Calendarul fenomenelor astronomice

[Alethia_Spitz]

Am deschis acest topic pentru pasionatii de astronomie pentru a posta aici in fiecare luna toate fenomenele astronomice ce au loc in acea luna.  

Calendar astronomic ianuarie 2007



Soarele


Soarele : La inceputul lunii rasare la ora 19h 52m si apune la ora 16h 46m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 19h 35m si apune la ora 17h 22m. Pãmântul se aflã la cea mai micã distanþã de Soare pe 3 ianuarie, în jurul orei 20. Se aflã la "numai" 147.093.630 km de Soare.

Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber


Seara îºi face apariþia planeta Venus, Saturn este vizibil toatã noaptea, iar dimineaþa se vede Jupiter.

La începutul lunii planeta Venus se vede imediat dupã ce apune Soarele, în direcþia sud-vest. În primele douã sãptãmâni Venus apune în jurul orelor 17:30-18, dar spre sfârºitul acesteia se poate observa pânã la ora 18:30, în plinã noapte. Pe 20 ianuarie secera foarte subþire a Lunii se va vedea sub Venus. Observaþi aceastã conjuncþie pânã în ora 18. În Capricornus ºi Aquarius.

Mercur se vede la sfârºitul lunii, seara. Prima oarã se va vedea în jurul datei de 23 ianuarie, spre orizontul sud-vestic în dreapta jos de Venus, pânã în ora 17:20. Va urca pe cer, ajungând la 7 grade sud-vest de Venus la sfârºitul lunii. În Capricornus.

Uranus se vede doar prin instrumentele astronomice, seara, pe tot parcursul lunii. Se aflã lângã steaua lambda Aquarii. Este ultima lunã în care mai puteþi observa aceastã planetã.

Neptun se aflã la numai 1,5 grade vest (dreapta) de Venus pe 19 ianuarie.

Planeta piticã Ceres se observã seara fiind situat în constelaþia Aquarius (Vãrsãtorul), dar numai prin instrumentele astronomice. Apune în jurul orei 20 dar în serile de 22, 23 ºi 24 ianuarie se aflã foarte aproape de steaua delta Aquarii. Cei ce privesc spre aceastã stea cu un binoclu în serile respective vor vedea cã o steluþã se miºcã de la noapte la noapte. Este Ceres, planeta piticã.

Saturn se vede toatã noaptea, rãsãrind la ora 21 la începutul lui ianuarie ºi la ora 19 la sfârºitul acesteia. Se aflã în dreapta stelei Regulus, de care se va îndepãrta în urmãtoarele luni. Puteþi identifica aceastã planetã în seara de 6 ianuarie. Luna se va afla sub Saturn, foarte aproape de acesta. Cãutaþi Luna pe cer, iar steaua care se vede deasupra ei este Saturn. Sub Lunã se aflã steaua Regulus. În Leo.

Dimineaþa, înainte sã de lumineze complet, puteþi vedea în direcþia sud-est, nu foarte sus de orizont, un astru mai strãlucitor. Este planeta Jupiter ce se îndepãrteazã din ce în ce mai mult de Soare. Sub Jupiter se vede o stea. Este Antares din constelaþia Scorpius. Luna trece pe sub aceºti aºtri în dimineþile de 15 ºi 16 ianuarie. ªi mai jos, spre stânga se vede planeta Marte.

Constelatii vizibile pe cerul de seara

Dintre constelatiile vizibile pe cerul de seara, in directia nord se remarca Ursa Mica (Carul Mic), avind oistea indreptata in sus.

Mergând in lungul meridianului, spre zenit pot fi urmarite constelatiile Cassiopeia (Tronul sau Scaunul), Perseu (Barda sau Cãpãþâna), Vizitiul (Trasura) si Taurul (Gonitorul), in aceasta din urma aflindu-se si roiul deschis al Pleiadelor, cunoscut in popor sub denumirea de Closca cu Pui.

Spre sud cerul este dominat de constelatia Orion (Raritele), una dintre cele mai intinse si frumoase constelatii, insotita de cei doi câîni ai vânatorului legendar, Câinele Mare (Dulaul) si Câinele Mic Catelul). In Câinele Mare se afla cea mai stralucitoare stea de pe cer - Sirius.

Analog binecunoscutei formatiuni stelare, numite "triunghiul de vara" (sau "triunghiul marinarilor"), alcatuite din stelele Vega, Deneb si Altair, exista si replica acestui anotimp, numita "triunghiul de iarna", alcatuit din stelele Sirius (steaua alfa din Câinele Mare), Procyon (steaua alfa din Câinele Mic) si Betelgeuse (steaua alfa din Orion). Spre deosebire de replica estivala, "triunghiul de iarna" este aproape perfect echilateral, fiind alcatuit din stele mai strãlucitoare si mai divers colorate.

Catre apus sunt vizibile constelatiile Andromeda (Jgheabul) si Pegas (Putul sau Toaca), iar spre rasarit, Ursa Mare (Carul Mare) si Gemenii (Fratii).

