nu au acceptat codul. Un astfel de exemplu a fost cel al lui Avraham Hasofer, care a atacat codul biblic înainte ca Rips sã fi publicat demonstraþia matematicã. Hasofer a argumentat cã este posibil ca anumite tipuri de configuraþii sã existe în orice ansambluri mari de date.
La atacul lui Hasofer, Rips a replicat cã este posibil ca, de exemplu, sã gãseºti într-un ansamblu de date suficient de mare numele lui Saddam Hussein. Dar este aproape imposibil sã gãseºti termenii "Scud", "rachetã ruseascã" precum ºi data declanºãrii rãzboiului, în acelaºi loc, dezvãluite într-un mod anticipat.
Nimeni nu poate înþelege încã, modul în care a fost creat codul. Toþi oamenii de ºtiinþã care au constatat realitatea codului biblic, sunt de acord cu faptul cã nici cele mai rapide calculatoare de care dispunem în ziua de astãzi ºi nici toate computerele de pe pãmânt lucrând împreunã n-ar fi putut sã codifice Biblia, aºa cum a fost ea codificatã acum trei mii de ani în urmã. Rips declara cã :"Este vorba de o minte care depãºeºte cu mult orice imaginaþie a noastrã. Informaþia inclusã în cod este probabil infinitã."
Nimeni nu ºtie dacã, nu cumva, fiecare dintre noi, cu tot trecutul ºi viitorul sãu, figureazã în vreun cod de nivel superior ºi încã necunoscut al Bibliei ºi dacã aceasta nu este într-adevãr o "Carte a Vieþii". Toþi marii conducãtori ai lumii din timpul celui de-al doilea rãzboi mondial - Roosvelt, Churchill, Stalin, Hitler - sunt menþionaþi în cod. America, "revoluþie" ºi anul 1776 apar la un loc. Napoleon este codificat alãturi de Franþa dar ºi de Waterloo ºi Elba.
"Când am folosit un calculator, am dat lovitura", relateazã Rips. El a povestit cã a gãsit mult mai multe cuvinte codificate decât prevedea domeniul statisticii în virtutea "legiilor hazardului", iar atunci a fost cel mai fericit moment din viaþa sa. Rips a elaborat un model matematic complex care, atunci când a fost implementat pe un program de calculator, a confirmat faptul cã Vechiul Testament este, într-adevãr, codificat. Rips s-a împotmolit însã în drumul spre "victoria finalã", care trebuia sã fie o metodã simplã ºi elegantã de a dovedi realitatea codificãrii Bibliei. Pentru a reuºi, a fost ajutat de fizicianul israelian Doron Witzum, care a completat modelul matematic.
În rezumatul de pe pagina de deschidere a referatului asupra experimentului lor iniþial, intitulat "Secvenþe de litere echidistante în Genezã" se menþiona: "Analiza indicã faptul cã în textul "Genezei" sunt intercalate informaþii ascunse sub forma unor secvenþe de litere echidistante. Rezultatul este semnificativ în proporþie de 99,998%". Rips ºi colegii lui cãutaserã numele a 32 de mari învãþaþi, înþelepþi, din epoca biblicã pânã în vremurile moderne, pentru a determina dacã numele ºi datele calendaristice ale naºterii ºi morþii lor erau codificate în prima carte a Bibliei. Pe de altã parte, cãutaserã aceleaºi nume ºi date ºi în traducerea ebraicã a romanului "Rãzboi ºi pace", al lui Dostoievski, precum ºi în alte douã texte originale ebraice. În Biblie, numele ºi datele erau codate laolaltã, pe când în "Rãzboi ºi pace" ºi în celelalte douã cãrþi, nu. Probabilitatea ca informaþiile codificate sã aparã datoritã unor coincidenþe accidentale s-a dovedit, în cele din urmã, a fi de 1 la 10 milioane. În cadrul experimentului sãu final, Rips a luat cele 32 de nume ºi 64 de date ºi le-a amestecat în 10 milioane de combinaþii diferite, astfel încât 9 999 999 dintre ele sã nu corespundã ºi doar o singurã combinaþie sã fie corectã. Apoi a efectuat o verificare pe calculator, pentru a vedea care dintre cele 10 milioane de combinaþii dãdea cel mai bun rezultat ºi a constatat cã numai în Biblie numele ºi datele corecte apãreau împreunã. "Nici una dintre combinaþiile aleatorii nu era corectã. Rezultatele erau 0 contra 9 999 999 sau, altfel spus, 1 la 10 milioane."
