Ştiri:

Forumul RUFOn este din nou funcțional după ce a primit un upgrade important de software și rulează acum pe un server nou.

Main Menu

Armata Română și OZN-urile

Creat de alx, 09 Decembrie 2012, 09:05:24

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

prodcomb

În acele nopţi ale lui noiembrie 1992 (an de maxim al activităţii Soarelui) s-a văzut aurora boreală şi din Romania.

Să nu uităm că ei sunt nişte eroi, nu cercetători sau oameni de ştiinţă.
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

alx

Citat din: prodcomb din  15 Decembrie 2012, 23:19:15
În acele nopţi ale lui noiembrie 1992 (an de maxim al activităţii Soarelui) s-a văzut aurora boreală şi din Romania.

Să nu uităm că ei sunt nişte eroi, nu cercetători sau oameni de ştiinţă.
Sa ma scuzi,dar ceea ce insinuezi tu in acest post frizeaza ridicolul...adica cei piloti nu au fost capabili sa recunoasca o asa-zisa aurora boreala si au confundat-o cu o sfera de taman 20 de metri diametru? In cazul asta,ne putem astepta sa confunde planeta Jupiter cu un atac cu rachete..nu-i asa? Sau rasaritul soarelui cu o explozie nucleara...oare cine o fi instruit asa piloti?
  @prodcomb   stiu ca tu vrei sa ai o explicatie pentru orice,dar nu ma lua,cel putin pe mine,de prost. Mai ales ca sfere ca asta au mai fost vazute,unele chiar de mine,cu binoclul...si de prietenii mei doar cu ceva vreme in urma,pe inserat...asa ca gaseste alte explicatii,ca asta nu tine.
Si daca tot le ai cu aurorele boreala,stii ceva de una prin noiembrie 1989,in nordul tarii? Adica o aurora care NU a fost aurora,dupa umila mea parere...
"O piatră nu cade din cer.Sau,daca se intamplă să cada,atunci nu mai e piatră,ci aerolit."

calator astral

Citat din: prodcomb din  15 Decembrie 2012, 23:19:15
În acele nopţi ale lui noiembrie 1992 (an de maxim al activităţii Soarelui) s-a văzut aurora boreală şi din Romania.

Să nu uităm că ei sunt nişte eroi, nu cercetători sau oameni de ştiinţă.

traduc fraza ta eleganta: "eroii" habar n-au ce era sfera aia cu diametrul de peste 10 metri, poate 20, era "aurora boreala vizibila atunci si in Romania", aurora boreala care la un moment dat a luat curba spre dreapta si a trecut extrem de rapid prin fata elicopterului.



ps : in acelasi timp cu alx.


     interesant punct de vedere....

prodcomb

Citat din: alx din  15 Decembrie 2012, 23:44:54
  Sa ma scuzi,dar ceea ce insinuezi tu in acest post frizeaza ridicolul...adica cei piloti nu au fost capabili sa recunoasca o asa-zisa aurora boreala si au confundat-o cu o sfera de taman 20 de metri diametru? In cazul asta,ne putem astepta sa confunde planeta Jupiter cu un atac cu rachete..nu-i asa? Sau rasaritul soarelui cu o explozie nucleara...oare cine o fi instruit asa piloti?
  @prodcomb   stiu ca tu vrei sa ai o explicatie pentru orice,dar nu ma lua,cel putin pe mine,de prost. Mai ales ca sfere ca asta au mai fost vazute,unele chiar de mine,cu binoclul...si de prietenii mei doar cu ceva vreme in urma,pe inserat...asa ca gaseste alte explicatii,ca asta nu tine.
Si daca tot le ai cu aurorele boreala,stii ceva de una prin noiembrie 1989,in nordul tarii? Adica o aurora care NU a fost aurora,dupa umila mea parere...

