Doppelgänger - Dublura personală

[Grifon]

Și pentru că nici eu nu cred în coincidența "Păzitorului" cu Dopplegänger-ul, propun și acest subiect separat (cu adevărat demn de secțiunea "Irealelor").
Noțiunea nu prea e vehiculată, nici măcar în sfera ocultismului. Din ce știu, mai cu răsunet, așa, doar David Lynch a dezvoltat conceptul, în faimosul serial Twin Peaks (atât seriile vechi, cât și în cea nouă).
Lynch nu e doar un fantezist (cum am arătat și pe subiectul "Hermeneutică & Cinema"), fiind un practicant consecvent al tehnicilor de "meditație transcendentală" - cel puțin o oră pe zi.
Ideile sale ("geamănul negativ") au inspirat si cifrul titlului (Twin Peaks fiind doar o metaforă abilă, sugerând dualitatea, dublura și....asemănările).
Si tot aici ar merge atașate și link-urile găsite de dumneata, d-le @abyss.

[Grifon]

Cu Dopplegănger-ul ăsta e o adevărata bizarerie - greu poate fi catalogat sau plasat în vreun context clar.
În mitologii sunt numeroase referiri, toate indicându-l ca un "geamăn negativ".
În literatura cultă apare de asemenea, ba chiar la autori de prestigiu. Goethe, în lucrarea autobiografică "Poezie și Adevăr", descrie un fascinant moment în care dublul său, identic, trece pe lângă el, tot călare (!?). Iar ceva mai târziu, Dostoievski dedică noțiunii un întreg roman ("Dublul", sau "Dublura", după diverse ediții), unde e vorba tot de un geamăn, cu...altă "agendă". Ba parcă și E.Allan Poe avea ceva referiri, deși acum nu-mi amintesc exact unde...

Dar, dincolo de aceste inserții, n-am găsit nimic explicat, în niciuna din sursele culte sau (o)culte pe care le-am tot cercetat.

[abyss]

Carlos Castaneda oferea o descriere... pe care nu mi-o mai amintesc acum.
  O dată am intalnit dublura,  eram mult mai tânăr. A fost destul de ireal momentul,  bine ca nu s_a mai repetat. Nu a fost nimic deosebit, mi-a zâmbit, s-a fâțâit puțin prin fața mea apoi a dispărut de parca l am absorbit. Asta fiindca senzația din corp a fost diferită începând cu acel moment. Cam atât.

[kenjiro]

Shadow Self: Embracing Your Inner Darkness
https://lonerwolf.com/shadow-self/

[Grifon]

Excelente trimiterile la Jung, chiar recomandabile.
Acest părinte al psihologiei explică bine problema, d.p.d.v arhetipal (plasând noțiunea in iceberg-ul lui Freud).
Dar pe mine altceva mă intrigă. Universul arhetipal Jung-ian e ceva interior, manifest doar oniric. Iar noi ne uluim aici de experiențe ...sesizabile, cvasi-reale. Unii îl văd...îl percep, chiar dacă rar/accidental.
Cum de ? O fi o anume extra-senzitivitate ?
Căci sigur "dopply" ăsta n-are "carne şi oase", naiba să-l ia de freak !

[kenjiro]

Un alt articol interesant:
Thoughtforms, Tulpas & Egregores]
https://www.newdawnmagazine.com/articles/thoughtforms-tulpas-egregores

Gandurile sunt lucruri/obiecte-Thoughts Are Things : Prentice Mulford :
https://archive.org/details/thoughts_are_things_1311_librivox
https://archive.org/details/thoughts_things_2_1308_librivox

[abyss]

Cred că sunt mai multe tipuri de dubluri.
Una e o entitate menționată ca fiind "stăpânul lumii ăsteia" , care ar fi fost de la începuturi pe aici (chestiune relativă, daca e vorba despre o ființa multidimensională exilată) care ar putea lua înfățișarea subiectului în cauză.
  Alta dublură ar fi o proiecție/inveliș/corp din particule foarte fine format în timpul somnului. Acea dublură e de multe ori debilă,  agresivă ori ... Asa cum suntem fiecare în visele noastre.
  Si o a treia dublură care apare într-o formă fizică, are masă și derivă din cea din vise. Acea dublură poate exista simultan iar în final cand dispare ne amintim perfect ce a făcut ea dar și ce am făcut noi, ca și cum am fost în 2 locuri deodată. Asta este dublură teribilă, care arata identic cu noi, suntem una cu ea și nu poate fi distrusă.
  Poate mai sunt si altele... Nu am habar

[abyss]

Am modificat titlul topicului.
Era scris si greșit nitzel. Si m-am gândit sa aibe si o referință în limba romana.
Va apare asa by default de acum înainte (fiecare însă poate modifica în postarea sa):
Doppelgänger - Dublura personală

Sper sa nu deranjeze prea tare intervenția.

[Grifon]

Binevenită completarea / corectarea titlului (și scuze ptr."încălecarea" literelor).

