Studiu comparat al religiilor si credintelor

[xennon_2000]

Ms! le-am citit deja!....am si sute de carti cu asa ceva

[Urban]

Sxn...nu-mi vine a crede ca mai sunt oameni fara sa citeasca biblia!

Adica Socrate s-a otravit!

Ehhhh...e o gluma!Spusa la intimidare

Ark...esti comparat cu Socrate!

Da Lupin...am citit toate mesajele dar nu am inteles eu bine!Sorry

Pai ce mai stam....hai sa ne apucam sa punem (bibliografia)

Ms! le-am citit deja!....am si sute de carti cu asa ceva

...Idem si aici, postezi cate o fraza doar de dragul de a mai aduce cate o completare
nesemnificativa.
Spui in ultimul citat ca ai "sute de carti cu asa ceva" :-D
Ce-ar fi sa le citesti inainte si pe urma te asteptam bucurosi la un dialog.
Ce zici ? :-D :-D

[xennon_2000]

Pana la urma devin ateu cu topicurile astea :martiansad:

[sxn_b]

Pentru mine Biblia este o colectie de aberatii.

Celor ce nu cred in Biblie, le recomand cartea "Codul Bibliei" de Michael Drosnin. Merita citita si eu cred ca o sa isi mai schimbe parerea.  :-)

[pri3st3ss]

si pana la urma unde e acest studiu  comparat al religiilor si credintelor?

daca era ceva de genul ... :


Mitul babilonian al zeului Bel-marduk

Tema invierii trupului unui Mesia (mantuitor) apare in mitul babilonian al zeului Bel-marduk, care si el este strajuit de soldati dupa moartea survenita ca urmare a unor intrigi, si el jelit de femei (Baltis), si el inviat din morti. Nu intamplator specialistii remarca faptul ca intreaga mitologie ebraica si mai apoi crestina, poate fi trasata cu ajutorul credintelor imperiilor care au dominat acest mic popor de pastori de capre: babilonienii (semiti sau indoeuropeni), romanii sau egiptenii, au influentat mitologia iudaica enorm.

Sa vedem un pasaj care reda cum se desfasura sarbatoarea acadiana a lui Marduk, care simula anual peripetiile Mesiei lor:
Comemorarea patimilor lui Marduk avea loc intre 1 si 11 Nisan (martie), in mijlocul unei mari animatii. Intregul oras era in fierbere. Scena centrala era ziguratul, marele turn Etamenanki (Turnul Babel al Bibliei), construit in etaje cu imense scari de la un etaj la altul, culminand cu loja albastra, unde locuia preoteasa-sotie a zeului (loja numita Ekna). Dupa zilele purificarilor rituale, ale recitarilor din Enuma-Eli, ale rugaciunilor rostite de marele preot si ale jertfei berbecului alb, la 8 Nisan avea loc drama propriu-zisa. Zeul (reprezentat de preotul sau), era adus in triumf in oras, dar apoi era aruncat in inchisoare. Adeptii sai provocau o rascoala, Marduk disparea, era prins insa pe munte, era ucis, despuiat de haine, apoi inmormintat acolo intr-o pestera si i se puneau ostasi de straja la mormant. impreuna cu el, erau judecati si doi criminali; unul era spanzurat la poarta babilonului (cu vremea i se va substitui un porc), celalalt era gratiat si pus in libertate
Drama noului an din Babilon se va perpetua in saceele babilonene, care se vor raspandi in intreaga Asie Mica. Erau un fel de Saturnalii, la care un condamnat era imbracat cu haine regale, bucurandu-se de toate prerogativele regale. Ii era ingaduit orice exces. Se numea Zoganes. La sfirsitul saceelor, era dezbracat de hainele regale, imbracat in zdrente, biciuit, batjocorit si spinzurat sau chiar rastignit. Drama lui lisus Hristos a fost de fapt o reluare a saceelor, in care el joaca rolul lui Zoganes. Sotia lui Marduk, Baltis-Sarpanitu, al carei rol era jucat de preoteasa zeului, mergea la mormantul sotului pazit de soldati, se tanguia, inalta rugi catre zeul soarelui si al lunii pentru Marduk. Resturile vesmantului insangerat al acestuia erau purtate prin oras intr-un car in forma de nava. Zeii favorabili lui Marduk, in frunte cu parintii sai, se intristau; altii, dusmanii lui Marduk, se bucurau. Zeii favorabili se uneau si incepeau lupta contra potrivnicilor, infrangandu-i. zeitatea invia si iesea din mormant in strigatele de bucurie si in ovatiile credinciosilor.






