Pompei/Herculane distruse de eruptia vulcanului Vesuvius dupa anul 1700 en-nici macar ipoteze

[prodcomb]

Exista un motiv foarte important pentru care am adus la cunostinta voastra acest fenomen: nu este explicat de fizica actuala, nici nu ar avea cum sa fie.

Iata ACELASI FENOMEN la lucru intr-un domeniu diferit al fizicii: propulsia rachetelor.

Nu ar trebui scris din ce lucrare au fost reproduse paginile respective?
Și cine este autorul lucrării?
Ca să nu fie copy-ponta!

[Dharanis]

Ca sa adaugi cateva linii nefolositoare la un intreg mesaj citat, se numeste spam si trolling.

1. Am postat linkul original pe durata primei mele interventii aici, look for it.

2. Doar cei in cauza, cei care stiu, cunosc pe de rost fiecare pagina din aceasta carte, fiind o lucrare fundamentala din domeniul UFO.

[StarDust]

"Imaginea din stanga este cea reala.

Ceea ce vedem in dreapta este imaginea contrafacuta.


Desi utilizezi termenul de "black holes" adesea, in mod evident nu ti-ai facut temele pe subiect, pentru ca nu exista nici un fel de black holes:"



Asta e parerea ta care habar nu ai de astrofotografie. exista astronomi amatori romani care cu o aparatura foarte accesibila publicului larg fac asemenea fotografii demne de Hubble, folosind tehnici fotografice ce scot in evidenta detalii invizibile la o expunere normala sau ochiului liber. Iar oamenii astia nu fac altceva decat sa puna in evidenta realitatea. Realitatea pe care tu o eviti.
Habar nu ai ce vorbesti, dar esti mare doctor in stiinte(autoproclamat), nu ma intereseaza deloc sa "imi fac temele" in retrostiinta care o improsti pe aici.
Iar in legatura cu gaurile negre chiar nu are rost sa te pronunti, esti zero barat oricum. Daca credeai ca atingand subiectul asta ai sa ma iriti te inseli amarnic.

Continua sa observi "corzile", bosonii si antibosonii si undele gravitationale intr-un pahar cu apa si minuneaza-te in continuare de pseudorealitatea pe care o descoperi.

E ultima mea postare pe subiectele tale in calitate de partener de discutii "stiintifice".

[Grifon]

Mie colegul @Dharanis imi place.
Mi-ar fi plăcut și mai mult dacă nu m-ar fi lăsat in tristețea solitară a nedumeririlor mele, dar, deh...așa-mi trebuie dacă nu mi-am făcut temele și m-am jucat cu ceilalți copii pe alte subiecte.
Pe bună dreptate ne ignoră, că, dacă nu știm, de ce ne băgăm ?

Ah...dar stai...nu ne ignoră chiar total.
Citat aprox., din zilele trecute "asta apreciază cititorii mei [...], postări mai palpitante decât cãrțile lui Dan Brown".

Ei, bun ! Scuze, atunci, hai și eu: formidabila expunere ! Extraordinare argumente !Irefutabilă demonstrație !

Aș cere și autograf, da' ce, primesc ceva....?

[Dharanis]

Dintre toti participantii la aceste discutii, si toti oamenii pe care ii cunosti in viata de zi cu zi, eu sunt singurul cu rezultate de nivel mondial intr-un anumit domeniu.

Iata unul dintre aceste rezultate, formula mea globala pentru logaritmul natural:




Nu ai adus nici un fel de dovezi in sprijinul afirmtatiilor tale: imaginile cu Andromeda sunt falsificate, la fel cum sunt si toate imaginile obtinute prin Hubble.

Ai la dispozitie deja linkul spre fizica reala care ne demonstreaza ca nu se putea forma nici un fel de galaxie din explozia big bang, ceea ce inseamna ca toate acele imagini au fost falsificate pentru a pacali publicul, inclusiv pe tine.

http://www.theflatearthsociety.org/forum/index.php?topic=55861.msg1393324#msg1393324

Linkul catre black holes include cele mai formidabile lucrari din domeniu:

Pentru inceput, lucrarile lui David Pratt:

http://web.archive.org/web/20090303083616/http://ourworld.compuserve.com/homepages/dp5/bang.htm


Black Holes, fact or fiction:

http://web.archive.org/web/20090318144723/http://ourworld.compuserve.com/homepages/dp5/bol.htm#b2


http://web.archive.org/web/20090318144723/http://ourworld.compuserve.com/homepages/dp5/bol.htm#b2


Cea mai exceptionala analiza a inexistentei black holes:

http://web.archive.org/web/20090729082308/http://www.sjcrothers.plasmaresources.com/index.html (o bibliografie incredibila, de exceptie)


Black Holes do not exist:

http://gsjournal.net/Science-Journals/Research%20Papers-Astrophysics/Download/702


Black Holes tear logic apart:

http://www.holoscience.com/wp/black-holes-tear-logic-apart/

http://www.holoscience.com/wp/the-black-hole-at-the-heart-of-astronomy/

http://www.holoscience.com/wp/the-madness-of-black-holes/


Iata ce spune un adevarat expert in acest domeniu:

The experts are always quick to conveniently brand anyone who questions the black hole as a crackpot. Unfortunately for the experts that does not alter the facts. The experts must also include Schwarzschild himself as a crank since his paper invalidates the black hole outright, as does Brillouin's, and Droste's. They must also label Einstein a crackpot, because Einstein always rejected the idea of the black hole, claiming in his research papers and other writings that it is not physical, and that singularities in the field nullify the theory of General Relativity.


Eu stiu bine de tot ce spun: numai paradoxul soarelui timpuriu anuleaza toate aberatiile oferite pe tava de catre Nasa si astronomia oficiala.

Daca mai adaugam si paradoxul dispersarii materiei din cozile cometelor....


http://www.rufon.org/forum/idei-plate/paradoxul-dispersarii-materiei-din-cozile-cometelor-halley-si-holmes-17p-nici-ma/msg90028/#msg90028

[prodcomb]

Ca sa adaugi cateva linii nefolositoare la un intreg mesaj citat, se numeste spam si trolling.

1. Am postat linkul original pe durata primei mele interventii aici, look for it.

2. Doar cei in cauza, cei care stiu, cunosc pe de rost fiecare pagina din aceasta carte, fiind o lucrare fundamentala din domeniul UFO.

