Ştiri:

Forumul RUFOn este din nou funcțional după ce a primit un upgrade important de software și rulează acum pe un server nou.

Main Menu

Extraterestrii au pierdut ceva la Aiud ?

Creat de assiris, 28 Aprilie 2006, 17:33:57

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

prodcomb

Citat din: prodcomb din  14 Iulie 2017, 08:42:04
Dacă s-ar fi muncit ca în imagine nu mai rămâneau fiare pe tarlale ca să ne dea bătai de cap.    :-D


http://www.coaley.net/dursley-mills/ja05.htm

Sau așa:

distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

prodcomb

Piesa din aluminiu a suferit doar coroziune chimica de suprafata si a fost solicitata foarte mult mecanic in piua respectiva.
Cel mai interesant detaliu sunt cele doua urechi care nu au fost bagate in seama pana acum. Am gasit destinatia lor, care este foarte pamanteana. Restul cercetatorilor de pe multe meleaguri de pe mapamond nu le-a gasit nici o intrebuintare, in cazul in care le-au bagat de seama.
   :)
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

prodcomb

Muzeografa cu manusi, iar cei doi pacalici cu mainile goale!
Cred ca au platit bine ca sa puna mana pe bucata de aluminiu. Oricum nici unul din cei doi nu se pricep la prea multe, in afara de expunerile lor tip zarzavat (oral si pe hartie).

Poate gasesti lucruri mai interesante despre bucata de aluminiu. In locurile unde a fost gasita a fost o zona industriala binecunoscuta. Este o relicva a acelor vremuri.
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

prodcomb

Mai interesant ar fi de știut (eu știu) de ce a fost folosit aluminiul în locul lemnului sau al fierului sau al cuprului.
Obiectul cu pricina a fost pierdut, în zona respectivă nefiind nici măcar o fabrică de cloșuri de pălării.
Mașina care conținea două astfel de piese ar fi putut fi folosită și azi, daca piesa și celelalte piese ar fi refăcute.
Patina timpului, după cum am mai spus, este dată de uzura mecanică și mai puțin de uzura chimică, aluminiul fiind stabil la cea din urmă.
Analizele chimice corecte, nu ca cele făcute până acum, pot indica în ce fel de mediu lichid a lucrat piesa, confirmând destinația ei în piuă.
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

prodcomb

#184
Citat din: Guest din  27 August 2018, 21:12:35
Nu am reusit inca sa determin functionalitatea piesei insa am urmarit o alta posibila pista, intre timp, care ar putea explica locul si adancimea la care obiectul a fost gasit:
sursa: adevarul.ro

Observam ca adancimea apei a atins 8.6 metri. Obiectul a fost gasit in 1973 (dupa 3 ani de la indundatii) la adancimea de 10 metri (cred eu ca este un numar rotunjit).
Daca piesa functiona intr-un ansamblu si trebuia conectata, prinsa de alte piese, aceasta cel mai probabil in momentul producerii inundatiilor nu era atasata la acel ansamblu. Posibil ca piesa a fost luata de ape dintr-una dintre fabricile din zona.

Fotografia din atasament este preluata tot de pe adevarul.ro https://goo.gl/gTR6cL

PS: Despre piesa am mai gasit un aspect interesant, faptul ca acea gaura centrala, cea cu diametrul de 4 cm, pozitionata deasupra celor doua urechi, nu este chiar atat de centrala, o fi fost vorba de o eroare de realizare a piesei?

Functionalitatea ți-o arată poza cu fetele care stau pe iarbă și dau din picioare. Așa funcționează și mecanismul real, cu anumite perfecționări.