Mitologia persana

Conflictul dintre bine si rau, dintre reprezentantii binelui si cei ai raului, era una din dominantele mitologiei persane. Istoria omenirii era privita de vechii persi ca o succesiune de etape in evolutia acestei lupte multimilenare, care urma sa culmineze cu vremurile sfarsitului, determinate de aparitia in lume a Saoshiantului. dar insasi actiunea mantuitoare a acestuia trebuia pregatita in doua etape prealabile, fiecare dintre ele, dominata fiind de personalitatea si de actiunile a cate unui profet, inainte-mergator Ziua in care lupta dintre bine si rau va intra in faza ei culminanta va fi vestita, spuneau vechile legende persane, prin tulburari ale cursului firesc al lucrurilor. Atunci, fecioara SrutatFedhri, scaldandu-se in lacul Frazdan, in care mai inainte se va fi scaldat Zarathustra, va concepe si va naste pe primul inainte-mergator al mantuitorului, pe oschedar-bami (cel care mareste dreptatea). Acesta va aduna razboinicii iranieni si timp de 1000 de ani va duce o lupta apriga cu ceata lui Angra-Manyu. Va fi ajutat si de ingerii lui Ahura-Mazda si va izbandi in lupta. dupa scurgerea mileniului sau va urma mileniul lui Oschedarmah, tot un fiu al lui Zarathustra, nascut de fecioara Vanhufedhri. In aceasta perioada, omenirea va cunoaste o fericire nelimitata si va avea atit de putine nevoi, incat din cauza aceasta va parasi credinta. Drept urmare Angra-Manyu, reprezentantul principiului raului, isi va restabili vremelnic puterea si va slobozi sarpele Azhi-Dahaka pe pamant. Acesta va devora o treime din omenire. dar Ahura-Mazda va trimite in lume pe eroul Keresaspa, pentru a restabili ordinea. misiunea acestuia odata implinita, fecioara Eredhat-Fedhri, scaldandu-se in lacul Kasava, va concepe ca si Srutat-Fedhri, si-l va naste pe Saoshiant, mantuitorul. cind va implini treizeci de ani, Saoshiant va lichida definitiv conflictul cu fortele raului, invingindu-le. apoi va prezida invierea mortilor, va separa pe cei buni de cei rai, primii fiind primiti de indata in cer, in Gorodemano (locasul cantecului), unde sta si ahura impreuna cu sfintii, iar cei rai in infern, dar numai pentru trei zile. dupa aceasta va slobozi un foc purificator, care-i va curati pe oameni de intinaciunile pacatului si-i va uni intr-o dragoste fara sfarsit. toti vor trai in veci, inaltand cuvinte de slava lui ahur-mazda.
Ahura-Mazda va trimite in lume pe eroul Cheresaspa, pentru a restabili ordinea. Misiunea acestuia odata indeplinita, fecioara Eredhat-Fedhri, va naste pe Saoshiant, "Mantuitorul". Cand va implini 30 de ani, Saoshiant va lichida definitiv conflcitul cu fortele raului, invingandu-le. Apoi va prezida Invierea Mortilor, va separa pe cei buni de cei rai, primii fiind primiti de indata in cer, in Gorodemano (Lacasul Cantecului),
O dovada a influentei persane asupra mitologiei iudaice sunt referirile lui Daniel la invierea mortilor, idee inexistenta anterior in literatura ebraica, dar mult raspandita in doctrina parsismului zarathustric.
Influenta conceptiei mesianice a persilor asupra mesianismului iudeu se resimte cel mai mult in Cartea apocrifa a lui Enoh, carte care apartine primului secol dinaintea erei noastre. Daca scrierile lui Daniel si ale altor profeti iudei arata generalizarea termenului de Fiu al Omului" pentru Masiah (cu toate ca era inchipuit ca o fiinta fantastica, contrazicandu-si de fapt numele . . . .), in cartea lui Enoh aceste doua denumiri se contopesc: Fiului Omului" i se atribuie trasaturile clasice ale lui Masiah. Aici Masiah e numit pentru prima data si Fiul lui Iahve". Tot pentru prima data, aici se afirma preexistenta sa. Domnul spiritelor - spune Enoh - l-a ales pe Masiah dupa voia sa si nu l-a revelat decat dreptilor, prin cartile Vechiului Testament.






Mitologia egipteana

Mitului invierii este si mitul lui Osiris, Isis si Horus, initial zei ai vegetatiei la egipteni. Si aici eroul mantuitor este ucis dar invie in final, si aici el este nedreptatit, si aici el dupa inviere devine "stapanul lumii celor morti, a lumii spiritelor".