Este o carte cu arome de alcool din prune. Cât ai înțeles din carte? Și mai ales câte greșeli ai găsit? Măcar una.

[abyss]

    Nu toată lumea e specializata pe toate aceste subiecte,  dar de aici deriva și farmecul unui forum. Oricine poate avea păreri și emite ipoteze , și oricine e interesat poate răspunde ori nu. 
  Cui nu îi place subiectul e liber sa nu îl mai acceseze cum eu de pilda nu mă uit la pagina comica decât foarte rar.

Ne pricepem fiecare mai mult sau mai puțin.  Dar chiar si puși fiind fata în fata cu niște prostii , dacă dorim cercetam sa vedem care ni se pare a fi adevărul și luam fiecare ce ne este de trebuință.

[Dharanis]

Exista "astronomi" care sfideaza paradoxul soarelui timpuriu si care viseaza la alte "galaxii".

Numai ca formula Pastelui lui Gauss ne arata ca nici macar istoria ultimilor 2.000 de ani nu poate fi adevarata, asa cum reiese din cronologia oficiala.


1. Sinodul de la Niceea nu putea avea loc inainte de anul 784 e.n.

Dr. G. Nosovsky (co-autor la Istoria: Stiinta sau Fictiune?, sapte volume):

O coincidenţă satisfăcătoare a lunii pline a Paştelui Iudaic calendaristic cu luna plină a Paştelui Iudaic astronomic, a existat doar între anii 700 E.N. şi 1000 E.N. (prin care înţelegem apariţia acestora într-un interval de 24 de ore, una faţă de cealaltă). Înainte de aceasta (anul 700 E.N. –n.t.), lunile pline calendaristice mereu aveau loc după Paştele Iudaic, iar după anul 1000 E.N., acestea aveau loc înainte de Paştele Iudaic. Începutul celui de al 13-lea Mare Indiction (anul 877 E.N.) cade în perioada de coincidenţă ideală între lunile pline calendaristice ale Paştelui Iudaic şi cele astronomice.

Aceasta înseamnă că, Cartea Paştelui putea să fi fost compilată doar în perioada cuprinsă între secolele IX şi XI E.N..

Coincidenţă, datarea Consiliului de la Nicea (ca şi Consiliul care a introdus Cartea Paştelui) este posibilă, doar în intervalul de timp dintre secolele VII-XI E.N., cel mai probabil fiind epoca secolelor X-XI E.N., după anul 877 E.N..

Iată de ce. Este de înțeles că Consiliul a introdus Cartea Paștelui pentru a o putea utiliza imediat. Nu ar fi ciudat ca să compilezi un tabel al Paștelui pentru 532 de ani, care să poată fi folosit doar după trecerea a câtorva zeci sau chiar sute de ani? Dar exact asta este ceea ce ne oferă versiunea cronologică a lui Scaliger: anul 325 E.N. este data când Consiliul de la Nicea a canonizat Cartea Paștelui, conform lui Scaliger, cu cel mai apropriat Mare Indiction (ca marcând începutul tabelului) începând peste 20 de ani, mai precis în anul 345 E.N..

Aceasta este foarte neverosimil. Acest lucru poate fi văzut din simplul fapt că, Cartea Paștelui include tabelul complet al datelor de sărbătorire a Paștelui, pentru o perioadă lungă de timp, egală cu cea a Marelui Indiction de 532 de ani, mai mult de atât, după trecerea acestui timp, tabelul poate fi mutat înainte în timp și să acopere următorii 532 de ani.


Este întradevăr uimitor că, Colecţia de Reguli Elaborate de Sfinţii Părinţi a lui Matei Vlastar – cartea la care fiecare cercetător al Cărții Paștelui face referire – conține o datare explicită a timpului când aceasta a fost compilată. Este chiar mult mai uimitor că nici unul din numeroșii cercetători ale textelor lui Vlastar nu au observat aceasta (?!), în ciuda faptului că data este dată imediat, direct după locul celui mai des citat din cartea lui Vlastar, despre regulile de calculare a datei Paștelui. Mai mult de atât, toate citatele se opresc brusc, imediat înainte de punctul în care Vlastar dă această dată în mod explicit.

Care ar putea fi, eventual, problema? De ce comentatorii moderni nu sunt capabili să citeze restul textului lui Vlastar? Noi credem că ei încearcă să ascundă față de cititor, fragmente din textele antice care ar arunca în aer întregul edificiu al cronologiei lui Scaliger. Vom cita această parte complet:

Matei Vlastar:

"Există patru reguli cu privire la Paști. Primele două sunt regulile apostolice, iar celelalte două sunt cunoscute din tradiție. Prima regulă este că Paștele ar trebui celebrat după echinocțiul de primăvară. A doua regulă este că nu ar trebui celebrat împreună cu cel al Iudeilor. A treia: nu chiar după echinocțiu, ci după prima lună plină care urmează echinocțiului. Și a patra: nu imediat după luna plină, ci în prima Duminică care urmează lunii pline... Actuala Carte a Paștelui a fost compilată și dată bisericilor de către părinții noștri, în deplină credință că ea nu contrazice nici unul din citatele postulate. (Aici este locul în care citarea, in mod normal se oprește, așa cum am menționat deja – Aut.). Ei au creat-o în felul următor: 19 ani consecutive au fost luați, începând cu anul 6233 de la Geneză (= 725 E.N. – Aut.) și până în anul 6251 (= 743 E.N. – Aut.), iar data primei luni pline după echinocțiul de primăvară a fost găsită pentru fiecare an în parte. Cartea Paștelui, face evident momentul când Bătrânii au creat-o; la echinocțiul care a căzut pe 21 Martie" ([518]).

Astfel, Cercul Lunar – fundamentul Cărții Paștelui – a fost conceput conform observațiilor dintre anii 725 la 743 E.N.; prin urmare, Cartea Paștelui nu ar fi fost posibil să fie compilată, să nu mai vorbim de canonizată, înainte de această dată.

Matei Vlastar, care a trăit în secolul XIV, nu a avut nici un dubiu despre faptul că Bătrânii au conceput ciclul Pascal de 19 ani după anul 743 E.N.. El știa deja că lunile pline astronomice migrau la date anterioare în calendarul Iulian, cu o rată de 24 de ore la aproximativ 304 ani, și a scris următoarele:

"Dacă considerăm ciclul de 19 ani, 304 ani după ce Bătrânii l-au conceput – acesta ar tebui să fie al 17-lea, care a început în anul 6537 (= 1029 E.N. – Aut.) – noi ar trebui să vedem primele luni pline de primăvară că preced cu o zi lunile pline ale primului ciclu de 19 ani... dacă considerăm un alt ciclu de 19 ani într-o manieră asemănătoare, cel care a pornit în anul 6842 (= 1333 E.N.), vom descoperi că lunile pline le preced pe cele reale cu încă o zi... De aceea aceste două zile sunt adăugate la Paștele Legal (Paștele Iudeilor - Aut.)" ([518]).

