Calendarul fenomenelor astronomice

[adrianh]

Calendarul fenomenelor astronomice-decembrie 2007

Numele lunii vine de la cuvântul latin "decem", ce înseamnã zece. Decembrie era a zecea ºi ultima lunã din calendarul gregorian.

In tradiþia noastrã popularã, luna decembrie se numeºte Undrea.

Soarele

La începutul lunii rãsare la ora 7h 31m ºi apune la ora 16h 37m, iar la sfârºitul lunii rãsare la ora 7h 51m ºi apune la ora 16h 45m. Momentele de rãsãrit ale Soarelui se pot calcula aici.

Durata crepusculului civil este 34 de minute.

La începutul lunii Soarele se aflã în constelaþia Ophiucus (Ofiuc), iar la sfârºitul luni în Sagittaris (Sãgetãtorul).

Data Durata zilei 
1 decembrie  09h08m
15 decembrie  08h52m
31 decembrie  08h53m

Cea mai scurtã zi ce va produce 22 decembrie. Atunci Soarele va sta pe cer numai 8 ore 50 minute ºi 22 secunde.

Solstiþiul de iarnã va avea loc pe 22 decembrie, ora 08:08, ora României. Acest moment simbolizeazã începerea iernii astronomice în emisfera nordicã ºi a verii astronomice în emisfera sudicã.

Luna

Fazele Lunii în decembrie 2007 De la începutul lui decembrie pânã pe 8, Luna se va vedea în a doua jumãtate a nopþii, rãsãrind dupã miezul nopþii.

Luna nouã va veni pe 9 decembrie. Nu se va produce nici o eclipsã de Soare la aceastã lunaþie.

Începând cu 10 noiembrie Luna va apãrea pe cerul de searã. Faza de Lunã Plinã, când Luna rãsare în acelaºi moment în care apune Soarele se va produce pe 24 decembrie.

Se aflã sub Saturn pe 2 ºi 29 decembrie, sub steaua Spica din Virgo pe 5 decembrie, dimineaþa. Pe 21 decembrie se va situa lângã aglomerarea de stele Pleiade (Cloºca cu Pui). În dimineaþa de 24 decembrie Luna va trece peste planeta Marte. Pe 27 decembrie în stânga Lunii se va afla steaua Regulus din constelaþia Leo.

Mai multe despre fazele Lunii aici.

Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber

Luna decembrie aparþine lui Marte. În aceastã lunã planeta se va vedea cel mai bine din urmatorii 8 ani. Dupã miezul nopþii rãsare Saturn, iar dimineaþa se vede Venus.

Seara

Dupã apusul Soarelui nici o planetã strãlucitoare nu se poate vedea. Pierdute printre stelele din Capricornus ºi Aquarius se aflã îndepãrtatele planete Uranus ºi Neptun. Acestea pot fi vãzute numai prin instrumentele astronomice ºi chiar prin binocluri.  Planeta Jupiter va fi în conjuncþie cu Soarele, la fel ºi planeta piticã Pluto.

Toatã noaptea

Poziþia Lunii în serile de 22-25 decembrie, ora 20. Planeta Marte poate fi consideratã steaua lunii decembrie. Rãsare în direcþia est, imediat cum se întunecp ºi rãmâne vizibilã toatã noaptea. Cãutaþi un astru strãlucitor, cel mai strãlucitor, de culoare roºiaticã, înspre est. Marte va fi mai strãlucitoare decât Sirius, cea mai strãlucitoare stea, vizibilã dupã miezul nopþii înspre sud.

Pe 2 ºi 3 decembrie Marte trece foarte aproape de steaua epsilon din constelaþia Gemenii.

Pe 24 decembrie Marte va fi la opoziþie, adicã în partea opusã Soarelui, vãzutã de pe Terra. Tot în aceastã perioadã se va situa cel mai aproape de Pãmânt din ultimii doi ani. Cea mai micã departare dintre Marte ºi Terra va avea loc pe 18 decembrie ºi va fi de  89 milioane km.

Prin telescoape se poate vedea discul planetei pe care se disting diverse formaþiuni de pe suprafaþã. Calota polarã sudica se va vedea în aceastã lunã, precum ºi un nor gigant aflat la polul nord.

În dimineata de  24 decembrie un fenomen spectaculos se va produce: Luna plinã va trece peste planeta Marte. Fenomenul, numit ocultaþie, se va putea vedea cu ochiul liber. Gãsiþi Luna pe cer, în jurul orei 5:30, ºi veþi vedea cã în stânga ei, foarte aproape,  se vede planeta Marte. Urmãriþi cum încet încet discul lunar va acoperi planeta. Dispariþia se va produce la ora 5:56 pentru Bucureºti. Dupa numai 26 de minute Marte va apãrea pe partea cealaltã a Lunii. Urmãtoarea ocultaþie Lunã-Marte se va produce în luna mai 2008.

Luna trece pe lângã steaua Spica ºi planeta Venus în dimineþile de 5 ºi 6 decembrie, ora 6 Planeta cu inele, Saturn, rãsare dupã ora 00 la începutul lunii ºi dupã ora 23 la sfârºitul ei. Se aflã în constelaþia Leo. Inelele planetei sunt foarte puþin înclinate spre Pãmânt. Luna se va afla chiar sub planetã în noaptea de 28-29 decembrie.

Dimineaþa

Rãsãrind cu trei ore înaintea Soarelui, planeta Venus este Luceafãr de dimineaþã. Poate fi observat, ca cel mai strãlucitor astru, în direcþia est, dupã ora 4:30. O secerã foarte subþire a Lunii se va afla în aceeaºi zonã cu Venus, în dimineþile de 5 ºi 6 decembrie.  Prin instrumentele astronomice se poate vedea faza planetei, fiind vizibilã 70% din partea iluminatã de Soare. 

ConstelaÞii vizibile pe cerul de searÃ

Cerul lunii decembrie Dintre constelatiile vizibile pe cerul de searã: Ursa Mare (Carul Mare) se afla in direcþia nord, la cea mai micã înãlþime deasupra orizontului, iar deasupra sa, tot spre nord, se aflã Ursa micã (Carul Mic), cu steaua Polarã, ºi Dragonul (Balaurul).

Spre zenit, deasupra Polarei, se vad constelatiile Cefeu (Coasa) si Cassiopeia (Tronul, Scaunul lui Dumnezeu), aceasta din urma usor de recunoscut, datorita formei sale in W.

În partea esticã sunt vizibile constelaþiile Vizitiul (Trãsura), Peºtii ºi Taurul (Gonitorul), în regiunea respectivã aflându-se ºi celebrele Pleiade (Cloºca cu pui).

La meridian se observã marele patrulater al lui Pegas (Puþul, Toaca), iar în continuare, constelaþia Andromeda (Jgheabul), în care se distinge, dacã cerul este foarte curat, o micã pata ceþoasã: Nebuloasa din Andromeda. Aceasta nu este alta, decât galaxia cu acelasi nume, vecina galaxiei noastre.

La vest, deºi încã bine vizibile, dar apunând repede, se aflã constelaþiile Hercule (Omul), Lira (Ciobanul cu oile), Lebãda (Crucea Mare, Fata cu cobiliþa) ºi Vulturul.

Constelaþiile pot fi învãþate folosind harta cerului pentru luna decembrie. Indicaþii pentru a identifica constelaþiile gãsiþi la "Invãþaþi constelaþiile".

Fenomenele lunii decembrie
Zi  Fenomen
1  În aceastã noapte Luna se va afla în dreapta planetei Saturn. Sunt vizibile dupã ora 0 în direcþia est
1  Ultimul Pãrar la ora 14:44. Luna se vede în a doua jumãtate a nopþii în constelaþia Leo
5  În aceastã dimineaþã steaua Spica se va afla deasupra Lunii 
6  Luna la cea mai mare depãrtare de Terra. La 406.232 km depãrtare
9  Lunã Nouã la ora 19:40. Luna nu se poate observa fiind în aceeaºi regiune cu Soarele
14  Prin binocluri, la numai 2 grade nord-est de Lunã se vede planeta Neptun. Se pot observa seara, pânã în ora 22
16  La numai 2 grade sud-est de Luna se poate vedea prin binocluri planeta Uranus. Apun la ora 23
17  Primul Pãtrar la ora 12:17. Luna se vede seara pe cer în constelaþia Pisces
17  Mercur în conjuncþie superioarã cu Soarele
19  Marte la cea mai micã distanþã de Terra. La "numai 89 milioane km depãrtare
21  Pluto în conjuncþie cu Soarele. Nu se poate observa
22  Solstiþiul de iarnã la ora 8:08. Cea mai lungã noapte din an
22  Luna la cea mai micã departare de Terra. La "numai 360.819 km
23  Jupiter în conjuncþie cu Soarele. Nu se poate observa
24  Lunã Plinã la ora 3:15. Luna este vizibilã toatã noaptea, în constelaþia Gemini.
24  În aceastã dimineaþã în jurul orei 5:56, Luna va trece peste planeta Marte
24  Marte la opoziþie. Este perioada în care se vede cel mai bine prin telescoape. Marte se observã toatã noaptea în constelaþia Gemini
25  Deasupra Lunii se aflã steaua Pollux din constelaþia Gemini
28  Dupã ora 1 se poate vedea cum lângã Lunã se aflã o stea. Este Regulus din constelaþia Leo
29  Saturn se aflã lângã Lunã. Rãsar dupã ora 1.
31  Ultimul Pãtrar la ora 09:51. Luna se vede ce cerul de dimineaþã în constelaþia Virgo

[adrianh]

Calendarul Fenomenelor astronomice-decembrie 2007

Vizibilitatea Lunii 

Luna in descrestere rasare la inceputul lunii catre miezul noptii. La 3° deasupra Lunii vom gasi steaua Regulus din constelatia Leu, iar la 6° sub Luna gasim planeta Saturn.
Dupa faza de Luna noua, vor trece circa 5 zile pana vom vedea iar Luna in crestere, care va fi vizibila la crepusculul de seara. Pe 14 decembrie vom vedea Luna in vecinatatea lui Neptun, iar pe 16 decembrie va trece aparent pe langa Uranus.