Nu cred că se pot face aprecieri corecte de distanţe şi dimensiuni ziua, cu atât mai puţin noaptea. Aprecieri corecte se pot face de dimensiuni unghiulare.
Reporterul nu a ştiut să întrebe pentru a afla lucruri importante, iar interlocutorul nu le-a spus.
Presupunerea mea se potriveşte cel mai bine faptelor relatate.
Nu ştiu la ce eveniment te referi din noiembrie 1989.
Despre sferele pe care le-ai văzut şi prin binoclu, împreună cu prietenii tăi, ne-ai povestit ceva?
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

prodcomb

Citat din: calator astral din  15 Decembrie 2012, 23:49:37
traduc fraza ta eleganta: "eroii" habar n-au ce era sfera aia cu diametrul de peste 10 metri, poate 20, era "aurora boreala vizibila atunci si in Romania", aurora boreala care la un moment dat a luat curba spre dreapta si a trecut extrem de rapid prin fata elicopterului.



ps : in acelasi timp cu alx.


     interesant punct de vedere....

Eroii sunt EROI, fără ghilimele şi fără interpretări tendenţioase.
Despre evoluţia obiectului, mai revezi o dată, sau de mai multe ori, relatarea martorului.
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

fiulploii

Poate ca ar fi trebuit sa se inceapa cu primele observatii cum ar fi cele relatate la acest topic si poate ca ar fi de discutat si cele relatate de Doru Davidovici
http://www.rufon.org/forum/index.php/topic,360.msg3894.html#msg3894
Parerea mea..

Nox

Lipsesc câteva elemente foarte importante din mărturie, probabil şi din cauza reporterului neinspirat, care întreabă la un moment dat dacă nu au văzut vreo urmă sau fum, deşi evenimentul se întâmpla noaptea:

- localizarea cu exactitate în timp; știm anul (1992), luna (noiembrie), și intervalul orar (între orele 2200 şi 2400, mai precis 2200-2230), dar nu ni se spune ziua; știm locația aproximativă (undeva de-a lungul lui E85, între Buzău și Urziceni, dar mai aproape de Urziceni);
- deşi ni se supune că nimeni dintre cei nouă ocupanţi nu au fost atenţi la instrumentele de bord (radar), greu de crezut asta pentru mine (observaţia a durat destul de mult, de ordinul minutelor), iar aici nu mă pricep la elicoptere, bănuiesc că zburau pe IAR Puma, dar elicopterul ăsta nu ar trebui să aibă cumva înregistrator de bord (telemetrie, date radar, astea mai noi au şi audio-video);

P.S. Mai există planul acela de dotare cu aeronave al Forţele Aeriene Române?
Nu tot ce zboară şi este necunoscut este extraterestru.
All warfare is based on deception. -- Sun Tzu, 600 BC

All types of knowledge, ultimately mean self knowledge. -- Bruce Lee

stiridebuzau.ro

Buna seara. Numele meu este Florin Mitu şi sunt autorul articolului publicat pe stiridebuzau.ro -Secrete ascunse de Armata Română despre o întâlnire cu extratereştri . In primul rand vreau sa va multumesc pentru interesul de care ati dat dovada vis a vis de acest subiect de care am aflat in imprejurari pe care vi le voi povesti cu alta ocazie. Second, vreau sa le raspund celor care au crezut ca sunt am pus intrebari neinspirate sau celor care s-au indoit de calitatile mele de reporter. Nu m-am suparat deloc in schimb vreau sa ii transmit userului care a crezut ca am pus o intrebare neinspirata vis a vis de urmele de fum lasate de obiect ca se inseala amarnic. Daca citea atent materialul sau ar fi urmarit integral interviul ar fi putut sa-si dea seama ca incidentul s-a produs intr-o noapte cu cer senin, cu vizibilitate neobisnuit de buna. Intrebarea a fost pusa tocmai cu scopul de a elimina o confuzie legata de un obiect zburator terestru care dupa cate stiu eu are un sistem de propusie ce lasa o dara de fum sau de condensare. Pe de alta parte vreau sa va spun ca sunt primul si singurul reporter din Buzau care a adus la lumina o alta poveste cu OZN-uri, publicata pe vremea cand lucram la Adevarul,  http://adevarul.ro/locale/buzau/marturii-ascunse-comunisti-despre-ozn-ul-aterizat-capatanesti-1_50aed0247c42d5a663a0d050/index.html
Acestea fiind spuse pot sa va confirm ca nu am trunchiat in niciun fel acest material , ba dimpotriva m-am folosit de cunostintele mele din domeniul UFO-logiei pe care le am de mai bine de 30 de ani.
Si apropo , vreau sa va marturisesc ca materialul pe care l-am prezentat in ziarul Adevarul despre incidentul Maracineni este rodul a peste 20 de ani de cautari printre cei care au fost martori la acest fenomen.
Va multumesc inca odata, sarbatori fericite!