Așa precum am demonstrat mai sus – această considerație a lui Vlastar este în întregime confirmată de calculele astronomice moderne. Lunile pline ale Paștelui Iudaic au apărut cu adevărat două zile mai târziu decât cele reale în anul 1333 E.N., cu aproximativ 1 zi mai târziu în anul 1029 E.N., și coincid cu acestea în a doua parte a secolului VIII, care este secolul în care au fost compilate, conform lui Vlastar – totuși, aceasta contrazice cronologia consensuală.


Sinodul de la Niceea, datat in cronologia oficiala in anul 325 e.n., nu se putea intruni decat dupa anul 876-877 e.n.

Regulile pentru combinarea calendarelor solar si lunar de cand biserica sarbatoreste Pastele sunt date in Cartea Pastelui, conditiile fiind descrise in lucrarea Colectie de Reguli ale Sfintilor Parinti ai Bisericii scrisa de carturarul medieval Matei Vlastar (sec. XIV).

Regulile canonizate la Sinodul de la Niceea, anul 325 e.n. dupa cronologia oficiala:

Regulile 1&2: Pastele nu este sarbatorit impreuna cu pastele ebraic si este celebrat dupa echinoctiul de primavara.

Regulile 3&4: Sarbatoarea sa aiba loc chiar dupa prima luna plina care are loc dupa echinoctiu, si nu in orice zi, ci in prima duminica dupa luna plina.

Cel care a oferit pentru prima data anul 325 e.n., pentru Conciliul de la Niceea, a fost personajul numit Joseph Scaliger, fondatorul cronologiei moderne, in anul 1583; iar aceasta data este cea mai indepartata pe care o putea alege in acel moment (corectia celor zece zile impusa de pontiful Grigore XIII in 1582 e.n.).

Abia la inceput de secol XIX, marele matematician K.F. Gauss a reusit sa descopere formula pentru datarea precisa a Pastelui incepand cu primul secol, era noastra.

G. Nosovsky a comparat formula Pastelui derivata de K.F. Gauss (pentru secolele I - XVIII) cu datele Pastelui obtinute din Cartea Pastelui: trei din patru conditii impuse de Sinodul de la Niceea au fost incalcate pana in anul 784 e.n.

In 1583, J. Scaliger si mai tarziu D. Petavius nu aveau nici o posibilitate de a detecta aceasta greseala; in sec. XVI calcularea lunii pline pentru trecutul indepartat nu putea fi efectuata cu precizie.

Daca J. Scaliger ar fi fost confruntat cu aceste dovezi astronomice precise, ar fi fost constrans sa urmeze un alt rationament, si sa inventeze o alta istorie oficiala.

Regulile emise de Sinodul de la Niceea sunt corecte din punct de vedere astronomic abia dupa anul 784 e.n.; iar intre scrierea Cartii Pastelui si canonizarea sa, a trecut aproximativ un secol, conform cronologiei oficiale.

Datele Pastelui se repeta la fiecare 532 de ani (345 - 876 ; 877 - 1408...); fiind un proces periodic, punctul de pornire poate fi ales oriunde, de aceea si pare atat de ciudata intrunirea conciliului in anul 325 e.n., si inceperea ciclului Pastelui abia in 345. Cum regulile impuse chiar de acel Conciliu nu puteau fi indeplinite decat dupa anul 784 e.n., si cum intre scrierea Cartii Pastelui si canonizarea sa exista aproximativ un secol, iar ciclul Pastelui incepe in anul 876-877, data corecta nu putea fi decat acest an, adica 876 - 877 e.n., ca data pentru intrunirea acestui Sinod.

Iata citatul direct din scrierile lui M. Vlastar, care ne confirma aceste datari extrem de precise:

Matei Vlastar (1330 e.n.) despre Paste:

Canonul pune două hotărâri cu privire la Paşte, deşi a întrebuinţat un astfel de fel de vorbire, ca noi să nu prăznuim cu iudeii şi să aşteptăm echinocţiul de primăvară, căror hotărâri au urmat numaidecât alte două, ca praznicul să-l săvârşim îndată la cea dintâi lună plină după echinocţiu şi după aceasta nu simplu în oricare zi, ci în ziua primă a săptămânii îndată după lună plină.

Şi celelalte hotărâri se ţin cu tărie încă şi acuma, iar duminica cea după lună plină ni se amână adeseori prin aceea că se adaugă la paştele legii din fiecare an două zile şi apoi se purcede la duminică. S-a făcut însă aceasta nu din neştiinţa sau ignoranţa Părinţilor ce au dat legea aceasta privitoare la Paşte, ci cauzele lucrului acestuia se reduc la cursul lunii, căci deoarece mişcarea anuală se restituie iarăşi în 365 de zile şi în aproape a patra parte de zi, precum s-a zis, iar cursurile medii ale lunii ce se referă la lungime nu se restituie în 19 ani întregi, număraţi cu adaosul pătrimii, ci fără de trei sexagesime prime ale unei zile şi 37 secunde, din cauza aceasta se face restituirea numită în 304 ani iarăşi nu întregi, ci micşoraţi cu zile nici una, sexagesime prime 57 şi secunde 52, adică aproape cu 1 zi, de aceea corect se află adăugate două zile după lună plină la aflarea paştelor legii, neputând luna plină atinge exact data lunii cea determinată atunci de Părinţi, micşorându-se ea, precum s-a zis, în 304 ani aproape cu 1 zi.


Deci, pana in aproximativ 1330 e.n., ultima conditie a Pastelui fusese incalcata, iar eroarea de care Vlastar era constient, este de 24 de ore in 304 ani. Daca Vlastar ar fi stiut ca si Cartea Pastelui a fost canonizata in 325 e.n., el ar fi observat decalajul de trei zile care se acumulase intre luna plina calculata si cea reala in mai mult de o mie de ani.