Pe 25 decembrie Luna in descrestere va putea fi observata in vecinatatea stelei Pollux din Gemeni, iar pe 27 langa Regulus in Leu.

Cele 4 faze ale Lunii vor avea loc dupa cum urmeaza: ultimul patrar - 1 decembrie, Luna noua - 9 decembrie, primul patrar - 17 decembrie, Luna plina - 24 decembrie.

Vizibilitatea planetelor 

Mercur, dupa perioada de vizibiliate buna oferita luna trecuta, se va apropia de Soare, nefiind astfel observabil in luna decembrie.
Venus este in continuare observabil ca si luceafar de dimineata. Departandu-se de Soare, diamentrul aparent si stralucirea acestuia vor continua sa scada.

Marte se va afla pe 24 decembrie in opozitie cu Soarele, putand fi astfel observat in conditii optime de-a lungul intregii nopti. Diametru aparent al acestuia va ajunge la 15", iar magnitudinea va atinge -1.6 unitati, fiind astfel mai stralucitor chiar si decat Sirius.

Jupiter se va afla pe 23 decembrie in conjunctie cu Soarele, nefiind astfel observabil in aceasta perioada a anului. Catre sfarsitul lui ianuarie Jupiter va putea fi iar observat pe cerul diminetii.

Saturn va rasari catre orele 22 si va avea o maginitudine de 0.6 unitati, fiind astfel mai stralucitor decat Castor si Pollux din Gemeni. Diametrul aparent al planetei va fi de 20". Pe 20 decembrie Saturn isi va incepe perioada de opozitie.

Uranus poate fi observat pana catre orele 22, iar Neptun pana catre orele 20.

Vizibilitatea constelatiilor 

Dupa sfarsitul crepusculului de seara, orizontul sudic va fi dominat de constelatia Pegasus si galaxia Andromeda. Deasupra acestora gasim constelatia Cassiopeia si partea sudica a lui Cepheu. Tot in sud, insa mai aproape de orizont vom gasi Varsatorul, Pestii si Balena.
In vest putem observa Vulturul, Lebada si Lira, iar la orizontul estic putem vedea rasaritul lui Orion, care va fi vizibil in intregime in jurul orelor 20.

Catre miezul noptii putem observa si alte constelatii de iarna, precum Cainele Mare si Cainele Mic.

Pana catre inceputul crepusculului de dimineata, constelatiile de iarna vor fi deja apuse, exceptie facand Auriga, Gemenii si Cainele Mic. In schimb, la orizontul sudic si sud-vestic isi fac aparitia mai multe constelatii de primavara.


Evenimentele astronomice ale lunii 

Zi   Ora     Eveniment

02  01:30  Luna la 7°.6 de planeta Saturn.
05  04:40  Luna la circa 2°.5 de steaua Spica, din constelatia Fecioara.
06  19:00  Luna in apogeu, la o distanta de 406 235 km de Pamant.
07  07:00  Ultima vizibilitate a Lunii in scadere.
09  19:41  Luna noua.
12  17:00  Prima vizibilitate a Lunii in crestere.
14  22:00  Maximul de activitate al curentului meteoric al Geminidelor.
17  12:18  Luna in primul patrar.
21  02:00  Pluto in conjunctie cu Soarele. Longitudinea cereasca a lui Pluto va fi la momentul conjunctiei egala cu cea a Soarelui.
22  08:08  Solstitiul de iarna - inceputul iernii in emisfera nordica si al verii in emisfera sudica. Ca urmare vom avea ziua cea mai scurta si noaptea cea mai lunga a anului.
     12:00  Luna in perigeu, la o distanta de 360 815 km de Pamant.
23  08:00  Jupiter in conjunctie cu Soarele. Longitudinea cereasca a lui Jupiter va fi la momentul conjunctiei egala cu cea a Soarelui.
     18:30  Luna la 6° de planeta Marte.
24  03:16  Luna plina.
     05:42  Luna eclipseaza planeta Marte.
     22:00  Marte in opozitie - acesta parcurge astfel aparent prin constelatiile diametral opuse cu cele in care se afla Soarele.
25  20:00  Luna la 6°.3 de steaua Pollux, din constelatia Gemeni.
27  22:00  Luna la 3°.7 de steaua Regulus, din constelatia Leu.
28  23:30  Luna la 3°.1 de planeta Saturn.
31  09:51  Luna in ultimul patrar.


sursa:www.astronomy.ro

[adrianh]

Geminide decembrie 2007

Dacă credeaţi că stelele căzătoare vă vor lăsa în pace în această iarna, v-aţi înşelat.

În noaptea de 13-14 decembrie 2007, Pământul va trece printr-o zonă în care se află praf de la asteroidul-cometă 3200 Phaeton. La contactul cu atmosfera particulele de praf se vor aprinde, lăsând o dâră luminoasă pe cer: steaua căzătoare. Majoritatea stelele cazătoare din perioada 7-17 decembrie par că vin din constelaţia Gemini (Gemenii). Din acest motiv aceşti meteori se numesc Geminide.

Stelele căzătoare se observă fără instrument astronomic. Trebuie doar să priviţi sus pe cer.

Cand sa ma uit?
Geminidele se pot vedea oricând între 7-17 decembrie, dar cei mai mulţi meteori se vor vedea în noaptea de maxim. În acest an maximul va veni pe 14 decembrie, ora 18:45 TLR, când la noi este noapte. În timpul maximului se pot vedea maxim 120 de stele căzătoare pe oră, dacă observaţi din afara oraşelor mari.

Pentru că la ora aceea radiantul nu a răsărit nu se vor vedea multe geminide. Dar, după ora 0, ne aşteptăm la o intensificare a meteorilor. Din locurile fără lumini vom putea vedea peste 50 de stele căzătoare pe oră.

Meteorii se pot observa pe toată perioada nopţii, dar este mai bine să vă uitaţi după ora 12 noaptea.

Unde sa ma uit?
Locul de unde vin Geminidele Pentru a vedea stele căzătoare nu exista o direcţie anume în care să priviţi. Secretul este următorul: cu cât vă uitaţi mai mult cu atât veţi vedea mai multe.

Având în vedere că este iarnă, trebuie să vă îmbrăcaţi gros, mai ales pentru că trebuie să staţi întinşi pe un şezlong sau izopren, de preferabil într-un sac de dormit.

După ce vă aşezaţi comod, priviţi la 45 de grade deasupra orizontului, timp de minim o oră. Puteţi privi înspre est, sud, vest sau nord.

Geminidele sunt foarte lente aşa că puteţi admira dârele luminoase timp de o secundă sau mai mult. O particulă de praf din acest curent întră în atmosferă cu o viteză de 35 km/s. Leonidele (vizibile în noiembrie) au o viteză de 71 km/s iar Perseidele (vizibile în august) 59 km/s.

Nu contează dacă vedeţi 5, 10 sau 50 de stele căzătoare în acele nopţi. Ceea ce contează este că v-aţi aflat la momentul şi locul potrivit pentru a observa un fenomen cosmic deosebit.

sursa:www.astro-urseanu.ro

[adrianh]

Cometa vizibila cu ochiul liber

În urmãtoarele nopþi pe cer se va vedea cu ochiul liber o cometã strãlucitoare.

Este vorba despre cometa 17P/Holmes ce a suferit o erupþie pe 24 octombrie a.c. Vãzutã cu ochiul liber, cometa pare o stea. Dar dacã folosiþi un instrument astronomic sau binoclu, veþi vedea cã este difuzã.

Cometa se va gãsi în constelaþia Perseu în apropierea stelei Mirfak, cea mai strãlucitoare stea din Perseus.