alx

#23
Salut si bine ai venit pe acest forum,domnule Florin.Materialul este absolut fantastic,cu atat mai mult cu cat si eu am vazut EXACT asa ceva cu putin timp in urma.Relatarea respectiva o gasesti aici:  http://www.rufon.org/forum/index.php/topic,4240.0.html
Chiar te rog sa citesti primele posturi,si pe urma,daca vrei sa discutam,da-mi un mesaj personal...si apoi vedem cum facem.
  O seara buna  alex


Later edit:
@Nox      Intrebarea pusa de reporter,cea la care faci referire aici:
Citat din: Nox din  16 Decembrie 2012, 15:59:10care întreabă la un moment dat dacă nu au văzut vreo urmă sau fum, deşi evenimentul se întâmpla noaptea:
este cat se poate de bine pusa,pentru ca si eu,la randul meu,am putut observa foarte bine ca obiectul vazut de mine pe 1 septembrie nu avea urme de fum,si am observat asta pentru ca cerul era foarte senin,si cu luna...asa ca orice urma de fum,cat de mica,s-ar fi vazut perfect.
"O piatră nu cade din cer.Sau,daca se intamplă să cada,atunci nu mai e piatră,ci aerolit."

bk

#24
CitatDis de dimineaţă am fost chemaţi la raport în biroul comandantul unde ne aştepta şi generalul. Nu ne-a spus decât: domnilor fiţi atenţi ce vorbiţi pentru că azi noapte nu aţi văzut nimic! M-aţi înţeles? N-aţi văzut nimic.

Daca este adevarata declaratia cu privire la ce le-a spus/ordonat acel general inseamna ca unii din armata (probabil cei de rang foarte inalt) stiu ce anume a fost acea sfera si mult mai multe decat spun cu privire la fenomenul OZN. Nu stiu daca corespunde data dar stiu ca in toamna anului 1992 Armata Romana a fost in alerta maxima si a supravegheat prin Centrul 4 Radiolocaţie Balotesti un fenomen OZN (tinta neidentificata) pentru mai multe ore pe teritoriul Romaniei. Poate are cineva mai multe detalii si poate ca este vorba chiar de aceasta sfera observata de acesti piloti.