Fenomenele lunii ianuarie


ZI -------------- FENOMEN
3 Lunã Plinã la ora 15:57. Se vede toatã noaptea în constelaþia Gemini
3 Pãmântul la periheliu (cel mai aproape de Soare). La numai 147.000.000 km de Soare
4 Luna este situatã sub stelele Castor ºi Pollux. Observabilã imediat dupã apusul Soarelui.
6 Luna este foarte aproape de planeta Saturn (la 1 grad sud). Vizibile dupã ora 21.
7 Luna trece peste steaua Regulus din constelaþia Leo (Leus). Fenomen vizibil dimineaþa, la ora 6:30.
9 Dimineaþa, înainte de rãsãritul Soarelui, planeta Jupiter este situatã deasupra stelei Antares din constelaþia Scorpius (Scorpionul). Sunt vizibile înspre est.
10 Luna la apogeu (cel mai departe de Pãmânt). La 404.333 km depãrtare, la ora 18:24
11 Ultimul Pãtrar. Luna rãsare la ora 00. Se aflã în constelaþia Virgo (Fecioara)
11 Cei ce privesc Luna în noaptea acesta (rãsare dupã ora 2) vor vedea deasupra ei o stea. Este Spica, cea mai strãlucitoare stea din constelaþia Virgo
15 Pe cerul de dimineaþã avem o conjuncþie (apropiere) dintre Jupiter, Lunã ºi steaua Antares
19 În aceastã searã (pânã în ora 18:30) Venus este situat lângã Neptun. Neptun nu este vizibil cu ochiul liber.
19 Lunã Nouã la ora 6:01. Luna Nouã nu se poate vedea, fiind undeva lângã Soare
20 O frumoasã cojuncþie între secera subþire a Lunii ºi strãlucitoarea planetã Venus. Cei doi aºtri se pot observa pânã în ora 18, înspre orizontul vestic
22 Luna la perigeu (cel mai aproape de Pãmânt). La numai 366.930 km
25 Primul Pãtrar în constelaþia Capricornus (Capricornul). Luna se vede pe cerul de searã
31 Luna se aflã lãngã steaua Pollux din constelaþia Gemini

[darkness]

buna idee cu un topic separat pt calendarul lunii...

[Alethia_Spitz]

Calendar astronomic februarie 2007

Soarele

La inceputul lunii rasare la ora 7h 34m si apune la ora 17h 27m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 6h 55m si apune la ora 18h 01m.Se aflã în constelaþia Capricornus (Capricornul) la începtutul lunii ºi în Aquarius (Vãrsãtorul) la sfãrºitul ei.

Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber

Mercur ºi Venus sunt observabile seara, imediat dupã apusul Soarelui, Saturn se vede toatã noaptea, iar dimineaþa avem pe Jupiter ºi Marte.

În jurul orei 17:30, spre orizontul vestic, se vede o stea strãlucitoare. Este planeta Venus ce este remarcatã de oricine priveºte în acea direcþie. Motivul este strãlucirea planetei, Venus fiind cea mai strãlucitoare planetã. Puteþi observa aceastã planetã pe tot parcursul acestei lui, pânã în ora 18:30 la începutul lui februarie ºi pânã în ora 19:30 la sfârºitul lunii.


În primele 10 zile, în dreapta jos de Venus se vede planeta Mercur, ceva mai slabã ca strãlucire. Cea mai bunã perioadã de observare este între 1 ºi 15 februarie, în jurul orei 18. Dacã urmãriþi miºcare acestor planete, din zi în zi,

Mercur ºi Venus pot fi observate în serile de 3-4 februarie

veþi vedea cum Mercur se apropie de Venus între 1 ºi 6 februarie. Începând cu 6 februarie Mercur se va îndepãrta de acesta.

În seara de 19 februarie, ora 18, lângã Venus se va observa secera foarte subþire a Lunii.

Planeta lunii februarie poate fi consideratã Saturn. Este vizibilã toatã noaptea ºi în aceastã lunã este la ,,opoziþie". În momentul opoziþiei planeta se afla la 180 grade de Soare ºi este vizibilã toatã noaptea. Asta nu înseamnã cã Saturn se vede doar în februarie. Planeta va mai fi vizibilã încã ºase luni de acum încolo.

Prin telescoape se vãd inelele ºi sateliþii planetei. Este timpul sã faceþi o vizitã la Observator. Saturn rãsare în jurul orei 18 ºi se aflã în constelaþia Leul, deasupra stelei Regulus. O bunã perioadã pentru identificarea

În serile de 2,3 ºi 4 februarie, Luna se aflã în aceeaºi regiune ca ºi Saturn

planetei este între 1 ºi 4 februarie când Luna se va afla în acea zonã. Pe 2 februarie Luna se aflã chiar lângã Saturn. Cãutaþi Luna, iar astrul de sub ea este Saturn.

În ziua de 10 februarie Saturn se va afla la cea mai micã distantã de Terra: 1,2 miliarde km.

ªi dimineaþa se vãd planete. Cea mai strãlucitoare este Jupiter. Rãsare în jurul orei 3 dimineaþa, la mijlocul lui februarie. Tot atunci, între 13 ºi 16 februarie, Luna va trece prin zona în care se aflã planeta.

Pierdut în imensitatea spaþiului din sistemul solar, Jupiter va primi luna acesta o vizitã: sonda New-Horizons, în drum spre Pluto, va trece la numai 2,3 milioane de km pe 28 februarie.



Planeta Jupiter poate fi vãzutã dimineaþa


Marte este vizibilã dimineaþa dar este încã prea apropiatã de Soare pentru o putea fi vãzutã uºor. Încercaþi în dimineaþa de 15 februarie, în jurul orei 7. Veþi vedea Luna, o secerã foarte subþire spre orizontul sud-estic. Deasupra ei se vede un astru puþin strãlucitor: planeta Marte.

Luna va trece pe lângã urmãtoarele stele strãlucitoare: pe lângã Regulus pe 3 februarie, observabilã seara; Spica din Virgo, pe 7 februarie, observabilã dupa miezul nopþii; Antares din Scorpius, pe 11 februarie, observabilã dupa ora 6 dimineaþa; Pleiadele pe 23 februarie, observabile seara; Elnath din Taurus, pe 25 februarie, observabilã seara; Pollux din Gemini, pe 27 februarie, observabilã seara.

Constelatii vizibile pe cerul de seara

In direcþia nord, deasupra orizontului, se aflã constelaþia Ursa Micã (Carul Mic).