Egiptenii aveau si ei Templele lor, si ei sarbatorind nasterea Zeului salvator Horus, care s-a nascut din mama fecioara intr-un staul in 25 de Decembrie. Si in Templu am vedea o statuie a zeului Horus copil, intr-un staul, si a mamei feciaore Isis, la fel cum in bisericile catolice azi, se instaleaza un staul si o mica pestera pentru copilul Iisus si Feciaora Maria. Si daca dam o raita si prin Templul grecesc al timpului si acolo gasim figura zeului salvator. Si daca continuam calatoria, si mergem la locuintele gladiatorilor si prizonierilor de razboi din Germania, ii gasim si pe ei in sarbatoare la aceeasi data. Ei v-ar fi explicat, ca pe 25 Decembrie, in toata Europa se sarbatorea Yule sau Roata, care inseamna ca soarele si-a implinit ciclul ca o roata si se intoarce inca odata pentru a rascumpara oamenii din infernul iernii si ai reda paradisului verii.
Este, deja, o evidenta ca Isus Cristos este personajul istoric despre care s-a scris cel mai mult, in special in ultimii ani ai secolului XX, anii Apocalipsei dupa multi credinciosi si sectanti care asteptau si asteapta venirea salvatorului Mesia. Biserica a reusit, in baza a putine piste existente asupra identitatii si vietii lui Isus, sa produca o poveste biografica pe care o sustine credinta si arata fata cea mai umana a acestui "dumnezeu-om" cu care toti putem sa ne relationam. Cu toata literatura care se produce continuu si semnificatia subiectului, in rindul publicului exista o carentza serioasa a educatiei corecte si cuprinzatoare cu privire la religie si mitologie si majoritatea personelor sint foarte prost informate. Dar exista un enorm volum de literatura care demonstreaza de o maniera logica si inteligenta, repetata, faptul ca Isus Cristos este o reprezentare de caracter mitologic, similara zeilor din Grecia , Roma, Egipt, Sumeria, Fenicia sau India, zei care sunt toti, azi, admisi ca mituri, nu ca figuri istorice. Cautand in profunzime, in acest volum de studiu, se descopera ca toata istoria lui Isus este bazata in miturile eroilor mult mai vechi care au existat mii de ani inaintea lui, la mai toate culturile. Asa se descopera ca aceasta poveste nu este o reprezentare istorica a unui tamplar evreu, rebel, care a trait fizic, in Orientul Mediu acum 2000 de ani. De-a lungul secolelor s-a demonstrat continuu ca personajul Isus Cristos a fost inventat, nu a reprezentat o persoana reala, dar a fost convertit in super-uman de catre discipolii sai entuziasti si biserica. Dar si crestinismul a avut dizidentii sai, controversa a existat inca de la inceputurile lui. Unii dintre "parintii bisericii" au recunoscut ca au fost obligati constant sa apere ceea ce trebuia sa creada poporul, aceasta fabula absurda fara nici o baza solida care sa o sustina, si incercind sa impuna o legenda ca un fapt real care a avut loc in Iudeea. Acesti dizidenti numesc Noul Testament "fictiunile evangheliei".
Acum un secol, eruditul Albert Churchward a spus " .. se poate demonstra ca evangheliile canonice sunt numai o colectie de proverbe ale Mitului si Religiei egiptene". In "Falsificarea in crestinism" Joseph Wheless spune; " Evangheliile sint toate falsificari sacerdotale terminate un secol dupa evenimentele descrise". Falsificarea dezlantuita in primele secole ale existentei bisericii era atit de obisnuita ca o noua fraza a batut moneda "Frauda pioasa". Multi istorici au observat ca documentele crestine timpurii, scrisorile atribuite lui "Pavel" niciodata nu discuta fondul istoric al lui Isus, dar se ocupa in mod special de o fiinta spirituala care era cunoscuta de toate sectele gnostice de mii de ani. Putinele referinte "istorice" a vietii reale a lui Isus citata in scrisori demonstreaza falsificari si interpolari. Cum semnaleaza cu abilitate Edouard Dujardin, literatura lui Pavel " nu se refera la Pilat, nici la romani sau la Caiafa, sau la Sanhedrin, sau la Herodes sau Iuda, sau la femeile sfinte, sau la vreo persoana din evanghelia pasiunii, nu face nici o aluzie la trecut."
Afirmatia ca Isus Cristos este un mit se poate proba nu numai prin lucrarile "dizidentilor" bisericii si a "paganilor " care cunosteau adevarul - si care au fost combatuti sau asasinati pentru lupta lor impotriva sacerdotilor crestini si parintilor bisericii care inselau masele cu fictiunile lor - ci si cu propriile decalaratii ale crestinilor care revelau continuu ca stiau ca Isus Cristos era un mit fundat pe zeii mai vechi cunoscuti cu mii de ani in urma. Nu permite spatiul a intra in detalii asupra fiecarui zeu care a contribuit la formarea mitului lui Isus, este insa suficient a arata ca exista multa documentatie care vine de secole si care demostreaza cele mentionate. In timpul cind se spune ca a trait Isus, exista marea biblioteca din Alexandria si o retea de informatie din Europa pina in China, si aceasta retea avea acces la numeroase manuscrise care redau aceeasi poveste, dar apartinind a etnii diferite. In realitate legenda lui Isus este aproape identica cu a lui Krishna, in detalii, asa cum a fost prezentata de notabilul mitolog si erudit Gerald Massey acum mai bine 100 de ani, ca si de reverendul Robert Taylor acum 160 de ani, intre altii, si legenda lui Krishna a fost scrisa in Vedele hinduse pe la anul 1400. i.C. Deasemeni este izbitoare asemanarea mitului lui Isus cu al lui Horus, zeul egiptean, si de la care se pare ca s-a luat pina si numele de Isus. Horus, fiul lui Osiris, s-a nascut din fecioara Isis la 25 decembrie. Ca si Isus, Horus avea 12 discipoli, l-au ingropat si a inviat, era "drumul, adevarul, lumina, salvatorul, fiul uns al lui dumnezeu". Facea minuni si l-a inviat din morti pe un om, numit Elazar. Pe Horus il numeau "Iusa", "fiul care se transforma in "Ptah", Tatal, "Unsul" cu mult timp inainte sa apara crestinii lui Isus. La fel si miturile lui Budha si Mithra, au multe similitudini cu cel al lui Isus. Ierarhia crestina este aproape identica cu cea mitrica, pe care a substituit-o si care precede povestea crestina cu mai bine de 600 de ani. Toti cei care au incercat sa arate aceste asemanari, dizidentii, au fost anihilati. Poporul nu trebuia sa cunoasca adevarul, trebuia sa creada. De exemplu, tatal bisericii timpurii, Tertulian ( 160 - 220 ), un "pagan" , admite ironic originile adevarate ale povestii lui Isus in combaterea criticilor sai; "Dumneavoastra spuneti ca adoram soarele; dumneavoastra de asemeni."
Este interesant cum un credincios si aparator al credintei, la inceput chiar fervent, Tertulian, a renuntat apoi la crestinism.
Ratiunea pentru care toate miturile sunt similare, cu un zeu-om pe care il crucifica si care invie, face minuni, si are 12 discipoli, este ca aceste legende au fost bazate in miscarile soarelui pe cer, desfasurarea astroteologica a astrului trecind prin cele 12 semne zodiacale. Adica Isus si toti ceilalti zei despre care vorbesc miturile sint personificarile soarelui si povestea evanghelica este pur si simplu o repetare a unei formule mitologice. De exemplu, multi din salvatorii lumii crucificati isi au aniversarea nasterii pe 25 decembrie. Si asta, prin faptul ca vechile civilizatii au recunoscut ca ( dintr-o perspectiva geocentrica, in emisefera nordica ), soarele realiza coborirea anuala catre sud pina la 22-23 decembrie, solstitiul de iarna, si dupa trei zile incepea din nou sa urce catre nord. Acesti oameni din vechime credeau ca "zeul soare" a murit pentru trei zile si "s-a nascut din nou" in 25 decembrie, multe culturi sarbatoreau nasterea soarelui in 25 decembrie. In unele parti ale lumii calendarul incepea in constelatia Fecioarei, si deci, soarele "se nastea din fecioara". Soarele este "lumina lumii", "vine din nori si fiecare ochi o sa-l vada", soarele care se ridica dimineata este "salvatorul umanitatii", "soarele are o coroana de spini", discipolii soarelui sint cele 12 luni si cele 12 semne zodiacale pe care soarele le traverseaza in cele 12 luni. Si acesti oameni, si eruditii timpului stiau ca zeii lor erau de natura astronomica si atmosferica si nu personaje literare. Platon si Socrate stiau sigur ca Zeus, zeul cerului care a venit in Grecia din India si/sau Egipt, niciodata nu a fost o persoana reala, cu toate ca grecii au semnalat in Creta o pestera unde s-ar fi nascut si una unde ar fi murit Zeus.



Mitul metroacismului

Cultul frigian al "Mari Mame Cibela". Aici apare un mantuitor, Attis ("tzapul" in frigiana, cum lui Isus i se spunea "mielul"), care si el moare si invie. Adoratorii metroaci sustineau ca biserica crestina a copiat riturile lor cele mai sfinte, patimile, moartea si invierea lui Attis, ca au plasat dupa exemplul lor la echinoctiul de primavara "saptamana patimilor", comemorarea sacrificiului crucii (la metroacii apare pinul) prin care "mielul dumnezeiesc" rascumpara neamul omenesc. Intalnim apoi, deopotriva, botezuri, abstinentze pregatitoare, zile de doliu pentru moartea mantuitorului, lumanari care se aprind si se sting, figuratii expresive ale invierii, nopti de veghe, "miruri" si comuniuni, imnuri de bucurie care succed prohodirea zeului.

Asemanarile izbitoare dintre metroacism si crestinism au fost remarcate de timpuriu. Astfel adoratorii metroaci, sustineau ca biserica crestina a contrafacut riturile lor cele mai sfinte, patimile, moartea si invierea lui Attis, ca au plasat dupa exemplul lor, la echinoctiul de primavara saptamana patimilor", comemorarea sacrificiului crucii (la metroacii apare pinul) prin care mielul dumnezeiesc" rascumpara neamul omenesc. Fericitul Augustin arata cum un preot al Cibelei, impresionat de asemanarea dintre cele doua religii, declarase ca si mantuitorul sau, Attis, e crestin prin asemanari. Pe de alta parte, crestinii pretindeau ca riturile si doctrina metroaci, fusesera contrafacute de catre diavol si introduse in lume inaintea crestinismului insusi, pentru ca atunci cand va aparea crestinismul, oamenii uimiti de asemanare sa refuze a mai considera crestinismul ca adevarata religie .

Astfel, arborelui-zeu din metroacism ii corespunde arborele-cruce din crestinism; intalnim apoi, deopotriva, botezuri, abstinentze pregatitoare, zile de doliu pentru moartea mantuitorului, lumanari care se aprind si se sting, figuratii expresive ale invierii, nopti de veghe, miruri si comuniuni, imnuri de bucurie care succed prohodirea zeului. In plus, sarbatorile frigiene din martie erau urmate de initium (initiere), asa cum la sfarsitul rastimpului pascal, urmau botezuri pentru catehumeni (pentru cei ce deveneau crestini). Devotii marii mame, serbau la 25 decembrie, ca si mithraistii si mai apoi ca si crestinii, nasterea zeului lor . . . . Ambii mantuitori, si Attis si Mithra, ca mai apoi si Cristos, purtau denumirea de bunul pastor". Ca si in biserica metroaca, si in cea crestina, existau predici enciclice pascale. Marea mama Cibela, era numita fecioara", ca maica lui Cristos.
In aceasta situatie este si firesc sa fi existat diatribe intre crestini si metroaci si chiar ostilitati brutale. Crestinii distrug si transforma in biserici templele (metroon-urile) Cibelei. Iulian Apostatul, cel care incearca sa reinvie paganismul in detrimentul religiei galileenilor" (cum ii numea el pe credinciosii lui Cristos) in timp ce se indrepta spre Orient pentru lupta cu Sapor din 362, pedepseste cu moartea doi crestini care profanasera un templu al marii mame. In secolul al V-lea, Serena, vaduva lui Stilichon, e acuzata ca a atras prin impietatea ei (era metroaca) hoardele lui Alaric (si el crestin de altfel . . . .) asupra Romei si este linsata de crestini. Metroon-urile marii mame sunt devastate si cele care scapa nedistruse sunt transformate in biserici crestine. Faimoasa biserica Santa Maria Maggiore din Roma, este dupa o traditie consemnata in secolul al XII-lea, o fosta biserica a Cibelei (un metroon).

Sa tratam un pic mithraismul. Tot asa precum Moise loveste stanca cu toiagul si izvoraste apa, Mithra o sageteaza si apa tasneste. Ca si Ilie Tesviteanul, el se inalta la cer intr-un car de foc. La nasterea sa, ca si la cea a lui Cristos, vin pastori sa-l adore. Simbolurile animalelor mithraice, leul, taurul si vulturul, se repeta la crestini ca simboluri ale evanghelistilor Marcu, Luca si loan. Soarele si Luna, care stau alaturi de Mithra pe basoreliefuri, apar in primele reprezentari iconografice ale rastignirii hristice. Eonul mithraic poarta cheile cerului, ca si apostolul Petru. Apoi ambele religii au comun botezul prin scufundare, agheasma, descoperirea icoanelor din altar in sunetul clopotelului, nasterea zeului mantuitor la 25 decembrie, dogma nemuririi sufletului, invierea si judecata viitoare, existenta raiului in sferele superioare ale cerului si a iadului cu demoni in adancurile pamantului, o morala imperativa, precum si faptul ca credinciosii ambelor culte se numeau intre ei frati si se priveau ca atare. Ca si Cristos, Mithra era socotit mijlocitor intre credincios si divinitatea nevazuta; precum Mithra era socotit ,,zeu al luminii", Hristos e numit ,,lumina lumii".
Aceste concordante sunt remarcate de timpuriu atat de necrestini, cit si de crestini, care, motivand ca mithraistii l-ar fi atzatzat pe imparatul Galeriu la o persecutie impotriva lor, incep atacurile contra adoratorilor lui Mithra, distrugandu-le locasurile cultice si arzandu-le cartile. In 377, de pilda, la Roma, prefectul Gracchus, spre a face dovada de sinceritatea adeziunii sale la crestinism, inainte de a primi botezul, distruge o cripta cu toate obiectele sacre ale mithraeum-ului. Multi dintre preotii mithraisti si-au aflat, in atari imprejurari, locas de vesnicie in altarele subterane ale mithraeum-urilor in care liturghiasera o viata intreaga in cinstea celui care conform nadejdiilor lor, avea se apara la sfirsitul veacurilor spre . . . invierea generala.