Costelaþia Perseu se vede toatã noaptea pe cer, în aceastã perioadã, aflându-se înspre nord-est la începtul nopþii, zenit (deasupra capului) la mijlocul nopþii ºi nord-vest dimineaþa.

Pentru a identifica constelaþia folosiþi harta cerului pe luna noiembrie sau hãrþile din acestã paginã.

Poziþia cometei în urmãtoarele seri. Poziþiile cometei sunt trecute cu portocaliu. Lângã ele scrie pentru ce datã sunt trecute.

Cum sà gÃsesc cometa?

Pasul 1

Ppriviþi înspre orizontul nord-estic. Acolo se aflã o stea strãlucitoare. Este Capella, una din cele mai strãlucitoare stele de pe cer.

Pasul 2

Deasupra ºi în dreapta stelei Capella se gãseºte steaua Mirfak din Perseu. Sub Mirfak se aflã o stea mai luminoasã, iar în stânga acesteia o alta. Aceasta este cometa. Priviþi ºi în urmãtoarele seri ºi veþi vedea cum cometa se îndepãrteazã de Mirfak.

Modul de identificare a cometei

Imagini ale cometei

Mai jos gãsiþi imagini ale cometei luate de la Observator.

 

[adrianh]

si alte poze ale cometei

[adrianh]

Calendarul fenomenelor astronomice-Ianuarie 2008


Numele lunii ianuarie vine de la zeul roman Janus, zeul uºilor ºi al porþilor. Acesta avea douã feþe, ce priveau în direcþii opuse. Aceastã lunã nu a existat întodeauna în calendar, fiind introdusã în anul 700 î.Hr de cãtre Numa Pompilius. Înainte de acesta anul începea în luna martie ºi avea numai 10 luni (nu existau ianuarie ºi februarie). Ianuarie are 31 de zile.

In traditia noastra populara, luna ianuarie se numeste Gerar.


Soarele

La inceputul lunii rasare la ora 7h 52m si apune la ora 16h 46m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 7h 35m si apune la ora 17h 22m. Momentele de rãsãrit ale Soarelui se pot calcula aici.

Pãmântul se aflã la cea mai micã distanþã de Soare, la periheliu, pe 3 ianuarie, la 01h51m. Se aflã la "numai" 147.096.593 km de Soare.

Durata crepusculului civil este 34 de minute.

La începutul lunii Soarele se aflã în constelaþia Sagittarius(Sãgetãtorul), iar la sfârºitul luni în Capricornus (Capricornul).


Data          Durata zilei 

1 ianuarie    8 ore 58 minute 
15 ianuarie  9 ore 12 minute
31 ianuarie  9 ore 46 minute


Luna


Fazele Lunii în ianuarie 2008 Între 1 ºi 8 ianuarie Luna se vedea în a doua jumãtate a nopþii. Luna Nouã se va produce pe 8 ianuarie când va fi pozitionaþã între Terra ºi Soare. Nu se va produce nici o eclipsã de Soare la aceastã lunaþie.

Începând cu 9 decembrie Luna va apãrea pe cerul de searã. Primul Pãtrar va fi pe 15 ianuarie. Va fi vizibilã seara pânã la Lunã Plinã (22 ianuarie).

Dupã Lunã Plinã, va rãsãri din ce în ce mai târziu fiind vizibilã în a doua jumãtate a nopþii. Ultimul Pãtrar se va produce pe 30 ianuarie.

Pe 1 ianuarie se aflã sub steaua Spica, pe 5 ianuarie lângã Venus ºi steaua Antares. În seara de 9 ianuarie se va situa sub planeta Mercur iar pe 21 ianuarie lângã stelele Castor ºi Pollux. Pe 24 ianuarie Luna va fi poziþionatã între Saturn ºi Regulus.


Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber


Planetele Mercur ºi Saturn apar pe cerul de searã. Marte poate fi observat toatã noaptea în condiþii foarte bune, iar Jupiter ºi Venus se întâlnesc pe cerul de dimineaþã. O cometã devine vizibilã prin binocluri, iar amatorii de stele cãzãtoare vor putea vedea maximul curentului Quadrantide.


Poziþia planetei Mercur din cinci în cinci zile, la ora 17:20, faþã de orizontul sud vestic. Planeta Mercur îºi va face apariþia pe cerul de searã începând cu a doua sãptãmânã a lui ianuarie. Va pztea fi observatã ca o stea strãlucitoare, înspre orizontul sud-vestic, începând cu 13-14 ianuarie, la 30 de minute dupã ce apune Soarele. Pe 21 ianuarie planeta se va afla la elongaþie maximã de Soare ºi va apune la 90 de minute dupã acesta. În aceeaºi regiune se aflã ºi planeta Neptun.

Dupã opoziþia din decembrie, Marte rãmâne bine plasat pentru observaþii, ca poziþie pe cer ºi ca depãrtare de Terra. Se aflã în constelaþia Taurus unde va rãmâne toatã luna. Este uºor de identificat pentru cã este cel mai strãlucitor astru de pe cer, de culoare roºiaticã. Dupã ce apune Soarele, planeta se aflã deja sus pe cer la 30° altitudine. La miezul nopþii se va afla aproape deasupra capului. Cei ce vor privi planeta prin telescopele astronomice, vor putea vedea discul sãu ºi detalii pe surpafaþã. Mai multe despre Marte aici.

În seara de 19 ianuarie Luna va fi situatã deasupra planetei, destul de aproape de aceasta.


Luna trece pe lângã Saturn ºi Regulus. 23-25 ianuarie Saturn apare pe cerul de searã în luna ianuarie, rãsãrind înainte de ora 22. Planeta cu inele se aflã în constelaþia Leo, relativ aproape de steaua Regulus. În seara de 24 ianuarie Luna se va afla chiar între aceºti doi aºtri. Lunile de iarnã ºi primãvarã vor fi cele mai bune pentru observarea planetei.

Prin instrumentele astronomice se pot vedea inelele planetei ºi câþiva sateliþi. În acest an inelele vor fi vãzute aproape de pe muchie creând un aspect tridimensional al planetei. Vã aºteptãm sã observaþi planeta în serile senine.

Planeta Uranus se poate fi vãzutã numai prin instrumentele astronomice, seara, pânã în ora 22 când apune.

Seara, tot prin instrumentele astronomice poate fi observatã planeta piticã Ceres, în constelaþia Cetus. În aceeaºi constelaþie se aflã ºi planeta piticã Eris, observabilã numai prin instrumentele foarte mari.

Dimineaþa se poate observa planeta Venus, cunoscutã ºi sub numele de Luceafãrul. Este cel mai strãlucitor obiect de pe cer. Rãsare cu o orã inainte de rãsãritul Soarelui, în jurul orei 5. Venus ºi Terra se îndepãrteazã una de alta dar Venus rãmâne la fel de strãlucitor.

Luna va trece pe sub Venus în dimineþile de 4 ºi 5 ianuarie. Venus se aflã în constelaþia Scorpius la începutul lunii ºi va trece prin Ophiucus ºi Sagittarius.

La sfârºitul lunii Venus se va întâlni cu planeta Jupiter. Între 30 ianuarie ºi 3 februarie aceste douã planete vor fi situate foarte aproape una de alta. Vor putea fi vãzute în acelaºi câmp al unui binoclu.

Planeta piticã Pluto nu se poate vedea fiind aproape de Soare.

În dimineaþa de 4 ianuarie se va înregistra o activitate mai mare de stele cãzãtoare. Se va produce maximul curentului de meteori Quadrantide. Din locurile cu cer curat, fãrã lumini artificiale se vor putea vedea, cu ochiul liber, aproximativ 100 de stele cãzãtoare pe orã. Locul de unde vin meteorii se aflã între constelaþiile Bootes ºi Draco.
Pentru a vedea stele cãzãtoare nu exista o direcþie anume în care sã priviþi. Secretul este urmãtorul: cu cât vã uitaþi mai mult cu atât veþi vedea mai multe.

Având în vedere cã este iarnã, trebuie sã vã îmbrãcaþi gros, mai ales pentru cã trebuie sã staþi întinºi pe un ºezlong sau izopren, de preferabil într-un sac de dormit.


Constelatii vizibile pe cerul de seara


Cerul lunii ianuarie Dintre constelatiile vizibile pe cerul de seara, in directia nord se remarca Ursa Mica (Carul Mic), avind oistea indreptata in sus.

Mergând in lungul meridianului, spre zenit pot fi urmarite constelatiile Cassiopeia (Tronul sau Scaunul), Perseu (Barda sau Cãpãþâna), Vizitiul (Trasura) si Taurul (Gonitorul), in aceasta din urma aflindu-se si roiul deschis al Pleiadelor, cunoscut in popor sub denumirea de Closca cu Pui.

