Puterea rugaciunii

[klingonianul mascat]

Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul "material" al acestui fenomen divin.
"O rugăciune este un remediu puternic", spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg .

"Rugăciunea nu numai că reglează toate procesele din organismul uman, ea repară şi structura grav afectată a conştiinţei."[2]
Profesorul Slezin a făcut ceva de necrezut - a masurat puterea rugăciunii. El a înregistrat electroencefalogramele unor călugări în timp ce se rugau şi a captat un fenomen neobişnuit - "stingerea" completă a cortexului cerebral.

Această stare poate fi observată numai la bebeluşii de trei luni, atunci când se află lângă mamele lor, în siguranţă absolută. Pe masură ce persoana creşte, această senzaţie de siguranţă dispare, activitatea creierului creşte şi acest ritm al biocurenţilor cerebrali devine rar, numai în timpul somnului profund sau al rugăciunii, aşa după cum a dovedit omul de ştiinţă. Valeri Slezin a numit aceasta stare necunoscută "trezie uşoară, în rugăciune" şi a dovedit ca are o importanţă vitală pentru orice persoană.

Este un fapt cunoscut că bolile sunt cauzate mai ales de situaţii negative şi afronturi care ne rămân înfipte în minte. În timpul rugăciunii, însă, grijile se mută pe un plan secundar sau chiar dispar cu totul. Astfel, devine posibilă atât vindecarea psihică şi morală cât şi cea fizică.

Slujbele bisericeşti ajută şi ele la ameliorarea sănătăţii. Inginera şi electrofiziciana Angelina Malakovskaia, de la Laboratorul de Tehnologie Medicală şi Biologică a condus peste o mie de studii pentru a afla caracteristicile sănătăţii unor enoriaşi înainte şi după slujbă. A rezultat că slujba în biserică normalizeaza tensiunea şi valorile analizei sângelui.

Se pare că rugăciunile pot să neutralizeze chiar şi radiaţiile. Se ştie că după explozia de la Cernobîl , instrumentele de masură pentru radiaţii au arătat valori care depăşeau capacxitatea de măsurare a instrumentului. În apropierea Bisericii Arhanghelului Mihail, însă, aflată la patru km de reactoare, valoarea radiaţiilor era normală.

Oamenii de ştiinţă din Petersburg au confirmat, cu ajutorul experimentelor efectuate, că apa sfinţită, semnul Crucii şi bătutul clopotelor pot să aibă, de asemenea, proprietăţi vindecătoare.. De aceea, în Rusia, clopotele bat întotdeauna în cursul epidemiilor.
Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoară viruşii de gripă, hepatită şi tifos.
Proteinele viruşilor se încovoaie şi nu mai poartă infecţia, a spus A. Malakovskaia. Semnul crucii are un efect şi mai semnificativ : omoară microbii patogeni (bacilul de colon şi stafilococi) nu numai în apa de la robinet, ci şi în râuri şi lacuri. Este chiar mai eficient decât aparatele moderne de dezinfecţie cu radiaţie magnetică.

Laboratorul ştiinţific al Institutului de Medicină Industrială şi Navală a analizat apa înainte şi după sfinţire.

A rezultat că dacă se citeşte rugăciunea Tatăl Nostru şi se face semnul Crucii asupra apei, atunci concentraţia bacteriilor dăunătoare va fi de o sută de ori mai mică. Radiaţia electromagnetică dă rezultate mult inferioare.
Astfel, recomandările Ortodoxe de a binecuvânta orice mâncare sau băutură nu au numai o valoare spirituală, ci şi una preventivă.
Apa sfinţită nu este numai purificată, ci ea îşi schimbă şi structura, devine inofensivă şi poate să vindece. Aceasta se poate dovedi cu aparate speciale.

Spectrograful indică o densitate optică mai mare a apei sfinţite, ca şi cum aceasta ar fi înţeles sensul rugăciunilor şi l-ar fi păstrat.
Aceasta este cauza acestei puteri unice de a vindeca..
Singura limită este că vindecă numai pe cei credincioşi.
"Apa "distinge" nivelul de credinţă al oamenilor.", spune A. Malenkovskaia. Atunci când un preot sfinţeşte apa, densitatea optică este de 2,5 ori mai mare, atunci când sfinţirea este efectuată de o persoană credincioasă laică, numai de 1,5 ori mai mare, dar cu un om botezat şi necredincios, fără cruce la gât, schimbările au fost nesemnificative. (Tradus din rusă în engleză de Julia Bulighina. Trad. Din engleză în română Cristina M. C 1999-2009 "Pravda Ru")

De fapt, după cum se va vedea, au fost capabili să măsoare unele efecte, dovedind cu mijloacele ştiinţifice actuale ceea ce Sfinţii Părinţi ştiu, prin experinţă, de 2000 de ani, dar "mecanismul" , fiind divin, nu poate fi explicat în termeni omeneşti.

Această putere vindecătoare pe plan fizic, moral şi spiritual a rugăciunii Tatăl Nostru şi a rugăciunii, în general, spusă cu credinţă, am vazut-o cu ochii mei în programul 12 Paşi pentru Alcoolici Anonimi şi Al-Anon (pentru familii afectate de alcoolism).
Oameni care erau la un pas de moarte sau pacienţi în spitale de boli mentale au suferit transformări miraculoase. Nu numai că le-a dispărut obsesia alcoolului, dar au ajuns să aibă o sănătate perfectă. Pentru a-şi menţine această stare, continuă să se roage, să practice cei 12 Paşi şi să se abţină de la orice substanţă cu prorpietăţi psihotrope, inclusiv uneori anestezia la dentist. Părintele Ortodox Melethios Weber, în cartea sa "Doisprezece Paşi de Transformare" (Twelve Steps of Transformation) explică bazele ortodoxe ale programului, care are efecte pozitive şi asupra neortodocşilor, cu condiţia să aibă credinţă în Dumnezeu.


Acest material l-am primit pe mail de la o credincioasa de rit romano-catolic. Ca o nota personala, pot sa zic ca de la o buna bucata de vreme incoace am inceput sa ma duc la o biserica romano-catolica din orasul meu, acolo unde parca m-am simtit mai aproape de Dumnezeu ca in alta parte. Orice ar fi, nu vreau sa se interpreteze aceste randuri ca fiind un indemn la schimbarea cultului/ritului crestin al fiecaruia. Cred ca Dumnezeu este acolo unde il gasesti!

[elena78]

 Cand spunem rugaciuni  ar trebui sa le rostim din inima ,din adancul sufletului ,nu trebuie sa le rostim   mecanic cum faceau iudeii  pe vechiuri timpuri ...din cate am inteles  unele rugaciuni  au fost alterate ,schimbate ,modificate  ..la fel ca si biblia ...

[fiulploii]

Cand spunem rugaciuni  ar trebui sa le rostim din inima ,din adancul sufletului ,nu trebuie sa le rostim   mecanic cum faceau iudeii  pe vechiuri timpuri ...din cate am inteles  unele rugaciuni  au fost alterate ,schimbate ,modificate  ..la fel ca si biblia ...

Xenofobia stii ce e?
Si apropo, de unde stii cum faceau iudeii ? Aruncam asa cu vorbe la plesneala, vorbe care perpetueaza ura , xenofobia si mai ales aroganta de a fi unicii detinatori ai credintei drepte si adevarate .  :lol: :lol:

Si apropo, unele rugaciuni se rostesc mecanic pentru ca ele masoara ceva , induc un anumit ritm - asta daca nu ai stiut

[elena78]

Xenofobia stii ce e?
Si apropo, de unde stii cum faceau iudeii ? Aruncam asa cu vorbe la plesneala, vorbe care perpetueaza ura , xenofobia si mai ales aroganta de a fi unicii detinatori ai credintei drepte si adevarate .  :lol: :lol:

Iudeii au exista pe timpul lui IIsus ,nu-i asa??? ei bine Iisus vazand ca ei,(iudeii ), rostesc  mecanic rugaciuni  a vorbit cu apostolii lui  sa  faca cunoscuta rugaciunea ,,Tatal nostru ,,..cu timpul din cate se pare si aceasta a fost putin putin schimbata...