Așa este, piesa este asimetrică; acest lucru indică poziția ei în ansamblul de două piese. Ea este piesa din stînga, privind dinspre partea motoare.

distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

prodcomb

#185
Citat din: Guest din  28 August 2018, 19:05:14
Concluziile mele:

Obiectul a fost ingropat in pamant datorita inundatiilor din 1970.
Acesta a corodat puternic in acesti trei ani datorita concentratiilor ridicate de alti derivati din industria prelucrarii sarii. Posibil sa fi fost corodat si dinainte daca fusese folosit la excavare in saramura.
Aliajul de aluminiu era de tipul 2219 si este un duraluminiu.
Obiectul are profilul si functionalitatea unui dinte de excavator. Exista dinti de excavator facuti din duraluminiu.
Exemplu de profil aproape identic cu cel al piesei gasite la Aiud. Lipsesc urechile care erau proiectate pentru un alt tip de prindere. Datorita faptului ca piesa despre care vorbim are mai mult de 45 de ani, intelegem de ce proiectarea de astfel de piese a fost usor schimbata/imbunatatita intre timp.

Unde se exploateaza sare exista riscul descoperirii acumularilor de gaze si de petrol. De asemenea daca excavatorul era folosit la incarcare de carbune in cupa, atunci se explica de ce dintele era din duraluminiu si nu de fier/otel - pentru a nu produce scantei si a risca un incendiu.

Din punctul meu de vedere este lamurita problema.

Case solved!  :-D

PS: De ce au fost inseilate minciuni in poveste? Pentru tractiune si pentru a mentine canalul de mistere deschis.

Dă-mi voie să te corectez:
-piesa este din aluminu foarte puțin corodată în interior datorită stabilității sale chimice; a lucrat în mediu bazic iar mediile ulterioare (sărate) nu au afectat-o
-un excavator cu dinți din aluminiu la ce ar fi bun? că doar nu se folosește la gaze sau petrol, iar la cărbune se tocește repede
-cum ai putea să prinzi piesa de urechi? urechile nu sunt pentru prindere, au alt rol în piua de albit postavul sau pâsla (gaura existentă în o ureche a fost făcută pentru testarea aluminiului)

-urmele de uzură ale piesei sunt explicate de utilizarea ei în piua folosită de industria lânii, piuă pe care văd că nu i-ai înțeles funcționalitatea
-parcă ziceai că ai observat asimetria piesei, lucru pe care ți l-am confirmat și pe care se l-am descris mai sus; de când se fac dinți de excavator asimetrici?

Te invit să parcurgi zecile de mii de pagini ale ,,Dinglers polytechnisches journal" și să te oprești la utilajele din industria lânii, printre care vei găsi și o multitudine de desene ale piuelor folosite.
După ce vei înțelege dinamica mecanismelor acestora, vei înțelege și uzura mecanică a piesei de aluminiu în cauză.

Deocamdată cazul este soluționat de mine, dar parțial, pentru că nu am arătat mecanismul concret, ci mecanisme asemănătoare.

PS
duraluminiul se folosește în general la avioane, nu la tălpi   :)
ca să obții duraluminiu își trebuie mai mult aluminiu în compoziție și magneziu, față de cele date, și apoi urmează tratamentul termic
din păcate cei care au ,,mângâiat" piesa nu au constatat în nici un fel duritatea ei; și s-au purtat și fără mânuși ...
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

prodcomb

Citat din: Guest din  28 August 2018, 20:58:37
Acestea nu sunt corectari, ci intrebari pe care inca le aveti. Eu am cercetat toate aspectele la care aveti inca intrebari. Dupa ce veti cerceta linkurile si argumentele puse la dispozitie, va rog sa va adresati si unor ingineri proiectanti pentru lamurirea acestora.

PS: punerea pe piste gresite este o metoda... gresita! Eu am adus argumente, solide si probabile, dvs. inca nu ati adus nimic sa argumentati povestea cu piua. Felicitari pentru rezolvarea enigmei!