Spre sud cerul este dominat de constelatia Orion (Raritele), una dintre cele mai intinse si frumoase constelatii, insotita de cei doi câîni ai vânatorului legendar, Câinele Mare (Dulaul) si Câinele Mic Catelul). In Câinele Mare se afla cea mai stralucitoare stea de pe cer - Sirius.

Analog binecunoscutei formatiuni stelare, numite "triunghiul de vara" (sau "triunghiul marinarilor"), alcatuite din stelele Vega, Deneb si Altair, exista si replica acestui anotimp, numita "triunghiul de iarna", alcatuit din stelele Sirius (steaua alfa din Câinele Mare), Procyon (steaua alfa din Câinele Mic) si Betelgeuse (steaua alfa din Orion). Spre deosebire de replica estivala, "triunghiul de iarna" este aproape perfect echilateral, fiind alcatuit din stele mai strãlucitoare si mai divers colorate.

Catre apus sunt vizibile constelatiile Andromeda (Jgheabul) si Pegas (Putul sau Toaca), iar spre rasarit, Ursa Mare (Carul Mare) si Gemenii (Fratii).

ZI  FENOMEN
1   În aceasta dimineata, Luna se afla deasupra stelei Spica din Virgo
3   Pamântul la cea mai mica distanta de Soare (la periheliu). La numai 147.096.593 km departare de Soare
3   Luna la cea mai mare distanta de Terra. La 405.327 km
5   În aceasta dimineata, înainte de rasaritul Soarelui, o frumoasa conjunctie se va vedea. Luna se va situa deasupra stelei Antares din constelatia Scorpius. În aceeasi regiune, mai sus, se afla planeta Venus. De observat începând cu ora 6:40
8   Luna Noua la ora 13:37. Se afla în constelatia Sagittarius si nu se poate vedea
9   Imediat dupa ce apune Soarele, la orizontul sud-vestic se va vedea secera subtire a Lunii iar deasupra ei planeta Mercur. Cei doi astrii vor apune la ora 17:25
12  Uranus se va afla la 4 grade est de Luna 
15  Primul Patrar la ora 21:45. Luna se afla în Pisces si se poate observa pe cerul de seara
19  Luna la cea mai mica departare de Terra. La "numai 366.432 km
19  În aceasta seara planeta Marte se va afla foarte aproape de Luna
21  Mercur se afla la elongatie maxima de Soare. Poate fi vazut înspre orizontul sud-vestic pâna în ora 18:30.   
21 Luna se afla lânga stelele Castor si Pollux din Gemini
22 Luna Plina la ora 15:35. Luna se vede toata noaptea în constelatia Cancer
23 Mercur se afla la numai 0,5 grade de planeta Neptun. Se pot vedea seara pâna în ora 18:30
24 În aceasta seara Luna se va situa între steaua Regulus din Leo si Saturn. Se pot vedea  incepând cu ora 20. 
28 Deasupra Lunii se afla steaua Spica din Virgo. Vizibile dupa miezul noptii
30 Ultimul Patrar la ora 7:03. Luna se afla în constelatia Virgo si este vizibila în a doua jumatate a noptii
31 Luna la cea mai mare departare de Terra. La 404.529 km

[adrianh]

Calendar astronomic - februarie 2008

Este cea mai scurtã lunã, ce are 28 de zile. Odatã la 4 ani se adaugã o zi lunii februarie, aceºti ani numindu-se "ani bisecþi". Februarie este ultima lunã adãugatã calendarului gregorian, în anul 450 î.Hr. de cãtre Numa Pompilius. Înainte de acest an, romanii considerau iarna un anotimp fãrã luni.

Numele lunii vine de la ritualul roman de purificare ce se numea "Februa".

In traditia noastra populara, luna februarie se numeste Fãurar.


Soarele

La inceputul lunii rasare la ora 7h 34m si apune la ora 17h 24m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 6h 54m si apune la ora 18h 02m. Momentele de rãsãrit ale Soarelui se pot calcula aici.

Se aflã în constelaþia Capricornus (Capricornul) la începtutul lunii ºi în Aquarius (Vãrsãtorul) la sfãrºitul ei.



Data Durata zilei 
1 februarie  9h49m
15 februarie  10h27m
29 februarie  11h08m



Luna


Fazele Lunii în februarie 2008 Între 1 ºi 7 februarie Luna se vedea în a doua jumãtate a nopþii. Luna Nouã se va produce pe 7 februarie (ora 5:44 ora României) când va fi poziþionaã între Terra ºi Soare.

O eclipsã inelarã de Soare se va produce pe 7 februarie. Eclipsa va fi vizibilã din Antarctica, iar fazele de parþialitate pot fi vãzute din sud-vestul Australiei ºi Noua Zeelandã.

Începând cu 8 februarie Luna va apãrea pe cerul de searã. Primul Pãtrar va fi pe 14 februarie (ora 5:33). Va fi vizibilã seara pânã la Lunã Plinã (21 februarie, ora 5:30).

În noaptea de 21 spre 22 februarie se va produce o eclipsã totalã de Lunã, vizibilã din România.

Dupã Lunã Plinã, va rãsãri din ce în ce mai târziu fiind vizibilã în a doua jumãtate a nopþii. Ultimul Pãtrar se va produce pe 29 februarie (ora 4:18).

Pe 2 februarie se aflã lângã steaua Antares, pe 14 februaire se va afla lângã gruparea de stele Pleiadele (Cloºca cu Pui). Pe 20 februarie se va situa lângã steaua Regulus iar pe 25 lângã steaua Spica. Pe 29 februarie Luna se va afla foarte aproape de steaua Antares.

Mai multe despre fazele Lunii aici.


Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber

Februarie este luna eclipselor dar ºi a planetei Saturn. Marte se vede seara, iar dimineaþa avem pe Venus ºi Jupiter. Eclipsa totalã de Lunã din 21 februarie va putea fi vãzutã din toatã þara.

Seara, sus pe cer, se poate vedea planeta Marte. Priviþi aproape de punctul de deasupra capului, dupã ce se întunecã, înspre sud. Veþi vedea un astru roºu-portocaliu. Este planeta Marte. Se aflã în constelaþia Taurus, dar va începe sã se miºte repede printre stele, astfel cã la sfârºitul lunii se va afla în Gemini. În serile de 15 ºi 16 februarie, Luna se va afla în aceeaºi regiune cu Marte.


Luna trece pe lângã Saturn între 19 ºi 22 februariePlaneta Saturn se aflã la opoziþie în noaptea de 23-24 februarie. Este momentul în care planeta se aflã în partea opusã Soarelui ºi poate fi vãzutã toatã noaptea, rãsãrind la apusul Soarelui. Se aflã constelaþia Leo, nu departe de steaua Reglus. Saturn se va apropia de Regulus, la începutul lunii fiind 7 grade între cei doi aºtri iar la sfârsitul lunii doar 5 grade.

Chiar dacã strãlucirea planetei nu se modificã mult, la opoziþie este cea mai strãlucitoare din tot anul. Prin telescoapele mici se pot vedea inelele planetei ºi câþiva sateliþi.

În noaptea de 20-21 februarie, în timpul eclipsei de Lunã, Saturn se va afla lângã aceasta.

Dimineaþa se po vedea douã planete, cele mai strãlucitoare: Venus ºi Jupiter. La începtul lunii, în primele 3 zile, în jurul orei 6:50, Venus ºi Jupiter se aflã foarte aproape una de alta. Se vor îndepãrta pe mãsurã ce tre zilele, Venus apropiindu-se de Soare. Aceastã apropiere este cea mai micã în intervalul 2004-2014.

La sfârºitul luni, Jupiter va rãsãri cu trei ore înaintea Soarelui, iar Venus cu o orã înaintea acestuia.


Mercur, Venus ºi Jupiter în dimineaþa de 27 februarie În dimineaþa de 4 februarie, ora 7, se va putea vedea secera subþire a Lunii sub cele douã planete.

Planeta Mercur va apãrea pe cerul de dimineaþã la mijlocul lui februarie. Cea mai bunã perioadã de observare va fi între 16 ºi 29 februarie când Mercur va rãsãri cu o orã înaintea Soarelui. În dimineþile de 26,27 ºi 28 februarie, lângã Mercur se va vedea ºi planeta Venus.

Cea mai strãlucitoare planetã piticã, Ceres, se poate vedea seara, în constelaþia Aries (Berbecul), numai prin instrumentele astronomice. Luna se va afla în aceeaºi regiune în seara de 13 februarie.

Eris ºi Pluto nu pot fi vãzute decât prin instrumentele foarte mari. Se aflã în constelaþia Cetus ºi Sagittarius.



Constelatii vizibile pe cerul de seara


Cerul lunii februarie În direcþia nord, deasupra orizontului, se aflã constelaþia Ursa Micã (Carul Mic).