.
Dupa cum se stie, timp de aproape 4 secole au existat tot felul de scrieri care puneau in gura dumnezeului decedat pe atunci, un evantai incredibil de convingeri mistice; candva tarziu, s-a facut selectia celor care erau adevarate si asta s-a facut cu barda talharelilor, cu racnete si maraituri.
Sa discutam un pic Evangheliile: Marcu nu este un Apostol, o recunoaste si biserica; este si Evanghelia lucrata puternic de ,,binevoitori"  piosi de-a lungul secolelor (IN SINAITIC SI VATICAN - CELE MAI VECHI MANUSCRISE ALE NOULUI TESTAMENT - MARCU SE TERMINA LA MARCU 16:8); desi Biblia afirma ca aceasta este a doua in ordinea vechimii, astazi se stie si o accepta orice individ cu educatie, ca a fost prima Evanghelie scrisa; a fost scrisa dupa, sau in anul 70 d.c., o gramada de timp dupa moartea zeului-om, si scrisa dupa traditiile orale existente; i s-au adaugat tarziu sfarsitul cu aratarile dupa inviere si trimiterea celor unsprezece (vezi info sumara pe http://www.pbs.org/wgbh/pages/front...ory/mmmark.html
http://www.religioustolerance.org/mark_16.htm )




Mithraismul

Dupa parerea mea cel mai asemanator crestinismului.
Ambele religii au comun botezul prin scufundare, aghiasma, descoperirea icoanelor din altar in sunetul clopotelului, nasterea zeului mantuitor la 25 decembrie, dogma nemuririi sufletului, invierea si judecata viitoare, existenta raiului in sferele superioare ale cerului si a iadului cu demoni in adancurile pamantului, o morala imperativa, precum si faptul ca credinciosii ambelor culte se numeau intre ei "frati" si se priveau ca atare. Ca si Cristos, Mithra era socotit mijlocitor intre credincios si divinitatea nevazuta; precum Mithra era socotit "zeu al luminii", Hristos e numit "lumina lumii".
Curiozitate maxima, imparatul Hadrianus intr-o scrisoare pe care i-a trimis-o consulului Severianus, 134 d.C., afirma ca adoratorii zeului Soare Serapis in Egipt, erau crestini si ca acesti credinciosi ai zeului Soare se proclamau ei insisi " Preotii lui Cristo". Adorarea lui Serapis a fost importata in Egipt din Pont, o provincie limitrofa Betaniei. Crestinii mentionati de Plinius Cel Tanar (4) erau toti, probabil, credinciosii lui Serapis, care erau toti evrei.
Suetonius (somitate juridica in timpul imparatului Hadrian), in opera sa "Viata lui Claudiu" , povesteste ca, Claudiu i-a condus pe evrei, care instigati de Cristos (Chrestus) incercau tot timpul sa se ridice contra Romei. Insa cum se spune ca asta s-ar fi putut intampla cam 15 ani dupa crucificarea lui Isus Cristos, nu putea fi cel pe care il cunoastem ca Isus Cristos. Filo, marele filosof si istoric evreu, desi era contemporan cu Cristos, nu face absolut nici o referinta la Iisus. Filo a dezvoltat doctrina Logosului, si chiar daca dupa teologia crestina Isus Cristos era Logos, el nu-si dadea seama de identitatea sa. (Logos este Cuvantul lui Dumnezeu, Verbul). Justus de Tiberius, natural din Galilea, a scris o istorie care acoperea toata perioada in care se zice ca ar fi trait Isus, (de observat ca aici nu zic Cristos, pentru ca in toate religiile practic a existat un Cristos, un profet-mesager) dar nici un moment nu mentioneaza numele lui. Desi scrierea lui este astazi considerata gresita, ea a fost studiata de Photius, un patriarh crestin si erudit din Constantinopolul sec. IX, si el zice: "Justo nu face nici cea mai mica mentiune asupra aspectului lui Cristos, asupra faptelor care s-au petrecut sau cum au fost realizate celebrele miracole (6) ".
Putina informatie referitoare la Salvatorul Crestin este citata de Robert Keable in opera sa, "Marele Galileu" si spune; "Nici un om nu stie suficient pentru a scrie o biografie asupra primilor ani din viata lui Isus. De fapt nimeni stie suficient ca sa poata, macar, sa puna un anunt funebru acestui mare om in ziarul Times. Si daca ar fi sa consideram date istorice nu s-ar ajunge nici sa scriem trei rugaciuni. Mai mult, daca ziarele ar fi existat si s-ar fi publicat un anunt funebru in anul mortii sale, editorii nu ar fi gasit numele sau. Putine perioade ale erei antice sunt atat de bine informate ca perioada lui Augustus si Tiberius. Dar nici un contemporan nu cunostea existenta sa, inclusiv o generatie dupa, gasim numai o presupusa citare a lui Iozefus Flavius (discreditat ca sursa istorica de incredere odata cu descoperirile arheologice de la Massada), o referinta chestionabila in Suetonius si mentionarea unui nume care putea sa fie al lui , in Tacitus. Asta e tot. Prima mentiune in orice document care a supravietuit secular sau religios, apare 20 de ani dupa."
Toate istoriile evanghelice poseda anumite inexactitati si contradictii care ies n evidenta mai ales daca se citesc cu discernamant. In Matei 2:1 ni se spune ca Isus Cristos s-a nascut "in zilele lui Herodes". Dar in Luca 2:2 se zice ca Isus Cristos a vazut lumina zilei cand Quirano era guvernator in Siria. Exista aici o discrepanta de cel putin 10 ani, caci Herodes a murit in anul 4 inainte de presupusa nastere a lui Cristos, in timp ce Quirano nu a fost guvernator in Siria pana in anul 7 d.C. Dr. Giles spune in "Dosare Evreiesti si Crestine" ; " Nu avem nici o pista care sa faca referinta la acea zi sau epoca a anului, si mai multi inca, anul in care s-ar fi nascut Cristos." Matei 1:6-16 enumera 28 generatii de la David pana la Isus in timp ce Luca 3:23  28 insira 43. Dupa Ioan, Isus a vizitat Ierusalimul cel putin de 4 ori, dar Evangheliile sinoptice ( Marcu, Luca si Matei) ne asigura ca el a calatorit la Ierusalim numai o data. Cat despre magnitudinea misiunii lui Iisus, opinia evanghelistilor sinoptici zice un an, dar Ioan afirma ca au fost trei ani. Dupa evanghelistii sinoptici ajungem la concluzia ca Salvatorul a realizat operele lui principale in Galilea, dar Ioan zice ca a fost Iudeea locul principal unde Isus a implinit misiunea sa.
Crucificarea deasemeni este nesigura. O istorie o pune la 9 dimineata ( 7 ) (a treia oara) , in timp ce alta zice ca s-a produs la a sasea ora (8) in mijlocul zilei. Se spune ca Isus a prezis ca va petrece 3 zile si 3 nopti in mormant, dar istoriile sinoptice ale faptului, spun ca a fost o zi si doua nopti, adica o zi si jumatate.
Si daca investigam cine a vazut primul mormantul, gasim 4 raspunsuri diferite. Ion zice o femeie; Matei, doua femei; Marcu, trei femei si Luca o cantitate neprecizata de femei . . . . Matei afirma ca ele au vazut un inger, in timp ce Marcu asigura ca a fost un barbat tanar. Luca zice ca femeile au vazut doi barbati. Ioan zice ca au vazut doi ingeri. Aceste femei, deasemeni l-au vazut pe Isus daca credem ce citeaza Matei (cap 28) iar daca dam credit Cap.24, femeile nu l-au vazut pe Isus. Deasemeni nu exista unanimitate cu privire la numarul exact de zile cat a durat invierea si inaltarea. Dupa Luca a durat numai o zi dar cel putin 10 zile dupa Ioan. In "Cartea Faptelor" prelungeste aceasta perioada la 40 de zile si dupa cum se spune ca Evanghelia lui Luca si Cartea Faptelor au fost scrise de acelasi autor, aceste discrepante sunt deconcertante. Dupa cum spune Sfanta Scriptura, Isus a terminat peregrinajul pamantesc si s-a inaltat la cer. Locul exact al inaltarii este aparent necunoscut. Urcarea s-a produs in Ierusalim daca Marcu a scris corect. Dar nu este asa daca Luca zice adevarul, pentru ca el spune ca Isus era in Betania cand s-a produs faptul. Actele (1:12) dau Muntele Maslinilor ca scena a intamplarii transcedentale. A se observa ca Matei si Ioan nu fac nici o referire la inaltarea lui Isus care are loc in "Sporium Addendum" a lui Marcu (ultimele 12 versuri, care nu exista in documentul original) si nici in versiunea lui Luca "Codex Sinaiticus", un manuscris din sec. IV care se afla azi in Muzeul Britanic. Scriitorii Evangheliilor ne dau trei opinii diferite asupra naturii lui Isus. Marcu il vede ca Fiul Omului. Matei si Luca il adora ca pe Fiul lui Dumnezeu si Ioan il considera Dumnezeu insusi.
Sa ne imaginam ca ne-am intoarce in urma cu 2000 de ani, in Roma Antica, cu vreo cativa ani inainte de presupusa nastere a lui Isus. Esti cu o saptamana inainte de 25 decembrie, toata lumea se pregateste de sarbatoare. Pentru romani (nu Romanian), 25 Decembrie era aniversarea Soarelui, Sol Invictus (ziua echinoctiului). Ei scriau aceasta data cu litere de aur in calendarul lor. In fiecare an, la aceasta epoca, soarele naste inca odata si pune sfarsit intunericului hibernal. Se facea o mare sarbatoare cu papusi, cadouri, veselie si era cea mai buna zi a anului, acel 25 Decembrie. Aceste sarbatori sunt milenare, cu mult inainte sa se fi auzit despre un oarecare Isus . . . In afara Romei exista un Templu subteran dedicat zeului persan Mithra, si la miezul noptii, in primul minut, la fiecare 25 decembrie, se putea vedea Templul plin de lumanari aprinse, preoti imbracati in alb in Altar, copii aprinzand mirodenii, totul aproape exact cum poti sa vezi si azi intr-o biserica crestina. Si toti adoratorii zeului Mithra ne-ar spune ca mantuitorul lor a fost un zeu bun, ca a venit din ceruri, s-a reincarnat ca om, a spalat si salvat de pacat intreaga omenire, si ca el s-a nascut dintr-o mama fecioara intr-un staul intunecos chiar la 25 Decembrie.




