Ştiri:

Forumul RUFOn este din nou funcțional după ce a primit un upgrade important de software și rulează acum pe un server nou.

Main Menu

Roman doar aparent SF (fragmente) - critici, laude, bascalie etc

Creat de Xanadron, 12 Ianuarie 2013, 19:10:48

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 2 Vizitatori vizualizează acest subiect.

Xanadron

Incep cu o "proba de microfon", sa vad cum apare fontul "meu" aici pe forum:

                                                        XXXXXX
                                          - Roman doar aparent SF -
                                   
                                        Prima carte: Început de final
                                                         

Motto:
Tu te crezi un nimic și de fapt conții Universul.
Avicenna

Dedicație:
Celor care nu mai au nimic de pierdut, dar încă destule de găsit printre rânduri

Notificare:
Orice asemănare cu persoane și/sau situații reale trecute, prezente sau viitoare este pur întâmplătoare.
Orice asemănare cu persoane și/sau situații reale trecute, prezente sau viitoare este pur întâmplătoare.

P.S.1  Titlu n-are inca (desi a avut vreo 20 pin-acu'). :-D
P.S.2  Daca vreti alt font, se face (v. Times New Roman size 12 - la "Notificare" - sau size-14 poate?). Desi cred ca asta "normal" de aici e si el OK.

Later Edit: Vad ca apare lizibil si cu diacriticele in regula. Sa nu uit: astept din partea voastra tot ce apare-n titlul topicului (critici, laude, bascalie etc) - da' sincere, egal daca or sa fie constructive sau destructive. :evil:
Trăim pe-o planetă nebună - opriţi-o să mă cobor !!!
http://povestoteca.wordpress.com/

fiulploii

Pana aici ai nota 10  :lol: 

P.S. Caut printre randuri de cand ai scris postarea insa nu am gasit nimic deocamdata . Astept deci ..continuarea , pe masura intelegerii mele  :lol:

Este totusi o mica eroare, uite cum imi apare mie :

Xanadron

Citat din: fiulploii din  12 Ianuarie 2013, 19:34:08
Pana aici ai nota 10  :lol: 

P.S. Caut printre randuri de cand ai scris postarea insa nu am gasit nimic deocamdata . Astept deci ..continuarea , pe masura intelegerii mele  :lol:

Este totusi o mica eroare, uite cum imi apare mie :

Nu inteleg unde-i eroarea, pare OK screen-shot-ul - poate ai verificat printre (putinele) rinduri daca nu cumva contzii Universuri mai multe si-ai aflat ceva nashpa? :roll: :-D

P.S. Fiindca vad ca nu apar dorintze exprese, cred ca-l postez cu font Times New Roman size-12, ca sa apara exact ca-n cartea "pe hirtie".
Trăim pe-o planetă nebună - opriţi-o să mă cobor !!!
http://povestoteca.wordpress.com/

fiulploii

Pai, ai scris de doua ori propozitia de la notificare?  :?
Sau numai la mine apare asa? :-D

classic

Citat din: fiulploii din  12 Ianuarie 2013, 19:41:45
Pai, ai scris de doua ori propozitia de la notificare?  :?
Sau numai la mine apare asa? :-D

Verifica dimensiunea fontului.
We all live under the same sky, but we don't all have the same horizon.
(K. Adenauer)

sunnyboy

Bravo, domnule! Nu am ras de mult asa bine! Da-i inainte cu fontul si distanta dintre randuri! Asteptarea creaza mai multa curiozitate :))
Daca mai ai nevoie de incurajari, scrii mai bine decat Dan Brown cu "treaba' lu'davinci" si iti promovezi biiiine  de tot scriitura =))
Din beneficiile castigate de pe urma cartii vei da o bere, sper!

fiulploii


Xanadron

Citat din: sunnyboy din  12 Ianuarie 2013, 19:45:13
Bravo, domnule! Nu am ras de mult asa bine! Da-i inainte cu fontul si distanta dintre randuri! Asteptarea creaza mai multa curiozitate :))
Daca mai ai nevoie de incurajari, scrii mai bine decat Dan Brown cu "treaba' lu'davinci" si iti promovezi biiiine  de tot scriitura =))
Din beneficiile castigate de pe urma cartii vei da o bere, sper!