Spre est faþã de aceasta se regãseºte constelaþia Ursa Mare (Carul Mare), cu oiºtea îndreptatã în jos, iar spre vest se aflã constelaþiile Cefeu (Coasa) ºi Cassiopeia (Tronul, Scaunul lui Dumnezeu). Tot în direcþia vest, la micã înãlþime deasupra orizontului, sunt vizibile constelaþiile Pegas (Puþul, Toaca) ºi Andromeda (Jgheabul).

Spre zenit putem admira frumoasele constelaþii Vizitiul Trãsura), Perseu (Barda, Cãpãþâna), Gemenii (Fraþii) ºi Taurul (Gonitorul), aceasta din urmã fiind însoþitã de binecunoscutele Pleiade (Cloºca cu pui). În direcþia est se distinge clar constelaþia Leul (Calul), iar în direcþia sud poate fi admiratã cea mai frumoasã constelaþie a bolþii cereºti: Orion (Rariþele).

La est ºi sud-est de aceasta se aflã constelaþiile ce reprezintã pe însoþitorii vânãtorului legendar, gigantul Orion, respectiv Câinele Mare (Câinele, Dulãul) ºi Câinele Mic (Cãþelul). Steaua alpha din Câinele Mare, Sirius, este cea mai strãlucitoare stea de pe cer, având magnitudinea de minus 1,5. Analog binecunoscutei formaþiuni stelare, numite "triunghiul de varã" (sau "triunghiul marinarilor"), alcãtuite din stelele Vega, Deneb ºi Altair, existã ºi replica acestui anotimp, numitã "triunghiul de iarnã", alcãtuit din stelele Sirius (steaua α din Câinele Mare), Procyon (steaua alpha din Câinele Mic) ºi Betelgeuse (steaua alpha din Orion). Spre deosebire de replica estivalã, "triunghiul de iarnã" este aproape perfect echilateral, fiind alcãtuit din stele mai strãlucitoare ºi mai divers colorate.

[spooky]

Daca se poate si aveti timp, puteti popula "CALENDARUL" cu aceste evenimente.

[DepthOfField]

pe 3 martie 2007, eclipsa totala de luna.
o animatie sugestiva aici: http://www.shadowandsubstance.com/
orele din primul rand din tabel, cel denumit  UT, sunt in timp universal, adica pentru romania, mai adaugati 2 ore..deci faza maxima ar fi la ora 01:21 ora romaniei  (corectati-ma daca gresesc)

[pri3st3ss]

Eclipse set to be 'best in years'
   

It is like Mars suddenly coming a thousand times closer and just hanging there in the sky above you -Robert Massey,

Skywatchers eagerly awaiting Saturday's total lunar eclipse say that the spectacle could be the "best in years".
The eclipse begins at 2018 GMT, with the Moon totally immersed in the shadow of the Earth between 2244 and 2358 GMT.
During "totality", only light that has been filtered through the Earth's atmosphere reaches the Moon's surface, making it appear a reddish colour.
The eclipse will be visible from the whole of Europe, Africa, South America, and eastern parts of the US and Canada.

"They are beautiful events," said Robert Massey, spokesman for the UK's Royal Astronomical Society.

"They have a really romantic feel to them as you look up because the Moon, which is normally pearly white, takes on this reddish colour."

He added that it was totally safe to observe and no protective filters were needed because the Moon would actually be less bright than during a normal full moon.


   
TOTAL LUNAR ECLIPSE

Occurs when Moon passes into Earth's shadow
Penumbra: Region where Earth blocks some (but not all) Sun rays
Umbra: Zone where Earth blocks all direct sunlight - total eclipse

"It is like Mars suddenly coming a thousand times closer and just hanging there in the sky above you."

Lunar eclipses occur when the Sun, Earth and Moon are in a near-perfect line in space.

The Moon travels through the long cone-shaped shadow that the Earth casts in space. At totality, the only light reaching the Moon's surface at this point has been filtered through our planet's atmosphere.

The appearance of the lunar surface varies according to how much dust is in the Earth's upper atmosphere. For example, following major volcanic eruptions, the Moon appears to be a deep red and almost invisible.

As there have not been any recent sizeable eruptions, astronomers are predicting that the Moon will be bathed in a bright orange light.

'Best in years'

Professional astronomers will also be enjoying the spectacle rather than worrying about any science, Mr Massey says.

   
KEY TIMES FOR ECLIPSE
Moon enters penumbra: 2018
Moon enters umbra: 2130
Totality begins: 2244
Mid-eclipse: 2321
Totality ends: 2358
Moon leave umbra: 0111
Moon leaves penumbra: 0224
(All times are in GMT)



"It is not like a solar eclipse where you get to see the outer atmosphere of the sun," explained Mr Massey.

"There were some people in the past who measured how different parts of the Moon cooled down as the Earth's shadow passed over it, but I don't much of that work is going on now."

Robin Scagell, from the Society for Popular Astronomy, was hopeful that the event will be the "best in years".

"If the clouds stay away, it will be fascinating to watch the Moon's graceful movement through the shadow of the Earth," he said.

The last total eclipse visible from the UK was back in May 2004, but it was obscured by cloudy skies.

After Saturday's eclipse, the next to be seen over western Europe will take place on 21 February 2008, but in the middle of the night between 0300 GMT and 0400 GM



va doresc cer senin!!!!

[Alethia_Spitz]

Are numele dupã zeul rãzboiului Marte. La romani se numea Martius. A fost prima lunã din an pânã în 450 i-Hr, când s-au adãgat lunile ianuarie ºi februarie. Luna Martie începe în aceeaºi zi a sãptãmânii ca luna noiembrie ºi februarie (numai în anii bisecþi).

In traditia noastra populara, luna Martie se numeste Mãrþiºor.

SOARELE

La inceputul lunii rasare la ora 6h 54m si apune la ora 18h 02m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 6h 59m si apune la ora 19h 41m.