MUSULMANII

Musulmanii cred ca Dumnezeu a mai trimis un profet pe pamant dupa Isus al nostru, ca sa-i aduca cuvantul sau al mai nou catre pamanteni, asta dupa 600 de ani de la infiintarea Crestinismului de catre mielul nostru; el, profetul Mohamed, zice ca intr-o zi intr-un moment de liniste a vietii sale tumultoase si ticaloase de jefuitor de caravane si comerciant de sclavi, a fost luat de catre Ingerul Gabriel pe un cal miraculos si dus in zbor intai in Rai unde a vazut ca acolo toti ingerii si Dumnezeu insusi vorbeau araba - pesemne un fel de limba oficiala pe acolo - dupa care a fost dus in Iad, unde a vazut ca marea majoritate a pacatosilor care ard in flacarile necuratului, sunt . . . . femei; el afirma ca i-a fost dictat Coranul de catre insusi Dumnezeu (insa altii l-au pus pe hartie, el fiind analfabet, chestie recunoscuta de traditia islamica (Al-Hadithuri)), si ca Domnul i-a cerut sa duca mesajul Sau intregii omeniri, si ca aceasta, omenirea, trebuie sa fie toata convertita la noua si adevarata religie, la ultimul Sau mesaj catre oameni, care ea si doar ea poate aduce mantuirea. Acum daca as intreba un crestin daca crede chestia asta, probabil mi-ar spune ca nu, ca e cam puerila, si ca de fapt prea trag spuza pe turta lor baietii astia cu turban; acum sa ne inchipuim ca se apuca unul dintre voi sa zica unui budist (vreun miliard de oameni), sau hindus (si astia se apropie de un miliard), sau unui ateu, ca Dumnezeu a fecundat miraculos o fecioara, care a ramas gravida astfel si care a nascut mai apoi Fiul Domnului, si ca acesta S-a nascut de fapt ca sa . . . . sufere, si sa moara pentru a lua El toate pacatele (???) omenirii asupra Lui - Credeti ca ne-ar crede multi? Eh?




Nu este intimplator ca exista 12 discipoli, 12 sunt casele astrologice si 12 lunile anului si 12 "ajutoarele" lui Horus. Cei 12 discipoli ai lui Isus sunt simboluri pentru casele zodiacale si nu reprezinta figura literara care au jucat o drama pe pamant in jur de anul 30. Petru cu usurinta revela caracterul sau mitologic, in timp ce de Iuda s-a spus ca reprezenta Scorpionul, "tradatorul", in epoca anului cand puterea soarelui slabeste.


Bibliografie:

Marcu 15:25
Luca 23:44
Istoria veche a zeului Isus de Edouard Dujardin - pag.33
Inselatorii si mituri ale Bibliei de Lloyd Graham
A existat Isus? de G.A.Wells
Falsuri in crestinism de Joseph Wheless - pag.XVIII
Crestinism gnostic si istoric de Gerald Massey
Isis a revelat de Helena Blavatsky - vol.II, pp.209, 537, 538
Crezuri pagane si crestine de Edward Carpenter
Cristosi pagani de J.M.Roberts
Pergamentele din Marea Moarta si mitul crestin de John Allegro
Diegesis de Rev. Robert Taylor - pag.35
Cartea egipteana a mortilor de Gerald Massey pp. 13 si 64
Isus istoricul si Cristos misticul de Gerald Massey
Mitul Crestin de Paul Bala si Octavian Chetan
Evidenta istorica pentru Isus de G.A.Wells
Originea si evolutia religiei de Albert Churchward - pag.394
Cei 12 salvatori ai lumii crucificati de Kersey Graves

[lylyt_ice]

DUMNEZEU!!! este :TOTsi NIMIC ;ALFA si OMEGA;INCEPUTUL SI SFIRSITUL;CEL DINTII si CEL de pe urma ;DUMNEZEU ESTE LUMINA!!! DUMNEZEU ESTE IUBIREA SUPREMA SI ETERNA!!!                                                                                                DUMNEZEU ESTE !!! Sint total contra teoriei ,care sustine ca DUMNEZEU este o energie...de ce?Pentru ca o energie trebue produsa intr-un fel sau de ceva,atunci dumnezeu este productul altcuiva.sau inainte de dumnezeu a mai fost si altceva ...(?!?)   Sint crestina-orthodoxa dar trebue sa recunosc,ca descrierea corecta si completa a lui DUMNEZEU ,O gasim la musulmani ;DUMNEZEU ARE 99 DE NUME!!!Nu stiu daca printre noi se afla musulmani;Dar daca da...ar putea sa ne spuna mai multe...

[lylyt_ice]

Pentru mine biblia este un un fel de jurnal de calatorie ,care a inceput cu citeva mii de ani in urma ,combinat cu citeva amintiri despre viitor,  ceva speculatii despre Dumnezeu,versuri scrise in transa sau sub alte influente...Regi care...numai luminati nu erau,iar cam tot almanahul este scris de autori anonimi,,,cam ,cum e aici pe forum.Ca IIsus si discipolii lui producte metaforice sint ,care prezinta detailat cronologic cum va decurge ciclul final al aonilor pina la intrarea in varsator,..de asta sint convinsa,si asta stiu si capii luminati ai tuturor religiilor.cert este de asemenea ca asistam sau mai bine furmulat;sintem implicati deja in selectia finala;oile albe de oile negre .MOTTO:Cine va bate,i se va deschide!!!.....................

[olivia]

Biblia este scrisa de barbati credinciosi inspirata de Dumnezeu. Biblia a fost scrisa pentru oameni cu scopul de ai indruma. 2Timotei 3:16-17: "Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete,sa mustre ,sa indrepte,sa dea intelepciune in neprihanire,pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna".

[LupinThe3rd]

Biblia este scrisa de barbati credinciosi inspirata de Dumnezeu. Biblia a fost scrisa pentru oameni cu scopul de ai indruma. 2Timotei 3:16-17: "Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete,sa mustre ,sa indrepte,sa dea intelepciune in neprihanire,pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna".

Olivia draga, titlul e studiul comparat al religiilor si credintelor. Raspunsul tau, sincer nu prea aduce nici o compartie...
Si intrebarea mea e: Ce facem cu restul cartilor? Le ardem pe acelasi principiu ca si cel aplicat la Biblioteca din Alexandria?...
Daca poti sa spui ceva on topic cu exceptia truismelor gen: "Biblia e singura adevarata si restul sunt false si vor fi sterse de pe fata Pamantului" sau altele asemanatoare, asteptam cu bucurie...Pe scurt mai la subiect... Nu de alta dar e pacat as ajung la concluzia ca mesajele tale sunt ca si spam-urile, chiar daca sunt adevarate... sau nu...

[olivia]

Draga Lupin eu am vrut sa arat prin cea ce am scris mai sus ca Biblia nu este o carte oarecare ci este cea mai importanta carte deoarece este inspirata de Dumnezeu.