Astfel de experimente, cum este cel descris anterior au mai fost realizate folosind ºi alte opere literare cum ar fi "Crimã ºi pedeapsã", tot de Dostoievski, un text ce cuprinde 304.805 litere, fiind deci comparabil cu ºirul de litere din Biblie. Aici numele Yitzac Rabin nu apãrea deloc, în nici o secvenþã de intervale. Alte nume codificate în Biblie, cum ar fi Shakespeare sau Kennedy apãreau ºi aici. Cu toate acestea, în timp ce în Biblie cuvintele ce apãreau dupã numele lui Kennedy erau "va muri", iar oraºul Dallas era codificat în acelaºi pasaj, în "Crimã ºi pedeapsã" nu apãrea nici un fel de asociaþie logicã. La fel, "Shakespeare" apãrea o singurã datã în romanul lui Dostoievski, dar nicidecum asociat cu numele unor opere ale sale cum apare acesta în Biblie.
"Distincþia dintre prezent, trecut ºi viitor este doar o iluzie, oricât ar fi de persistentã." Albert Einstein, 1955

Experimente de cãutare a unui cod, asemãnãtor celui biblic, au fost realizate ºi pentru alte lucrãri literare a cãror text a fost introdus pe computer, cum ar fi, de exemplu "Crimã ºi pedeapsã", un alt roman al lui Dostoievski, având un text ce cuprinde 304.805 litere, fiind deci comparabil cu ºirul de litere din Biblie. În acest caz, numele lui Yitzac Rabin nu apãrea deloc, în nici o secvenþã de intervale. Alte nume codificate în Biblie, cum ar fi Shakespeare sau Kennedy apãreau ºi aici. Cu toate acestea, în timp ce în Biblie cuvintele ce apãreau dupã numele lui Kennedy erau "va muri", iar oraºul Dallas era codificat în acelaºi pasaj, în "Crimã ºi pedeapsã" nu apãrea nici un fel de asociaþie logicã. La fel, "Shakespeare" apãrea o singurã datã în romanul lui Dostoievski, dar nicidecum în asociere cu numele unor opere literare care i-au aprþinut. Testele realizate pentru a verifica dacã existã diverse codificãri ºi în alte scrieri l-au ajutat pe Rips sã-ºi susþinã teoria, ºi sã concluzioneze:
"Fireºte cã dacã s-ar cãuta suficiente exemple într-o altã carte, s-ar gãsi pânã la urmã unele cuvinte asociate logic sau apãrând la un loc. Dar numai în Biblie apar informaþii asociate în mod constant ºi coerent. Nimeni nu a descoperit nimic asemãnãtor în nici o altã carte, în nici o traducere ºi în nici un alt text ebraic original, cu excepþia Bibliei."
Un criptograf veteran de la strict secreta National Security Agency din SUA, Harold Gans era sigur cã putea dovedi falsitatea demonstraþiei realizatã de Rips pentru codul biblic. Gans a realizat propriul sãu program de calculator ºi a refãcut cãutãrile fãcute de Rips în codul biblic, în legãturã cu datele despre cele 32 de personalitãþi care apãreau codificate în Biblie. Spre marea uimire a lui Gans, informaþiile existau: datele la care se nãscuserã ºi muriserã acele personalitãþi, erau codificate în Biblie împreunã cu numele lor. Lui Gans nu i-a venit sã creadã, dar tot mai era convins cã nu existã nici un cod în Biblie. Astfel, el a hotãrât sã caute ºi alte informaþii în legãturã cu cele 32 de personalitãþi care apãreau codificate în Biblie, în speranþa cã va gãsi ceva cu care sã dea la ivealã falsul din experimentul lui Rips, eventual chiar ºarlatania matematicianului israelian. Gans a pornit de la ipoteza cã, dacã existã un cod adevãrat, atunci el ar trebui sã conþinã ºi informaþii exacte despre localitãþile unde s-au nãscut cele 32 de persoane codificate. Dupã aproximativ 400 de ore de cãutãri, Gans a verificat concordanþa celor 32 de nume cu localitãþile lor natale. În plus, Gans a mai realizat o cãutare asemãnãtoare pentru alte 34 de personalitãþi cunoscute, pentru care a verificat concordanþa nume-loc de naºtere, iar rezultatul a fost exact. Concluzia lui Gans a fost cã în Biblie sunt codificate informaþii despre trecut ºi viitor într-un mod care exclude din punct de vedere matematic, orice coincidenþã, iar acest gen de informaþii nu se gãsesc în nici un alt text. Dupã spusele lui Gans, experimentele pe care le-a realizat în legãturã cu codul Bibliei l-au transformat dintr-un ateu convins într-o peroanã profund religioasã.
Rips ºi Wiztum au prezentat articolul lor uneia dintre cele mai importante reviste americane de matematicã, "Statistical Science". Mai mulþi matematicieni care lucrau pentru acea revistã au verificat demonstraþia matematicã ce susþine existenþa codului. Teoria codului Bibliei a trecut cu succes ºi toate aceste teste, fiind astfel acceptatã de "Statistical Science".
În continuare vã prezentãm unele exemple de personalitãþi marcante ce apar codificate în Biblie, precum ºi menþiunile despre acestea pe care le oferã codul. Homer apare codificat ca fiind "poet grec"; Shakespeare apare codificat ca "reprezentant pe scenã", alãturi fiind codificate ºi unele opere a lui: "Hamlet" ºi "Macbeth". ªi Beethoven ºi Bach apar codificaþi în Biblie, pentru fiecare apãrând menþiunea "compozitor german". Mozart apare ºi el în cod alãturi de cuvintele "compozitor" ºi "muzicã", iar Rembrant este codificat "pictor olandez".
Fiecare progres al tehnologiei moderne a fost înregistrat în codul biblic. Fraþii Wright apar codificaþi alãturi de cuvântul "avion", Edison este codificat cu "electricitate" ºi "bec electric", iar Marconi este codificat cu "radio". Newton apare codificat cu "gravitaþie". Dupã cum am menþionat anterior, Newton intuia existenþa unui cod ascuns în Biblie, pe care însã nu l-a aflat; codul însã, "ºtia" de Newton, deoarece, în codul biblic, alãturi de expresia "codul Bibliei" apare ºi numele lui Newton.
Einstein apare codificat în Biblie doar o singurã datã. Enunþul "s-a prezis o persoanã cu mintea agerã" apare în acelaºi loc. Cuvântul "ºtiinþã", peste care se suprapune expresia "o nouã ºi excelentã înþelegere" intersecteazã numele savantului. ªi chiar deasupra lui "Einstein", textul ascuns menþioneazã "el a rãsturnat realitatea prezentã". Teoria relativitãþii, principala descoperire a lui Einstein, este de asemenea codificatã. Este posibil ca ºi teoria "câmpului unificat" sã fie codificatã în Biblie. Împreunã cu numele lui Einstein, în matricea în care figureazã unica lui menþiune, împreunã cu teoria relativitãþii, codul oferã ºi indiciul "adãugaþi o a cincea parte", lucru pe care l-a urmãrit ºi Einstein în studiile sale despre "a cincea forþã".