A treia din variantele enumerate e cea mai problematică - și cred că ea definește cel mai bine subiectul.
Cum de dobândește însă masă și formă (aparent) materială ?
Majoritatea teoriilor esoterice plasează acest "dublu" într-o dimensiune superioară (sau paralelă). De aici s-a inspirat și Lynch când a lansat conceptul în seriile Twin Peaks - precum știm, doppelgänger-ii săi (pre)existau în zona Sălașelor, fiind de o natură...în sfârșit...imaterială.
Singurul moment în care aceste dubluri intrau efectiv în lumea "noastră" era cel al unei substituiri (cazul agentului Cooper, "înlocuit" de Mister C. după eșecul "pragului").
Dar ambele ipostaze (originalul și dublul) nu apar nicăieri ca putând co-exista, simultan, în aceeași dimensiune. De aceea cred (doar o părere) că momentele în care "doppelgänger"-ul este perceput (aparent) carnal sunt niște momente speciale, cumva de tranzit sau de confluență între lumi/dimensiuni.

Altfel, cel puțin după ce pot gândi acum, un "dublu" tot de...aici...nu prea și-ar avea noima.

[abyss]

Teoriile... aceste lucruri sunt cu dus si întors.  Oare nu cumva au fost lăsate neocultate tocmai pentru a încurca?  Cand se spune că nu pot coexista,  aceasta informatie cum a fost obținută? Cum se poate demonstra ori infirma? Iisus coexista bine mersi cu cel putin o dublură.  Fiindca a fost văzut și auzit simultan în locuri aflate la mare distanță, cât trăia deci. Din cercetările mele mai vechi, dublura era capabilă  de multe lucruri ieșite din comun. Să meargă pe ape, pe pereți, sa sară pe distanțe lungi,  etc. Din ce imi amintesc fiecare dublură avea niste particularități. Unii nu puteau bea apa, sau mânca , ... mă rog, tot felul de aspecte bizare ce tin de cel care le emana, pana la urma. Dublura putea materializa obiecte, materie.... mâncare , pâinii,  practic aducea materie în acest univers. Iisus cam se încadrează la acest capitol.
  Alt exemplu. Luptătorii ninja. Multe din miturile legate de abilitățile lor desi par caraghioase sunt adevărate. Filmele au încercat să bagatelizeze ceva ce în realitate era un secret formidabil.
  Dublurile din sălașe... Păi cate sălașe atatea dubluri. Ar putea fi și asa ceva , de ce nu. Eu nu cred in dimensiuni paralele ori superioare și inferioare. Totul coexistă. Vibrația diferă, astfel se întrepătrund lucrurile. Salasurile pot fi versiuni. Asta da, e altceva.
  Cum însă dobândește corpul din vis masă și forma fie ea aparent materială devenind o dublura fizică ? Cred ca prin condensare, acumulare, exerciții repetate .  Sunt cai , nu teorii, care indruma catre un asemenea rezultat. In orice caz asa mai merge. Ne confruntăm  deci  nu cu supraoameni, ci cu aspecte necunoscute ale lumii în care ne aflăm.

[Grifon]

Ce e drept, multe variante, multe teorii.
Dublurile de care vorbeşti d-ta, d-le @abyss, par din a doua categorie ce ai enunţat-o (adică cele proiectate de cineva, ce aparţin acelui cineva). În acest caz evident că particularităţile doppelganger-lui depind de emiţător - fiind un dublu astral / eteric proiectat.
Eu sunt intrigat de dublurile ce nu ţin de controlul unui emiţător, dubluri ce par a lua naştere din cineva, fără acordul sau controlul respectivului.
Mai exact, mă refer la acele dubluri ce, la un moment sau altul, trebuiesc înfruntate (în scop de progres sau de biruire a Sinelui).

[abyss]

Am înțeles.
Nu cunosc mare lucru despre sălașe, mie imi apar mai degrabă ca fiind portaluri catre lumi care oglindesc lumea asta si care fac parte din angrenajul vast numit Brahman. Aceste lumi "umbră" exista pentru ca aceasta să fie asa cum o stim, în schimbare. Dublura de acolo pare sa fie una dintre versiunile noastre. Din cate inteleg din filme, cărți etc. se vorbește numai despre versiunea/Dublura malefică. Mi ar fi placut sa aud și despre cea evoluată, daca exista asemenea lucruri. Dar, probabil răul este mai accesibil, reprezentând de fapt doar o anumită vibratie/energie care marchează un prim pas.
  Doar o data am intalnit dublura, nu mi s a parut nicicum. As mai mentiona ca , din cate încep să îmi amintesc, mai întâi o vreme mi-a apărut în timpul viselor. După întâlnirea cu ea s-a terminat procesul.
  Ar fi util de stiut de ce e importantă întâlnirea asta. Util pentru cei care trec printr-un proces asemănător. Nu e simplu in situatia respectivă sa nu găsești informațiile potrivite.