[SLEAH19]

Marturie a Sfantului Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului
despre
Dreptcredinciosul voevod Mihai Viteazul si adeverirea dreptei credinte


Cind Mihail-Voda, domnul Ungro-Vlahiei, l-a alungat pe Andrei Bathory si a luat sceptrul Ardealului, a sosit in orasul de scaun, numit Balgrad, si a voit ca sa zideasca acolo, in oras, o biserica ortodoxa. Insa preotii, orasenii si toti boierii, fiind de credinta latineasca [a Papei], nu-i ingaduiau sa zideasca, zicind ca ei sint de credinta dreapta si de aceea nu doresc sa aiba in orasul lor o biserica de lege straina. Atunci domnitorul le-a spus: "Voi nu sinteti marturisitori ai dreptei credinte, caci nu aveti harul Sfintului Duh in biserica voastra. Noi insa, fiind dreptcredinciosi, avem puterea cea adevarata a harului Sfintului Duh, pe care si cu fapta sintem gata intotdeauna s-o aratam, cu ajutorul lui Dumnezeu". Dar ei voiau sa-si dovedeasca dreptatea prin infruntare de cuvinte si dispute. Ci el le-a zis: "Nu, nu prin dispute, ci cu fapta vreau s-o dovediti, altfel va voi arata eu, intru incredintarea tuturor". Iar ei i-au spus: "Cum sa aratam? Caci nu e cu putinta sa dovedim decit cu cuvintul sfintelor scripturi". El le-a zis: "In dispute este osteneala fara de capat, dar noi, fara infruntari de vorbe, putem usor sa dovedim cu ajutorul lui Dumnezeu. Haideti, zice, in mijlocul orasului si acolo sa ni se aduca apa curata, iar arhiereul meu si preotii sai o vor sfinti in vazul tuturor. Tot asa vor face si ai vostri, deosebit, si, sfintind-o, o vom pune in biserica voastra cea mare, in vase osebite, pe care le vom astupa si le vom pecetlui cu pecetile noastre, pecetluind si usa bisericii pentru 40 de zile. Si a cui apa va ramine nestricata, ca si cum de-abia ar fi fost scoasa din izvor, credinta aceluia este dreapta, iar daca apa cuiva se va strica, credinta lui este rea. Daca apa mea va ramine nestricata, cum nadajduiesc ca ma va ajuta Dumnezeu, voi n-o sa va mai impotriviti si o sa-mi ingaduiti sa zidesc biserica, iar daca nu, faca-se voia voastra, n-am s-o zidesc". Ei au strigat cu totii intr-un glas: "Bine, bine, sa fie asa!". Si, a doua zi dimineata, a iesit domnitorul cu toti boierii si curtenii sai in piata, cu episcopul si cu preotii, slujind litia dupa obicei, cu cruci, cu luminari si candele. Si, ajungind la locul pregatit, au savirsit marea sfintire a apei, rugindu-se cu totii lui Dumnezeu, cu lacrimi si suspine, sa proslaveasca dreapta credinta, iar pe cea rea s-o faca de rusine. Tot in piata, dar deoparte, in fata tuturor, latinii au sfintit apa si au sarat-o. Dupa care, astfel sfintindu-si apa, fiecare a turnat apa lui sfintita in cite un vas osebit, apoi si-au pus pecetile pe amindoua parti ale vaselor, le-au dus si le-au pus in biserica cea mare, au incuiat usil! e, le-au pecetluit si au plecat. In fiecare zi, domnitorul cu episcopul, cu preotii si cu toti dreptcredinciosii, se rugau, postind. Tot asa au facut si latinii. Si dupa ce au trecut 25 de zile, Dumnezeu i-a