Ecumenismul sau globalizarea in plan religios

[SinapX]

Ecumenismul sau globalizarea în plan religios: pasul decisiv cãtre religia masonicã planetarã

Unul din întemeietorii ecumenismului a fost mason ºi prieten cu Rockefeller

de Angela Anghel

Motto: ,,Eu nu prea sunt pentru ecumenism, socotesc cã ecumenismul este produsul francmasoneriei." - Pãrintele Dumitru Stãniloaie

,,Iluminaþii" (francmasoni) au pus la cale, cu mai bine de un secol în urmã, crearea unui stat unic planetar care va fi o veritabilã dictaturã de tip fascist. Iatã ce se ascunde de fapt în spatele sintagmei ,,Noua Ordine Mondialã". Acest stat unic va avea o monedã virtualã unicã, un unic guvern mondial ºi o religie unicã. Ecumenismul este pasul decisiv cãtre atingerea acestui ultim obiectiv. Prin ecumenism, maeºtrii francmasoni sperã sã obþinã ,,monopolul" asupra religiei, denaturând-o pentru a distruge spiritualitatea autenticã. Ecumenismul va face sã se realizeze un fel de amestecãturã ciudatã între religiile cunoscute la ora actualã pe pãmânt, iar prin denaturarea acestora se va ajunge de fapt la un satanism deghizat.

Ecumenismul, un alt nume dat globalizãrii

Termenul de ecumenism este un echivalent al celui de globalizare; din punct de vedere etimologic, el provine din grecescul oikumene, care înseamnã ,,întregul pãmânt locuit". În plan spiritual, ecumenismul este echivalentul globalizãrii din plan politic ºi economic. Ceea ce înseamnã globalizarea pentru geopoliticã, însemnã ecumenismul pentru diferitele religii ºi culte religioase. Globalizarea urmãreºte dispariþia naþiunilor, unificarea tuturor naþiunilor într-un unic stat, astfel încât popoarele sã nu mai aibã nici un fel de putere ºi sã poatã fi controlatã întreaga planetã cu multã uºurinþã de cãtre un unic guvern mondial. Ecumenismul urmãreºte unificarea aberantã a diferitelor religii într-un amestec eterogen. Aceastã unificare presupune o serie de compromisuri care vor duce la compromiterea ºi devierea religiilor. ,,Iluminaþii" vor submina astfel cãutãrile ºi reperele spirituale ale oamenilor de pe întreg pãmântul ºi vor substitui false valori, valorilor spirituale tradiþionale.

Conciliile Ecumenice ºi schisma bisericilor creºtine

Originea noþiunii de ecumenism trebuie cãutatã în secolele de început ale creºtinismului, când reprezentanþii diferitelor biserici cãutau sã aducã la o uniformitate organizarea ºi dogma Bisericii creºtine. În tradiþia ortodoxã se vorbeºte despre Cele ªapte Sinoade (Concilii) Ecumenice, care au avut loc între anii 325 ºi 757 d. Hr. În cadrul lor au fost întocmite canoanele ºi dogmele care guverneazã administrarea Bisericii. Spre exemplu, în cadrul primului Conciliu ecumenic, care a fost convocat la Niceea în anul 325 de împãratul Constantin cel Mare, a fost stabilit textul uneia din cele mai cunoscute rugãciuni creºtine, Crezul. Forma Crezului a fost subiectul unor numeroase controverse în cadrul Conciliilor ulterioare ºi a reprezentat unul dintre pretextele Marii Schisme din anul 1054, care a dus la separarea dintre Biserica ortodoxã ºi cea catolicã.

,,Dezbinã ºi stãpâneºte"

În realitate acest moment cheie în istoria creºtinismului a fost o consecinþã a aplicãrii principiului ,,dezbinã ºi stãpâneºte". O privire de ansamblu asupra istoriei creºtinismului relevã interferenþa aproape continuã a factorului politic, începând cu primul Conciliu Ecumenic, convocat de un împãrat. Chiar ºi mai deranjant este reversul, adicã implicarea Bisericii în intrigi politice, în rãzboaie, în finanþe. Dupã schisma din 1054, ocupate sã se lupte între ele, Bisericile nu mai puteau fi atente la duºmanul lor comun. De-a lungul timpului au mai apãrut nenumãrate confesiuni: protestanþii, luteranii, evangheliºtii, baptiºtii sunt doar câteva exemple.

