Calatorie spre Centrul Pamantului

[LP]

Pe moment, nu avem ce sa facem. Suntem limitati tehnologic. Avem surse de energie neconventionala din plin, insa lipseste modul de acumulare a energiilor. Adica, avem celule solare, insa peste noapte tot la energiile clasice revenim pt ca nu mai e soarele! Baterii care sa stocheze toata energia acumulata peste zi, inca sunt primitive (baterie de masina) si neeficiente. Aici e problema si a masinilor electrice. Trebuie sa aducem lucrurile la nevoile noastre si sa vedem pretul. Ce pot face americanii sau japonezii, noi nu putem pt ca nu avem puterea financiara. Asta e lumea in care traim momentan!

[xennon_2000]

Dezamagitor LP! Din ceea ce spui esti un superrealist!

Nu pot sa sun ca nu ai dreptate in totalitate; la un subiect te contrazic: acumulatorii!
Sunt inventati cei cu Li - polimer care dureaza mult mai mult decat cei clasici, si o alta forma de a stoca energia solara este de a o converti in Hidrogen lichid, gaz sau hidruri, dar instalatiile sunt foarte scumpe; vara se popate stoca hidrogenul in zilele cu soare si apoi utilizat iarna in centrale termice

[xennon_2000]

Apropos...LP daca te intereseaza ceva din acest domeniu intra pe topicul
http://www.rufon.org/forum/index.php/topic,799.0.html

[alx]

*LP*  nu pot sã te contrazic,dar nici nu pot sã-þi dau dreptate!  ºi ca sã înþegi de ce spun asta,o sã ataºez o fotografie cu o instalaþie pe care am construit-o pe un munte,ºi care are urmãtoarele caracteristici:
  -generator eolian 700W/24V în regim normal de funcþionare,cu urcare pâna la 900W
în condiþii de vânt puternic,peste 12m/s
  -panouri fotovoltaice 150w/24V(peste aprox.3 sãptãmâni voi suplimenta panourile,pânã la 450W/24V ºi acumulatorii pânã la 1260A)
  -acumulatori  24V/900A
  -invertor 220V/1000W
 
Trebuie sã recunosc cã sunt anumite condiþii de care depinde buna funcþionare a instalaþiei,(vânt,soare etc) dar pe ansamblu se doveºte a fi rentabilã,mai ales în condiþiile în care cea mai apropiatã reþea electricã e la vreo 5km.Am realizat instaþia in octombrie 2006,ºi a trecut cu bine testul iernii.

[xennon_2000]

Tare....alx!Eoliana merge tot timpul??????Daca am avea toti in gospodarii asa ceva..... :oops:!!!!!!!ce fel de baterii folosesti?

[xennon_2000]

Si cat de rentabil e asa ceva?Dar instalatia de mai sus?...care am descris-o eu...cea cu captarea de hidrogen?

[alx]

nu,eoliana nu merge tot timpul,evident din lipsa vântului,tocmai de aceea am montat panourile fotovoltaice,pentru a-mi asigura minimul de energie necesar pt.funcþionarea unor echipamente care se aflã acolo.Acu,cât de rentabil e...e discutabil(referitor la aceastã instalaþie),pt. cã investiþia iniþialã a fost destul de mare,ºi în acest caz am fost obligat sã transport toate materialele(apã,nisip,pietris,ciment , echipamente  ,pilon etc.) cu tractoare forestiere TAF(singurele care puteau ajunge acolo),ridicarea pilonului de 13m înãlþime s-a fãcut cu 3 astfel de tractoare,plus multe zile de muncã cu o echipa de 5 oameni,dar aºa cum am mai spus,era singura soluþie pt. a obþine electricitate acolo,so...
  Bateriile sunt cu plumb,de 180A/12V,dar la momentul la care vor trebui schimbate voi trece pe acumulatori cu gel,mai scumpi,dar care se preteazã mai bine ciclurilor foarte dese de încãrcare-descãrcare incomplete.
    Oricum,dacã aº avea vãnt de minim 4-5 m/s acolo unde locuiesc, cel puþin 8 luni pe an,mi-aº monta o turbinã eolianã de 1-2 kw,ºi mi-aº alimenta toatã casa de la un invertor serios, în afarã de maºina de spãlat,eventual ºi frigider,care sunt consumatori mult prea mari.ªi sã ºtii ca am lucrat o perioadã de timp în Spania,iar pe acolo se foloseºte destul de mult energia solarã(au si mai mult soare ca noi).