Sunt corecturi, răspunsurile mele sunt mai sus începând cu august 2014. Eu nu mai am nici o întrebare începând cu data menționată.
Eu sunt inginer energetician și am lucrat și în proiectare și mai ales în sectoare calde ale metalurgiei: oțel, fontă, neferoase (adică și aluminiu), forjă, ...
În prima jumătate a activității, în a doua jumătate am lucrat în aviație. Deci sunt complet lămurit.
Nu pun pe nimeni pe piste greșite, ci am căutat să răspund la toate întrebările puse de piesa în cauză; și am găsit răspunsurile.

distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

prodcomb

Like, like dar trebuie câteva precizări:
-brațul de prindere al piesei venea la gaura de sus, iar brațul de antrenare la gaura din spate
-urechile piesei nu au destinația de fixare, unul dintre roluri este de centrare a piesei pe direcția mișcării de dute-vino
-urmele principale de uzură mecanică sunt pe rotunjimea de sub piesă, datorită frecării cu cuva în care lucra ; în cuvă era soluția de săpun și materialul de înălbit
-forma piesei ajută și la rotirea materialului din cuvă ; seamănă cu jocul mingiei pe laba piciorului.
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

AdarM

#188
Intai link-ul si apoi discutiile:

https://www.asfanufo.ro/index.php/opinii-si-ipoteze/258-piesa-calcaiul-de-la-aiud-vechile-noutati-i

"Cu un deceniu si ceva in urma, doi investigatori ASFAN, Gheorghe Cohal si Ion Nutu, s-au ocupat de un bizar obiect de aluminiu, descoperit in 1973 la Aiud si aflat in depozitul MNIT (Cluj).  Cu acea ocazie s-au facut unele progrese; apoi totul s-a incheiat brusc, fara finalizare, de parca o anumita pudoare i-ar fi impiedicat pe cei doi sa continue.
Exista un pattern (model) al cercetarilor ufologice/ paleoastronautice din Romania: periodic se revine asupra unor cazuri celebre, prezentate consensual in prealabil ca "solide", doar pentru a li se gasi o multime de "pete albe". Pentru cineva exterior fenomenului, pare ca o anumita stare de echivoc este intretinuta, mai mult sau mai putin artificial.
Reluand cercetarea Piesei de la Aiud, am fost socati de existenta unor pachete de date esentiale, care par sa fi scapat atentiei tuturor celor care s-au ocupat pana acum de caz.
Nu vorbim de secrete teribile aflate in fisetele SRI sau in mult prea ventilatele Arhive secrete ale Vaticanului, ci de surse aflate la vedere si usor accesibile. Exista mai multe explicatii; sunt suficient de suparatoare pentru a nu le aminti aici.

In mod cert, situatia intra in conflict cu o teza fundamental gresita si faptic nesustenabila, introdusa de Florin Gheorghita. Anume ca istoricii cei rai ii obstructioneaza pe ufologii cei buni, de frica sa nu (le) fie schimbata paradigma traditionala, iar istoria sa fie "rescrisa" (sic!). Pe scurt, este posibil ca datele despre care vorbim sa fi fost totusi cunoscute, dar tinute sub oboroc, pentru a nu periclita scenariul existentei unui antagonizant extrem de convenabil atunci cand trebuie mascata incompetenta.

Vom prezenta aceste date pe site-ul ASFAN pentru a consolida o continuitate a cercetarilor intreprinse de aceasta organizatie si mai ales pentru ca ASFAN este singura structura ufologica  nonguvernamentala si cu personalitate juridica din Romania. 

Pentru inceput, desenele tehnice urmand forma geometrica teoretica a  piesei noi, fara uzuri. Au fost realizate in primii ani de dupa 1990, la solicitarea "istoricilor cei rai". Cotele au fost masurate inginereste, cu sublerul, nu cu ruleta de constructii. Zonele cu lipsa de material sunt colorate in rosu. 

Plansele indica doua probleme majore:

A. Asimetrii pronuntate, care nu par a proveni din procesul de proiectare, ci mai degraba din realizarea propriu-zisa a piesei;

B. Utilitatea functionala a celor doua canale perpendiculare indica o teava (sau bara) introdusa vertical, securizata printr-un surub filetat pe orizontala (a carui elice, foarte erodata, se mai distinge). Faptul ca surubul de fixare este prea apropiat de capatul tevii face jonctiunea nesigura si cel mai probabil este o eroare grosolana de proiectare. Acest aspect ne-a fost indicat chiar de cel care a realizat desenele.
Urmand aceste considerente, consideram "ipoteza cosmica" extrem de improbabila. Dar nu total imposibila. Urmand scenariul science-fictionului sovietic, ne putem imagina societati comuniste extraterestre care produc rebuturi industriale pe "stoc", si din cand in cand le pierd pe plaiurile transilvane. "
Marcus Tullius Cicero: Traim vremuri grele, copiii nu-si mai asculta parintii si orice prost crede ca poate sa scrie o carte.

Increde-te in cei care cauta Adevarul, dar indoieste-te de cei care spun ca l-au gasit.

prodcomb

#189
Interesante date; cred că mai sunt și altele pe undeva acoperie de praf.
Nu am avut cunoștință de ele până acum.
Se confirmă asimetria piesei, pe care am explicat-o mai sus.
Măsuratorile piesei nu sunt inginerești până la capăt datorită necunoașterii destinației piesei; partea de jos a tălpii trebuie să fie rotunjită, datorită locului în care funcționa. Aici este vorba de o uzură pronunțată, uzură care nu a fost băgată în seamă de măsurătorile inginerești.
Nu există nici o eroare grosolană de proiectare a piesei; din desenul în care am arătat locul piesei în ansamblul funcțional, se vede foarte bine că a fost proiectată corespunzător.
Cum am mai spus, urmele de uzură sunt explicate de funcționalitatea piesei.
Precizez încă o dată: piesa face parte dintr-un ansamblu de două (stânga și dreapta). Mașina din care face parte (piesa este cea din stânga) este o piuă acționată mecanic.
Piua este folosită în industria lânii.

Concluzionând, piesa nu este un rebut ci este uzată normal în urma folosirii intense.
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

prodcomb

În general necunoașterea își pune amprenta; la care se adaugă și fabulația. Câți ,,tehnici" s-au uitat la ea ca curca-n lemne?
Doar astfel a devenit un punct de atracție, în loc să ajungă la fiare vechi; totuși, având în vedere gradul înalt de tehnologie investită în piesă, merită expusă la un muzeu tehnic, acum când se știe la ce a folosit.
Dar acum intervine nepăsarea.
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

StarDust

@prodcomb, daca piesa aia s-a gasit in nisip la zece metri adancime, trebuie sa se gaseasca si masinaria de care a apartinut si care tot de om e facuta. Ori in nisip, ori in vre-un muzeu de istorie a tehnicii. Cand o vom gasi si potrivim piesa acolo... jos palaria.
Pana una alta ramane doar o ipoteza.
Nu cred ca cer prea mult nu?  :-)
În credinta au murit toti acestia, fara sa fi capatat lucrurile fagaduite, ci  doar le-au vazut si le-au urat de bine de departe, marturisind ca sunt straini si calatori pe pamînt.  Evrei 11:13-16

prodcomb

Sunt foarte multe mașinării asemănătoare cu cea din care face parte piesa respectivă. Le-am găsit căutând în rețea. La câteva chiar se potrivește piesa în cauză.
Deci cred că am depășit stadiul de ipoteză.
Precizez că nici în brevetele patentelor nu se trec dimensiunile pieselor; pur și simplu nu sunt cotate.

Chiar pentru pălării ar fi putut fi folosită mașinăria, a cărei piesă m-a condus la aflarea misterului. ;)

Oricum eu fac investigații în continuare; dificultatea este că accesul la surse se plătește (bine!). Ori dacă plătești, trebuie să fi sigur că informația merită.

:roll:
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

prodcomb

#193
Sistemul vechi de acționare al perechii de bătătoare ale piuelor pentru albit postavul.

Bănuiesc că sunt vizibile ,,călcâiele aiudene".

Cuvântul ,,magic" este: fulling mills.
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

prodcomb

Sistemul modernizat de acționare cu bilă-manivelă, care putea folosi energia aburului, petrolului, electrică.
Sistemele de prindere ale hammer-elor sunt diferite.
Se remarcă asimetria perechii și uzura la partea inferioară datorită frecării cu cuva în care lucra.
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit