Legaturi catre stiri interesante!

[alinutzu]

daca vreti un avion care sa-si stranga aripile pentru a intra in garaj, acum aveti ...
http://www.popsci.com/military-aviation-space/article/2008-06/new-foldable-flyer

The World's Spookiest Weapons
Cyborg animals, psychotropics and flying lasers are just some of the terrifying weapons government labs have cooked up over the years

sunt 20 de imagini, fiecare cu descriere...
http://www.popsci.com/military-aviation-space/gallery/2008-05/worlds-spookiest-weapons

iron man , de la film, la realitate ...
http://www.popsci.com/scitech/article/2008-04/building-real-iron-man


ca sa nu mai stau sa mai insir linkuri, http://www.popsci.com ... e destul de interesant

[Nox]

Un profesor proiecteazã o farfurie zburãtoare propulsatã cu plasmã
(Professor Designs Plasma-propelled Flying Saucer)

12 iunie 2008

LINK: http://www.sciencedaily.com/releases/2008/06/080611135049.htm

[Nox]

http://www.220.ro/Floricele_la_telefonul_mobil-82977.html

HOAX... doar o reclamã;

Cell Phone Popped Popcorn: Viral Marketing Explanation
http://blogs.pcworld.com/tipsandtweaks/archives/007105.html

Scientific sensation or a YouTube hoax? The mobile phones that 'cook' popcorn
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1025711/Scientific-sensation-YouTube-hoax-The-mobile-phones-cook-popcorn.html

Mobile phone popcorn 'hoax' hits YouTube
http://www.telegraph.co.uk/news/newstopics/howaboutthat/2100340/Mobile-phone-popcorn-'hoax'-hits-YouTube.html

Physicist Debunks Cellphone Popcorn Viral Videos
http://blog.wired.com/underwire/2008/06/cellphones-cant.html

sau cum prostim lumea pe internet...

[CHIP]

n Brasov a fost descoperita o cetate dacica, a doua ca marime dupa Sarmizegetusa:

http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-06-16&id=7830

[CHIP]

 Farfuriile zburatoare vin din Florida:

http://www.descopera.ro/dnews/2707058-farfuriile-zburatoare-vin-din-florida

[CHIP]

Oamenii ar putea fi extratereºtri:

http://www.cotidianul.ro/oamenii_ar_putea_fi_extraterestri-48799.html

[CHIP]

S-au descoperit încã trei Super-Terre:

http://www.cotidianul.ro/s_au_descoperit_inca_trei_super_terre-48922.html

[CHIP]

Aviatia rusa opreste ploaia cu ajutorul cimentului:

http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-06-19&id=7996

[CHIP]

Chinezii si-au facut OZN:

http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-06-19&id=7986

[Nox]

Pe urma lui Yeti

17 iunie 2008

LINK: http://news.bbc.co.uk/2/hi/south_asia/7457894.stm

[CHIP]

Pentagonul se inzestreaza cu roboti ce pot intra pe gaura cheii:

http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-06-20&id=8030

[CHIP]

 Cercetatorii au descoperit scrisorile pierdute ale Apostolului Pavel :

http://www.gardianul.ro/2008/06/22/religie-c22/cercetatorii_au_descoperit_scrisorile_pierdute_ale_apostolului_pavel-s115917.html

[CHIP]

 Apa a aparut pe Terra mai devreme decat se credea:

http://www.descopera.ro/dnews/2728589-apa-a-aparut-pe-terra-mai-devreme-decat-se-credea

[loreley]

Gheata din Groenlanda – cheia schimbarilor climatice

http://www.descopera.ro/dnews/2728635-gheata-din-groenlanda-cheia-schimbarilor-climatice

[pri3st3ss]

Cel mai complex ,,cerc de culturi"   - im 1

Într-un câmp de orz din provincia Wiltshire a fost descoperit cel mai complex ºi mai uluitor ,,cerc de culturi" vãzut vreodatã în Marea Britanie.
Formaþiunea, care are un diametru de 46 de metri, pare sã fie o imagine codatã reprezentând primele 10 cifre - 3,141592654 - ale numãrului pi. Michael Reed, astrofizician, a apreciat cã ,,a noua zecimalã pare sã fi fost rotunjitã în mod corect" ºi cã ,,micul punct din apropierea centrului este virgula zecimalã". ,,Codul se bazeazã pe 10 segmente angulare, salturile radiale fiind indicatorul fiecãrui segment", a adãugat Reed, care a descris cercul drept ,,uluitor".



Suntem cu toþii extratereºtri!

Materialul genetic extraterestru gãsit într-un meteorit cãzut în Australia poate sã fi jucat un rol fundamental în apariþia vieþii pe Pãmânt, aratã un nou studiu ºtiinþific.
Savanþi europeni ºi americani au reuºit sã demonstreze în premierã cã douã dintre componentele codului genetic, numite nucleobaze, sunt realmente extraterestre. Ambele molecule în cauzã, uracilul ºi xantina, sunt prezente atât în ADN (acid dezoxiribonucleic), cât ºi în ARN (acid ribonucleic). Xantina nu este parte din ADN sau ARN, precum uracilul, dar ea participã într-o serie de reacþii chimice în ARN-ul celulelor. Viaþa pe Terra a fost adusã de un meteorit, în urmã cu aproximativ patru miliarde de ani, aratã ultima teorie a cercetãtorilor britanici ºi americani.
Câteva dintre cãrãmizile organice care stau la baza apariþiei vieþii pe Pãmânt îºi au originea în spaþiu, susþine o lucrare ºtiinþificã britanico-americanã, publicatã luni ºi citatã de o serie de publicaþii ºtiinþifice. Studiul, dirijat de cercetãtorii de la Imperial College London, a descoperit în premierã pe un meteorit componente esenþiale ale materialului genetic primitiv. Oamenii de ºtiinþã au confirmat cã substanþele pe care le-au identificat, esenþiale pentru formarea acizilor nucleici, precum ADN ºi ARN, sunt de origine extraterestrã, nefiind rezultatul unei contaminãri a fragmentelor din meteoritul analizat cu spaþiul terestru, cum s-a crezut iniþial.
Potrivit LiveScience.com, cercetãtorii au pus sub lupã bucãþi din meteoritul Murchison, prãbuºit în Australia în 1969.Rezultatele spectaculoase la care au ajuns i-au fãcut sã emitã ipoteza cã ºi meteoriþii care au bombardat Pãmântul cu aproximativ patru miliarde de ani în urmã erau purtãtori de componente în formã brutã ale vieþii. "Descoperirea avanseazã ideea cã un obiect extraterestru a avut o contribuþie importantã în apariþia vieþii pe Terra", a declarat chimista Zita Martins, coordonatoarea cercetãrii. Incidentul a declanºat un proces evoluþionar care s-a întins de-a lungul a miliarde de ani ºi care a cuprins întreaga florã ºi faunã, inclusiv specia umanã.
"Deoarece meteoriþii reprezintã resturi ale procesului de formare a sistemelor solare, pãrþile constituente ale vieþii ar putea fi rãspândite în cosmos. Pe mãsurã ce tot mai multe componente brute ale vieþii sunt descoperite pe obiecte din spaþiu, teoria cã viaþa se poate ivi oriunde existã condiþii chimice prielnice devine din ce în ce mai plauzibilã", a completat Mark Sephton, de la Imperial College London.
Nu toatã lumea este însã de acord cu noua teorie. "Doar pentru cã moleculele gãsite pe fragmentele de meteorit provin din spaþiu nu înseamnã cã aceiaºi compuºi nu au fost sintetizaþi paralel ºi pe Pãmânt", a subliniat David Dreamer, chimist la Universitatea California. "Cercetãtorii nu ºtiu încã exact câte dintre cãrãmizile vieþii de pe Terra au origini autohtone ºi câte au venit din spaþiu", a mai adãugat el. 


Sonda Phoenix a gãsit gheaþã pe Planeta Roºie

Cercetãtorii de la NASA au identificat apã în stare solidã într-un ºanþ în miniaturã pe care sonda l-a sãpat în solul arctic de pe Marte. Opt bucãþi de dimensiunea unor zaruri, dintr-un material strãlucitor, au fost identificate într-un ºanþ excavat de braþul robotizat al navetei Phoenix. Sãpãtura a fost realizatã duminicã, 15 iunie, având ca scop mãrirea ºanþului marþian botezat "Dodo-Goldilocks", însã cei de la agenþia spaþialã americanã nu ºi-au putut da seama pe moment dacã era vorba de gheaþã sau de sare. De-abia când au observat, patru zile mai târziu, cã fragmentele strãlucitoare dispãruserã, cercetãtorii au putut stabili cã Phoenix dãduse de fapt peste apã îngheþatã, care s-a evaporat dupã îndepãrtarea solului de deasupra ei, informeazã site-ul NASA.
"Trebuie sã fie gheaþã", a concluzionat Dr. Peter H. Smith de la Universitatea din Arizona, coordonatorul-ºef al misiunii. "Bucãþile de material au dispãrut complet pe parcursul a câtorva zile, dovadã perfectã cã este vorba de gheaþã. S-a vehiculat iniþial ºi ipoteza sãrii, însã sarea nu poate înregistra un asemenea proces", a adãugat omul de ºtiinþã american, explicând cã apa în formã solidã se poate transforma direct în vapori, prin încãlzire, într-un proces numit "sublimare", pe când sarea nu are aceastã proprietate.
Teoria cercetãtorilor este susþinutã ºi de faptul cã ieri, în cursul unei alte sãpãturi, braþul robotizat al sondei Phoenix s-a ciocnit de o suprafaþã durã, crezutã a fi un strat de gheaþã, care nu a putut fi strãpunsã nici dupã trei încercãri. Noul ºanþ a fost numit sugestiv "Albã ca Zãpada 2", iar suprafaþa durã pe care o adãposteºte se aflã la acelaºi nivel, sub solul marþian, cu fragmentele albe gãsite în "Dodo-Goldilocks". Cercetãtorii NASA plãnuiesc acum sã strãpungã aceastã suprafaþã cu un burghiu aflat în dotarea sondei, pentru a obþine câteva mostre.
Phoenix a ajuns pe Marte pe 25 mai, fiind trimisã aici pentru a demonstra existenþa gheþii în regiunea nordicã a planetei, dupã ce, în 2002, mãsurãtorile realizate de sonda Odyssey au sugerat cã solul din regiunea arcticã marþianã ascunde, la doar câþiva centimetri dedesubt, cantitãþi masive de apã în stare solidã. Miza misiunii este aflarea mai multor elemente despre istoria climei Planetei Roºii, iar impuritãþile din gheaþã ar putea oferi multe date în acest sens, dupã cum relateazã "The New York Times".
Clima marþianã este în prezent prea rece pentru a permite prezenþa apei în formã lichidã, însã în trecut, dacã axa planetei s-ar fi înclinat ocazional, regiunile polare ar fi putut înregistra temperaturi de peste zero grade Celsius. Apa în formã lichidã este un ingredient esenþial pentru existenþa vieþii, iar oamenii de ºtiinþã cred cã zona în care se aflã acum sonda Phoenix ar fi putut fi, cândva în ultimii zece milioane de ani, un mediu capabil sã susþinã forme de viaþã.