Fanatismul religios ºi divergenþele teologice au fost mereu încurajate de francmasonerie. Dupã secole de rãzboaie având la bazã conflicte religioase (istoria omenirii este plinã de astfel de exemple), maeºtrii francmasoni vin acum cu o soluþie care îi avantajeazã doar pe ei: unificarea tuturor religiilor într-una singurã, aflatã sub controlul lor. Organizaþiile ecumenice pregãtesc terenul în acest sens: militeazã pentru standardizarea confesionalã, stabilesc protocoale de comunicare ºi conlucrare între Biserici, exact aºa cum în mediul economic companiile stabilesc relaþii de afaceri conform unor protocoale de colaborare. În numele unei aºa-zise toleranþe, hotãrãsc forma în care învãþãturile religioase sã fie comunicate ºi practicate, golindu-le de încãrcãtura lor spiritualã.

Primele organizaþii ecumenice

Pentru a atinge acest obiectiv de pe agenda instaurãrii Noii Ordini Mondiale, francmasoneria s-a folosit de agenþi din cadrul comunitãþii protestante. La sfârºitul secolului XIX ºi începutul secolului XX, în Marea Britanie ºi SUA luaserã naºtere în cadrul acestui curent religios mult mai pragmatic decât catolicismul, o multitudine de asociaþii, organizaþii, fundaþii ºi comitete. Acestea aveau rolul de a dezbate ºi de a se implica în probleme sociale, morale, politice ºi de afaceri; reprezentau deci un fel de think-tankuri religioase.

În anul 1937, Comitetul celor 35 (Committee of Thirty-five), una din grupãrile coordonatoare ale acestei reþele, s-a întâlnit la Westfield College, în Londra, pentru a dezbate problema unirii tuturor organismelor de acest gen sub o conducere unicã. În cadrul acestei adunãri s-a decis crearea Consiliului Mondial al Bisericilor (World Council of Churches).

Consiliul Mondial al Bisericilor, preambulul pentru Biserica unicã planetarã

Acesta urma sã fie constituit prin unirea celor mai importante grupãri din sânul comunitãþii anglicane: Life & Work din Oxford, care se concentra asupra activitãþilor practice din cadrul Bisericii ºi Faith & Order din Edinburgh, care se concentra asupra aspectelor religioase. Întrucât planul viza includerea sub tutela acestui consiliu unic ºi a Bisericilor Catolicã ºi Ortodoxã, gruparea din Edinburgh avea sarcina suplimentarã de a gãsi soluþii pentru anularea diferenþelor confesionale.

În anul urmãtor, 1938, a avut loc o conferinþã la Utrecht, în Olanda, pentru a fi pregãtitã constituþia noii grupãri. Tot aici a fost aleasã ºi o conducere provizorie formatã din: Arhiepiscopul Temple din York ca preºedinte, Arhiepiscopul Germanos din Thyateria, Dr. John Mott ºi Dr. Marc Boegner ca vicepreºedinþi ºi dr. W.A. Viss't Hooft ca secretar general. Declanºarea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial a fãcut ca momentul lansãrii ºi înregistrãrii oficiale a noii organizaþii sã fie amânat pânã în 1948. În acest interval însã ea ºi-a continuat activitatea. În 1946 a avut loc o întâlnire în cadrul cãreia a fost aleasã o nouã conducere, alcãtuitã din cinci preºedinþi: Arhiepiscopul Fisher de Canterbury, Arhiepiscopul Germanos de Thyateria, Arhiepiscopul Eidem de Uppsala, Pastorul Marc Boegner ºi acelaºi Dr. John Mott (foto). Tot acum au fost stabilite trei cartiere generale: unul la Geneva, al doilea la Londra ºi al treilea la New York. S-au constituit mai multe subcomisii care aveau ca sarcinã dezbaterea unor probleme cu puternice implicaþii sociale ºi politice. Spre exemplu, în 1947 existau comisii care se ocupau de teme precum: ,,Biserica universalã în planul lui Dumnezeu" sau ,,Biserica ºi dezordinea socialã".

,,Frãþiile" ecumenice

Practic, constituirea Consiliului Mondial al Bisericilor a reprezentat momentul în care ecumenismul masonic a cãpãtat o formã instituþionalã. Definit de la început ca fiind o ,,frãþie a bisericilor" (fellowship, în limba englezã), aºa cum putem citi ºi astãzi pe site-ul sãu oficial, Consiliul Mondial al Bisericilor este o organizaþie masonicã de prim ordin. Chiar utilizarea cuvântului ,,fellowship", acelaºi cu care este desemnatã masoneria, este prima dovadã în acest sens. Nu e de mirare faptul cã principalul militant în implementarea ºi propagarea noului concept, John Mott, a fost mason.

Printre obiectivele nou constituitului Consiliu Mondial al Bisericilor se afla ºi ,,promovarea creºterii conºtiinþei ecumenice în rândul membrilor tuturor Bisericilor". Primii vizaþi au fost tinerii. S-au folosit metode deja experimentate de masonerie: oferirea de burse, schimburile de studenþi între þãri, organizarea de ,,frãþii" în marile universitãþi. Doar momeala era diferitã: unora masoneria le facilita accesul la bani, putere ºi relaþii în societate printr-o apartenenþã fãþiºã la o lojã, altora le oferea posibilitatea de a participa la misiuni de evanghelizare a planetei, prin înscrierea într-o organizaþie religioasã paravan. Astfel masoneria îºi atrãgea de partea sa o categorie de tineri care în mod firesc ar fi fost de partea cealaltã a baricadei.

John Mott, masonul ecumenist

Pentru a pune în aplicare acest plan a fost desemnat pastorul John Mott, care era ºi mason. El avea o largã experienþã în ceea ce priveºte mobilizarea studenþilor. Încã din tinereþe activase în organizaþia Young Men's Christian Association (Asociaþia Tinerilor Creºtini), cunoscutã drept The Y (numele ºi sigla amintesc mai degrabã de frãþiile din campusurile universitare, decât de religie). John Mott a fost întemeietorul ºi preºedintele unei aripi a acestei organizaþii, care încuraja tinerii sã se implice în misiuni de evanghelizare, numitã Student Volunteer Movement for Foreign Missions (Miºcarea Studenþilor Voluntari pentru Misiuni Externe). Din 1895 pânã în 1928, Mott a fost secretar general ºi apoi preºedinte al World Student Christian Federation (Federaþia Mondialã a Studenþilor Creºtini). Tot el a condus din 1921 ºi International Missionary Council (Consiliul Internaþional Misionar), care în 1961 s-a unit cu Consiliul Mondial al Bisericilor. Mott a prezidat la Edinburgh, Scoþia, în 1910, World Missionary Conference (Conferinþa Mondialã Misionarã) în cadrul cãruia a lansat conceptul de ecumenism în sensul lui masonic modern. A fãcut apoi parte din toate organismele de conducere ale Consiliului Mondial al Bisericilor, fiind numit pe rând vicepreºedinte, preºedinte ºi în final preºedinte onorific pe viaþã.

Clanul Rockefeller a finanþat ecumenismul

Mai mult decât atât, John Mott a fost principalul promotor al obiectivului de evanghelizare a întregii planete în timpul generaþiei sale, pe motiv cã doar aºa Iisus se va putea întoarce pe Pãmânt. Principala sa lucrare ,,The Evangelization of the World in this Generation" (Evanghelizarea lumii în timpul acestei generaþii) prezintã pe larg modalitãþile practice de punere în aplicare a acestei idei, care a devenit sloganul misionarismului în secolul XX.