stiridebuzau.ro

Un scurt editorial despre fenomenul ozn, povestea completa..... multi dintre voi se intreaba daca fenomenul ozn este o mistificare sau ceva real. Va marturisesc ca nu stiu si ca atare n-am ajuns la vreo concluzie bine conturata. aceleasi intrebari mi le pun si eu inca de la inceputul anilor 80, mai exact prin 1984 cand eram prin clasa a V-adar fara sa gasesc vreun raspuns . Cu toate acestea va pot povesti ceva interesant. Despre coincidente si nu numai. Asta pentru ca tot am putin talent....
Intamplarea face ca in clasa in care invatam la scoala generala sa fie inscrisi si cativa copii de nomenclaturisti care aveau acces la anumite carti care pe vremea aceea se vindeau pe sub mana. Fiind din fire foarte curios am ajuns sa cercetez, intr-o vara in care aveam de pregatit zeci de lecturi suplimentare pentru anul urmator,prin vasta biblioteca a unui coleg plina cu volume venite direct de la Casa Scanteii. Asa am dat peste o carte cu o coperta care mi-a atras atentia si cu un titlu pe masura:Amintiri despre viitor de erich von daniken. M-am uitat pe niste poze am citit cateva pasaje si apoi am imprumutat-o. Ajuns cu ea acasa i-am aratat-o tatalui meu care mi-a marturisit ca ceva ani in urma. Dupa interminabile discutii pe tema ozn-urilor pe care le-am avut cu parintii mei, am ajuns ca la varsta la care multi copii citesc poezii si povesti eu sa fac o pasiune pentru o literatura de nisa privita cu ochi critici de mai toata lumea. Dar nici ca m-a interesat, ba dimpotriva. La scurt timp am aflat si de la vecinii cu cinci sau sase ani mai mari ca exista o adevarata colectie a genului si ca subiectul pe care eu tocmai il descoperisem nu era o noutate pentru ei. Asa am ajuns sa rasfoiec tot din imprumut carti publicate de autori americani in anii 70 pline cu fotografii cu ozn-uri dar si cu tentative mai mult sau mai putin reusite de a fabrica astfel de obiecte. Anii au trecut si mama ma alimenta cu noutatile genului. Cele mai frumoase surprize  le-am primit insa in 1986 cand pe langa almanahul magazin tot mama mi-a adus intr-o toamna doua carti de exceptie pentru vremea aceea: deocamdata enigme si zborul 19 scrise de dan apostol si sorin stefanescu. In 1987 am primit cu autograf Lumi Galactice , carte scrisa de pilotul buzoian Doru Davidovici, care a pierit intr-un dramatic accident de avion. Culmea este ca o colega de-a mamei care era prietena cu familia Davidovici  imi fixase o intalnire cu el chiar in spatamana accidentului. Acest incident m-a marcat profund copil fiind, la acea vreme fiind convins ca pilotul a fost doborat de extraterestri. Lasand gluma la o parte, a venit timpul  intalnirii si cu primul subiect ozn produs la buzau tot coincidenta sau nu in anul 1987. Este vorba de incidentul Maracineni, care a fost luat mai in gluma mai in serios in ultimii ani dupa cateva materiale publicate de mine in click si adevarul. Dar sa revenim la subiect. Fiind cunoscut printre cercurile de prieteni ca preocupat de astfel de fenomene, intr-o buna zi din toamna lui 87 a venit un prieten care era la liceu si mi-a zis: ai dat lovitura, ieri a fost un ozn la Maracieni. Mi-a zis cineva care l-a vazut. A fost si armata pe-acolo si oamenii erau speriati.Am ramas cu informatia si atat. Presa nu misca nimic, doar traiam in comunism. Anii au trecut si am intrat la liceul Hasdeu, unde printr-un alt concurs de imprejurari am picat in clasa cu o tipa care culmea a fost martora la intalnirea de gradul doi de pe campurile din capatanesti. asta se intampla prin toamna lui 89. Intr-o discutie ca intre colegi pe aceasta tema in care eu evident eram cel mai efervescent, fata nu s-a mai putut stapani si ne-a spus cam cu jumatate de gura ca ea de fapt si de drept a trait ceva real. Aveam trei surse deja -pe una din ele n-o pot divulga nici macar acum. Am terminat liceul si anii au trecut din nou fara ca eu sa pot face mare lucru. imi doream sa cercetez, sa aflu mai multe despre acest incident produs chiar acasa la mine.imi doream sa scrie cineva ceva in ziare dar din pacate nu am gasit pe nimeni interesat.A trecut timpul si arareori ma mai gandeam la acest subiect care a avut ca martori doua clase de elevi plus profesorii. Il ingropasem definitiv.Ma macina faptul ca dupa atatia ani n-a scris nimeni nimic, niciodata . Asta pana cand printr-un alt concurs de imprejurari am intrat in breasla jurnalistilor.Si mi-am adus aminte de acel eveniment. Si am inceput sa scriu. La inceput cu pasi mici apoi din ce in ce mai bine. despre ancheta jurnalistica aveam sa aflu prin 2005 iar in 2007 am trecut la treaba. am publicat pe ziare.com pe vremea cand eram corespondent la stirilocale.ro prima versiune a incidentului maracineni.Am fost dezamagit de rezultat mai ales ca materialul nu fusese editat cum trebuie, nu aveam nicio filmare video cu martorii si nici cine stie ce poze. Reeditarea din ziarul Adevarul din anul 2010 a avut insa un succes teribil. De data asta am facut totul ca la carte. Am reusit sa intervievez doi profesori plus pe fosta mea colega si materialul a vazut dupa 23 de ani lumina tiparului. Dupa articolul din ADS buzau lumea a prins curaj. O alta coincidenta face ca a doua zi sa fiu sunat de un batran reporter care in 1987 lucra la viata buzaului singurul ziar din localitate si care dupa ce m-a felicitat mi-a confirmat si el ca incidetul a avut loc dar n-au avut voie sa scrie.entuziasmati peste masura editorii de la adevarul m-au incurajat sa continui acest subiect.N-am reusit sa aflu mai mult deocamdata. Am in vedere sa fac o cerere la CNSAS, sa verific daca mai exista vreun dosar. Desi am fost sfatuit de minti luminate sa renunt ca n-o sa aflu nimic.Nu-mi fac iluzii. Si totusi dupa acest material am scris un altul despre un fost pilot de la bobocu. Din vorba in vorba l-am intrebat daca a avut vreun incident ozn in cariera. Mi-a spus ca nu dar ca stie pe cineva. Asa l-am cunoscut pe Comandorul Smoleanu. Mai departe ati aflat de pe stiridebuzau.ro.Inchei spunandu-va ca nu vreau sa fac propaganda gratuita acestui subiect nici sa cad in ridicol.Credeti ce vreti, ganditi cum vreti dar mai ales fiti precauti. Sunt atatia farsori si atatia oameni avizi de senzational care ar scrie tot felul de prostii incat mi-e sila sincer sa mai port discutii pe aceasta tema. Mai ales ca tehnologia a evoluat si oricine poate fabrica un filmulet cu omuleti verzi.Mai ales ca oamenii au o imaginatie bogata. Si cu toate acestea mi-aduc aminte de Galilei care spunea la scurt timp dupa ce a scapat rugul pregatit de sfanta inchizitie:Eppur si muove