Se aflã în constelaþia Aquarius (Vãrsãtorul) la începtutul lunii ºi în Pisces (Peºtii) la sfãrºitul ei.
Data Durata zilei
1 martie 11h09m
15 martie 11h52m
31 martie 12h41m




În noaptea de 24 spre 25 martie se trece la ora de varã. Se va adãuga o orã la timpul legal român, ora 3 devenind ora 4.



PLANETE

Pe cerul de searã se vede Venus (Luceafãrul de searã), toatã noaptea Saturn, iar dupã miezul nopþii Jupiter. Spre sfârºitul lunii va apãrea dimineaþa planeta Mercur. În seara de 3 spre 4 martie va avea loc o eclipsã totalã de Luna.

Mercur devine vizibil pe cerul de dimineata, începând cu 10 martie. Cea mai buna perioada pentru a observa planeta este în jurul zilei de 22 martie. Atunci Mercur se va vedea începând cu ora 05 pânã când rãsare Soarele. Pe 25 martie planeta se va situa la ca mai mare depãrtare de Soare (la afeliu). Între Mercur si Soare vor fi 65 de milioane de km. În dimineata de 17 martie, sub planeta se va observa secera foarte subþire a Lunii, în jurul orei 06:20. Gãsiþi Luna, aflata spre orizontul sud-estic. Astrul de deasupra ei este Mercur.

Luna trece pe lângã Venus în serile de 20 ºi 21 martie

Venus se vede seara, fiind cel mai strãlucitor astru. Pare si mai strãlucitor pentru ca a început sa se vada când cerul este negru. Uneori planeta pare ca sclipeºte (scintileazã) si îºi schimba culoarea. Este un fenomen cauzat de atmosfera planetei noastre. Luna se va afla în aceeaºi regiune cu Venus în serile de 20 ºi 21 martie.

Marte se vede destul de greu în crepusculul (amurgul) de dimineaþã. În dimineaþa de 16 martie, sub planetã se va observa secera Lunii. Dacã nu identificaþi planeta, cãutaþi secera Lunii, aflatã înspre orizontul sud estic. Deasupra acesteia se va vedea un astru. Acesta este planeta Marte. Pe 25 februarie, cei ce au un binoclu vor putea vedea imediat deasupra lui Marte, planeta Neptun.


Jupiter rãsare la miezul nopþii ºi este vizibil pânã rãsare Soarele. Se aflã în constelaþia Scorpius. Chiar dacã este cea mai mare planetã, Jupiter se vede ca o stea. Dacã doriþi sã observaþi mai multe detalii, îndreptaþi un binoclu cãtre planetã. Veþi vedea patru sateliþi ºi discul planetei. Luna va trece pe sub Jupiter în noaptea de 12 martie.

Saturn poate fi vãzut în fiecare searã senina. Rãsare în jurul orei 15 ºi se aflã pe cer pânã la ora 5. Pe 2 martie Luna se va situa foarte aproape de planetã. In jurul orei 4:43 dimineaþa, Luna va trece peste Saturn. În Leo.

Uranus nu se poate observa fiind în conjuncþie cu Soarele. Pe 6 martie se va afla la apogeu (cea mai mare distanþã de Terra) ºi anume la 3,1 miliarde km.

Neptun se vede dimineaþa dar numai prin instrumentele astronomice.

Planeta piticã Ceres se aflã foarte aproape de Soare. Pluto, o altã planetã piticã poate fi vãzutã numai prin instrumentele mari, în constelaþia Scorpius. Planeta piticã Eris se aflã în constelaþia Cetus, vizibilã seara.

CONSTELATII


Fãcând obiºnuitul tur de orizont al constelaþiilor vizibile pe cerul de searã, în direcþia nord se gãsesc constelaþiile Cefeu (Coasa), Dragonul (Balaurul) ºi Cassiopeia (Tronul, Scaunul lui Dumnezeu), iar deasupra lor, spre est, Ursa Micã (Carul Mic) ºi Ursa Mare (Carul Mare), cu oiºtea îndreptatã în jos.

Spre zenit, în direcþia meridianului, se aflã constelaþiile Vizitiul (Trãsura) ºi Gemenii (Fraþii), iar spre apus, Perseu (Barde, Cãpãþâna), Taurul (Gonitorul) însoþit de Pleiade (Cloºca cu Pui) ºi, foarte aproape de linia orizontului, Andromeda (Jgheabul).

Spre sud continuã sã se vadã în toatã splendoarea sa constelaþia Orion (Rariþele, Sfredelul Mare), iar în direcþia meridianului, Câinele Mare (Dulãul) ºi Câinele Mic (Cãþelul).

În sfârºit, spre rãsãrit se aflã constelaþia Leul (Calul) ºi, imediat deasupra orizontului, îºi fac apariþia primele constelaþii de primãvarã: Bouarul (Vãcarul) ºi Fecioara.

[Alethia_Spitz]

Vad ca sursa de unde il iau eu inca nu a postat. E eja 3 Aprilie si magazinstiintific.ro inca nu l-a postat. 

[Alethia_Spitz]

e 17 Aprilie si magazinstiintific nu a mai postat nimic.

[adrianh]

Calendarul astronomic pentru luna aprilie este urmatorul:

Originea numelui lunii aprilie nu este stabilitã: poate veni de la latinescul "aperire" ce înseamnã "a deschide". Aprilie ar mai putea venit de numele zeiþei frumuseþii Afrodita, fiind cunoscut faptul cã romanii închinau fiecare lunã unei zeitãþi. A fost a doua lunã a anului la romani, inainte sã se adauge lunile ianuarie ºi febraurie. Luna aprilie începe în aceeaºi zi a sãptãmânii ca ºi luna iulie.