CONSILIUL DE LA NICEA DIN ANUL 325 E.N. CONTRAZICE CARTEA PAŞTELUI

Există un consens tradiţional de opinii conform cărora calendarul Pascal bisericesc a fost canonizat pe durata primului Consiliu Ecumenic de la Nicea. Pare că nimeni nu este conştient, oricum, că toate acestea contrazic în mod evident datarea făcută de Scaliger despre Consiliul de la Nicea – anul 325 E.N., şi epoca celui de al IV-lea secol în general.

Problema este că, Cartea Paştelui constă dintr-un număr de calendare şi tabele astronomice. Timpul la care acestea au fost realizate poate fi calculat din conţinutul lor. Cu alte cuvinte, Cartea Paştelui poate fi datată pe baza propriului conţinut astronomic. Vedem că rezultatul datării Cărţii Paştelui contrazice datarea Consiliului de la Nicea ca având loc în secolul al IV-lea.

Contradicţia a fost descoperită cu mult timp în urmă, şi a fost menţionată la începutul secolului al XX-lea de către specialiştii în tabelele Pascale. Oricum, până astăzi, nu a fost dată o explicaţie competentă a acestui fenomen.

Care pare a fi problema aici? Răspunsul este că probabil este implicată datarea Consiliului de la Nicea făcută de Scaliger, şi aceasta este extrem de important pentru cronologie. Pe aceasta se bazează cronologia bisericească în cea mai mare măsură, ceea ce este la fel cu a zice că întreaga istorie medievală, a pornit cu pretinsul secol al IV-lea cel puţin.

Datarea eronată (aşa cum înţelegem noi acum) a Consiliului de la Nicea făcută de Scaliger, a fost folosită de asemenea şi la pregătirea reformei celebrului calendar Gregorian. Specialiştii au fost firesc prudenţi în a atinge acest punct sensibil al cronologiei lui Scaliger, fiind perfect conştienţi de importanţa problemei pentru întreaga concepţie a istoriei medievale.

Alterarea datării Consiliului de la Nicea conduce la o completă revizuire a întregii cronologii a lui Scaliger, dintre secolele IV şi XIV. Aparent, acesta este cu siguranţă motivul pentru care toţi specialiştii care au observat discrepanţa serioasă între conţinutul Cărţii Paştelui şi datarea Consiliului de la Nicea, au fost prea timizi în a elibera concluzii, preferând poziţia de tăcere încăpăţânată, ca şi cum problema nu ar fi existat de loc.


UN CALCUL APROXIMATIV A DATEI CÂND A FOST CREATĂ CARTEA PAŞTELUI

Astfel, cunoaştem destule, aproape totul, despre Cartea Paştelui. Deci, de ce contextul astronomic al Cărţii Paştelui contrazice datarea lui Scaliger (pretinsul an 325 E.N.) despre Consiliul de la Nicea unde a fost canonizată Cartea Paştelui?

Această contradicţie poate fi uşor văzută din aproximarea calculelor.
1) Diferenţa între luna plină Pascală şi cea reală creşte cu o rată de o zi la 300 de ani
2) O diferenţă de două zile se acumulase în vremea lui Vlastar, care este datat aproximativ în anul 1330 E.N..
3) Aşadar, Cartea Paştelui a fost realizată undeva în jurul anului 730 E.N., deoarece 1330 - (300 x 2) = 730.

Se înţelege că, Cartea Paştelui putea fi canonizată de Consiliu doar cândva mai târziu. Dar aceasta nu corespunde deloc cu datarea lui Scaliger a canonizării acesteia, ca având loc în anul 325 E.N..

Să accentuăm, că Matei Vlastar însuşi, nu a văzut nici o contradicţie aici, deoarece el aparent nu este conştient de faptul că Consiliul de la Nicea este datat în pretinsul an 325 E.N.. O ipoteză firească: această datare tradiţională a fost introdusă mult mai târziu decat timpurile lui Vlastar. Cel mai probabil, a fost prima dată calculată în timpul lui Scaliger.


Consiliul care a introdus Cartea Paştelui – conform tradiţiei moderne cât şi celei medievale, a fost Consiliul de la Nicea – nu putea avea loc înainte de anul 784 E.N., deoarece acesta a fost anul când data calendaristică pentru Paştele Creştin a încetat să mai coincidă cu luna plină a Paştelui Iudaic, datorită deplasării lente astronomice a fazelor lunare.

Ultima asemenea coincidenţă a apărut în anul 784 E.N., şi după acel an, datele Paştelui Creştin şi ale Paştelui Iudaic s-au îndepărtat pentru totdeauna. Aceasta înseamnă că, Consiliul de la Nicea nu putea canoniza Cartea Paştelui în secolul IV E.N., când Duminica calendaristică a Paştelui ar fi coincis cu Paştele Iudaic de 8 ori – în 316, 319, 323, 343, 347, 367, 374 şi 394 E.N., si l-ar fi precedat cu două zile de 5 ori, ceea ce este strict interzis de a patra regulă a Paştelui, în anii 306 şi 326 E.N. (deja la un an după presupusul Consiliu de la Nicea), precum şi în anii 346, 350 şi 370 E.N..

Astfel, dacă urmăm versiunea cronologică consensuală, va trebui să considerăm celebrarea primului Paşti după Consiliul de la Nicea ca fiind în flagrantă contrazicere cu trei din cele patru reguli pe care Consiliul le-a decretat special pentru această sărbătoare! Pretinsele reguli sunt încălcate chiar în anul următor, după ce Consiliul le-a decretat, şi sunt încă urmate cu zel şi în toate detaliile, la cinci secole(!) dupa acea.

Să reţinem faptul că J.J. Scaliger nu ar fi putut observa acest nonsens evident, pe durata realizării cronologiei consensuale antice, deoarece calcularea adevăratelor date ale lunii pline pentru trecutul îndepărtat nu era o problemă rezolvată în epoca lui.

Absurditatea menţionată mai sus a fost observată mult mai târziu, când nivelul ştiinţei astronomice a devenit satisfăcătoare pentru scopul declarat, dar era deja prea târziu, deoarece versiunea cronologică a lui Scaliger era deja canonizată, întărită şi botezată "ştiinţific", cu toate corecţiile majore ulterioare interzise.


2. Formula Pastelui lui Gauss demonstreaza imediat cum a fost falsificata biografia lui Dionysius Exiguus, stalpul/pilonul central al cronologiei moderne.

Dionisie Exiguul a calculat ca in anul 563 e.n., Pastele iudaic (Passover) va avea loc pe 24 Martie.

http://i113.photobucket.com/albums/n206/dharanis1/dio2_zpsabc530db.jpg

http://i113.photobucket.com/albums/n206/dharanis1/dio1_zpsd6f7440f.jpg

http://www.ccel.org/ccel/pearse/morefathers/files/dionysius_exiguus_easter_01.htm


Este absolut imposibil ca Dionisie sa fi facut o asemenea greseala colosala (deoarece ar fi fost suficient sa aplice ciclul Metonian pentru urmatorii 30-40 de ani, iar astfel sa obtina o datare precisa), DECAT DACA nu a trait in acea perioada, iar opera atribuita numelui sau a fost falsificata mult mai tarziu in istorie.

In anul 563 e.n., data Pastelui Iudaic,in calendarul Iulian, este Duminica, 25 Martie:

http://www.staff.science.uu.nl/~gent0113/easter/easter_text4a.htm

Iar Dionisie habar nu avea de greseala catastrofala comisa: este clar ca falsificatorii istoriei nu stiau de precizia formulelor lui Gauss si au oferit la intamplare date foarte imprecise cand au inventat biografia si opera lui Dionisie Exiguul.


Mai mult, in anul 563 e.n., Pastele coincidea cu Pastele Iudaic (Passover), deci o incalcare a regulilor listate in Cartea despre Pasti.


Ecclesiastical tradition, in accordance with the New Testament, tells that Christ was resurrected on March 25 on Sunday, on the next day after Passover, which, therefore, fell in that time on March 24 (Saturday). These are exactly the conditions used by Dionisius in his calculation of the date of the First Easter.

Dionysius supposedly conducted all these arguments and calculations working with the Easter Book. Having discovered that in the contemporary year 563 (the year 279 of the Diocletian era) the First Easter conditions held, he made a 532-year shift back (the duration of the great indiction, the shift after which the Easter Book entirely recurs) and got the date for the First Easter. But he did not know that Passover (the 14th moon) could not be shifted by 532 years (because of the inaccuracy of the Metonian cycle) and made a mistake: "Dionysius failed, though he did not know that. Indeed, if he really supposed that the First Easter fell on March 25, 31 A.D., then he made a rough mistake as he extrapolated the inaccurate Metonian cycle to 28 previous cycles (that is, for 532 years: 28 x 19 = 532). In fact, Nisan 15, the Passover festival, in the year 31 fell not on Saturday, March 24, but on Tuesday, March 27!". [335, pg. 243: I.A. Klimishin, Calendar and Chronology, in Russian, Nauka, Moscow, 1985]

Din cauza erorilor inerente din ciclul Metonian, aplicat pe o perioada de timp mai mare decat 300 de ani, Exiguus a calculat gresit datarea Pastelui (25 Martie, 31 e.n.).


That is a modern reconstruction of what Dionysius the Little did in the 6th century. It would be all right, but it presupposes that near Dionysius' date of 563 A.D. the 14th moon (Passover) really fell on March 24. It could be that Dionysius was not aware of the inaccuracy of the Metonian cycle and made the mistake shifting Passover from 563 to the same day of March in 31 A.D.

But he could not have been unaware of the date of Passover in the the almost contemporary year 563! To that end it was sufficient to apply the Metonian cycle to the coming 30-40 years; the inaccuracy of the Metonian cycle does not show up for such intervals.

Insa Exiguus nu avea cum sa calculeze data de 24 Martie pentru Pastele anului 563 e.n., pentru ca tot ceea ce ar fi avut de facut este sa fi aplicat ciclul Metonian pentru urmatorii 30-40 de ani (Exiguus a alcatuit Tabelele Pastelui in anul 525 e.n.).

But in 563 Passover (the 14th moon) fell not on March 24, but on Sunday, March 25, that is, it coincided with Easter as determined by the Easter Book. As he specially worked with the calendar situation of almost contemporary year 563 and as he based his calculation of the era "since the birth of Christ" on this situation, Dionysius could not help seeing that, first, the calendar situation in the year 563 did not conform to the Gospels' description and, second, that the coincidence of Easter with Passover in 563 contradicts the essence of the determination of Easter the Easter Book is based on.

Numai ca Pastele a avut loc pe 25 Martie, Duminica, in anul 563 e.n.; deci nu numai ca Exiguus habar nu avea ca aceasta datare incalca imediat regulile listate chiar de el (si care erau gasite si in Cartea Pastelui), dar nimeni dintre "contemporani" nu a indicat greseala colosala comisa.

Therefore, it appears absolutely incredible that the calculations of the First Easter and of the Birth of Christ had been carried out in the 6th century on the basis of the calendar situation of the year 563. It was shown in Sec. 1 that the Easter Book, used by Dionysius, had not been compiled before the 8th century and had been canonized only at the end of the 9th century. Therefore, the calculations carried out by (or ascribed to) Dionysius the Little had not been carried out before the lOth century.

[Grifon]

Această amplă argumentație e unul din motivele pentru care il apreciez pe colegul @Dharanis. N-o fi având disponibilitate la dialog, dar are ptr. efortul de a expune.
Intamplator, si eu am unele dubii privind cronologia oficială, așa că am parcurs cu interes această prezentare...pascală. Și mie imi vine greu să accept acea perioadă de "tăcere a izvoarelor" - cum e numită imensa perioadă dintre căderea Imperiului Roman de Apus și fondarea statelor medievale, așa cum le cunoaștem (retrospectiv) astăzi. Cel puțin in cazul României, de la retragerea "aurelianã" și până pe la Posada sunt aproape 1000 de ani (un mileniu !) - din care ni se dă doar câte un fantomatic Gelu....Glad...Menumorut, etc.

Așadar, aș primi o expicație ca cea cu Sinodul Niceei. OK, nu 325 a.d., ci 784 a.d. Hai 1000 a.d, să fie număr rotund. Dar, cum râmâne cu sumedenia de link-uri in care @Dharanis ne indică momentul crucificării  in sec. XVIII ?!?!?!

Fie și la 784.....ce Sinod...ce Paște....de vreme ce crucificarea ar fi urmat peste.....altă mie de ani (apud @Dharanis)?

Desigur, intrebarea e pentru ceilalți colegi (uitasem a preciza).

[Dharanis]

Conspiratorii care au falsificat istoria la sfarsitul secolului XVIII si-au dat seama ca au o problema: calcularea lunilor pline in calendarul iulian (cel ales de ei pentru a justifica o masurare a timpului mai putin precisa, conform epocii). Neavand la dispozitie o formula precisa, au jucat la cacealma oferind publicului date ale primelor sinoade bisericesti complet false; ei au stiut ca daca vor continua propaganda prin universitatile create tot de ei si prin sistemul scolar de stat inventat tot de catre ei, vor reusi sa-i pacaleasca pe toti. Daca si cand s-ar fi ivit vreun Fomenko sau Nosovsky care sa-si dea seama de frauda, ar fi urmat din nou o propaganda de moment prin care sa abata atentia de la adevar.

Podul de la Drobeta a fost construit in acelasi timp ca si Podul Uriasilor de la Ponoarele in jurul anului 1750 e.n.

Columna lui "Traian" falsificata a fost construita in acelasi timp ca si columnele aproape identice din fata bisericii St. Charles din Viena.


Iata alte dovezi de exceptie.

Astrofotografii ar fi bine sa lase fotografiile/imaginile false oferite prin Hubble si sa parcurga cu atentie ceea ce urmeaza.


FALSIFICAREA ALMAGEST ATRIBUITA LUI PTOLEMEU

Datarea Almagest (celebrul tratat de astronomie atribuit lui Ptolemeu) cel putin dupa anul 1350 e.n.

Dr. A. Fomenko si Dr. G. Nosovsky (in renumita lucrare, Istoria: Fictiune sau Stiinta, volumul 3) au examinat configuratia catalogului de stele, a eclipselor lunare si a insemnarilor care descriau ocultatii in Almagest.


1. Catalogul de stele


De la inceputul secolului XX, cercetatorii au observat ca in catalogul de stele descris in Almagest precizia este de zece minute de arc. Insa o atat de buna aproximatie nu putea fi obtinuta fara un ceas care nu a fost inventat, conform cronologiei oficiale, mult mai tarziu in Evul Mediu: de aici banuiala ca Almagest ar avea o origina medievala.


Analiza statistica a lui Dr. A. Fomenko si Dr. G. Nosovsky a aratat ca singurul interval de timp in care erorile lui Ptolemeu sunt mai mici de zece minute de arc este intre anii 600 e.n. si 1300 e.n.

When was Ptolemy's Star Catalogue in 'Almagest'
Compiled in Reality? Statistical Analysis:

http://hbar.phys.msu.ru/gorm/fomenko/fomenko3.pdf

http://chronologia.org/en/es_analysis2/index.html


Appendix 2. When Was Ptolemy's Star Catalogue Really Compiled? Variable Configurations of the Stars and the Astronomical Dating of the Almagest Star Catalogue:

paginile 346 - 375


2. Ocultatiile

O analiza independenta a fost efectuata de Dr. A. Fomenko si Dr. G. Nosovsky luand in considerare cele patru ocultatii (eclipse ale stelelor determinate de planete) descrise in detaliu de Ptolemeu.

The Dating of Ptolemy's Almagest Based on
the Coverings of the Stars and on Lunar Eclipses:

http://hbar.phys.msu.ru/gorm/fomenko/fomenko4.pdf

http://chronologia.org/en/es_analysis2/index.html

paginile 376 - 381


Almagest, Ptolemeu:

(1) Of the old observations, we took one which Timocharis records thus: In the year 13 of Philadelphus, Egyptianwise Mesore 17-18 at the twelfth hour, Venus appeared to have exactly overtaken the star opposite Vindemiatrix [7, p. 319; Section X.4].

(2) We took one of the old observations to which it is quite clear that in the year 13 according to Dionysius, Aigon 25 in the morning, Mars seemed to occult the Scorpion's northern forehead I-7, p. 342; Section X.9].

(3) We again took one of the ancient observations very faithfully recorded, according to which it is quite
clear that in the year 45 of Dionysius, Parthenon 10, Jupiter at sunrise occulted the Southern Ass [7, p. 361;
Section XI.3].

(4) We took for this again one of the faithfully recorded ancient observations, according to which it is
clear that in the year 82 of the Chaldeans, Xanthicus 5, in the evening, Saturn was 2 digits below the Virgin's
southern shoulder [7, p. 379; Section XI.7].


Deci, datarea celor patru ocultatii a fost facuta IN FUNCTIE DE TREI SISTEME de masurare a timpului, numite dupa CONDUCATORI ANTICI: Nabonassar, Dionysius si "dupa moartea lui Alexandru".


Numerele corecte, datate de cronologia oficiala, ar plasa ocultatia lu Venus in 341 i.e.n., a lui Marte iin 271 i.e.n., a lui Jupiter in 230 i.e.n., iar pe cea a lui Saturn in 228 i.e.n.: insa NICI UN ASEMENEA SIR DE OCULTATII nu a avut loc in anii aceia sau in anii invecinati.


Alte date oferite de istorici au fost: Venus, 12 Oct. 272 i.e.n. - Marte, 16 sau 18 Ian. 272 i.e.n. - Jupiter, 4 Sep. 241 i.e.n. - Saturn, 1 Mar. 229 i.e.n.: insa aceasta solutie NU corespunde cu descrierile astronomice/fizice din Almagest.


SINGURA SOLUTIE VIABILA DIN PUNCT DE VEDERE ASTRONOMIC ESTE URMATOAREA:

Venus - 9 Sep. 887 e.n.

Marte - 27 Sep. 959 e.n.

Jupiter - 13 Aug. 994 e.n.

Saturn - 30 Sep. 1009 e.n.


The first solution of the dating problem (see Assertion 1) implies that the beginning of the Era of Nabonassar (in the chronology of the Almagest) must be settled at AD 489--490.


DECI, O SCURTARE A ISTORIEI ANTICE SI MEDIEVALE CU CEL PUTIN DOUASPREZECE SECOLE.


3. Eclipsele Lunare

In Almagest sunt descrise douazeci si una de eclipse lunare intr-un interval de 855 de ani.

http://hbar.phys.msu.ru/gorm/fomenko/fomenko4.pdf (sectiunea 3: The Dating of the Lunar Eclipses si Appendix 2: The Table of the Almagest's Lunar Eclipses)

http://chronologia.org/en/es_analysis2/index.html (paginile 382 - 389)


Dr. A. Fomenko si Dr. G. Nosovsky au restrictionat cautarea la intervalul 900 i.e.n. - 1600 e.n., care i-a condus LA O SOLUTIE UNICA: in care prima eclipsa a avut loc in 491 e.n., iar ultima in 1350 e.n., stabilind era lui Nabonassar in 465 e.n.