Puþini ºtiu cã John Mott avea strânse relaþii cu clanul Rockefeller. Datoritã acestei legãturi, Rockefeller a finanþat constituirea în 1946 în Elveþia a Institutului Ecumenic, una din principalele aripi ale Consiliului Mondial al Bisericilor.

Organizaþii ecumenice finanþeazã conflicte armate

Ca ºi masoneria, prezentatã pentru cei naivi ºi proºti drept o ,,organizaþie discretã implicatã în acþiuni de caritate", grupãrile ecumenice organizeazã strângeri de fonduri. Aceºti bani ajung însã de multe ori sã finanþeze acþiuni armate în þãri din lumea a treia.

În urma conferinþelor ecumenice care au avut loc la Geneva în 1966 ºi la Uppsala în 1968, Comitetul Executiv al Consiliului Mondial al Bisericilor a votat în unanimitate subvenþionarea a 19 miºcãri armate din Africa. În 1977, acelaºi Consiliu Mondial al Bisericilor a acordat un alt ajutor financiar consistent unor miºcãri de acelaºi gen din Africa Centralã. Aceºti bani au fost utilizaþi pentru cumpãrarea de arme ºi muniþii ºi au întreþinut conflictele sângeroase din aceste þãri africane.

Globalizarea ºi problemele economice, pe agenda ecumenismului

Organizaþia ,,Conferinþa Bisericilor Europene" înfiinþatã la Nyborn (Danemarca) în anul 1959 este una din principalele militante ale ecumenismului. Din obiectivele prezente în statul sãu lipsesc însã tocmai cele ce þin de spiritualitate. Organizaþia este mult mai preocupatã de ,,problemele pe care le pune azi fenomenul globalizãrii ºi al mondializãrii din punct de vedere economic ºi nevoia unei strategii de dreptate ºi asistenþã socialã." În 1972, în cadrul celei de-a 25-a sesiuni a Comitetului Central al Conferinþei Bisericilor Europene care a avut loc la Utrecht, teologul german Jurgen Moltmann a susþin teza masonicã a unui guvern mondial unic, prezentat drept soluþia indispensabilã pentru a putea face faþã actualelor nevoi ale societãþii. Tot el a accentuat necesitatea ca Biserica sã se degajeze de particularitãþile ei confesionale ºi structurale.

Aceste organizaþii ecumenice se comportã ca ºi cum scopul lor este sã vegheze la transformarea bisericilor în niºte instituþii de binefacere, de caritate, care sã militeze pentru toleranþã, combaterea sãrãciei ºi drepturile omului sau sã organizeze acþiuni ecologice. Nu este nimic rãu în a realiza astfel de acþiuni, însã existã o multitudine de organisme create special în aceste scopuri. Cât despre preocupãrile legate de globalizare, acestea sunt bãtãtoare la ochi în contextul religios.

Din nou, afirmaþiile din Protocoale se adeveresc!

Biserica are o cu totul altã funcþie, spiritualã, pe care, sub tutela noilor consilii ecumenice masonice, riscã sã nu ºi-o mai îndeplineascã. Iar oamenii ajung încetul cu încetul sã vadã în ea doar o instituþie a statului la care apeleazã atunci când se cãsãtoresc, când li se naºte un copil sau le moare cineva. Biserica devine tot mai strãinã de viaþa ºi nevoile spirituale ale oamenilor.

Se confirmã astfel ceea ce era prevãzut în al XIV-lea Protocol al maeºtrilor francmasoni: ,,Când va fi sosit domnia noastrã planetarã, nu vom recunoaºte nici o altã religie afarã de aceea a noastrã, care este unicã. Din acest motiv va trebui sã nimicim toate credinþele. Faptul cã prin aceastã nimicire a credinþei se sporeºte numãrul ateilor din zilele noastre, nu ne va stânjeni strãduinþele, ci din contrã va servi drept pildã generaþiilor care vor asculta predicile noastre asupra religiei, al cãrei sistem stoic conceput de noi va izbuti sã cucereascã toate popoarele."

[aswotim]

Deovcamdata doar cateva comentarii :
- a incepe cu concluziile poate fi o maniera incitanta, neconforma costructiei clasice oratorice.