In traditia noastra populara, luna februarie se numeste Prier.


Soarele

La inceputul lunii rasare la ora 6h 59m si apune la ora 19h 42m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 6h 08m si apune la ora 20h 17m.

Se aflã în constelaþia Pisces (Peºtii) la începutul lunii ºi în Aries (Berbecul) la sfãrºitul ei.



Data Durata zilei 
1 aprilie  12h44m
15 aprilie  13h26m
30 aprilie  14h09m



Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber

În aceastã lunã putem vedea, într-o noapte seninã, patru planete: seara se vede Venus, toatã noaptea Saturn, iar dimineaþã se pot vedea Jupiter ºi Marte.

Mercur se va vedea destul de greu de la latitudinile României, în aceastã Lunã. Apare dimineaþa între 7 ºi 18 aprilie, dar este foarte aproape de orizont. Cea mai bunã ºansã pentru observarea acestei planete va veni în dimineþa de 16 aprilie, în jurul orei 6:50. Atunci, Mercur se va situa sub secera foarte subþire a Lunii, înspre orizontul estic. În Pisces.





Poziþia Lunii ºi a planetei Venus în seara de 20 aprilie Venus este vizibil ca o stea foarte strãlucitoare, imediat dupã ce se întunecã, înspre vest. Venus este foarte strãlucitor în aceastã perioadã fiind adesea confundat cu un OZN. În serile de 12, 13 ºi 14 aprilie planeta se va afla lângã roiul stelar Pleiadele sau Cloºca cu Pui. Puteþi vedea, dacã urmãriþi pozitia lui planetei în fiecare searã, cum aceasta se miscã pe lângã roi. În serile de 19 ºi 20 aprilie Luna se va afla lângã planetã. Prin instrumente Venus apare ca un disc iluminat 70% iar diametrul lui aparent se mãreºte pe zi ce trece. În Taurus.


Marte apare pe cerul de dimineaþã fiind vizibil începând cu ora 6. Din aceastã lunã planeta va rãsãri din ce în ce mai de vreme ºi va apãrea ca un aastru stralucitor ºi roºiatic. În dimineaþa de 14 aprilie Luna se va situa foarte aproape de Marte. La sfârºitul Lunii Marte se va apropia aparent de planeta Uranus, între ele aflându-se steaua phi Aquarii. Pe 28 aprilie Marte va trece la numai 40' sud de Uranus. În Aquarius.

Jupiter. Cine se trezeºte în jurul orei 2 ºi aruncã o privire înspre orizontul sud estic, va remarca un astru strãlucitor de culoare gãlbuie. Astrul nu este o stea ci o planetã: cea mai mare din sistemul solar, Jupiter. Jupiter se aflã în constelaþia Scorpius nu foarte departe (aparent) de steaua cea mai strãlucitoare din aceastã constelaþie: Antares. Dacã comparaþi culorile acestor doi aºtrii veþi remarca diferenþa de culoare dintre ele. Nu vã spunem care este diferenþa ci vã lãsãm sã vedeþi singuri.


Conjuncþie Luna-Jupiter-Antares, în dimineaþa de 8 aprilie Saturn a fost vãzut de la Observator de sute de vizitatori. Cei ce vor sã îl gãseascã singuri pot încerca în fiecare searã seninã pentru cã planeta se vede toatã noaptea. Saturn se aflã la graniþa dintre constelaþiile Leo ºi Cancer. Luna va trece pe lângã Saturn în serile de 24 ºi 25 aprilie. Locul unde se aflã planeta este trecut pe harta pentru luna aprilie.

Uranus se vede dimineaþa dar numai prin instrumentele astronomice. La sfârºitul lunii se va afla în apropierea planetei Marte. În Aquarius.

Neptun rãsare în jurul orei 4 ºi se aflã în constelaþia Capricornus.

În sistemul solar se aflã trei planete pitice. Cea mai strãlucitoare este Ceres ºi se observã în constelaþia Cetus, aproape de Soare în aceastã perioadã. Pluto, fosta planetã se poate observa numai prin instrumente foarte mari, în constelaþia Sagittarius. A treia planetã piticã, Eris, nu poate fi vãzutã decât prin intrumentele observatoarelor profesioniste. Se aflã în constelaþia Cetus.



Constelatii vizibile pe cerul de seara




Cerul lunii aprilie Facând obiºnuitul tur de orizont al constelaþiilor vizibile pe cerul de searã, remarcãm în direcþia nord constelaþiile Cefeu (Coasa) ºi Cassiopeia (Tronul sau Scaunul), iar deasupra lor, urcate mult deasupra orizontului, constelaþiile Ursa Micã (Carul Mic) ºi Ursa Mare (Carul Mare).
Spre zenit se aflã constelaþiile Leul (Calul sau Gãvãdul Mare) ºi Gemenii (Fraþii), spre apus, Taurul (Gonitorul), Perseu (Barda sau Cãpãþâna), Vizitiul (Trãsura) ºi Orion (Sfredelul Mare), iar spre rãsãrit, Bouarul (Vãcarul) ºi Virgo (Fecioara).
Ceva mai târziu îþi fac apariþia (tot la rasarit) constelaþiile Hercule (Omul) ºi Lira (Ciobanul cu oile), în aceasta din urma remarcându-se frumoasa stea Vega.








Fenomenele lunii Aprilie


ZI FENOMEN
2 Lunã Plinã la ora 20:15. În constelaþia Virgo.
3 Luna la apogeu (cel mai departe de Terra). La 406.327 km depãrtare.
3 Dupã ora 22 se poate observa o stea strãlucitoare foarte aproape de Lunã. Este Spica din constelaþia Virgo 
8 Luna se aflã sub Jupiter în aceastã dimineaþã.
10 Ultimul Pãtrar la ora 21:04. În constelaþia Sagittarius.

13 Neptun se aflã la numai 3 grade deasupra secerii subþiri a Lunii.
14 Înainte de rãsãritul Soarelui se observã secera subþire a Lunii înspre orizontul sud-estic. Lângã aceasta se aflã planeta Marte 
17 Luna la perigeu (cel mai apoape de Terra). La 357.142 km depãrtare.
17 Venus la periheliu (la cea mai micã distanþã de Soare). Se aflã la 107.411.271 km depãrtare
17 Lunã Nouã la ora 14:36. În constelaþia Pisces.
20 Dupã apusul Soarelui se va observa secera subþire a Lunii, iar sub ea strãlucitoarea planetã Venus 
21 Ziua astronomiei
22 Maximul curentului de meteori Lyride. Din zonele cu cer lipsit de iluminat public se pot observa maxim 10 stele cãzãtoare pe orã 
23 Luna se aflã lângã stelele Castor ºi Pollux din constelaþia Gemini.
24 Primul Pãtrar la ora 09:36. În constelaþia Cancer.
25 Luna se aflã lângã Saturn în aceastã noapte.
26 În dreapta Lunii se observã steaua Regulus din constelaþia Leo.
29 Uranus se aflã la numai 41' de planeta Marte.
30 Luna la apogeu (cel mai departe de Terra). La 406.206 km depãrtare.
30 Luna se aflã foarte aproape de steaua Spica din Virgo.

[adrianh]

Calendarul astronomic al lunii mai 2007,este urmatorul:



Numele lunii mai ar putea veni de la zeiþa greacã Maia, identificatã la romani cu zeiþa fertilitãþii Bona Dea.

In traditia noastra populara, luna februarie se numeste Florar.


Soarele

La inceputul lunii rasare la ora 6h 07m si apune la ora 20h 19m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 5h 35m si apune la ora 20h 51m.

Se aflã în constelaþia Aries (Berbecul) la începutul lunii ºi în Taurus (Taurul) la sfãrºitul ei.



Data Durata zilei 
1 mai  14h12m
15 mai  14h47m
31 mai  15h16m



Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber

Mercur ºi Venus pe cerul de searã Seara se vãd Venus, Mercur ºi Saturn. Dupã ora 23 rãsare Jupiter iar dimineaþa îl putem zãri pe Marte. O lunã perfectã pentru observarea planetelor!

Mercur: luna aceasta este cea mai potrivitã pentru cei ce locuiesc în emisfera nordicã ºi doresc sã îl observe pe Mercur. Dupã conjuncþia cu Soarele de pe 3 mai, planeta se va îndepãrta (unghiular) de acesta). O vom putea vedea pe cerul de searã începând cu data de 8 mai. Cea mai bunã perioadã va fi între 12 mai ºi 10 iunie. În tot acest timp Mercur va putea fi vãzut înspre orizontul vestic, pânã în ora 22, când apune. În seara de 17 mai, sub Mercur se va putea vedea o secerã foarte subþire a Lunii. A doua searã, Luna se va situa mult deasupra planetei. În Taurus.

Venus: se vede pe cerul de searã, fiind cel mai strãlucitor astru din direcþia vest. Se poate observa pânã în jurul orei 23:40 când apune. Cea mai bunã metodã de a indentifica planeta este sã o observaþi când Luna este lângã ea. În mai Luna se va situa aproape de Venus în serile de 19 ºi 20 mai. Cei ce au un binoclu sau

Traseul Lunii pe cerul de searã între 17 ºi 20 mai un instrument astronomic, ºi îl vor îndrepta spre Venus, vor vedea în seara de 9 mai, în stânga planetei, o aglomerare de stele: este roiul stelar M35 din constelaþia Gemini.  Urmãtoarea apropiere vizibilã dintre aceste douã obiecte se va produce în 2009. O altã apropiere interesantã va fi cea de steaua epsilon Geminorum (numitã Mebsuta). Venus se va afla la numai 1 grad de stea în serile de 16 ºi 17 mai. Dacã la începutul lunii Venus se aflã la baza constelaþiei Gemenii, la sfârºitul lui mai se va afla lângã stelele Castor ºi Pollux, capetele gemenilor. În Gemini.

Planeta Marte rãsare în jurul orei 5 ºi poate fi observatã numai în crepusculul de dimineaþã. Va trece din Aquarius în Pisces. În dimineaþa de 13 mai, în jurul orei 5, foarte aproape de Marte se va afla secera Lunii. Aºa cã puneþi ceasurile sã sune un pic mai devreme. Aceastã conjuncþie se vede înspre orizontul estic.

Jupiter rãsare în jurul orei 00 la începutul lunii. Se poate observa înspre orizontul sud estic ca o stea de

culoare gãlbuie. Este cel mai strãlucitor astru din acea regiune. În dreapa lui Jupiter se poate observa o stea,


Conjuncþie între Marte ºi Lunã mai puþin strãlucitoare. Este Antares din constelaþia Scorpius. Dacã la începutul lunii între Jupiter ºi Antares erau 10 grade, la sfârºitul acesteia vor fi numai 8 grade. Luna trece pe sub Jupiter în serile de 5 ºi 6 mai.

Saturn se observã seara, pânã în jurul orei 2. În seara de 22 mai un fenomen spectaculos se va petrece: Luna va trece peste Saturn.La ora 22:41 Luna va acoperi planeta. La ora 23:42 Saturn va ieºi din spatele Lunii. Vã aºteptãm la Observator pentru a observa aceastã ocultaþie.
Uranus ºi Neptun rãsar dimineaþa nefiind vizibile cu ochiul liber.

Planetele pitice Ceres ºi Eris nu se pot observa fiind aproape de Soare. Pluto este vizibil numai prin instrumente astronomice mari în constelaþia Ophiucus.