calator astral

(...) " . Ajuns cu ea (cartea Amintiri despre viitor a lui Von D.) acasa i-am aratat-o tatalui meu care mi-a marturisit ca ceva ani in urma. "

?


    ce ti-a marturisit?




---------------

  ps> multi piloti au fost doboriti de "ei".m

Ganditorul

Cand vb de ozn in armata nu cred ca putem vb de ridicol. Mai degraba de o cortina de ceata universal valabila in mediul militar.
Si asta pentru ca militarii sunt profesionisti, alesi printr-o selectie riguroasa, cu calitati fizice de exceptie (reflexe, acuitatea privirii, simt de orientare ) cu o pregatire profesionala de exceptie. Ori o confirmare a unui eveniment OZN din partea armatei - de la noi sau de oriunde - inseamna de fapt recunoasterea clara a existentei lui, a contactelor de grad 1, 2 sau 3. Si atunci apare ca o obligatie comanda "Nu s-a intamplat nimic" ca apendice a unor acorduri interne dar mai ales internationale care includ ascunderea acestor contacte cu ET.
Cine da o asemenea comanda "universal valabila" nu e atat de greu de dedus (si probabil ca aceasta comanda face parte din capitolul "ce nu trebuie sa stie populatia" - civilizatii trecute, uriasi, artefacte si monumente ne-pamantene, poate, calatorii in timp...etc) - si tot atat de cert este faptul ca e valabila atat la noi cat si la altii. Si tot atat de adevarat este faptul ca in astfel de situatii apar acele echipe extrem de eficiente, de organizate si sinconizate care "sterg urmele" si aburesc "partea civila". Echipe mult prea eficiente ca sa fie vb de o entitate 100% romaneasca.
De aceea consider ca interviul obtinut de colegul nostru e unul de exceptie.
Concluzia : poti aburi presa spunand ca elevii unui liceu sau profesorii sunt "tampiti", "visatori" si ca de fapt au vazut "explozii solare" sau "aurore boreale", poti spune acelasi lucru despre un pilot amator, despre un individ care se intorcea acasa dupa o zi de munca si a vazut "ceva pe camp".
Nu poti spune asta despre un militar si mai ales despre un pilot militar. Si atunci mai bine dai comanda "Nu s-a intamplat nimic".

Xanadron

#28
Apreciez interventia stimatului ziarist Florin Mitu si-i multumesc pentru timpul consumat intru clarificarea unor detalii ale celor doua cazuri de observatii FAN (Fenomene Aeriene Neidentificate).

Eu inca am ramas totusi cu mici nelamuriri apropo de cazul Capatinesti/Maracineni (real insa ca lumina zilei, evident). Si anume:

1. Nava-mama" a aparut deci observatorilor (dupa "fulgerul din senin" - citat: "Deodată am văzut ca un fulger pe cer, care a dispărut după câteva secunde.") ca fiind de forma sferica initial si abia apoi piramidala?

2. Cam cit sa fi durat "metamorfoza" asta din pdv geometric sau, in fine, optic-iluzoriu?

3. Au ramas poate urme pe cer dupa presupusa deschidere a Portii Spatio-Temporale prin care s-a "strecurat" probabil marele OZN :ufo: in Realul nostru?