[alx]

iar cât priveºte ideea ta cu stocarea energiei sub forma de H2 sau alte hidruri ,cred cã e ok,deºi bãnuiesc cã preþul este cu cel puþin un ordin de mãrime mai mare,ºi probabil necesitã o supraveghere periodicã,dacã nu zilnicã,plus un anumit grad de risc-instalaþii sub presiune,gaze,mult spaþiu, pt. cã pe lângã recipienþii ãºtia nu prea e voie sã ai case sau alte imobile,ºosele etc.o sã mã documentez mai bine,când o sã am timp...


îmi cer scuze dacã am cam sãrit din topic...

[Arckadii]

Ok dar ar fi cazul sa reveniti la topicul Calatorie spre centrul Pamantului. Asta tine mai mult de combustibili si energie.
Oricum, foarte interesant.
Ark

[xennon_2000]

Multumim de atentionare Ark!!!!
Prea ne entuziasmasem! Alx daca  vrei ne mutam pe http://www.rufon.org/forum/index.php/topic,799.0.html

[alx]

*xennon_2000 *  de acord,oricum sunt multe lucruri care pot fi puse în discuþie vizavi de energiile alternative.
   thanks Ark pentru înþelegere,daca vrei poþi muta posturile mele pe topicul menþionat de xennon_2000 ,poate ar fi chiar indicat!

[xennon_2000]

Sa ne intoarcem la topic :wink:

pana la urma la ce ne foloseste aceasta calatorie?....daca pentru energie nu renteaza (ceea ce a postat alex mai sus), atunci la ce bun?

Eu ma mai gandeam la un lucru....depozitarea deseurilor radioactive de la centralele nucleare la 5 km adancime intr-o incapare sigilata ermetic din beton cu peretii grosi de 4 m (cimentul cu un continut ridicat de oxid de plumb!.....merita??????????

Sau construirea unei supercentrale atomice de 100 GW controlata de roboti si monitorizata de oameni de la suprafata la o adancime sub pamant tot de 5-6 km....se reduc mult riscurile unei explozii si efectele acesteia....merita investitia...???Calculam ca poate sa dea 100 GW/ora timp de 100-200 ani (necesita fff mult Uraniu)....alex...ce parere ai?"

[alx]

ok,am fost provocat direct,deci trebuie sã rãspund!
xennon_2000 a scris:* pana la urma la ce ne foloseste aceasta calatorie?....daca pentru energie nu renteaza (ceea ce a postat alex mai sus), atunci la ce bun? *  Gândindu-mã acum,poate cã aceastã cãlãtorie spre centrul pãmântului nici nu e aºa importantã,poate cã mai importantã ar fi o cãlãtorie spre centrul sufletului nostru,s-ar putea sã gãsim multe rãspunsuri ACOLO!
  S-au propus tot felul de explicaþii,s-au avansat ipoteze noi,s-a presupus existenþa mai multor civilizaþii acolo jos,intrãri pe la poli,prin junglã,etc.Un lucru e sigur:va trebui sã aºteptãm mult timp pânã sã reuºim,cu forþele noastre, sã vedem ce e cu adevãrat acolo;ce mã sperie e cã dupã ce vom afla(în sfârºit) ce e acolo,vom avea un motiv în minus sã visãm.Asta legat de cãlãtorie.


*Eu ma mai gandeam la un lucru....depozitarea deseurilor radioactive de la centralele nucleare la 5 km adancime intr-o incapare sigilata ermetic din beton cu peretii grosi de 4 m (cimentul cu un continut ridicat de oxid de plumb!.....merita?*
  scuzã-mã xennon_2000,eu aº prefera sã nu depozitãm nimic acolo,iar 4 metri de beton,cu oxid de plumb,nu înseamnã nimic,la Cernobâl(sper cã e corect scris),s-au turnat(cred)pãturi de beton de zeci de metri,ºi tot nu-i sigurã treaba,ca sã nu mai vorbim de efortul tehnologic fãcut pentru excavare, transport,etc  aº prefera cu banii ãia sã construim niºte rachete sigure,sã ducem deºeurile pe orbitã,ºi de acolo un impuls spre soare(frumoase vise,nu.i aºa?)


*Sau construirea unei supercentrale atomice de 100 GW controlata de roboti si monitorizata de oameni de la suprafata la o adancime sub pamant tot de 5-6 km....se reduc mult riscurile unei explozii si efectele acesteia....merita investitia...???Calculam ca poate sa dea 100 GW/ora timp de 100-200 ani (necesita fff mult Uraniu)*

  cred cã pentru început ar trebui sã-l rugãm pe LP sã aproximeze niºte valori vizavi de presiunile pe care ar trebui sã le suporte o astfel de construcþie;apoi sã calculãm ce linii de transport pentru energie ne trebuie;de unde atâta uraniu?;ce riscuri apar în cazul unui atac terorist?;riscurile unei explozii nu se reduc deloc,dimpotrivã,cresc(mai multe echipamente,roboþi,cantitãþi mari de uraniu...);centralele au nevoie de rãcire-acolo sunt vreo 150 grade jur-împrejur(am aproximat,nu ºtiu exact...);ºi în final,cine vrea sã calculeze efectele unei explozii-gigant într-un spaþiu închis(respectiv sã ne spunã ce scalã ar trebui inventatã pentru un cutremur de aceastã magnitudine,produs de explozie) ºi ce moºtenire am lãsa copiilor noºtri dupã aceastã explozie?poate o planetã care moare pe dinãuntru????   ªi pentru ce toate astea,cînd putem obþine energie nepoluantã la costuri mult mai mici?

  Concluzie(a mea!)  dacã doriþi sã exploraþi interiorul planetei,faceþi-o ca ºi turiºti,e atât de frumoasã pe dinafarã,de ce nu ar fi la fel ºi pe dinãuntru????



PS  sper cã nu am sãrit iar din topic, si,vã rog,FÃRÃ SUPÃRARE,cum am mai spus,asta e doar     pãrerea mea...

[xennon_2000]

Descurajant raspunsul tau! :lol:/ dar imi place chestia: "calatoria spre sufletul nostru".....sincer:

O explozie la 5 km sub scoarta nu afecteaza cu nimik la suprafata, se produc explozii  (intentionat - Experimente nucleare subterane), si nu se distruge cu nimik interiorul, dar si naturale prin curgerea magmei

[alx]

*Sau construirea unei supercentrale atomice de 100 GW controlata de roboti si monitorizata de oameni de la suprafata la o adancime sub pamant tot de 5-6 km....se reduc mult riscurile unei explozii si efectele acesteia....merita investitia...???Calculam ca poate sa dea 100 GW/ora timp de 100-200 ani (necesita fff mult Uraniu)*   
   într-adevãr,eu nu sunt specialist în aºa ceva,dar ce spui tu mai sus,legat de puteri ºi cantitãþi nu e totuna cu *se produc explozii  (intentionat - Experimente nucleare subterane), si nu se distruge cu nimik interiorul, dar si naturale prin curgerea magmei*
uite ce spune Wikipedia:
De la Wikipedia, enciclopedia liberã
Sari la: Navigare, cãutare
Cernobâl este o localitate nelocuitã din Ucraina situat în nordul þãrii, în apropiere de graniþa cu Belarus.(regiunea Kiev, raionul Ivankiv). Oraºul e situat lîngã lacul de acumulare Kiev, la confluenþa râurilor Pripiat ºi Nipru.Prima atestare documentarã 1193. Deasemenea, la aprox. 10 km de oraº se aflã Centrala Atomoelectricã Cernobâl-Lenin, cu patru reactoare energetice nucleare de timp RBMK-1000, la unul dintre care, în noaptea din 26-27 aprilie 1986 a avut loc cel mai grav accident nuclear din istoria energeticii atomice, cu urmãri catastrofale atât pentru mediu, cât ºi pentru societate.


Regiunea or. Cernobâl. Foto de pe staþia spaþialã Mir în 1997Accidentul

Pe data de 26 aprilie 1986 la ora locala 1 si 23 de minute, doua explozii au zguduit reactorul numarul 4 al centralei nucleare de la Cernobal. Incendiul a durat zece zile si au fost raspândite cantitati de substante radioactive în atmosfera de 400 de ori mai mari decat cele inregistrate in urma bombardamentului atomic de la Hiroshima.




Autoritatile sovietice de la acea vreme au incercat sa ascunda dezastrul care a urmat, zeci de mii de muncitori ai centralei si cei aflati in apropiere murind in cateva saptamani in chinuri groaznice.




Accidentul s-a produs în timpul unui test de siguranta in cadrul caruia lucrurile au scapat de sub control datorita unei erori umane. S-a produs o explozie violenta iar scutul superior al cladirii, o constructie care cântarea 1.000 de tone, a fost pulverizat. Învelisul de grafit al reactorului a luat foc iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate la mai multi kilometri în atmosfera.