Citez; "Unul din întemeietorii ecumenismului a fost mason ºi prieten cu Rockefeller" -  vine cu o suspiciune ridicata la rang de teza. Asta nu inseamna ca toti prietenii lui Rockefeller gandesc ca el. Altfel am fi avut un club de rockefelleri ca o dinastie sau asa ceva.

,,Iluminaþii" (francmasoni) au pus la cale (...) crearea unui stat unic ...dictaturã de tip fascist".- de unde pana unde aceste caracteristici? Statul "politienesc" al controlului cetatenilor este visul aproape tuturor politicienilor, nu numai fascisti, ci si capitalisti sau comunisti.
Citez;
"Prin ecumenism, maeºtrii francmasoni sperã sã obþinã ,,monopolul" asupra religiei, denaturând-o pentru a distruge spiritualitatea autenticã. "
Comentariu: fanatici, talibani, teologi de diferite confesiuni vor marsa la aceasta din doua motive principale; 1.nu vor sa-si vada eforturile dedicate cultului lor minimalizate in viitor, scazandu-le astfel prestigiul - din orgoliu, deci, si 2. nu vor sa-si piarda puterea, sursa de venit, controlul asupra sistemului care acum le serveste interesul sau unul general: 3. teama de viitor, de necunoscut.
Asa ca vor sa duca mai departe razboi unii impotriva altora, cum se intampla azi,  pentru impartirea sferei de influenta locala. De fapt religia si perceptele "sfinte" reprezinta doar un argument al politicienilor cu sau fara sutana de a-si promova interesele politice. De-a lungul istoriei asta au ajuns sa faca bisericile; sfintii au fost doar niste martiri care deseori au intrat in conflicte cu biserica oficiala...
 
Citez: "iar prin denaturarea acestora se va ajunge de fapt la un satanism deghizat." - afirmatie gratuita, ce intelege oare autoarea prin satanism? Nu stie chiar nimic despre cultul satanic, ca este un cult cu aspecte primitive, cu ritualuri proprii, etc. ??? 

Citez: "Ecumenismul urmãreºte unificarea aberantã a diferitelor religii într-un amestec eterogen... ,,Iluminaþii" vor submina astfel cãutãrile ºi reperele spirituale ale oamenilor de pe întreg pãmântul ºi vor substitui false valori, valorilor spirituale tradiþionale."
Hai sa facem putina filosofie. Ce urmaresc religiile in esenta? Din experienta noastra in istoria religiilor
am tras concluzia ca se urmareste dezvoltarea noastra spirituala, sufleteasca, a inimii, a gandirii, disciplinarea noastra astfel incat sa ajungem la un acord si o intelegere a noastra, ca individ, cu cosmosul, universul material sau energetic, trecut si viitor.
Atunci cand doi credinciosi care au aceasta cautare in suflet, de diferite religii, se intalnesc, ii veti vedea cum amandoi "stralucesc", se inteleg fara sa-si cunoasca limba, energiile lor se impletesc si ii fac sa se simta bine. Atunci cand doi politicieni se intalnesc, ei incearca sa se domine unul pe celalalt spre a-si impune interesul...
Care sunt deci argumentele :subtituirii cu false valori"? Afirmatii fara demonstratii, fara argumente, deci.
   

[b],,Dezbinã ºi stãpâneºte"[/b] - exact asta gandeste autorul acestui demers de mai sus - sa pastram dezbinata omenirea, cu toate razboaiele si zonele de conflicte actuale?

Citez: "Chiar ºi mai deranjant este reversul, adicã implicarea Bisericii în intrigi politice, în rãzboaie, în finanþe." - deci autorul recunoaste ca Bisericile actuale nu corespund stadiului spiritual de nazuinte ale omenirii, cu stadiul actual de dezvoltare a sa, fiind pricina de dezbinare, neintelegere si crime.