Spre est faþã de aceasta se regãseºte constelaþia Ursa Mare (Carul Mare), cu oiºtea îndreptatã în jos, iar spre vest se aflã constelaþiile Cefeu (Coasa) ºi Cassiopeia (Tronul, Scaunul lui Dumnezeu). Tot în direcþia vest, la micã înãlþime deasupra orizontului, sunt vizibile constelaþiile Pegas (Puþul, Toaca) ºi Andromeda (Jgheabul).

Spre zenit putem admira frumoasele constelaþii Vizitiul Trãsura), Perseu (Barda, Cãpãþâna), Gemenii (Fraþii) ºi Taurul (Gonitorul), aceasta din urmã fiind însoþitã de binecunoscutele Pleiade (Cloºca cu pui). În direcþia est se distinge clar constelaþia Leul (Calul), iar în direcþia sud poate fi admiratã cea mai frumoasã constelaþie a bolþii cereºti: Orion (Rariþele).

La est ºi sud-est de aceasta se aflã constelaþiile ce reprezintã pe însoþitorii vânãtorului legendar, gigantul Orion, respectiv Câinele Mare (Câinele, Dulãul) ºi Câinele Mic (Cãþelul). Steaua alpha din Câinele Mare, Sirius, este cea mai strãlucitoare stea de pe cer, având magnitudinea de minus 1,5. Analog binecunoscutei formaþiuni stelare, numite "triunghiul de varã" (sau "triunghiul marinarilor"), alcãtuite din stelele Vega, Deneb ºi Altair, existã ºi replica acestui anotimp, numitã "triunghiul de iarnã", alcãtuit din stelele Sirius (steaua α din Câinele Mare), Procyon (steaua alpha din Câinele Mic) ºi Betelgeuse (steaua alpha din Orion). Spre deosebire de replica estivalã, "triunghiul de iarnã" este aproape perfect echilateral, fiind alcãtuit din stele mai strãlucitoare ºi mai divers colorate.



Fenomenele lunii Februarie



ZI FENOMEN
1 În aceastã dimineaþã Venus se aflã foarte aproape de Jupiter

4 Spectacol de neuitat pe cerul de dimineaþã. Secera foarte subþire a Lunii se aflã sub strãlucitoarele planete Venus ºi Jupiter. De observat în jurul orei 6:30 înspre-sud est

6 Mercur se aflã în conjuncþie inferioarã cu Soarele. Nu este vizibil

7 Lunã Nouã la ora 5:44.  Se aflã în constelaþia Capricornus. Din Antarctica se poate vedea o eclipsã inelarã de Soare

11 Neptun în conjuncþie cu Soarele. Nu se poate observa

14 Luna la cea mai micã departare de Terra. La numai 370.000 km

14 Primul Pãtrar la ora 5:33. Luna se aflã în constelaþia Taurus ºi se observã pe cerul de searã                   

16 Luna se aflã la 1,5 grade sud de Marte

18 Luna se aflã lângã steaua Pollux din constelaþia Geminii

20 Dupã ora 22 se poate vedea Luna lângã steaua Regulus din constelaþia Leo

21 Lunã Plinã la ora 5:30. Se aflã în constelaþia Leo. Între ora 2 ºi 6 se poate observa o eclipsã totalã de Lunã.

24 Saturn în opoziþie cu Soarele. Cea mai bunã perioadã pentru observaþii

25 Luna se aflã lângã steaua Spica din constelaþia Virgo

27 În aceastã dimineaþã Mercur se aflã foarte aproape de planeta Venus

28 Luna la cea mai mare depãrtare de Terra. La 404.442 km depãrtare

29 Luna se aflã lângã steaua Antares din constelaþia Scorpius

30 Ultimul Pãtrar la ora 4:14. Se aflã în constelaþia Scorpius ºi se vede în a doua jumãtate a nopþii


Sursa:www.astro-urseanu.ro

[adrianh]

Eclipsa de Luna din 21 februarie 2008
In noaptea zilei de 20/21 februarie 2008 va avea loc prima eclipsa a anului 2008 vizibila din Romania si ultima eclipsa totala de Luna a deceniului intai din secolul XXI. Aceasta eclipsa va fi deosebit de frumoasa, faza de totalitate durand aproape 50 de minute. In Romania eclipsa este asteptata cu nerabdare urmand eclipsei din 3/4 martie 2007 cand conditiile meteorologice nu au permis observarea eclipsei dar si pentru ca dupa aceasta eclipsa urmatoarea eclipsa totala de Luna vizibila din Romania se va produce pe 15 iunie 2011.

Seria Saros

Eclipsa de Luna din 21 februarie face parte din seria Saros 133 fiind a 26-a eclipsa din cele 71 ale seriei. In aceasta serie eclipsa din 21 februarie 2008 este a 6-a eclipsa totala. In total seria produce 21 de eclipse totale. Diagrama de producere a eclipselor din seria Saros 133 este:

7N 13P 21T 21P 9N

Seria Saros 133 a inceput pe 13 mai 1557 cu o eclipsa la sud de umbra Pamantului si se va termina pe 29 iunie 2819 cu o eclipsa prin penumbra la nord de umbra terestra.

Luna pe cer in noaptea eclipsei

In noaptea de 20/21 februarie Luna se va afla pe teritoriul constelatiei Leo si va trece printre stelele Regulus (alfa Leonis, m=+1.35) si 31 Leonis (m=+4.37). De asemenea la doar 3° nord-est de Luna se va afla planeta Saturn (m=+0.2). Discul lunar va avea diametrul aparent de 31.5'. Luna va rasari in seara zilei de miercuri, 20 februarie la ora 17.15 la est-nord-est. Apoi, Luna va trece la meridian la ora 00.27 avand altitudinea maxima de 53°. Eclipsa de Luna va incepe sa fie vizibila in jurul orei 03.00 cand pe discul lunar va incepe sa fie observata penumbra terestra. De precizat ca pentru a observa penumbra terestra e nevoie de un cer bun si experienta in domeniu. Dupa acest moment eclipsa se va desfasura conform datelor din tabelul urmator:

Momentul eclipsei Ora de iarna
Intrarea Lunii in penumbra 02h36m35s
Inceputul eclipsei partiale 03h43m19s
Inceputul eclipsei totale 05h01m10s
Faza maxima  05h26m05s
Sfarsitul eclipsei totale 05h50m57s
Sfarsitul eclipsei partiale  07h08m47s
Iesirea Lunii din penumbra  08h15m39s

Eclipsa totala de Luna din 21 februarie 2008 va avea un farmec deosebit pentru ca se produce la sfarsitul noptii terminandu-se cu apusul Lunii in crepusculul de dimineata. Astfel in Romania Luna va apune cand penumbra Pamantului se va afla inca pe discul acesteia. Totusi in zonele cu orizont vestic inalt (munti, vegetatie, etc) Luna va disparea inca in eclipsa partiala.

Desfasurarea eclipsei

Eclipsa de Luna din 21 februarie 2008 va debuta la ora 02.37 cand Luna va incepe sa se cufunde in penumbra terestra. Totusi, cum am amintit si mai inainte, penumbra nu se va putea observa pe discul lunar numai in jurul orei 03.00 cand va acoperi o suprafata suficient de mare pentru a iesi in evidenta nuanta mai inchisa a zonelor aflate in eclipsa. In acest moment Luna se va afla la sud-vest la o altitudine de 41°. Dupa aceasta, eclipsa va fi tot mai evidenta prin scaderea luminozitatii discului lunar dinspre est.

Eclipsa prin umbra incepe la ora 03.43 cand estul discului lunar dispare in intuneric. Din acest moment eclipsa a inceput in adevaratul sens al cuvantului si poate fi observata de oricine si din orice loc cu cer senin si cu Luna pe cer. In acest moment Luna a mai coborat pe cer avand o altitudine de 35° si aflandu-se foarte aproape de steaua 31 Leonis. Mai precis la ora 03.45 steaua se va afla la doar 24' de centrul discului lunar si la numai 8' de limbul sud-vestic al astrului noptii. Cu ochiul liber steaua 31 Leonis se va gasi exact sub Luna aflata in eclipsa. In continuare eclipsa avanseaza si umbra Pamantului va parea ca inainteaza tot mai mult pe discul Lunii dinspre est. In realitate, in spatiu Luna se cufunda in interiorul umbrei planetei noastre apropiindu-se de eclipsa totala. Odata cu trecerea minutelor, lumina dimprejur va scadea treptat, cerul se va intuneca iar obiectele mai putin stralucitoare vor deveni tot mai evidente. Astfel, obiectele deep-sky (galaxiile, nebuloasele, roiurile de stele) se vor putea observa in conditii mai bune.

Putin dupa ora 5 (mai precis la ora 05.01) incepe eclipsa totala. Intreg discul lunar se va afla cufundat in interiorul umbrei Pamantului. Din acest moment cerul va fi la fel de negru ca intr-o noapte fara Luna si va recomand sa mai aruncati cate un ochi la obiectele deep-sky prezente pe cer. Discul lunar va avea o culoare rosiatica insa nuanta sau nuantele exacte nu se pot calcula. Culoarea exacta a Lunii in timpul eclipsei totale depinde foarte mult de starea, din acel moment, a atmosferei terestre care poate permite mai mult sau mai putin trecerea luminii rosii in interiorul conului de umbra. De-a lungul timpului au fost observate eclipse totale de Luna in care culoarea discului lunar a variat de la galben-orange, la rosu, maroniu sau chiar negru. Sa vedem ce surpriza ne rezerva aceasta eclipsa de Luna.

Faza maxima a eclipsei se va produce la ora 05.26. Luna se va afla cel mai aproape de centrul petei de umbra a Pamantului: limbul nordic se va gasi la 7' sud de axa conului de umbra in timp ce limbul sudic se va afla la doar 3' de limita sudica umbrei terestre. Astfel in acest moment pe discul lunar lumina va fi mai intensa in zona sudica iar culoarea acestuia nu va fi uniforma. De asemenea aspectul Lunii eclipsate poate varia odata cu trecerea timpului de aceea va recomand sa estimati valoarea Danjon a eclipsei de mai multe ori in timpul totalitatii. Magnitudinea eclipsei in faza maxima va fi de 1.1062. Luna se va afla deasupra orizontului vestic la o altitudine de 18°.

Dupa aproape 50 de minute de eclipsa totala, la ora 05.50, Luna incepe sa paraseasca umbra terestra iar faza totala a eclipsei se termina. Discul lunar incepe sa reapara in zona estica a acestuia. Luna mai coboara spre orizont ajungand la altitudinea de 15° deasupra orizontului vestic. Simultan cu cresterea luminii Lunii la vest, la est va creste lumina crepusculului de dimineata care a inceput la ora 05.39. Cu trecerea minutelor Luna ia din nou aspectul unei seceri si se apropie tot mai mult de orizontul vestic.

La ora 6.30 Luna stapaneste orizontul vestic de la o altitudine de 6° fiind inca acoperita in raport de 50% de umbra terestra. Luna se apropie incet de apus dar si de sfarsitul eclipsei partiale. Acesta se produce la ora 07.09 dar, pentru unele zone ale tarii la aceasta ora Luna deja va fi apus (in functie de locatie si de orizontul vestic). Apusul Lunii se produce in jurul orei 07.15. Tot in jurul acestui moment la sud-est va rasari Soarele.

Eclipsa de Luna va continua si dupa apusul Lunii pana la ora 08.15 cand Luna va parasi si penumbra terestra. Cu aceasta ia sfarsit eclipsa totala de Luna din 21 februarie 2008.

Sfaturi pentru observarea eclipsei

Pentru a observa in conditii bune eclipsa de Luna din 21 februarie 2008 trebuie sa va alegeti un loc de observare unde orizontul vestic sa fie cat mai jos. Astfel veti putea observa faza partiala finala a eclipsei cat mai mult inainte de apusul Lunii. De asemenea pentru a putea admira cu adevarat spectacolul cerului din noaptea de 20/21 februarie va recomand sa va deplasati in afara localitatilor, in locuri cu poluare luminoasa cat mai mica.

In timpul eclipsei constelatiile de primavara sunt bine plasate pentru a fi observate. Astfel cerul va fi vegheat de stelele Regulus, Spica, Arcturus, Alphard (alfa Hydrae), Antares, Vega, Deneb si Altair. De asemenea si planetele vor fi prezente pe cer in timpul eclipsei: Saturn se va afla destul de aproape de Luna, Marte apune la 04.30, Jupiter rasare la 05.10, Mercur si Venus in jurul orei 06.15 fiind la o distanta de doar 4°.

Pentru observarea eclipsei recomand folosirea unui instrument de orice fel: binoclu, luneta sau telescop. Bineinteles ca si cu ochiul liber totul va arata superb insa instrumentele vor arata detalii fine ale fenomenului. Incercati sa folositi grosismente cat mai mici pentru a avea o imagine de ansamblu. Eu recomand sa observati eclipsa la 30-40x dar puteti sa mergeti pana pe la 75x. E bine sa aveti campul in telescop macar 50'-55' (cam 1.7-1.8 diametre aparente lunare).

Imersiunea/Emersiunea craterelor in timpul eclipsei

Pe parcursul desfasurarii eclipsei se pot determina momentele disparitiei, respectiv, reaparitiei principalelor cratere lunare. Pentru aceasta va recomand sa folositi tabelul realizat de Fred Espenak care ofera momentele calculate pentru imersiunea/emersiunea craterelor. Pentru a avea timpul in ora oficiala de iarna trebuie sa adaugati 2 ore la valorile din tabel. Momentele imersiunii/emersiunii craterelor le gasiti aici...

Observarea eclipsei pe Glob

Eclipsa totala de Luna din 21 februarie 2008 va fi vizibila pe Glob din Europa, Africa, Oceanul Atlantic, Groenldanda, America de Nord, America de Sud si estul Oceanului Pacific.

Credits

Informatiile din aceasta pagina sunt proprietatea autorului. Acestea nu pot fi reproduse sau transmise decat cu precizarea sursei si a autorului. Altfel se incalca legea privind proprietatea intelectuala.

Date legate de eclipsa, scara Danjon si tabelul cu imersiunea/emersiunea craterelor lunare au fost preluate de la Fred Espenak (http://sunearth.gsfc.nasa.gov/eclipse/eclipse.html ).

Sursa articolului:www.astroclubul.org
Sursa Fotografiei:www.astro-urseanu.ro

[adrianh]

                                      Calendar astronomic - martie 2008


Are numele dupã zeul rãzboiului Marte. La romani se numea Martius. A fost prima lunã din an pânã în 450 i.Hr., când s-au adãgat lunile ianuarie ºi februarie. Luna Martie începe în aceeaºi zi a sãptãmânii ca luna noiembrie ºi februarie (numai în anii bisecþi).

In traditia noastra populara, luna martie se numeste Mãrþiºor.




                                                      Soarele
La inceputul lunii rasare la ora 6h 52m si apune la ora 18h 04m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 6h 58m si apune la ora 19h 42m.

Se aflã în constelaþia Aquarius (Vãrsãtorul) la începtutul lunii ºi în Pisces (Peºtii) la sfãrºitul ei.



                                                Data Durata zilei 

                                                1  martie  11h11m
                                                15 martie  11h54m
                                                31 martie  12h43m



În noaptea de 29 spre 30 martie se trece la ora de varã. Se va adãuga o orã la timpul legal român, ora 3 devenind ora 4.


                                                  Luna


Fazele Lunii în luna martie 2008 Între 1 ºi 7 martie Luna se vedea în a doua jumãtate a nopþii. Luna Nouã se va produce pe 7 martie (ora 19:14 ora României) când va fi poziþionaã între Terra ºi Soare.

Începând cu 8 martie Luna va apãrea pe cerul de searã. Primul Pãtrar va fi pe 14 martie (ora 12:46). Va fi vizibilã seara pânã la Lunã Plinã (21 martie, ora 20:40).

Dupã Lunã Plinã, va rãsãri din ce în ce mai târziu fiind vizibilã în a doua jumãtate a nopþii. Ultimul Pãtrar se va produce pe 29 martie (ora 23:47).

Pe 3 martie, Luna se va afla sub planeta Jupiter, dimineaþa. Pe 12 martie, seara, lângã Lunã se va afla "Cloºca cu Pui" sau Pleiadele. Luna va trece peste câteva din stelele din aceastã grupare. Pe 14 martie vom gãsi în stânga Lunii, planeta Marte, iar pe 16 martie stelele Castor ºi Pollux din constelaþia Gemini.

Pe 19 martie planeta Saturn se va situa deasupra Lunii aproape pline. Pe 23 martie Luna va ajunge sub steaua Spica, cea mai strãlucitoare din constelaþia Virgo. Dupã aceastã datã, Luna va rãsãri din ce în ce mai târziu.

Steaua roºie Antares din Scorpius se va afla lângã Lunã în noaptea de 27 martie. Pe 31 martie vom vedea strãlucitoarea planetã Jupiter chiar deasupra Lunii.


                              Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber

În aceastã lunã avem planeta Marte seara pe cer. Saturn se vede toatã noaptea, fiind poziþionat optim pentru observaþii. Dimineaþa putem vedea pe Venus (Luceafãrul de dimineaþã) ºi Mercur. În noaptea de 29 spre 30 martie, se va trece la ora de varã, adãugându-se o orã. 

Serile de primãvarã încep cu planeta Marte. Imediat dupã ce se întunecã, foarte sus pe cer, înspre sud, se poate vedea ,,planeta roºie". Planeta Marte se aflã situatã la picioarele gemenilor, sub stelele Castor ºi Pollux, cele mai strãlucitoare din constelaþia Gemini. Strãlucirea planetei scade, dar rãmâne totuºi cel mai


Luna ºi Saturn în serile de 18 ºi 19 martie strãlucitor obiect din zonã. În jurul datei de 10 martie, pentru câteva zile, sub planetã se va observa, numai prin instrumentele astronomice cu câmp mare, un roi stelar. Este aglomerarea stelarã M35.  În serile de 29 ºi 30 martie, Marte se va situa foarte aproape de o stea strãlucitoare, ºi anume Mebsuta din Gemini. Luna va trece prin apropiere de Marte în serile de 14 ºi 15 martie.

Saturn se aflã în constelaþia Leo ºi este vizibil toatã noaptea. Rãsare imediat dupã ce apune Soarele. Se aflã lângã o stea strãlucitoare, numitã Regulus. Dacã observaþi cu atenþie, cu ochiul liber, distanþa între aceºti doi aºtri, veþi vedea cã ei se vor apropia. Cel ce se miºcã este Saturn, care are o miºcare retrogradã în aceastã perioadã. Luna se va afla deasupra acestor doi aºtri în seara de 18 martie, ºi sub ei în seara de 19 martie.

Restul planetelor se vãd dimineaþa, dupã ora 3. Jupiter rãsare în jurul orei 4 din direcþia sud-est. Apare ca un astru strãlucitor, mai strãlucitor decât Satrun, de culoare gãlbuie. Se aflã situat în constelaþia Sagittarius.  Între 29 ºi 31 martie, Luna se va afla în aceeaºi zonã cu Jupiter.


Luna trece pe lângã planetele Jupiter, Venus ºi Mercur în dimineþile de 3, 4 ºi 5 martie Venus ºi Mercur se aflã poziþionate una lângã alta, în prima jumãtate a lunii. Venus este mai strãlucitoare ºi se poate vedea destul de uºor începând cu ora 6. În dreapta planetei se mai vede un astru: planeta Mercur. Dacã îndreptaþi un binoclu spre Venus, puteþi vedea foarte uºor pe Mercur. Luna se va alãtura acestor planete în dimineþile de 5 ºi 6 martie. Aceste douã planete încep luna în Capricornus ºi o terminã în Aquarius.

Planeta Uranus se va afla în preajma lui Venus ºi Jupiter în dimineaþa de 28 martie. Pentru a vedea pe Uranus aveþi nevoie de cel puþin un binoclu.

Neptun este vizibil tot dimineaþa, în constelaþia Capricornus. Nu se vede cu ochiul liber, pentru observarea lui aveþi nevoie de un binoclu sau un instrument astronomic mai puternic.

Cea mai strãlucitoare planetã piticã, Ceres, vizibilã prin binocluri, se aflã poziþionatã în constelaþia Aries. Se poate observa seara, pânã la miezul nopþii.

Pluto rãsare dupã ora 5, aflându-se în Sagittarius.


                              Constelatii vizibile pe cerul de seara


Cerul lunii martie Fãcând obiºnuitul tur de orizont al constelaþiilor vizibile pe cerul de searã, în direcþia nord se gãsesc constelaþiile Cefeu (Coasa), Dragonul (Balaurul) ºi Cassiopeia (Tronul, Scaunul lui Dumnezeu), iar deasupra lor, spre est, Ursa Micã (Carul Mic) ºi Ursa Mare (Carul Mare), cu oiºtea îndreptatã în jos.

Spre zenit, în direcþia meridianului, se aflã constelaþiile Vizitiul (Trãsura) ºi Gemenii (Fraþii), iar spre apus, Perseu (Barde, Cãpãþâna), Taurul (Gonitorul) însoþit de Pleiade (Cloºca cu Pui) ºi, foarte aproape de linia orizontului, Andromeda (Jgheabul).

Spre sud continuã sã se vadã în toatã splendoarea sa constelaþia Orion (Rariþele, Sfredelul Mare), iar în direcþia meridianului, Câinele Mare (Dulãul) ºi Câinele Mic (Cãþelul).

În sfârºit, spre rãsãrit se aflã constelaþia Leul (Calul) ºi, imediat deasupra orizontului, îºi fac apariþia primele constelaþii de primãvarã: Bouarul (Vãcarul) ºi Fecioara.





                                      Fenomenele lunii martie



ZI                                             FENOMEN
3)    Dimineaþa, dupã ora 5, sub planeta Jupiter se va observa secera subþire a Lunii. Aºtrii vor fi situaþi înspre sud-est

3)    Mercur la cea mai mare elongaþie de Soare (27 grade). Se vede dimineaþa.

5)    Pe cerul de dimineaþã, dupã ora 6, se vor putea vedea planetele Venus ºi Mercur, însoþite de secera foarte subþire a Lunii

7)    Prin binocluri, în aceastã dimineaþã, se va putea observa deasupra lui Venus, planeta Neptun

7)    Lunã Nouã la ora 19:14. Luna nu se poate observa. Se aflã în constelaþia Aquarius

8)    Uranus în conjuncþie cu Soarele. Nu se poate observa

10)   Luna la cea mai micã depãrtare de Terra (la perigeu). La numai 366.303 km

14)   Primul Pãtrar la ora 12:46. Se observã pe cerul de searã ºi se aflã în constelaþia Taurus

14)   În aceastã searã, în stânga Lunii se va afla planeta Marte
16)   Luna se aflã sub cele mai strãlucitoare stele din constelaþia Gemini: Castor ºi Pollux

19)   Luna, aproape plinã, se aflã poziþionatã sub planeta Saturn ºi steaua Regulus din Leo

20)   Echinocþiul de primãvarã la ora 7:48

21)   Lunã Plinã la ora 20:40. Luna se vede toatã noaptea ºi se aflã în constelaþia Virgo

23)   Deasupra Lunii se aflã cea mai strãlucitoare stea din constelaþia Virgo, numitã Spica.

24)   Dimineaþa, dupã ora 6, foarte aproape una de alta, se vãd planetele Venus ºi Mercur

26)   Luna la cea mai mare depãrtare de Terra (la apogeu). La 405.095 km

27)   Luna se aflã sub steaua Antares, cea mai strãlucitoare din constelaþia Scorpius. Aºtrii se pot vedea dupã ora 1
27 )  Lângã planetele Venus ºi Mercur, observabile dimineaþa, se alãturã planeta Uranus
29)   Ultimul Pãtrar la ora 23:47. Luna rãsare dupã miezul nopþii ºi se aflã în constelaþia Sagittarius
29)   În aceastã noapte se dã ceasul înainte cu o orã. Se adaugã ora de varã 
30)   Deasupra Lunii se poate vedea planeta Jupiter

Sursa:www.astro-urseanu.ro

[adrianh]

Calendarul fenomenelor astronomice martie 2008

Vizibilitatea Lunii 

Pe 3 martie vom putea observa Luna in descrestere la circa 5° sub Jupiter.
In seara zilei de 12 martie vom putea observa Luna trecand aparent prin Pleiade.

Pe 18 martie Luna se va apropia la 6°.3 de steaua Regulus din constelatia Leu, in stanga acesteia aflandu-se planeta Saturn.

Pe 23 martie Luna va putea fi observata in apropierea stelei Spica din constelatia Fecioara, iar pe 28 martie in apropierea stelei Antares din Scorpion.

In zorii ultimei zile a lunii martie vom putea observa Luna din nou in apropierea lui Jupiter.



Vizibilitatea planetelor 

Mercur cu toate ca va ajunge pe 3 martie in elongatie vestica maxima fata de Soare, nu va putea fi observat pe cerul diminetii.

Venus se apropie de punctul de conjunctie superioara cu Soarele, planeta nefiind astfel vizibila in aceasta luna.

Marte va putea fi in continuare observat pana catre miezul noptii.

Jupiter poate fi observat aproape de orizontul estic, la inceputul crepusculului de dimineata.

Saturn poate fi observat in continuare pana catre miezul noptii, in apropierea stelei Regulus, din constelatia Leu.

Uranus se va afla pe 8 martie in conjunctie, nefiind astfel observabil in aceasta perioada.

Neptun fiind foarte aproape de Soare nu poate fi observat in aceasta perioada.

Vizibilitatea constelatiilor

Dupa sfarsitul crepusculului de seara, in cvadrantul sud-vestic al boltii ceresti vom putea inca observa constelatiile hexagonului de iarna.
Calea Lactee impanzeste bolta cereasca de la punctul sudic pana la cel nordic al acesteia. In partea de sud gasim constelatiile Gemeni si Auriga, iar in partea de nord gasim constelatiile Perseu, Cassiopeia si Cepheu.

Cvadrantul sud-estic al boltii ceresti este populat de constelatii de primavara Leu si Hydra. La orizontul estic apare constelatia Fecioara, iar mai la stanga gasim constelatia Vacarul.

Pana catre miezul noptii constelatia Fecioara ajunge la meridian, iar mai jos de aceasta putem observa constelatiile Corb si Crater. Leul se va afla la vest de meridian, iar mai jos, la orizontul vestic, vom gasi constelatiile de iarna Cainele Mic, Gemeni si Auriga. La est rasare prima constelatie de vara, Lira, iar langa aceasta gasim constelatia Hercule.

Catre crepusculul de dimineata in sud-estul boltii ceresti gasim constelatiile Lebada si Vulturul, ale caror stele principale - Deneb si Atair - impreuna cu Vega din Lira, formeaza triunghiul de vara. La orizontul sudic gasim constelatiile Scorpion, Sagetator si Balanta.


Evenimentele astronomice ale lunii 
Zi Ora Eveniment
03 13:00 Mercur in elongatie vestica maxima (27°.2).
04 06:50 Ultima vizibilitate a Lunii in descrestere.
07 19:15 Luna plina.
08 22:00 Uranus in conjunctie.
11 00:00 Luna in perigeu, la o distanta de 366 298 km de Pamant.
14 12:46 Luna in primul patrar.
20 07:48 Echinoxul de primavara. Inceputul primaverii in emisfera nordica si al toamnei in emisfera sudica.
21 20:41 Luna plina.
26 22:00 Luna in apogeu, la o distanta de 405 092 km de Pamant.
29 23:48 Luna in ultimul patrar.

Sursa:www.astronomy.ro

[adrianh]

Calendar astronomic - mai 2008


Numele lunii mai ar putea veni de la zeiþa greacã Maia, identificatã la romani cu zeiþa fertilitãþii Bona Dea. In traditia noastra populara, luna mai se numeste Florar.


                                                    Soarele

La inceputul lunii rasare la ora 6h 06m si apune la ora 20h 19m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 5h 34m si apune la ora 20h 52m.
Se aflã în constelaþia Aries (Berbecul) la începutul lunii ºi în Taurus (Taurul) la sfãrºitul ei.



                                                    Data Durata zilei 

                                                    1 mai    14h14m
                                                    15 mai  14h48m
                                                    31 mai  15h18m

                                                      Luna


Fazele Lunii în luna mai 2008 Între 1 ºi 5 mai Luna se vedea în a doua jumãtate a nopþii. Luna Nouã se va produce pe 5 mai (ora 15:18 ora României) când va fi poziþionatã între Terra ºi Soare.

Începând cu 6 mai Luna va apãrea pe cerul de searã. Primul Pãtrar va veni pe 12 mai (ora 6:47). Va fi vizibilã seara pânã la Lunã Plinã (20 mai, ora 5:11).  :fullmoon:

Dupã Lunã Plinã, va rãsãri din ce în ce mai târziu fiind vizibilã în a doua jumãtate a nopþii. Ultimul Pãtrar se va produce pe 28 mai (ora 5:56).

Secera subþire a Lunii se va afla la sud de planeta Mercur, în seara de 6 mai. Pe 7 mai Luna va fi la nord de planetã. În seara de 10 mai se va afla foarte aproape de planeta Marte.  :crescentmoon:

Luna se va afla la sud de planeta Saturn ºi steaua Regulus în noaptea de 12 mai. În seara de 16 mai se va afla lângã steaua Spica. Cea mai strãlucitoare stea din constelaþia Scorpius, numitã Antares, se va situa desupra Lunii Pline în noaptea 20 mai.

Planeta Jupiter se va întâlni cu Luna în serile de 25 ºi 25 mai. Cei ce deþin un instrument astronomic, binoclu, lunetã sau telescop, vor putea vedea planeta Neptun în stânga Lunii în noaptea de 27 mai.

                                  Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber

Planeta Mercur poate fi vãzutã foarte uºor, seara. Este cea mai bunã apariþie din tot anul. Seara se mai vãd planetele Saturn ºi Marte. Dupã miezul nopþii rãsare Jupiter.

Mercur se observã pe cerul de searã: începutul lunii mai Se spune cã marele astronom Copernic nu a vãzut niciodatã planeta Mercur. Noi avem posibilitatea în primele sãptãmâni ale lunii mai. Planeta îºi face apariþia pe cerul de searã începând cu data de 1 mai. Atunci se va situa lângã gruparea de stele Pleiade sau Cloºca cu Pui. Mercur se va vedea înspre orizontul nord-vestic, la 45 de minute dupã apusul Soarelui.

Planeta se va miºca repede printre stele ºi va ajunge în dreptul stelei Aldebaran pe 6 mai. Tot atunci în zonã, deasupra lui Mercur se va afla secera subþire a Lunii.

Mercur se aflã la elongaþie maximã esticã de Soare, adicã la cea mai mare depãrtare unghiularã de acesta, pe 13 mai. Dupã data de 18, planeta va începe sã se apropie de Soare ºi nu va mai putea fi observatã.

Marte terce prin roiul stelar M44 - Praesepe: 22-24 maiO altã planetã vizibilã seara este Marte. La începutul lunii se aflã în Gemini, puþin mai sus de stelele Castor ºi Pollux. Marte se va miºca foarte repede printre stele ºi va ajunge în Cancer la sfârºitul luni. Un fenomen mai deosebit, vizibil prin instrumente astronomice (de la binocluri la telescope), este trecerea lui planetei printre stelele unui roi stelar: M44 Praesepele.

În seara de 10 mai Luna se va afla foarte aproape de planetã. În timpul zilei Luna va trece peste planetã. Fenomenul va fi observabil numai prin instrumentele astronomice.

Strãlucirea planetei scade: la începutul lunii va fi la fel de strãlucitoare ca steaua Castor, iar la sfârºitul lunii viziibl mai slabã decât aceasta.

Sonda spaþialã Phoenix va asoliza pe Marte în data de 25 mai.  :rocket:

Luna trece pe lângã Saturn: 11-13 mai Saturn se poate observa toatã noaptea. Se aflã în constelaþia Leo, foarte aproape de steaua Regulus, cea mai strãlucitoare din constelaþie. Se va îndepãrta de stea, miscându-se înspre est. O frumoasã conjuncþie se va produce în seara de 12 mai. Luna se va afla sub Regulus ºi Saturn. O expunere de 2-5 secunde printr-un aparat foto, montat pe un trepied va pãstra aceastã conjuncþie pentru totdeauna.

Prin instrumentele astronomice se pot vedea inelele planetei, înclinate la 10 grade. Pe lunã ce trece inelele vor fi observate din ce în ce mai puþin înclinate. În 2009 inelele nu se vor mai vedea fiind vizibile de pe muchie. De abia în 2010 vor apãrea în instrumentele astronomice mici. Cei de doresc sã observe un Saturn cu inele trebuie sã se grãbeascã.

Jupiter rãsare dupã miezul nopþii. Se aflã în constelaþia Sagittarius, fiind cel mai strãlucitor obiect din zonã ºi de pe cerul de dimineaþã. Cei ce vor sã îl observe trebuie sã aºtepte pânã dupã ora 2 la începutul lunii. Jupiter va apãrea în sud est. La sfãrºitul lui mai planeta va rãsãri la ora 00.

Cei ce au un binoclu, îl pot îndrepta spre Jupiter. Se vor vedea sateliþii acestuia ºi discul planetei. Luna va trece prin zonã în nopþile de 24 ºi 25 mai.

Planeta Neptun rãsare dupã ora 4. Nu se poate vedea cu ochiul liber. În dimineaþa de 27 mai Luna se va afla foarte aproape de planetã. Dacã îndreptaþi un binoclu înspre secera Lunii puteþi vedea planeta stânga acesteia. Folosiþi aceastã hartã pentru orientare.

Uranus se aflã la o constelaþie înspre est, în Capricornus. În dimineaþa de 29 mai Luna se va afla la nord de planetã.

Planeta piticã Ceres se poate observa nu departe de Mercur, seara, numai prin instrumentele astronomice. Pluto este bine pozitionat pentru observaþii dar nu se poate vedea decât prin instrumentele astronomice mari.

                                       Constelatii vizibile pe cerul de seara




Cerul lunii mai La orizontul nordic sunt vizibile constelaþiile Cassiopeia (Tronul sau Scaunul) ºi Cefeu (Coasa), iar deasupra lor, în direcþia meridianului, constelaþiile Ursa Micã (Carul Mic) ºi Ursa Mare (Carul Mare).

Spre zenit se aflã acum Bootes (Bouarul - Vãcarul), Leul (Calul sau Gãvãdul Mare) ºi Fecioara, iar spre sud, Corbul ºi Craterul (Cupa).

Spre apus, puþin deasupra orizontului, se mai disting Perseu (Barda sau Cãpãþâna), Gemenii (Fraþii) ºi Câinele Mic (Cãþelul sau Sfredelul), iar la rãsãrit îºi fac apariþia Hercule (Omul), Ofiucus (Omul cu ªarpele), ºi ceva mai târziu, frumoasele constelaþii Lira (Ciobanul cu oile) ºi Cygnus (Lebãda, Crucea mare sau Fata cu cobilita).


Sursa:www.astro-urseanu.ro