Speranþe noi pentru vânãtorii de extratereºtri

Are de doar trei ori masa Terrei ºi se aflã la 3.000 de ani-luminã. ªansele mari ca o nouã planetã, recent descoperitã, sã gãzduiascã oceane o transformã într-o þintã atrãgãtoare pentru cãutãtorii de viaþã în univers.Sfântul Pocal al cercetãrii exoplanetelor (planete situate în afara sistemului solar) îl reprezintã identificarea unui corp ceresc care sã aibã o masã similarã celei a Pãmântului. Miza este descoperirea unei lumi care întruneºte toate condiþiile prielnice vieþii. Astronomii au fãcut un pas mare în acest sens, prin gãsirea unei planete de 3,3 ori mai grea decât Terra, care dã târcoale unei stele mai mici decât Soarele. Numãrul de exoplanete din cataloagele oamenilor de ºtiinþã se apropie astfel de 300, iar experþii sunt tot mai încrezãtori cã universul gãzduieºte o multitudine de planete capabile sã susþinã forme de viaþã, relateazã "The Telegraph". Noua planetã, botezatã prozaic MOA-2007-BLG-192L, se aflã la o distanþã de 3.000 de ani-luminã de Terra. Are o razã a orbitei apropiatã de cea a lui Venus, însã în partea superioarã a atmosferei ei se înregistreazã temperaturi întâlnite mai degrabã pe Pluto, aflatã la periferia sistemului solar. Asta deoarece graviteazã în jurul unei stele cu o masã de doar 6% din cea a Soarelui, din categoria piticelor brune, corpuri care nu sunt îndeajuns de mari pentru a gestiona reacþii nucleare în miezul lor.
Cãldura pe care o elibereazã este astfel simþitor mai micã decât cea pe care o eliminã Soarele. Însã planeta beneficiazã probabil de o atmosferã densã, care implicã temperaturi de suprafaþã mult mai ridicate, similare chiar celor de pe Terra.
"Atmosfera ar putea acþiona ca o pãturã uriaºã, care sã asigure cãldura", a declarat astronomul Nicholas Rattenbury de la Universitatea Manchester, unul dintre membrii echipei internaþionale din spatele descoperirii, citat de BBC Online. "Chiar dacã vine puþinã energie din partea stelei, cãldura internã care vine din mãruntaiele planetei ar putea încãlzi suprafaþa", a mai adãugat britanicul. Din acest motiv s-a speculat cã planeta este acoperitã de oceane în stare lichidã.
Pânã acum nu fuseserã identificate planete care sã orbiteze stele cu mase mai mici de 20% din cea a Soarelui, iar descoperirea le-a spulberat cercetãtorilor vechile concepþii. "Chiar ºi stelele cu cele mai mici mase pot juca pe orbitã planete", a conchis profesorul David Bennett de la Universitatea Notre Dame, cel care a coordonat echipa de astronomi. Asta îi face extrem de bucuroºi pe oamenii de ºtiinþã, deoarece înseamnã cã stelele cu masã redusã din vecinãtatea Soarelui ar putea la rândul lor sã beneficieze de sisteme planetare. Astfel, telescopul spaþial James Webb, care va fi urcat pe orbitã în 2013, va avea motive sã ia la ochi aceste sisteme, iar zona de cãutare a lumilor extraterestre se va muta implicit mai aproape de Pãmânt.
Tehnica folositã pentru descoperirea noului corp ceresc are la bazã faptul cã razele de luminã sunt curbate atunci când trec prin preajma unui corp masiv, asta deoarece lumina este ºi ea influenþatã de gravitaþie. Pentru a vedea dacã existã stele care se învârt în jurul unei planete, astronomii aºteaptã ca aceasta sã se interpunã între Terra ºi o altã stea. κi dau seama apoi dacã steaua vizatã este stearpã sau nu în funcþie de modul în care este contorsionatã lumina stelei din fundal care ajunge la ei.


sursa: http://cotidianul.ro/
         http://www.realitatea.net/