Citez: "Fanatismul religios ºi divergenþele teologice au fost mereu încurajate de francmasonerie." - in "introducere" parca se spunea altceva; ca francmasonii ar dori unificarea bisericilor, deci atingerea de catre Biserici unite a unui maxim de putere, la nivel mondial. Nu e o contradictie?!

Citam: "În numele unei aºa-zise toleranþe, hotãrãsc forma în care învãþãturile religioase sã fie comunicate ºi practicate, golindu-le de încãrcãtura lor spiritualã." Care, unde sunt argumentele? Din nou lipsa...

Se dau exemple de incercare de apropiere a bisericilor Catolicã ºi Ortodoxã din Marea Britanie, de a gãsi soluþii pentru anularea diferenþelor confesionale. Dar oare nu stim ca asta e o necesitate intr-o zona unde crimele, progromurile, persecutiile intre aceste doua biserici s-au propagat de cinci secole, decimandu-le populatiile fara nici o finalitate spirituala?!

Citez:"În anul urmãtor, 1938,... a fost aleasã ºi o conducere provizorie formatã din: Arhiepiscopul Temple din York ca preºedinte, Arhiepiscopul Germanos din Thyateria, Dr. John Mott ºi Dr. Marc Boegner ca vicepreºedinþi ºi dr. W.A. Viss't Hooft ca secretar general" .
Arhiepiscopul Fisher de Canterbury, Arhiepiscopul Germanos de Thyateria, Arhiepiscopul Eidem de Uppsala, Pastorul Marc Boegner ºi acelaºi Dr. John Mott.

Au fost toti acestia francmasoni? In mod clar, nu.


Citez:  "Chiar utilizarea cuvântului ,,fellowship", acelaºi cu care este desemnatã masoneria, este prima dovadã în acest sens. Nu e de mirare faptul cã principalul militant în implementarea ºi propagarea noului concept, John Mott, a fost mason."

Nu marsez pe aceasta "argumentatie", nu toti cei care rostesc cuvantul "national" sunt fascisti, si nu toti cei care vorbesc despre "protectie sociala" trebuie sa fie comunisti... Se stie ca masoneria isi atrage in ea persoane care prin activitatea lor dau dovada de altruism, interes superior, militanti spre intelegere si mediere. Este asta un defect?

Se zice ca Rockefeller ar fi finantat asta. E oare vorba de banii murdari ai mafiei sau a cartelurilor drogurilor?! Sau de un om de afaceri cunoscut?! Care e "soparla"?

Citez:
În urma conferinþelor ecumenice care au avut loc la Geneva în 1966 ºi la Uppsala în 1968, Comitetul Executiv al Consiliului Mondial al Bisericilor a votat în unanimitate subvenþionarea a 19 miºcãri armate din Africa. În 1977, acelaºi Consiliu Mondial al Bisericilor a acordat un alt ajutor financiar consistent unor miºcãri de acelaºi gen din Africa Centralã. Aceºti bani au fost utilizaþi pentru cumpãrarea de arme ºi muniþii ºi au întreþinut conflictele sângeroase din aceste þãri africane."

E oare adevarat? Cautati adevarul si il veti gasi: BRIA ION, profesor de teologie, specialist în studii ecumenice, a lucrat din 1973 pana in 1994 la Consiliul Ecumenic din Geneva si stie exact cum stau lucrurile... El nu a votat niciodata ca "unanimitatea" de care se vorbeste mai sus. Cititi-i lucrarile si veti vedea cu totul altceva.

Citez:
Aceste organizaþii ecumenice se comportã ca ºi cum scopul lor este sã vegheze la transformarea bisericilor în niºte instituþii de binefacere, de caritate, care sã militeze pentru toleranþã, combaterea sãrãciei ºi drepturile omului sau sã organizeze acþiuni ecologice. Nu este nimic rãu în a realiza astfel de acþiuni, însã existã o multitudine de organisme create special în aceste scopuri.

Doreste cumva autoarea sa se pastreze stindardele razboaielor sfinte, jihadului si a "infierarii" cultelor concurente?
Moralitatea si toleranta nu sunt si atribute sau consecinte ale unei spiritualitati avansate?