dat episcopului un semn. El a venit la domnitor si i-a zis: "Doamne, cheama-i pe latini si pe preotii lor si nu astepta ziua a patruzecea, cea hotarita. Sa mergem la biserica si, desfâcind pecetile, sa deschidem usile. Vei vedea harul lui Dumnezeu, iar robii Lui, care-si pun cu adevarat nadejdea in El, nu se vor face de rusine". Domnitorul, deci, chemindu-i pe toti, precum l-a sfatuit episcopul, a mers la biserica si, deschizind usile, au intrat cu totii. Mai intii, episcopul ortodox, ingenunchind, s-a rugat cu lacrimi la Dumnezeu, zicind: "Doamne, Dumnezeule, Unul in Sfinta Treime slavit si preamarit, precum inainte vreme pe dreptul Tau Ilie l-ai auzit vestind cu foc adevarul Tau si i-ai rusinat pe cei de rea credinta, auzi-ma acum si pe mine, robul Tau nevrednic, dimpreuna cu toti robii Tai de aici, nu pentru vrednicia noastra, pe care n-o avem, ci pentru slavirea numelui Tau sfint si pentru intarirea credintei noastre, care este adevarata credinta in Tine, arata intreg harul Sfintului Duh in apa aceasta, ca prin nestricaciunea ei sa vada toti ca numai in biserica Ta greceasca si soborniceasca de la Rasarit se afla credinta cea adevarata si harul cel adevarat al Sfintului Duh. Caci Tu esti singurul Care pe toate le binecuvintezi si le sfintesti, Dumnezeul nostru, si slava Tie iti inaltam, Tatalui si Fiului si Sfintului Duh, acum, si pururi, si in vecii vecilor, Amin!". Ridicindu-se si cintind: "Doamne, Lumina mea si Mintuitorul meu, de cine sa ma tem" - a rupt pecetea vasului cu apa sfintita si, uitindu-se la ea, a gasit-o mai curata si mai limpede decit inainte, cu mirosul neschimbat, ca si cum ar fi fost luata dintr-un izvor curgator, dupa care strigat, zicind: "Slava Tie, Dumnezeul nostru, Care Ti-ai plecat urechea la rugaciunile noastre, Slava Tie, Care proslavesti biserica Ta, Slava Tie, care intaresti cu slava credinta cea dreapta si nu ne-ai facut de rusine in asteptarile noastre". Si a zis catre toti: "Veniti sa vedeti cum a stat aceasta apa atitea zile, raminind nestricata datorita harului Sfintului Duh, si incredintati-va ca adevarata este credinta noastra ortodoxa". Iar latinii, rugindu-se si facind slujba dupa cum le era obiceiul, au rupt pecetea vasului in care se afla apa lor si, cum l-au destupat, toata biserica s-a implut de duhoare, ca s-au inspaimintat toti latinii si au strigat cu uimire: "Adevarata este credinta greceasca pe care o tine domnitorul. Sa-si zideasca, deci, biserica in orasul nostru, caci, fiindca nu i-am ingaduit, Dumnezeu s-a miniat pe noi si ne-a imputit apa". Si astfel, facuti de ocara, latinii si cu preotii lor s-au imprastiat cu mare rusine, iar unii dintre ei s-au convertit la credinta ortodoxa. Iar domnitorul, cu episcopul sau, cu preotii, cu toti boierii si ostasii sai, plini de bucurie si fericire, s-au intors la curte, slavindu-L si multumindu-I lui Dumnezeu pentru minunea ce a fost spre intarirea adevaratei credinte ortodoxe. In aceeasi zi a facut o mare ospat pentru intregul oras si pentru toata oastea sa.