[lylyt_ice]

Olivia,Eu am citit biblia ,e o culegere interesanta ,dar ce anume trebue sa cred din ea, asta nu pot intelege,cine poate dovedii, ca ce au scris acesti oameni, nu sint pure legende transmise oral?BIBLIA A FOST SCRISA ACUM CITEVA SUTE TE ANI IN URMA;VREI SA-MI SPUI CA...toti oamenii care au trait pina atunci si nu stiau toate povestile ,sint toti in iad?Daca ai placere ,atit tu si toti ceilalti care ne sugereaza sa credem orbi in aceasta carte,fiti atit de amabili si raspundeti numai la aceste intrebari.         1)IISUS (Emanuel) este fiul Mariei prin DUHUL SFINT,Iosef sotul Mariei (punct)Atunci cum se face ca IIsus se trage prin Iosef din arborele genealogic al lui DaviD???????? 2)Dumnezeu Se proclama Dumnezeul israelitilor, atunci care sint dumnezeii celorlalte popoare????? 3)Adam si Eva au fost primii oameni,au avut primii doi fii,acestia s-au certat unul ucigindu-l pe celalalt.O.K.atunci Dumnezeu,s-a suparat si l-a alungat pe ucigas,acesta plecind intr-o tara indepartata unde si-a gasit o nevasta cu care a facut fii si fice ...HA ???CUM !VINE ASTA ACUM ??? Sint sigura ca ai sa-mi dai raspunsul; tu trebue sa stii, daca ii indrumi si pe altii sa creada orbeste tot ce scrie in cartea ta unica ....astept raspuns ,daca exita  cumva !

[Anna]

Vechiul Testament, sau istoria evreilor, e o culegere facuta de acestia dupa texte vechi sumeriene, babyloniene, egiptene carora le-au adaugat putine modificari ca sa para creatia lor. Sunt multe, prea multe asemenari in vechiul testament cu alte scrieri muuult mai vechi...ancestrale le-as putea spune. Biblia noastra a crestinilor e Noul Testament. Poate ma lamureste si pe mine cineva, de ce Vechiul testament e inclus in biblia noastra si trebuie sa il identificam cu religia crestina, din moment ce Dumnezeul nostru nu este acelasi cu Dumnezeul evreilor(Yahve)?? Bine sunt si pasaje in vechiul Testament unde se aminteste de venirea Fiului, dar sunt putine....si fiul de care se vorbeste e Iisus sau Mesia pe care evreii inca il mai asteapta? De ce Iisus nu a fost pe placul evreilor...de ce nu au vazut in El pe Fiul omului? Cum trebuie sa fie Mesia lor?.....nu trebuie sa ii certe, sa ii sfatuiasca, sa le arate defectele si sa le ceara sa se indrepte asa cum a facut Hristos?....apropo daca e cineva pe aici de religie iudaica eu una as fi foarte interesata sa ne impartaseasca putin din teoria lor religioasa pentru ca eu una stiu prea putine. Am citit extrase de prin Talmud in Protocoalele inteleptilor Sionului...dar as vrea sa dezvolte cineva mai bine.  :| :| :|

[Dolores]

Biblia noastra a crestinilor e Noul Testament. Poate ma lamureste si pe mine cineva, de ce Vechiul testament e inclus in biblia noastra si trebuie sa il identificam cu religia crestina, din moment ce Dumnezeul nostru nu este acelasi cu Dumnezeul evreilor(Yahve)??

Isus a spus;"Am facut cunoscut Numele Tau oamenilor..".Oare care nume? Dumnezeu? Dumnezeu nu este un nume,chiar si Satan este numit Dumnezeu(2 Corinteni4:4 "...a caror minte necredincioasa a orbit`o dumnezeul veacului acestuia ca sa nu vada stralucind lumina evangheliei..) Adevaratul Dumnezeu trebuia sa aiba un nume pt a se putea diferentia de ceilalti dumnezei si astazi are acelasi nume! Te rog citeste rugaciunea lui Isus din Ioan capitolul 17 ca sa vezi ca pt a aceasta a venit Isus pe pamant ca sa faca de cunoscut Numele lui Dumnezeu !

[olivia]

1)IISUS (Emanuel) este fiul Mariei prin DUHUL SFINT,Iosef sotul Mariei (punct)Atunci cum se face ca IIsus se trage prin Iosef din arborele genealogic al lui DaviD?

Cartea neamului lui Isus gasesti la Matei 1:1-17. Isus a venit prin semintia lui Iuda fiul lui Iacov.

Dumnezeu Se proclama Dumnezeul israelitilor, atunci care sint dumnezeii celorlalte popoare?Huh

2)

In vechime Dumnezeu a ales pe poporul lui Israel ca find poporul Lui deoarece israelitii erau singurul popor care se inchinau la adevaratul Dumnezeu. Isus a venit pe pamant si a adus credinta adevarata dar dupa cum stim nu a fost primit de evrei (israeliti). Deacea astazi Dumnezeu isi alege un alt popor dintre neamurile pamantului care sa-i poarte Numele. Fapte 15:14.  Isaia 43:10-14   Isaia 44:8.

3)Adam si Eva au fost primii oameni,au avut primii doi fii,acestia s-au certat unul ucigindu-l pe celalalt.O.K.atunci Dumnezeu,s-a suparat si l-a alungat pe ucigas,acesta plecind intr-o tara indepartata unde si-a gasit o nevasta cu care a facut fii si fice ...HA ???CUM !VINE ASTA ACUM Huh Sint sigura ca ai sa-mi dai raspunsul; tu trebue sa stii, daca ii indrumi si pe altii sa creada orbeste tot ce scrie in cartea ta unica ....astept raspuns ,daca exita  cumva !

Cain a plecat impreuna cu nevasta lui in tara Nod (pribegie). Si acolo isi intemeie o familie. Cain zidi primele cetati pe pamant ,urmasi sai se distingeau nu prin adorarea lui Iehova ci prin activitatea lor in cresterea vitelor ,in petreceri muzicale ,in exploatarea minelor precum si in ucideri.


Noi nu-i indemnam pe oameni sa creada orbeste in cea ce spunem noi din Biblie ci ii indemnam sa cerceteze si sa se convinga singuri. Si daca intradevar iubesc adevarul Dumnezeu va sadi aceasta credinta in inima lor!

[lylyt_ice]

Olivia ,multumesc pentru ca ti-ai dat osteneala sa scrii aceste rinduri,dar iti spun sincer ;nu m-ai convins sa iubesc "adevarul"ASA CA...prefer sa ramin in minciuna .........