Citez:
Se confirmã astfel ceea ce era prevãzut în al XIV-lea Protocol al maeºtrilor francmasoni: ,,Când va fi sosit domnia noastrã planetarã, nu vom recunoaºte nici o altã religie afarã de aceea a noastrã, care este unicã." Dar acest discurs il au toti talibanii , fundamentalistii, francmasonii din zecile de loje existente, din zecile de culte de pe glob.

Nu sunt adept al niciunei loji, stiu ca exista mai multe francmasonerii, mai mult decat una - cum este prezentata de autoarea/autorul de mai sus, al nici unnei biserici intr-o disputa a globalizarii, dar realitatea e mult deasupra acestei "stiri de senzatie pentru tabloide" dupa cum este conceput textul de mai sus. Omenirea trebuie sa se dezvolte in toate aspectele sale si asta se intampla mereu, chiar daca unii "nu pot vedea copacii de padure".

Iata si argumente "scientologice" ca sa privim religiile actuale din prisma unei "deveniri" istorice, urmandu-si istoria lor pe axa timpului si civilizatiei (civilizatiilor) omenesti:
http://www.youtube.com/watch?v=NzLCAWN7Qhg&eurl=http://www.gaudisilviu.blogspot.com/

[antoniu]

si care este solutia finala ,de a impiedica,globalizarea, ecumenismul, capitalismul mondial integrat,democratia,liberalismul,subsidiaritatea ?

[nelu28]

- Doctor Rivera aº dori sã vã întreb dacã omul, care l-a împuºcat pe papã, era musulman?
- Desigur ! Iezuiþii au plãnuit aceasta foarte bine. Mulþi urmau sã fie câºtigaþi prin acest incident.
Observaþi cã aceasta a dat ceva în comun papei ºi preºedintelui Regan. Amândoi au fost împuºcaþi, dar, scãpând cu viaþã, au devenit apropiaþi.
Papa a captat atenþia lumii întregi ºi simpatia tuturor conducãtorilor lumii. Prin acest incident, islamul s-a propulsat mai aproape de Vatican. Musulmanii s-au simþit atât de umiliþi, pentru cã unul dintre ei a tras în reprezentantul profetului Isus pe pãmânt, încât Ayatollah-ul i-a trimis condoleanþe ºi scuze papei.
ªi, în cele din urmã, vina s-a putut arunca asupra K.G.B.-ului, fãcând astfel lumea sã creadã cã comuniºtii sunt duºmanii papei. Este un joc serios. Papa Ioan Paul al-II-lea a fost un comunist devotat pentru mulþi ani la rând.
Dacã aceasta sunã ciudat, aduceþi-vã aminte cã asasinul Mehmet Ali Agca este în topul oamenilor cu succes din Europa ºi cã este un expert al oamenilor de marcã. El ºi-a descãrcat arma de la o distanþã de numai 3 metri ºi jumãtate. Fiecare glonte l-a atins pe papã sub buric. Vedeþi cã el nu avea intenþia de a-l ucide pe papã. El doar urma instrucþiunile date de iezuiþi.
Rezultatul a fost obþinut când lumea l-a vãzut pe papã iertându-l pe Mehmet Ali Agca pentru cã l-a împuºcat: aproape un miliard de musulmani au fost plini de admiraþie pentru "sfinþia sa".
Aºa cum am spus deja, eu cred cã totul a fost bine plãnuit. ªi papa ºi lumea musulmanã i-au mulþumit fecioarei Maria  pentru cã papa nu a murit.
Te întrebi de ce n-am trimis noi - americanii - armata în Liban? Dupã ce preºedintele a devenit atât de apropiat cu papa, am sfârºit printr-un nunþiu papal, la Washington D.C., ºi astfel marina U.S.A. s-a deplasat la Liban pentru a apãra o naþiune romano-catolicã.
Curva din Apocalipsa 17 nu se va opri de la nimic, ca sã-ºi atingã þelurile; inclusiv împuºcarea unuia dintre papi! Astãzi, papa încã încearcã cu disperare sã câºtige controlul asupra Israelului. Þinta nu s-a schimbat. Ierusalimul va cãdea în mâna papei, iar popoarelor musulmane îl vor asista. Ultimul papã va fi Antihrist, care ºtie cã va trebui sã fugã la Ierusalim ca sã scape din Vatican, chiar înainte sã fie distrus - Apocalipsa 17:6: "ªi am vãzut pe femeia aceasta, îmbãtatã de sângele sfinþilor ºi de sângele mucenicilor lui Isus. Când am vãzut-o, m-am mirat minune mare."
Armatele musulmane ºi comuniste vor ataca, începând sã distrugã Israelul, dar ei înºiºi vor fi masacraþi în munþii ºi deºerturile Israelului - Ezechiel 38:1-3: "Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: "Fiul omului, întoarcete cu faþa spre Gog, din þara lui Magog, spre domnul Roºului, Meºecului ºi Tubalului, ºi proroceºte împotriva lui! ªi spune: "Aºa vorbeºte Domnul Dumnezeu: "Iatã, am necaz pe tine, Gog, domnul Roºului, Meºecului ºi Tubalului!";