4. Si declaratia finala "Era ars tot, pe un cerc mare de câteva sute de metri pătraţi. Erau şi trei găuri cu diametru cam de 2 metri, a adăugat Nicolae Pogonaru." o cred 100%, desi as fi curios daca "diametrul de 2 metri" era al gaurilor propriu-zise sau al cercului imaginar pe circumferintza caruia s-ar fi gasit "gaurile" (si astea-s... un pic neclare :wink: zic eu - mai precis: erau gauri... aparent forate, sau adincituri in sol rezultate in urma exercitarii unei presiuni?) :roll:

Zic asta fiindca, asa cum am mai povestit cindva pe-aici, am vazut asa ceva cu ochii proprii in zona muntoasa vrinceana (drumul Soveja-Lepsa, anii '98-'99) - adica 3 adincituri post-compresiune cu dimensiunea unor farfurii, amplasate in virfurile imaginare ale unui triunghi echilateral circumscris unui cerc... semi-ars cu diametrul de cca. 9 m.

Inchei cerindu-mi scuze daca-s prea chitibusar :-D si multumind din nou pentru interesanta lui contributie la devoalarea unor fenomene inca enigmatice noului nostru coforumist buzoian.
Trăim pe-o planetă nebună - opriţi-o să mă cobor !!!
http://povestoteca.wordpress.com/

SEP

Bun gasit tuturor! Sun nou pe forum si am tinut sa evoc si eu un eveniment la care nu am participat direct si de aceea nu pot fi sigur ca este real. Sunt curios daca exista consemnat undeva si daca a fost clasificat cumva.
Am un prieten vechi (ne stim dinainte de Revolutie, dar acum e stabilit in Londra de mai multi ani) care si-a facut stagiul miliar pe granita cu Iuguslavia la graniceri in perioada `89-`90. Unitatea sa a participat si la masacrul de la Timisoara. Intr-o noapte din vara lui `89 (nu stiu detalii exacte legate de locatie si data) se afla in post si patrula dute-vino in directie opusa cu camaradul sau (se intalneau la jumatatea distantei dar nu zaboveau ca erau supravegheati din foisorul de paza). Distanta de patrulare era destul de lunga  si era marcata de o fasie lata si arata pe care nu aveau voie sa calce. Se intampla des sa fie traversata de "infractori" dornici de o viata decenta si acestia trebuiau retinuti sau chiar impuscati daca apucau sa intre acolo. In fiecare dimineata superiorii lor cercetatau acea zona pentru a se observa daca existau urme. Pedepsele erau aspre cand soldatilor le scapa cineva.
In acea noapte cei doi soldati se aflau la distanta mare unul de celalalt. Amicul meu era cu spatele si privea prin dispozitivul de vedere nocturna (ONP parca ii zicea) catre capatul perimetrului sau. A auzit un foc de arma si s-a intors imediat sa vada ce se petrece. A apucat sa vada (cu ochiul liber) cum tasneste iute in sus o sfera incandescenta, portocalie, din directia camaradului sau. A disparut urcand vijelios perfect vertical. Mi-a spus ca nu parea prea mare (undeva intre 1-2m in diametru). A privit prin ONP fiindca era bezna totala dar nu l-a zarit pe colegul sau. A fugit repede sa vada de aproape ce s-a intamplat si l-a tot cautat in zona pana ce l-a descoperit cazut intr-un tufis mare. Ii lipsea capul iar gatul parea retezat si cauterizat cu laserul. In stare de soc, a inceput sa se invarta in jurul trupului pana au sosit cei de la unitate. Nu a gasit nimeni capul soldatului. Pana dimineata, zona a fost impanzita de oameni in echipament de protectie antichimic. Amicul meu a fost dezbracat la piele, cercetat si interogat vreo doua saptamani. A fost amenintat, dar nu batut. Chiar si unitatea a fost rascolita (chiar si sub parchet), iar soldatii verificati amanuntit.
Soldatul decedat a fost inmormantat in sicriu sigilat, iar amicul meu nu s-a numarat printre cei care au participat la inmormantare (probabil ca rudele nu trebuiau sa afle detalii si nu le stiu nici astazi). Ceremonia a avut loc intr-un sat de munte.