În iulie 1994, lumea a asistat la cea mai mare explozie observatã în sistemul nostru solar. O cometã a supus planeta Jupiter unui bombardament echivalent cu forþa a peste un miliard de megatone, generând globuri incandescente de mãrimea Pãmântului. Coliziunea cometei cu Jupiter este codificatã de douã ori în Biblie, o datã în Geneza ºi o datã în Isaia. Cometa "Shoemaker - Levy", apare de ambele dãþi cu numele complet - numele astronomilor care au descoperit-o în 1993, iar impactul cu Jupiter este codificat aproape ca o reprezentare graficã. În codul Bibliei, numele cometei ºi numele planetei Jupiter se intersecteazã de douã ori, iar data impactului era menþionatã anticipat: 16 iulie. Astfel, evenimentul pe care astronomii fuseserã în mãsurã sã-l prevadã doar cu câteva luni înainte de a se produce, a fost prezis în codul Bibliei cu 3000 de ani înainte de a avea loc.
Despre ocuparea Tibetului de cãtre chinezi, în codul biblic apare "ªi i-a pus sub pazã în temniþã", expresie care intersectezã cuvântul "Tibet".
Marea crizã economicã prin care a trecut SUA, în 1929, este codificatã împreunã cu prãbuºirea pieþei bursiere. "Colaps economic" ºi "crizã" apar laolaltã în Biblie, alãturi de cuvântul "acþiuni". Anul în care s-a declanºat criza, 1929 - adicã 5690 în calendarul ebraic - este codat în acelaºi pasaj. Un alt eveniment bulversant petrecut pe scena politicã a Statelor Unite, cãderea lui Richard Nixon în urma afacerii Watergate, este de asemenea codificat în Biblie. "Watergate" apare împreunã cu "Nixon" ºi cu anul în care acesta a fost silit sã demisioneze - 1974. În pasajul în care a fost codat "Watergate", textul codat al Bibliei formeazã o întrebare: "Cine este el? Preºedinte, dar a fost alungat."
De asemenea, cu ºase luni înaintea alegerilor pentru preºedinþia SUA din 1992, codul a dezvãluit alegerea lui Clinton. Alãturi de "Clinton" apãrea viitorul sãu titlu: "preºedinte".
Aselenizarea primei nave pãmântene pe Lunã este codificatã ºi ea în Biblie. "Om pe lunã" apare în cod împreunã cu "navã spaþialã" ºi "Apollo 11". Pânã ºi data la care Neil Amstrong a fãcut primul pas pe Lunã - 20 iulie 1969 - se regãseºte în Biblie. Cuvintele lui Amstrong: "Un pas mic pentru om, un salt uriaº pentru omenire" îºi gãsesc ºi ele ecoul în codul biblic: în pasajul unde apare data aselenizãrii, "Luna" este intersectatã de expresia "Realizat de omenire, realizat de om".
Cu acest gen de exemple am mai putea continua, însã cele oferite pânã acum sunt suficiente pentru a demonstra realitatea codului. Ar mai fi totuºi interesant sã aflaþi rezultatele unor cãutãri în codul Bibliei ce au avut drept scop aflarea mai multor informaþii despre România. Astfel au fost gãsite informaþii impresionante despre þara noastrã, chiar dacã nu s-a folosit un program foarte performant de cãutare în codul biblic. Textele biblice pe care noi le-am avut la dispoziþie pentru cãutare au fost urmãtoarele:
- textul original în ebraicã al Genezei, aºa cum apare el în cea mai cunoscutã ediþie a Bibliei - "Biblia de la Ierusalim";
- o traducere în greceºte a Noului Testament, recunoscutã ca fiind foarte valoroasã;
- cea mai veche ºi mai importantã traducere în englezã a textului Noului Testament, ce aparþine versiunii cunoscute sub numele "King James Version", publicatã în 1611.
Chiar dacã cele mai numeroase ºi autentice informaþii pot fi gãsite apelând în special la textul original al Bibliei, cel în ebraicã, datoritã încãrcãturii spirituale excepþionale pe care o are textul biblic, anumite date se pot afla chiar în cazul în care apelãm la unele traduceri inspirate ale Bibliei. Cu toate cã în cele trei surse conþinute în programul de cãutare în codul biblic (menþionate mai sus) nu am avut la dispoziþie traducerea integralã a Bibliei, chiar ºi o bazã de date limitatã a fost de naturã sã ofere unele informaþii profunde. Pentru traducerea în românã a pasajelor din Biblie a fost folosit textul Bibliei în limba românã.