N-ai tu habar ce invidie o sa-l roada pe Dan Brown, sunnyboy!!! :lol:
...Gata insa acum, aterizeaza strabunica!!! :-D
Trăim pe-o planetă nebună - opriţi-o să mă cobor !!!
http://povestoteca.wordpress.com/

Rayden

Apai hai....ca am luat floricele..coca cola...astept in fotoliu sa citesc. :mrgreen:

Xanadron

1. Salt mortal din mortar plus două dialoguri celeste, ca să nu adormiți de la bun început

     Era chiar mort. Mai mort decât crezuse în primele clipe (sau ore, zile?) de tatonare febrilă a spațiului ăstuia straniu ce nu respecta deloc cutumele lumii abia părăsite. Deși nu semăna deloc cu descrierile cam... horticole din slujbele creștinești la care prea rar asistase oricum pe când era viu, ambientul modelabil și deloc veșnic verde îl făcea pe încă debusolatul Remus să creadă că nu aterizase în Iad cel puțin. Nu doar fiindcă lipsea la apel Nefârtatul fochist la cazane smolite, cât mai ales datorită senzației de bine profund, niciodată trăit în destul de lunga-i viață. Era de fapt o stare de trezvie resimțită paradoxal în Moarte – la fel de neașteptată ca reamintirea bruscă a cuprinzătoarei vorbe doxologice demult uitate. Noua trăire dominată de o limpezime tăiosă a percepțiilor se coagulase treptat după evaporarea durerii migrate fulgurant din pieptul zdrobit al cadavrului său, rămas chircit sub mortarul zidului pulverizat de suflul unei unde venite de niciunde.
     "Nici mort n-aș renunța la jocurile de cuvinte", chicoti în timp ce monta ultimele ferestre pentagonale pe bolta domul geodezic apărut prin efectul creativ direct al unui ciudat mecanism mental. Îl amplasase în mijlocul proaspetei oaze cu palmieri vernil oglindiți într-un lac azuriu cu pești multicolori nu doar zburători, ci și domol cântători într-o polifonie perfectă. "Să devină oare plicticos concertul lor preclasic pe termen lung? Oi vedea dacă le mai schimb repertoriul sau produc și stoluri de papagali rockeri ori mierle soul-funky", se surprinse gândind la modul cel mai serios, scufundat deja cam adânc în butoiul noii sale febrilități ludice. Clar că nu-i displăcea deloc postura de mic Cosmocrator, deși considera simplistă ipoteza că accederea unora după moarte la darul materializării facile a unor idei trăznite ar fi fost unicul scop, dar și rezultatul ultim al trecătoarei și aparent inutilei existențe umane.
     "Mi-s Creatorul lui Pește... la propriu", încercă să-și revină râzând și ieșind a zecea oară din dom pe malul apei, ca să-i evalueze din nou integrarea in peisaj – o loază de oază cam mică în comparație cu întinderea lacului, fără cămile sau beduini, dar în perfect acord cu noua lui stare. O "născuse" dintr-un prim impuls orfic simțit la marginea Pustiei inițiale, ale cărei dune joase îi ocupau și acum aproape întreg orizontul cu același nisip fin, deși cam prea liliachiu pentru gustul lui. Să fi fost oarecum iritat și fiindcă nisipului nu-i putuse schimba în ruptul capului culoarea?! Posibil, dar era oricum mulțumit că, spre deosebire de noul său "ambalaj" trupesc, componentele peisajului nu păreau la fel de eterice, iar tușele proprii le concretizase mai rapid decât dacă le-ar fi proiectat digital pe vreun iMac.
     "Oficial, îmi merge bine; până și amintirile vagi de pe website-uri obscure văd că-mi revin, ba chiar mă ascultă docile", se bucura cu frenezia demult uitată a copilăriei exploratoare, în timp ce piesele de Lego turnate precis în furnalele sinaptice (nu doar ale lui, mai mult ca sigur) levitau cuminți spre locașurile structurii emisferice. Era clar tentat să-și alunge prin supraocupare umbra lăuntrică a temerii unei eventuale Judecăți de Apoi și-a altor fixuri adânc încastrate în subconștient, ce se puteau iți oricând și sub orice formă imaginabilă – dacă nu într-un tărâm cu daruri metamorfice, atunci unde?!
     Nu încercă deci să-și reprime nici gândurile cam haotice legate de avionul sau elicopterul pe care ar fi putut (sau nu?) să le materializeze, dacă Cel sau Cei care-l transmutaseră aici la pachet cu unele limitări nu i-ar fi permis poate să hălăduiască plutind ca djinii rătăcitori până la munții vineții din zare. Un orizont ușor pâclos, dar fără urma unui nor sau măcar a vreunui soare pricăjit dacă nu cu stele duble și sateliți multipli, ca-n prăfuitele SF-uri sovietice. De unde venea totuși iluminarea blândă, doar aparent zenitală? De peste tot și de nicăieri. Era deci explicabilă lipsa reperelor circadiene, dar nici în cot nu-l durea de sursa luminii fiindcă acum avea treabă, nu glumă.