Dintre cei peste 40 de compusi si elemente radioactive eliberate in aer (circa 50 tone in total) cei mai activi si mai periculosi sunt dioxidul de uraniu (combustibil nuclear) si produsii de fisiune puternic radioactivi (iod 131 - care este absorbit la nivelul glandei tiroide, putand genera cancerul tiroidian; plutoniu 239, cesiu 134 si 137 - care inhalat sau ingerat poate afecta organele interne, ducand la cazuri de cancer pulmonar, leucemie sau mutatii genetice; strontiu 89 si 90 - care se acumuleaza in oase producand tumori si leucemie)


Primele victime ale accidentului - muncitorii, pompierii si militarii




Pentru lichidarea efectelor exploziei au fost mobilizate 800.000 de persoane, asa numitii lichidatori din care faceau parte soldati, pompieri si muncitori; acestia au fost nevoiti sa intervina cu mijloace rudimentare, lipsiti de orice fel de protectie.




Din randul lor au fost inregistrate cele mai multe victime, circa 200.000 fiind grav afectati, iar cel putin 25.000, murind ca urmare a expunerii la radiatii care au depasit de pana la 50 ori valoarea anuala maxima admisa, in doar cateva ore sau zile. Alaturi de ei, milioane de oameni, din zonele inconjuratoare, o parte din nordul Europei, Belarus, Rusia, Moldova, Romania, au fost afectate de valul de radiatii.




Pentru a opri emisiile radioactive, zona activa a reactorului a fost acoperita cu un sarcofag de beton, care ecraneaza radiatiile. Din aprilie 1986, de la evacuarea in graba, in orasul Cernobil si suburbia sa Pripiat, aflate in vecinatatea complexului energo-nuclear, timpul s-a oprit in loc iar orasul a devenit o fantoma. Singurele instrumente de masura utile sunt cele care indica nivelul radiatiei. Orasul nu va mai fi probabil locuit niciodata, considerandu-se ca radioactivitatea va scadea la un nivel acceptabil abia in jurul anul 2525.




Cernobâl, orasul fantoma




In urma accidentului au fost evacuate 135.000 de persoane in timp record; in urma lor a fost instaurata o asa numita zona de interdictie de 4000 kilometri patrati, cu un nivel de radioactivitate periculos. In interiorul acestei zone bine pazite, timpul pare ca nu se mai scurge; o localitate neingrijita, cu arhitectura gri-posomorata si urme vizibile ale abandonului si altele mai putin vizibile ale mortii care pandeste din aer, pamant si apa: cesiul 137 si strontiul 90




Natura a trecut prin mai multe faze de adaptare, dupa catastrofa. Prima dintre acestea, care a durat circa un an, a provocat moartea plantelor si a animalelor cel mai grav iradiate, a precizat Rudolph Aleksahin, director al Institutului de Radiologie Agricola de la Moscova. Acesta a fost cazul padurii brune, o padure de pini care a trebuit doborata si ingropata. Puietii de pin plantati ulterior in zona cresc rapid in prezent; o credinta locala afirma ca reinnoirea faunei si a florei - grav afectate timp de sase ani - se datoreaza vegetatiei de rostopasca, planta care creste abundent si care a curatat solul dupa 1986.




Infernul s-a transformat apoi intr-o oaza pentru animalele salbatice care, in absenta omului, s-au inmultit si au pus stapanire pe zona. Nimeni nu poate sti cu siguranta care este efectul radiatiilor asupra acestora, existand zvonuri ca au aparut deja mutatii grotesti, zvonuri dezmintite insa de oficiali.




Consecinþe pe termen lung




Agenþia guvernamentalã ucraineanã Cernobâl Interinform din Kiev a raportat, în martie 2002, cã din cele trei milioane de locuitori ai Ucrainei care au fost expusi radiatiilor, 84% au fost inregistrati deja ca suferind de diferite afectiuni si boli. Aceasta statistica include si un milion de copii. Conform celor mai recente date publicate de Comitetul Cernobil, infiintat in Minsk de guvernul din Belarus, media cazurilor de boala este mai ridicata in regiunile contaminate decat in cele necontaminate. Doctor Oxana Lozova, de la spitalul pediatric din Rivne, 300 km vest de Cernobal, afirma ca sistemul imunitar al celor aflati la varsta copilariei in momentul accidentului este mult slabit fata de al generatiilor anterioare.

Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/Cernob%C3%AEl"

PS din câte ºtiu,cernobâlul nu prea avea 100Gw/orã...