[antoniu]

bine spus totul este planuit strategic, dar care este solutia de top din repertoriul de solutii pe care cred ca il ai stimabile?

[nelu28]

Aceeaºi Biblie este tãlmãcitã astãzi în sute de feluri diferite, dupã tradiþia pãrinþilor bisericii. În locul Cuvântului descoperit în mod divin, sunt puse mereu învãþãturi noi, omeneºti, interpretãri, doctrine ºi dogme care nu au nici o bazã biblicã. Nu-i aºa cã toþi ºi-au ridicat propria lor împãrãþie religioasã sub pretextul cã este Împãrãþia lui Dumnezeu? În ciuda tuturor lucrurilor, rãmâne adevãrat cã Isus Hristos îºi zideºte ºi îºi desãvârºeºte propria Lui Bisericã în mijlocul bisericilor acestei lumi. Dumnezeu are un plan cu omenirea pe care El îl îndeplineºte. Pentru a-L înþelege, trebuie sã ne eliberãm de pãrerile moºtenite ºi sã ne întoarcem la punctul de plecare, ºi anume la Cuvântul lui Dumnezeu. Dumnezeu nu cere de la nici un om o credinþã oarbã. Credinþa adevãratã are doi ochi spirituali sãnãtoºi ºi douã picioare spirituale stabile, sãnãtoase. Ea stã pe fundamentul neclintit al Vechiului ºi Noului Testament ºi vede în acestea planul lui Dumnezeu cu omenirea de la început pânã la sfârºit.

Apartenenþa la o religie nu are nimic de-a face cu salvarea sufletului, cu mântuirea, care vine numai de la Dumnezeu. Nu existã nici un sacrament dãtãtor de mântuire ºi nici o procedurã religioasã care ar putea sã mântuiascã. Numai în Rãscumpãrãtor gãsim rãscumpãrarea, numai în Salvator avem salvarea, cãci este scris: ,, Cine crede în Fiul, are viaþa veºnicã; dar cine nu crede în Fiul, nu va vedea viaþa, ci mânia lui Dumnezeu rãmâne peste el " (Ioan 3:36), Este necesarã credinþa sincerã a fiecãrui individ în singurul Dumnezeu adevãrat, care ni S-a descoperit în Isus Hristos (Ioan 17:3).

Chiar ºi cele mai bune hotãrâri pe care le concep mereu oamenii, conduc pe lângã Dumnezeu ºi sunt sortite eºecului. Omul este neprihãnit înaintea lui Dumnezeu prin credinþa în Isus Hristos. Este un dar gratuit al harului, care îi este oferit omenirii. Acum puteþi sã luaþi o decizie care va fi valabilã pentru veºnicie. Evanghelia despre Isus Hristos, Domnul ºi Rãscumpãrãtorul nostru, sã vã devinã dumneavoastrã personal un mesaj de bucurie ºi de eliberare, prin care sã trãiþi efectul ºi puterea lui Dumnezeu.