     Lucrul motivant la originalul proiect locativ cândva visat, dar mereu amânat din varii motive în limitata viață "pe bune" îl făcea să nu-și pună deocamdată 1001 întrebări esențiale și inevitabil incomode, cu care altminteri iscoditorul lui Sine l-ar fi bombardat masiv prin intermediul oricăreia din manifestările Eului secund. "Euri care, comparativ cu Sinele/Atman, sunt precum valurile față de ocean", își reaminti metafora unui filosof indian, fără să mai fie surprins de noua lui acuitate a memoriei. O clipă îl muncise totuși nedumerirea iscată de lipsa amintirii vreunei foste existențe, dar abandonase orice altă speculație prea profundă la mijloc de gând, întrerupt de presupunerea comodă că... asta-i viața și basta: dublă consecutiv, adică una pământeană și alta post-terrană p-acilea.
     Ar fi poate momentul să aflați și că, spre deosebire de alți ipocriți posesori ai unor personalități întrucâtva duble, Remus recunoștea și accepta cu stoicism prezența unui amic obscur prin cotloanele minții sale, pe care-l botezase Gogu și cu care obișnuia să dialogheze adesea în destul de recluziva lui existență, cu căderi periodice în extrema sociabilității blajine ori a sălbăticiei ascetice. Acum nu-i păsa însă nici Sinelui, nici lui Gogu că nu-i era sete sau foame (oare trebuia să-i fie, și când anume?), nu-l frământa taina persistenței simțurilor, nu simțea oboseala (poate c-ar fi trebuit să și doarmă în Somnul de Veci?), dar nici absența oricărei ființe ori măcar a vreunei voci prin preajmă nu-l alarma încă. La fel cum nu-l îngrijora imobilismul limbii orare a ceasului recent "procreat" ce ticăia totuși vesel din secundar, atârnat în livingul care mai trebuia doar mobilat pe ici pe colea.
     Schimba acum finisaje, texturi și culori, rememorând cum își zărise o vreme Sacul Perisabil zăcând într-o baltă de sânge, dezmembrat din zbor de armele Xanadronelor chitinoase, în timp ce Dublul Cauzal – sau orice altă nevăzută rețea ar fi fost câmpul energetic care-l impregnase subtil vreme de aproape 60 de ani – urca pe o spirală lentă, accelerat apoi abrupt în tranziția spre Aici. Nimic altceva nu-i amintea însă de vreuna din presupunerile prea axiomatic emise de diverși ezoteriști, inițiați, yoghini, eretici, sanctificați ori simpli samsari de calpe promisiuni "vibraționiste" New Age, pe care îi evaluase cândva cu încredere variabilă... spre nulă.
     Nu străbătuse așadar vreun tunel cu sau fără Luminițe voluptoase la capăt, nici îngeri înaripați ori extratereștri Mici Gri ceva mai drăcoși nu-l întâmpinaseră la fruntariile Pustiei. Deși nu se așteptase să urce legat în lanțuri pe treptele vreunui sumbru Tribunal Celest escortat de arhangheli mascați, măcar întâlnirea unor rude sau prieteni răposați ar fi rimat mai mult cu așteptările lui. De-abia trezit aici culcat gol pușcă pe un pietroi neted, își controlase până și omoplatul drept, între două mari oglinzi scoase la repezeală din jobenul său (ori al Zonei?) și crescute din nisip înainte de croirea primelor haine – oricum inutile în clima blândă. Niciun semn al "cordonului argintiu" legat de matricea ovoidului luminos augoeides descris de gnostici nu era însă vizibil după dureroasa lui desprindere de materie. Văzuse doar o copie fidelă, deși cam translucidă a fostului său trup – un alter-ego care nu plutea acum grațios ca Padre Pio în levitații mistice, ci doar pășea normal, lăsând chiar urme pe nisipul unei alte lumi. Una nebun de bună cu el până acum.
     Culmea era totuși că niciuna din aiuritoarele ipoteze descrise în tonele de scrieri science-fiction devorate în agitata-i tinerețe nu-și găsiseră confirmarea după scotocirea inițială a memoriei sale abrupt extinse, în ciuda paralelelor firave cu "planeta simțitoare" din Solaris-ul lui Stanislaw Lem. Și cât de mult visase la o conversație asimoviană cu Dumnezeu, ori cel puțin cu unul din adjuncții Lui... Fie și-o confruntare post-mortem de genul luptei decisive dintre specii regizate de-foarte-sus in Arena atemporală a lui Fredric Brown l-ar fi surprins mai puțin decât transferul ăsta aiuritor într-un Dincolo niciodată bănuit ori măcar visat. Și, fiindcă tot veni vorba de visare, o stare ușor onirică începuse acum să-l bântuie, în timp ce proba relaxat fotoliul ergonomic "fabricat" exact cum îl dorise abia dintr-o a treia încercare.
     "Că vis al morții-eterne e viața lumii-ntregi, zicea parcă poetul? Ba nu, sigur scria așa; clar că nu-i nevoie să reconstitui și vreo bibliotecă ideală, dacă amintirile mi-s atât de acute", gândi Remus, străfulgerat simultan de alte zeci de citate ori eseuri despre visare, moarte, viață, purgatorii dantești ori posibila "carte unică" a lui Borges. Dar, atunci când printre varii afirmații celebre îi șerpuiră în minte primele întrebări proprii, îl lovi a doua revelație: nici mort nu era singur.
                                                       • • •
Trăim pe-o planetă nebună - opriţi-o să mă cobor !!!
http://povestoteca.wordpress.com/

Xanadron

Gata - la mine cel putin cu fontul "size-13" apare cel mai lizibil (a trebuit sa italicizez unele cuvinte si sa bag paragrafe manual - nu apar aici automat din pacate..

Lectura placuta!
Revin oricum anu' asta. :-D
Trăim pe-o planetă nebună - opriţi-o să mă cobor !!!
http://povestoteca.wordpress.com/

AdarM

A doua fraza din text:
"nu respecta deloc cutumele"
A treia fraza:
"nu semăna deloc".
Renunta la unul din ele.
Motivul nu trebuie sa ti-l spun eu.
Marcus Tullius Cicero: Traim vremuri grele, copiii nu-si mai asculta parintii si orice prost crede ca poate sa scrie o carte.

Increde-te in cei care cauta Adevarul, dar indoieste-te de cei care spun ca l-au gasit.

Xanadron

Citat din: AdarM din  12 Ianuarie 2013, 20:35:08
A doua fraza din text:
"nu respecta deloc cutumele"
A treia fraza:
"nu semăna deloc".
Renunta la unul din ele.
Motivul nu trebuie sa ti-l spun eu.
Corect - "in manuscris" nu aparea oricum asa... dedublat (era culmea s-o nasulesc de la bun inceput :-D), ci doar aici (la copy/pastuire imi mai muta computeru' cuvinte cum vrea el si-am uitat sa sterg ce ramasese dupa corectura).

Orice observatie de orice gen e in orice caz binevenita! :wink: (parca apar si doua "varii" in fragmentul asta, chiar daca la distantza - nu-i bine nici asta).
In fine, mai am ceva pina departe... :lol:
Trăim pe-o planetă nebună - opriţi-o să mă cobor !!!
http://povestoteca.wordpress.com/

fiulploii

Urmeaza doar parerile mele fara pretentii de absolut . Eu vad asa:
   - fragmentul de inceput- banuiesc - imi pare linistea dinaintea furtunii  :-D
   - initiatic - fiind plin de informatii care nu se gasesc totusi la prima taraba -  :wink: si pe care daca nu le cunosti, totul pare o vorbarie fara sens, caracteristica agoniei .
   - interesante si numele alese pana acum, stimate coleg : Remus aka Sumer si Gogu aka Gog . Astept cu interes sa vad daca apare si Magog  :-D Numele spun si ele ceva - functie de cititor , normal.
   
  Din punctul meu de vedere , doar ai aratat prajitura sa-i simtim aroma  :lol: Marketingul functioneaza ireprosabil  8-)
  Atat deocamdata.

SLEAH19

Pe mine m-a prins, da să nu aştepţi critici.
În viaţa de zi cu zi critic pe cineva doar dacă pot face un lucru măcar pănă la nivelul pe care l-a făcut el.
Ori ţinând cont că până la finalul lecturării fragmentului a trebuit să-mi pun DEX-ul lângă laptop.......

                                                                                                                                 
O lume normală este aceea în care diavolul este în iad, nu mai există religii iar Iisus este la Guvernare!

Cercetează totul şi reţine doar ce e de trebuinţă !