Luna va trece pe lângã urmãtoarele stele strãlucitoare: Antares, pe 5 ºi 31 mai, ora 3; El Nath (beta Tauri) pe 18 mai,  ora 21:20; Pollux din Gemini pe 20 mai, ora 21:30; Regulus din Leo pe 23 mai, ora 21:30; Spica din Virgo pe 27 mai, ora 23.

Constelatii vizibile pe cerul de seara

Cerul lunii mai La orizontul nordic sunt vizibile constelatiile Cassiopeia (Tronul sau Scaunul) si Cefeu (Coasa), iar deasupra lor, in directia meridianului, constelatiile Ursa Mica (Carul Mic) si Ursa Mare (Carul Mare).

Spre zenit se afla acum Bouarul (Vacarul), Leul (Calul sau Gavadul Mare) si Fecioara , iar spre sud, Corbul si Craterul (Cupa).

Spre apus, putin deasupra orizontului, se mai disting Perseu (Barda sau Capatina), Gemenii (Fratii) si Ciinele Mic (Catelul sau Sfredelul), iar la rasarit isi fac aparitia Hercule (Omul), Ofiucus (Omul cu Sarpele), si ceva mai tirziu, frumoasele constelatii Lira (Ciobanul cu oile) si Lebada (Crucea mare sau Fata cu cobilita).

Fenomenele lunii Aprilie

ZI FENOMEN
2 Lunã Plinã la ora 13:09. În Libra.
3 Mercur în conjuncþie superioarã cu Soarele
5 Începand cu ora 1, spre orizontul sud estic se observã Luna lângã steaua Antares.
6 Dupã miezul nopþii se poate observa Luna sub planeta Jupiter.
10 Ultimul Pãtrar la ora 7:27. În constelaþia Sagittarius.
11 Nu sunt fenomene astronomice importante de relatat
12 Luna se aflã la numai 2 grade vest de Uranus. Între ele se vede steaua phi Aquarii
13 O frumoasã apropiere dintre Luna ºi Marte se observã dimineaþa în direcþia est.
15 Luna la perigeu (cel mai aproape de Terra). La numai 359.391 km.
16 Lunã Nouã la ora 22:27. În constelaþia Aries.
17 În jurul orei 21:30 se poate observa secera subþire a Lunii iar în stânga ei planeta Mercur. 
19 Seara se poate observa o conjuncþie între Lunã ºi Venus
20 Luna se aflã la 3 grade de steaua Pollux din Gemini
22 În aceastã seara Luna va fi foarte aproape de Saturn
23 Lângã Lunã se aflã steaua Regulus din Leo
24 Primul Pãtrar la ora 00:03. în constelaþia Leo.
27 Luna la apogeu (cel mai departe de Terra). La numai 405.458 km.
27 În stânga Lunii se observã steaua Spica din Virgo
30 Lângã Venus se poate vedea steaua kappa din constelaþia Gemini.


As fi vrut sa postez si niste fotografii dar nu stiu cum se procedeaza!Poate se ofera cineva sa imi explice si mie detaliat!

[adrianh]

Imaginile in concordanta cu acest calendar sunt urmatoarele

[pri3st3ss]

http://hubblesite.org/explore_astronomy/tonights_sky/june/2007/play     harta fen atronomice pentru luna IUNIE! enjoy the show!

[adrianh]

Calendarul astronomic pentru luna iunie:

Luna iunie poartã numele zeiþei romane Juno (sau Junona). Acesta era soþia lui Jupiter. În mitologia greacã zeiþa Juno se numea Hera.

In traditia noastra populara, luna iunie se numeste "Ciresar".

Soarele

La inceputul lunii rasare la ora 5h 34m si apune la ora 20h 52m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 5h 34m si apune la ora 21h 4m.

Se aflã în constelaþia Taurus (Taurul) la începutul lunii ºi în Gemini (Gemenii) la sfãrºitul ei.

În luna iunie se produce cea mai lungã zi din an, în preajma solstiþiului de varã. Cea mai lungã zi din an va fi 21 iunie ce va þine 15h32m53s. Cel mai târziu apus de Soare din an va veni în ziua de 26 iunie când Soarele va apune la ora 21h04m21s.


Data Durata zilei 
1 iunie  15h18m
15 iunie  15h31m
30 iunie  15h30m

Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber

Conjunþie între Venus ºi Saturn, pe cerul de searã Într-o noapte seninã putþi observa toate planetele vizibile cu ochiul liber: seara se vãd Mercur (, Venus ºi Saturn; toatã noaptea se vede Jupiter, iar dimineaþa se vede Marte.
La sfãrºitul lunii o frumoasã apropiere dintre Venus ºi Saturn se va produce.

Mercur este vizibil seara, în primele 15 zile ale lunii, pânã în ora 21:45. Pentru a-l identifica pe cer puteþi folosi planeta Venus. Mercur se va afla în dreapta jos de Venus, foarte aproape de orizont. Se aflã în constelaþia Gemini. Luna se va afla deasupra lui Mercur în seara de 16 iunie.

Venus mai este luceafãr de searã încã o lunã. Se observã seara înspre vest fiind cel mai strãlucitor obiect din zonã. Venus va ajunge la elongaþie maximã de Soare pe 9 iunie. Departarea unghiularã de Soare este de 45 grade. Venus apune la mai mult de trei ore dupã Soare. Privit prin instrumente se va vedea o jumatate de disc. În aceastã lunã Venus va trece pe lângã un roi stelar ºi va fi într-o conjuncþie strânsã cu Saturn. Cei vor urmãri miºcarea planetei Venus faþã de Saturn vor vedea cã acestea se apropie pe zi ce trece. Venus se miºcã mai repede printre stele ºi se apropie de Saturn. La începutul lui iunie se aflã la 24 de grade una de alta, la mijlocul ei la 12 grade, iar la sfârºitul lunii la numai 1 grad. Apropierea dintre planete poate fi observatã dacã comparaþi distanþa unghiularã din 5 în 5 zile.