Cronologia oficiala ne spune ca Ptolemeu a scris Almagest in timpul imparatului roman Antoninus Pius (138 - 161 e.n.): deci o noua dovada in sprijinul noii cronologii a istoriei.



FALSIFICAREA INREGISTRARILOR ASTRONOMICE DIN PERIOADA 500 E.N - 1200 E.N.

"Schimbarea vitezei cu care variaza elongatia Lunii (unghiul dintre Luna si Soare, vazut de pe Pamant) defineste acceleratia, marcata prin expresia D". Acceleratia elongatiei lunare este calculabila din observatii, iar comportamentul sau trecut poate fi determinat cu ajutorul eclipselor.

Valorile D" sunt foarte mici – masurate in secunde de arc pe secol la patrat – si cea mai mare parte dintre ele variaza intre numerele -18 si +2.

In 1979, profesorul Robert Newton (Johns Hopkins University), unul dintre cei mai faimosi astronomi ai secolului XX, a publicat primul volum al cartii The Moon's Acceleration and Its Physical Origin (Acceleratia lunii si originea ei fizica), care aborda aceasta problema prin analizarea eclipselor de soare istorice. Cel de al doilea volum a aparut in 1984 si s-a ocupat de aceeasi problema din punctul de vedere al observatiilor lunare."

http://hbar.phys.msu.ru/gorm/atext/newton2.htm

https://web.archive.org/web/20130511130053/http://www.pereplet.ru/gorm/atext/newton1.htm

Graficul obtinut de R. Newton in urma a cercetarii a peste 700 de referinte istorice cu privire la eclipse de soare si de luna (perioada 700 i.e.n. – 1200 e.n.):



Problema consta in faptul ca variatia acceleratiei nu poate fi explicate pe baza gravitatiei, conform careia graficul ar trebui sa fie o linie orizontala (intre valorile de -18 si +2).

Deci avem urmatoarele posibilitati:

1- exista forte necunoscute
2- legile fizicii s-au schimbat din mileniul trecut
3- inregistrarile astronomice din perioada 300 e.n.- 900 e.n. au fost falsificate ulterior

Anatoly Fomenko, decanul facultatii de matematica-fizica de la Moscova a respins ideea fortelor necunoscute si corectat graficul lui R. Newton, astfel:

https://web.archive.org/web/20130511090410/http://www.pereplet.ru/gorm/fomenko/dsec.htm



(lucrarea publicata de Fomenko in Celestial Mechanics)

Parametrul D" este constant daca si numai daca se ignora perioada de dinainte de anul 900 e.n., conform noii cronologii istorice.

[SLEAH19]

  Sau e posibil ca  Dionisie Exiguul să fi existat totuşi, să nu-şi fi făcut bine  temele şi să fi comis o eroare aşa mai,,plauzibilă,, ...ca un om, că pe atunci nu se inventase omul de ştiinţă, tranşant şi intransigent ...

.......
   Tot aşa şi despre acest an putem avea o veste bună (dar inutilă probabil) : este al 2012- lea an de la naşterea lui Isus ,credem noi. Cronologia erei creştine, se ştie că a fost introdusă de Dionisie Exiguul, un monah teolog născut în Scythia Minor  (Dobrogea de astăzi, născut 470 - d. 545, Roma)  Era , se pare o minte luminată a acelor vremuri , în 496 fiind  chemat la Roma de papă, unde a fost hirotonit preot. Stăpânind la perfecţie latina şi greaca traduce enorm de multe lucrări, canoane , texte patristice etc. dar cel mai interesant este că traduce pentru prima oară,  pentru ,,occidentul,, acelor vremuri textele primelor patru sinoade ecumenice ( de unde putem trage concluzia că textele biblice fuseseră jalonate pînă la acea vreme fără contribuţia Romei , care fiind înainte de schismă , nu punea încă amprenta) .

  Dionisie este cel care a fixat "cronologia erei creștine", luând pentru prima oară ca punct de plecare, pentru numărarea anilor, Nașterea lui Isus , fixând-o în 753 de la întemeierea Romei", în loc de 750, a făcut astfel o eroare de 3 ani ( sau 4 ani ,după  unii) Eroarea este importantă pentru că datorită ei , sa ajuns la concluzia că  Irod a murit (anul 750) cu un an sau doi înaintea naşterii lui Isus. Cautând să vadă unde a greşit Dionisie, teologii au venit cu mai multe explicaţii cum că a uitat (sau nu a vrut) să adune la calcule, perioada de domnie scurtă de 3 ani,a unui împărat roman, fără de lege .

  Mai plauzibil, cred eu, este faptul că în acele vremuri la Roma se foloseau cifrele romane care spre deosebire de cele arabe , nu conţineau cifra 0 . Dionisie a fost nevoit să pună anul 1  în ziua naşterii lui Isus (pe succesiunea liniară ....anul 2 î.e.n.,.... anul 1 momentul naşterii -...rezultă - ...anul 2 e.n la prima aniversare........)   pierde trei ani ( 365 de zile ar avea anul 1 î.e.n ; 365 de zile ar avea însuşi anul zero ; 365 de zile ar avea anul 1 e.n cel de pînă la naştere) 
De unde rezultă vestea bună, că anul în care ne aflăm este de fapt ..2015.

  Spuneam undeva că ,   21 .12.2012 vine mai întâi în New Zeeland apoi Sidney, Dubai , Bucureşti, Paris , Londra , New York etc... deci dacă sfârşitul lumii are puţin respect şi vine după  Greenwich Mean Time , când e ora 12 ziua la Londra , pentru locuitorii din  Wellington va fi deja 22 dec 2012   ...   dacă vine după fusul maya, Honduras/Guatemala , problema rămâne aceiaşi.
   Părerea mea speculativă, este că nişte evenimente nasoale sunt corelate astronomic urmează să se petreacă şi nu ţin seama de an sau fus orar ....

[Dharanis]

Nu merge.

Calculul Pastelui pentru anul 563 e.n. ar fi fost extrem de simplu de efectuat.

NIMENI in cronologia oficiala nu sare in sus sa distruga reputatia lui Exiguus in acel an, amintind tuturor ca REGULILE STIPULATE CHIAR DE CATRE EXIGUUS erau incalcate in mod flagrant chiar in acel an.

NIMENI dintre cei care au abordat cronologia (vorbim aici de calugarul Bede) nu spune nimic despre eroarea grosolana, catastrofala facuta de Exiguus.

Iar Nosovsky arata ca falsificarea biografiei lui Exiguus nu putea fi facuta DECAT dupa anul 1100 e.n.


IATA DE CE.


Formula Pastelui lui Gauss dovedeste faptul ca Dionysius Exiguus nu putea sa existe ca personaj istoric DECAT dupa secolul X e.n. - mai mult, asa cum vom vedea, datarea invierii lui Iisus nu putea avea o semnificatie astronomica decat in anul 1095 e.n., asa cum reiese din conditiile impuse chiar de catre Exiguus, si exemplificate in opera lui Matei Vlastar.

Conform istoriei oficiale, Dionysius Exiguus a scris, in anul 525 e.n., Liber de Paschale (Consideratii asupra Pastelui), un tabel cu datele Pastelui, care cuprindea instructiuni despre modul in care trebuiau calculate aceste date.

Dr. G. Nosovsky, cu ajutorul unui calculator, al formulei lui Gauss si al regulilor Cartii Pastelui, a verificat intervalul dintre 100 i.e.n. si 1700 e.n. pentru datarea exacta a invierii lui Iisus (folosind conditiile dupa care se ghidase Dionysius Exiguus in determinarea primului Paste).

Asa cum vom vedea, NUMAI ANUL 1095 e.n. intruneste toate conditiile.

Dr. G. Nosovsky:

Despre istorici se presupune că se ocupă ei înşişi cu cronologia. Oricum, fără o educaţie matematică suficientă–şi în cazul studiilor cronologice, suficient înseamnă fundamental –istoricii sunt forţaţi să evite soluţia şi chiar discuţia despre problemele destul de complexe ale cronologiei.

Fiecare ciudăţenie şi contradicţie istorică este ascunsă cu grijă atenţiei publice; în locurile periculoase şi alunecoase istoricii i-au o înfăţişare serioasă, zicând că "totul este de fapt în regulă" şi că "îţi vor da o explicaţie completă " mai târziu.

Empirico-Statistical Analysis of Narrative Material and its Applications to Historical Dating

Volume II
The Analysis of Ancient and Medieval Records

Autori: Dr. Anatoly Fomenko si Dr. G. Nosovsky

paginile 401-405

http://www.chronologia.org/en/es_analysis2/img408.pdf

http://www.chronologia.org/en/es_analysis2/img409.pdf

http://www.chronologia.org/en/es_analysis2/img410.pdf (conditiile exacte, PE CARE SE BAZEAZA ATAT BISERICA CATOLICA DAR SI CEA ORTODOXA, PENTRU A DATA INVIEREA LUI IISUS, asa cum reies ele direct din lucrarile lui Exiguus si Vlastar)

http://www.chronologia.org/en/es_analysis2/img411.pdf (calculul precis, efectuat cu formula lui Gauss, ne arata ca doar Sambata, 24 Martie, 1095 e.n. indeplineste conditiile)

http://www.chronologia.org/en/es_analysis2/img412.pdf


Cel mai mare istoric britanic al sec. XIX, Edwin Johnson, in The Pauline Epistles, dovedeste ca NIMENI in Europa nu avea habar de vreo epistola a lui Pavel, sau de cele patru Evanghelii inainte de anul 1500 e.n.:

http://www.egodeath.com/edwinjohnsonpaulineepistles.htm

[Aseneth]

Cel mai mare istoric al sec 19.... cu afirmatia asta m-ai convins total.
Ce nu inteleg este de ce acum cateva luni ziceai ca Iisus a fost in sec 12, iar acum zici ca a fost in sec 17?

[Aliosa]

Ok Dharanis , o concluzie te rog , dupa cate dovezi am vazut expuse de tine aici nu prea mai am masura timpului .
In ani compusi din 365 zile  (zi / noapte) , cand a fost creat pamantul , cand au fost creati oameni si mai important cand a fost creata diorama in sunt toate asezate ,
nu de alta dar dincolo de dome mai sunt si altele expuse chiar de cei care sustin teoria pamantului plat (sincer nu cunosc sursa informatiilor , dar ma indoiesc ca e vorba de Dumnezeu) .

Cel mai mare istoric al sec 19.... cu afirmatia asta m-ai convins total.
Ce nu inteleg este de ce acum cateva luni ziceai ca Iisus a fost in sec 12, iar acum zici ca a fost in sec 17?

Pentru ca giulgiul e datat la 800 ani , dar National Geografic , Discovery si Nasa sunt mana in mana :D:D:D .

[alx]

https://www.theflatearthsociety.org/forum/index.php?topic=65793.msg1756985#msg1756985

O demonstratie sigura care ne arata cum a fost creata "galaxia" Andromeda prin simpla manipulare a CGI.

Sau vrei sa zici ca nu e asa?



Imaginea din stanga este cea reala.

Ceea ce vedem in dreapta este imaginea contrafacuta.

@Dharanis
Sfatul meu pentru tine este sa te limitezi la bozoni,quarci,sub-quarci,curci,stringuri,struguri,platfus si orice altceva exista DOAR la nivel teoretic,matematic...adica NU poate fi observat cu ochiul liber.  Pentru ca atunci cand vorbesti despre atronomie,MARIMEA CONTEAZA! Marimea telescopului,bineinteles...si locatia lui. Ca si astronom foarte foarte foarte amator posed un telescop mic,cu oglinda de 20cm., prin care Galaxia Andromeda se vede cam asa cum apare in fotografia din stanga. Insa,cand in exact aceeasi locatie am pus alaturi un telescop cu oglinda de doar 40cm,adica acesta : http://skywatcher.ro/SK/Dob16synscan.htm   , am avut supriza sa constat ca Galaxia Andromeda incepe sa semene a...galaxie.Si asta cu ochiul din dotare,avand norocul unui cer senzational...
Asa ca am rugamintea sa nu mai faci afirmatii...categorice,ca si cum ar fi adevaruri deja demonstrate. Si inca ceva...acest forum este unul in limba romana,exceptie facand sectiunea dedicata limbii engleze. Asa ca am rugamintea la tine sa postezi IN ROMANA. Daca vei continua sa pui citate interminabile in limba engleza,iti voi sterge postarile fara macar sa incerc sa le citesc. Sper ca m-am facut bine inteles...

O seara buna   
alx