Toti locuitorii tarii Ardealului, cu juramint, s-au aratat bucurosi sa zideasca biserica si sa n-o darime niciodata. Deci, domnitorul a inceput indata zidirea (dar nu in oras, ca nu cumva, o data cu schimbarea vremurilor, sa fie darimata, ci linga oras, aproape de zidul cetatii, intr-un loc frumos) si, dupa ce a zidit-o, a inchinat-o "..." si a mutat episcopia acolo (caci episcopii locuisera pina atunci in alt loc), unde se afla si astazi, cu bunavointa lui Dumnezeu. L-a pus acolo pe primul episcop al Balgradului, pe Ioan, barbat blind, virtuos si sfint, care, traind acolo in mare sfintenie, s-a invrednicit sa capete harul facerii de minuni. Dupa ce a murit, trupul lui a ramas si pina astazi neputrezit si bine mirositor, facind multe minuni pentru cei ce vin cu credinta la racla lui, intru slavirea lui Hristos, Dumnezeul nostru, Caruia I se cuvine toata slava, cinstirea si inchinaciunea, dimpreuna cu Tatal Lui Cel fara de inceput si cu preasfintul, preabunul, de viata datatorul Duh Sfint al Lui, acum, si pururea, si in vecii vecilor, Amin!

Si cele scrise aici le-am am citit intr-un letopiset muntenesc si le-am auzit de la multi oameni vrednici de crezare, care au vazut cu ochii lor, dar mai ales de la parintele, care pe atunci era vistiernic, iar acum este mare logofat al tarii Ungro-Vlahiei, si de la Dragomir, marele pitar al aceleiasi tari.


Petru Movila, Arhiepiscop, Mitropolit al Kievului, Arhimandrit al Lavrei Pecerska, cu mina proprie.

[mistic]

Eu consider ca rugaciunea poate ajuta, insa puterea mintii este cea care ofera solutia, nu cred ca semul sfintei cruci poate ajuta decat daca tu crezi ca o face, nu cred ca biserica te poate ajuta decat daca tu chair crezi ca o face. religia crestina este inutila atat timp cat tu nu ai inscris in subconstien convingerea perfecta ca dumnezeu este cu tine si te ajuta. experienta personala : Dumnezeu nu exista.

[uforever]

Eu consider ca rugaciunea poate ajuta, insa puterea mintii este cea care ofera solutia, nu cred ca semul sfintei cruci poate ajuta decat daca tu crezi ca o face, nu cred ca biserica te poate ajuta decat daca tu chair crezi ca o face. religia crestina este inutila atat timp cat tu nu ai inscriitors in subconstien convingerea perfecta ca dumnezeu este cu tine si te ajuta. experienta personala : Dumnezeu nu exista.

Este vorba de autosugestie, chiar functioneaza, subconstientul face minuni, el este <ingerul pazitor> de care vorbesc crestinii.In fapt este vorba de niste mecanisme psihice, nimic ce ar trebui sa aiba titlul de <minune>.

[klingonianul mascat]

Eu consider ca rugaciunea poate ajuta, insa puterea mintii este cea care ofera solutia, nu cred ca semul sfintei cruci poate ajuta decat daca tu crezi ca o face, nu cred ca biserica te poate ajuta decat daca tu chair crezi ca o face. religia crestina este inutila atat timp cat tu nu ai inscris in subconstient convingerea perfecta ca dumnezeu este cu tine si te ajuta. experienta personala : Dumnezeu nu exista.

@mistic
E important sa crezi in Dumnezeu. Dincolo de noi exista o forta, o putere divina care ne vrea binele si care vrea sa ne protejeze. In contrast cu ce ai zis tu eu as putea sa isi zic ca Dumnezeu exista. Cand eram foarte mic, nici nu eram la scoala inca, am avut o experienta urata care m-a zdruncinat din temelii. M-am speriat foarte tare de un animal, cred ca era un cal. Asta s-a intamplat cand eram in vacanta undeva la munte, pe la Cheile Bicazului. Parintii mei au apelat la multi doctori, dar din pacate medicamentele luate si tratamentul nu m-au ajutat cu nimic. O femeie din sat, preoteasa, a sfatuit-o pe bunica mea sa ma duca Duminica la slujba de la biserica din sat, sa vorbeasca cu preotul si sa ii explice ce anume am patit. Zis si facut. Acum, prin panza anilor care au trecut mai tin minte ca eram imbracat in haine noi, curate si ca ingenuncheasem in fata preotului. Preotul a inceput sa citeasca dintr-o carte, sa recite tot felul de rugaciuni si in acest timp vestimentele sale aurii cadeau asupra mea. Din ce mi-au mai povestit ai mei, m-a inconjurat de mai multe ori cu un sfesnic cu tamaie. Din acele clipe parintii mei si cu bunicii mi-au zis ca nu am mai avut nimic.
Intamplarea aceea le-a schimbat mult alor mei credinta in Dumnezeu. Eu atunci eram prea mic ca sa stiu despre Biblie, Dumnezeu etc. si totusi El m-a ajutat. La acea varsta (5-6 ani) ce crezi ca puteam avea eu in subconstient despre religie, credinta etc?

[fiulploii]

Frumos citatul @SLEAH19 insa ar fi fost si mai interesant daca o astfel de marturie ar fi si din partea cealalta . Atunci as zice ca e adevarat 100%  , nu?
Pentru ca intrecerile de acest gen, intre preotii diferitelor culte pentru verificarea veridicitatii unuia sau altuia dintre zei , zic eu ca tine de lucruri mult mai complexe decat dreapta sau falsa credinta a celor implicati .
Si mai zic ca se amesteca in mod profesionist - in folosul cui , oare? - diversi zei locali cu Divinitatea suprema . Intrecerea intre zei seamana cu fazele de gradinita in  care copiii se cearta a cui frunza e mai mare si mai frumoasa  :lol:
Apoi, pur stiintific , in ce fel de vase au pus unii si altii  ? Se stie ca vasele de argint au proprietati benefice .
La asta mai adaugam si campul morfogenetic si puterea, forta , marimea si intensitatea egregorului respectiv.

Parerea mea..

[mistic]

@mistic
E important sa crezi in Dumnezeu. Dincolo de noi exista o forta, o putere divina care ne vrea binele si care vrea sa ne protejeze. In contrast cu ce ai zis tu eu as putea sa isi zic ca Dumnezeu exista. Cand eram foarte mic, nici nu eram la scoala inca, am avut o experienta urata care m-a zdruncinat din temelii. M-am speriat foarte tare de un animal, cred ca era un cal. Asta s-a intamplat cand eram in vacanta undeva la munte, pe la Cheile Bicazului. Parintii mei au apelat la multi doctori, dar din pacate medicamentele luate si tratamentul nu m-au ajutat cu nimic. O femeie din sat, preoteasa, a sfatuit-o pe bunica mea sa ma duca Duminica la slujba de la biserica din sat, sa vorbeasca cu preotul si sa ii explice ce anume am patit. Zis si facut. Acum, prin panza anilor care au trecut mai tin minte ca eram imbracat in haine noi, curate si ca ingenuncheasem in fata preotului. Preotul a inceput sa citeasca dintr-o carte, sa recite tot felul de rugaciuni si in acest timp vestimentele sale aurii cadeau asupra mea. Din ce mi-au mai povestit ai mei, m-a inconjurat de mai multe ori cu un sfesnic cu tamaie. Din acele clipe parintii mei si cu bunicii mi-au zis ca nu am mai avut nimic.
Intamplarea aceea le-a schimbat mult alor mei credinta in Dumnezeu. Eu atunci eram prea mic ca sa stiu despre Biblie, Dumnezeu etc. si totusi El m-a ajutat. La acea varsta (5-6 ani) ce crezi ca puteam avea eu in subconstient despre religie, credinta etc?

si parintii mei miau povestit intamplari de genu asta...., cat despre ce ai povestit tu e greu de spus ce sa intamplat. eu personal nu cred ca e important sa crezi in Dumnezeu, ci e important sa crezi in tine.

[SLEAH19]

   Am expus citatul din letopisețul muntenesc, fiulploii , fără să-i aduc vreun comentariu personal și fără să umblu la detalii doar pentru a evidenția cât de veche e disputa dintre bisericile care și-l revendică pe Dumnezeul cel viu, nu sunt partizanul vreunei părți și nici nu există pericolul să intru în polemici  cu urmașii lui Petru Movilă nici cu cei ai lui Mihai Pătrașcu , Banul Craiovei.

   Părerea mea este că atunci când citești Biblia trebuie să dai la o parte dogma și să reții etica și informația care se găsesc acolo.

    Poate nici nu ne dăm seama cât datorează umanitatea eticii care decurge din Biblie și rolului civilizator de masă de-a lungul vremurilor. Nu cotest spiritualitatea altor religii dar ele nu aduc și creativitate , sunt triburi în junglă care nu au evoluat mii de ani dar se simt bine venerându-și zeii .
Așa observ eu că în lumea noastră materială, creatorii sunt cei care au legătură cu Biblia, ceilalți doar impotră creație , chiar și japonezii.  Părerea mea.

[Urban]

Poate nici nu ne dăm seama cât datorează umanitatea eticii care decurge din Biblie și rolului civilizator de masă de-a lungul vremurilor.
Nu cotest spiritualitatea altor religii dar ele nu aduc și creativitate , sunt triburi în junglă care nu au evoluat mii de ani dar se simt bine venerându-și zeii .
Așa observ eu că în lumea noastră materială, creatorii sunt cei care au legătură cu Biblia, ceilalți doar impotră creație , chiar și japonezii.  Părerea mea.

Poate rol manipulator.
Triburile la care faci aluzie sunt mai evoluate cu mii de ani inaintea noastra, ei nu au nevoie de tehnologie sa inteleaga cine sunt, de unde au venit si unde se duc (vezi Jeremy Narby - ADN-ul Cosmic si Sarpele Cunoasterii)
Biblia e o CULEGERE de texte din manuscrise mai vechi decat Biserica si decat insusi Isus.
http://silentiumlink.blogspot.com/2009/11/taina-tainelor.html

[SLEAH19]

Poate rol manipulator.
Triburile la care faci aluzie sunt mai evoluate cu mii de ani inaintea noastra, ei nu au nevoie de tehnologie sa inteleaga cine sunt, de unde au venit si unde se duc (vezi Jeremy Narby - ADN-ul Cosmic si Sarpele Cunoasterii)
Biblia e o CULEGERE de texte din manuscrise mai vechi decat Biserica si decat insusi Isus.
http://silentiumlink.blogspot.com/2009/11/taina-tainelor.html

   Nu contest rolul manipulator al dogmei .
Noi cei din zona Bibliei am pierdut legatura cu acea  spiritualitatea la care au acces triburile .
Cine suntem, de unde venim si unde ne ducem?... Inca nu ne multumeste vreun raspuns.
Am fost nevoiti si ma refer la masele largi sa  fim ghidati de etica care decurge din Biblie indiferent cine a scris-o, cine a ,,moderat-o" si din ce origini comune se trage.
Rolul civilizator? Chiar si in Romania primele scoli functionau langa biserici si de copii se ocupau dascalii  :
(...Sa nu furi,
Sa nu minti,
Sa nu ucizi,
Sa nu poftesti ce nu-i al tau
Sa nu fii desfranat
Fericiti cei sãraci cu duhul....
Fericiti sunt cei ce plâng .....
Fericiti sunt cei blânzi ...
Fericiti sunt cei ce flãmânzesc si însetoseazã de dreptate...
Fericiti sunt cei milostivi, ...
Fericiti sunt cei curati cu inima...
Fericiti sunt fãcãtorii de pace...
Fericiti sunt cei prigoniti pentru dreptate..)

Par lucruri in regula.

[horia2008]

De acord cu Urban
Noi am evoluat in ce? intr-o societate tehnologizata, materialista, egoista si individualista, aflata in pragul colapsului sufocand Pamantul si supunand natura in loc de a trai in armonie cu ea cum fac asazisii necivilizati dar care probabil sunt mai evoluati dupa cum zice Urban; Pamantul este viu si se va scutura de paraziti....

Rolul civilizator? Chiar si in Romania primele scoli functionau langa biserici si de copii se ocupau dascalii  :
Par lucruri in regula.

Da, dar la fel de relevent este si ce a spus Victor Hugo
"În fiecare sat, un om dăruieşte celorlalţi o făclie: este învăţătorul. Şi un altul suflă în ea ca s-o stingă: este preotul."
Pentru ca preotii sunt mai intai oameni si prea putini sunt cei cu adevarat daruiti cu har....
Si na, ca iar am dat-o pe religie....

[SLEAH19]

    Ok Horia, sa revenim la topic ( pana nu vine omul cu maceta).
Pentru Puterea rugaciunii s-ar parea că nu este neapărat nevoie de preoţii cu har de care pomeneşti, satabileşti singur o legătură cu divinitatea , te rogi şi simti în sufletul tau rezultatele.

    Dar se pare că există încărcături psihice pe care le poţi echivala ca fiind păcate grele pe care nu le poţi rezolva singur şi aici e nevoie de duhovnic şi mărturisire.
Un psiholog este un om pregătit din toate punctele de vedere în ce priveşte laturile naturii umane . Ei bine cunosc psiholog care la anumite intervale de timp simte că nu mai poate continua munca lui, că nu mai poate duce încărcătura psihică şi lucrurile teribile pe care le acumulează şi atunci merge la duhovnic şi îşi descarcă sufletul.


Există ceva în noi care ne îndeamnă şi găseşte satisfacţie în actul sau cel puţin în atitudinea de veneraţie.
Dar, de vreme ce nimic în creaţia vizibilă nu are vreun statut care să corespundă acestei atitudini, am putea fi foarte siguri că există ceva în jurul nostru care conţine mai mult decât ceea ce putem vedea.
                                                                                                        Roland Know