Pe 30 iunie Venus se va afla la numai 40' (0,5 grade) sub Saturn. Privite printr-un telescop planetele vor fi vãzute în acelaºi câmp. Saturn cu inelele ºi sateliþii iar Venus cu faza ei. Vãzute cu ochiul liber aproape se vor confunda.

Traseul Lunii pe cerul de searã între 17 ºi 19 iunie Saturn se observã tot seara, în constelaþia Leo. În stânga planetei se aflã steaua Regulus. Luna se va afla între Saturn ºi Regulus în seara de 19 iunie.

Jupiter apare pe cerul de searã, fiind la opoziþie în ziua de 5 iunie. În acest moment Jupiter rãsare când apune Soarele ºi apune la rãsãritul Soarelui. Planeta este foarte strãlucitoare ºi are o culoare gãlbuie.

În dreapta jos a planetei se aflã steaua Antares din constelaþia Scorpius. Jupiter se va apropia încet încet de Antares, ajungând ca la sfârºitul lunii sã fie la numai 5 grade una de alta. Luna va trece pe sun Jupiter în serile de 1 ºi 28 iunie.

Uranus se poate vedea numai prin instrumentele astronomice ºi rãsare dupã miezul nopþii. La fel ºi în cazl planetei Neptun. Uranus se aflã în constelaþia Aquarius iar Neptun în Capricornus.

Pluto se aflã în constelaþia Ophiucus ºi se va afla la opoziþie pe 18 iunie. Este prima opoziþie de când a devenit planetã piticã.

Celelalte planete pitice, Ceres ºi Eris nu se pot observa fiind prea aproape de Soare.

Constelatii vizibile pe cerul de seara


Cerul lunii iunie In directia nord se remarca constelatia Cefeu (Coasa), iar deasupra sa, Ursa Mica (Carul Mic), cu oistea indreptata in jos.

In directia meridianului, spre zenit, se afla constelatiile Bouarul (Vacarul), Coroana Boreala (Hora sau Cununa) si Hercule (Omul), iar spre sud, Ofiucus (Omul cu sarpele), Fecioara si Scorpionul . Spre vest se afla Ursa Mare (Carul Mare), cu oistea indreptata in sus, iar spre orizont, Leul (Casa).

Spre est, mult deasupra orizontului, se afla constelatiile Lira (Ciobanul cu oile), Lebada (Crucea Mare) si Vulturul , cele trei stele principale ale acestor constelatii - Vega, Deneb, Altair - alcatuind cunoscutul " triunghi de vara ", sau "trunghiul marinarilor".

Fenomenele lunii iunie


ZI FENOMEN
2 În aceastã searã deasupra Lunii se aflã steaua Antares
1 Lunã Plinã la ora 04:04. În Scorpius.

1 În dreapta sus faþã de Lunã se aflã planeta Jupiter.

2 Mercur se aflã la cea mai mare depãrtare unghiularã de Soare. Se observã seara înspre vest, pânã în ora 22:15.


5 Jupiter la opoziþie. Este vizibil toatã noaptea, în direcþia sud.

8 Ultimul Pãtrar la ora 14:43. Luna se aflã în constelaþia Aquarius.

8 Foarte aproape de Lunã, deasupra ei, se aflã steaua lambda din Aquarius

9 Venus se aflã la cea mai mare depãrtare unghiularã de Soare (45 de grade). Se observã seara.

11 Dimineaþa se poate observa în dreapta Lunii planeta Marte.

12 Luna la perigeu (cel mai aproape de Terra) La numai 363.755 km de Terra.

15 Lunã Nouã la ora 6:13. Luna se aflã în constelaþia Taurus.

16 În jurul orei 21:15, spre orizontul vestic se poate vedea secera subþire a Lunii. Sub ea la 6 grade se aflã planeta Mercur. Deasupra Lunii se vãd stelele Castor ºi Pollux.
18 Luna se aflã foarte aproape de Venus. Ziua se poate observa o ocultatie. Conjuncþia se observã seara pânã în ora 23:20.

19 Planeta piticã Pluto se aflã la opoziþie.

19 În stânga secerii Lunii se vede steaua Regulus din Leo.

21 Solstiþiul de varã. Ziua cea mai lungã. Ziua are 15h32m53s.

22 Primul pãtrar la ora 16:15. Luna se aflã în Virgo.

24 Deasupra Lunii se aflã steaua Spica din Virgo.

24 Luna la apogeu (cea mai apropiatã de Terra). La 404.541 km.

27 În dreapta Lunii se aflã steaua pi din constelaþia Scorpius.

30 Lunã Plinã la ora 16:49. În constelaþia Sagittarius.

30 Conjuncþie spectaculoasã! Venus se aflã foarte aproape de Saturn.

[pri3st3ss]

Venus and Saturn are converging for a close encounter on June 30th
when the pair will be only 2/3's of a degree apart! You can watch the
distance shrink in the nights ahead. Step outside after sundown and
look west. Venus is the brightest object in the sky; Saturn is the
yellow dot right beside it (to the left).

http://www.spaceweather.com/images2007/25jun07/skymap_north.gif   -  25 iunie
http://www.spaceweather.com/images2007/26jun07/skymap_north.gif   -  26 iunie
http://www.spaceweather.com/images2007/27jun07/skymap_north.gif   -  27  iunie
http://www.spaceweather.com/images2007/28jun07/skymap_north.gif   -  28 iunie
http://www.spaceweather.com/images2007/29jun07/skymap_north.gif   -  29 iunie
http://www.spaceweather.com/images2007/30jun07/skymap_north.gif   -  30 iunie