În textul ebraic original al Genezei, numele României apare codificat de 17 ori. Cele mai relevante informaþii le-am considerat a fi prezente în urmãtoarele trei exemple:

- în secvenþa de mai jos, alãturi de "România" (ortografierea ebraicã a numelui þãrii noastre este încadratã în text) apar urmãtoarele citate:
"Iatã Eu (Dumnezeu) sunt cu tine ºi te voi pãzi pe orice cale vei merge..." ºi "nu te voi lãsa pânã nu voi împlini toate câte þi-am spus". (Genezã, cap. 28, versetul 15).
- într-o altã secvenþã din originalul Genezei în care apare codificat numele "România", textul care intersectezã numele þãrii este urmãtorul:
"ªi cutremurându-se Iacov a zis: "Cât de misterios este locul acesta! Aceasta nu e alta fãrã numai casa lui Dumnezeu, aceasta e poarta cerului!" (Geneza, cap. 28, versetul 17).
- în cea de-a treia situaþie, numele codificat al "România" este intersectat de citatul urmãtor: "ªi a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l fãcuse, ºi l-a pus în grãdina cea din Eden, ca s-o lucreze ºi s-o pãzeascã." (Geneza, cap 2, versetul 15).

În textul Noului Testament tradus în greceºte, numele "România" apare de 2 ori. Informaþii mai importante au fost gãsite în secvenþa pe care o prezentãm mai jos: numele "României" este codificat mai sus cu urmãtorul pasaj: "Zis-a lui Stãpânul: "Bine slugã bunã ºi credincioasã, peste puþine ai fost credincioasã, peste multe te voi pune; intrã întru bucuria Domnului tãu." (Matei, cap 25, versetul 21).
În cazul Noului Testament tradus în englezã, numele "România" apare de douã ori. Vã prezentãm o secvenþã concludentã ºi pentru aceastã cãutare în codul Bibliei: în secvenþa de text care va urma se observã cu uºurinþã cum expresia "His own house Jesus", care se traduce prin "însãºi casa lui Iisus", intersecteazã numele României. Toate aceste informaþii din codul biblic vin sã confirme profeþiile despre þara noastrã, ºi anume cã România a fost aleasã de Dumnezeu, sã fie centrul spiritual al planetei în epoca ce va urma.

Majoritatea oamenilor considerã cã Biblia este o simplã carte ºi doar pentru o micã parte dintre aceºtia, Biblia este o lucrare divin inspiratã. Având în vedere informaþiile despre codul biblic, putem spune cã a început un nou mod de explorare a Bibliei. Toþi cei care au avut posibilitatea sã se convingã de existenþa codului Bibliei condiderã acum cã, ceea ce numim noi Biblie - cartea propriu-zisã - este doar primul sãu stadiu (nivel). Biblia s-a dovedit a fi ºi un program de calculator, nu doar o carte pe care Rips a introdus-o într-un computer, ci un program pe care autorul sãu l-a conceput ca interactiv ºi mereu adaptabil. Codul Bibliei se prezintã ca o serie de revelaþii temporizate, fiecare dintre ele fiind programatã pentru a corespunde nivelului epocii sale. Eliyahu Rips spunea referitor la cod: "Cantitatea de informaþii din codul biblic este incalculabilã ºi probabil infinitã. Iar acesta nu este decât începutul, primul nivel ºi cel mai simplu al codului biblic. Codul este mai puþin asemenea unui joc de cuvinte încruciºate, cât mai degrabã, asemeni unei holograme. Noi observãm doar matrice, adicã tablouri bidimensionale, când probabil ar trebui sã privim în cel puþin trei dimensiuni, dar nu ºtim cum."
Am remarcat ca o parte din acest text,mai este o data prezentat si de loreley ,si sper sa nu se supere nimeni ca am prezentat textul integral!astept si alte informatii cat si opini referitoare la aceasta tema! :lol: