Ştiri:

Forumul RUFOn este din nou funcțional după ce a primit un upgrade important de software și rulează acum pe un server nou.

Main Menu

Biserica egipteana a celor trei valahii

Creat de daos, 28 Decembrie 2011, 19:39:44

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Grifon

Foarte realiste și argumentate considerentele dumitale, dle. @mr. Subscriu 100% la ele, dar rămân cu următoarea preocupare, ce rezultă, chiar empiric, din traiectul altor entități similare (fie de la noi,fie de aiurea):   greu vei găsi un nucleu, incipient doar ezoteric, care să nu ajungă, la un anumit climax de cugetare, la dezideratul acțional. E chiar de ințeles. După ce ai filosofat, cumpănit, meditat, sau orice alt tip de activitate pasivă, ajungi implacabil la niște concluzii, care, cu toată reținerea, tot ești silit a le plasa in dihotomii (bine / rău, util / zadarnic, progres / regres, etc.)
Consider că exponenții "IGLESIEI", oricăt de sihaștri ar fi, nu s-au putut abține de a căuta pârghii asupra cotidianului nostru jenant. Aproape mi-aș paria leafa cà au căzut in aceeași tentație ca și masonii : " ce folos că știm, dacă nu acționăm"...
E aceeași ispită edenică...Adam &Eva redivivus. "Știu că n-am voie să mă bag, dar nu mă pot abține"

IGLESIA se mișcă. Panglica "Sf. Gheorghe" e doar un val brizant. Niște minți lucrează, și nu pentru mâine-poimâine. Așa cum hegemonia WASP de azi a inceput cu Henric VIII Tudor, apogeul slavismului a inceput cu rușii ....dar nu Petru I, sau chiar Lenin, ci cu personalități ca prințul Trubețkoi sau Soloviov (a nu se confunda cu spațialul omonim). In lucrările lor se poate vedea, cu adevărat, "mesianismul" rus - nu in porcăriile lui Lenin, exportat tot de atlantiști....
Stimați colegi, știți cum mereu avem nostalgia trecutului - dacă ne place istoria ? Ei bine, greșim ! Căci și azi e istorie profundă....pentru mâine.
Ce a fost in 2014 - când Vestul a remarcat, oarecum surprins, "revirimentul Kremlinului", nu-i decât un aconto - ale căror urmări se vor vădi abia peste jumătatea sec. XXI.
Din hoarde de analiști TV (unu' mai penibil ca altu'), n-am auzit pe niciunul să se mire de "panglica negru-oranj" pe care toată rusimea o poartă la marile lor ocazii. Niciun "de de ?"..niciun "care-i ideea ?". Deși ar trebui. Biserica "valahă"? "Oastea Domnului"? "Gheorghienii" moscoviți ? Noi ne uităm la "summit-uri" și ne relaxăm că NATO trimite câțiva trupeți...

In sec. XIX, "Sfânta Alianță" potopea Europa cu trupe. Rezultat ? Masonii (veritabili) au surpat tot eșafodajul imperial european. Pentru că atunci erau serioși - nu ghiftuiți ca paiațele de azi.

Morala - să pândim Răsăritul. Ce azi e doar gestant, mâine va fi făt, iar poimâine va fi iar "Făt-Frumos" - căci gloaba lor va mânca jăratec.

De ce mă deranjează pe mine ? Nu m-ar deranja dacă "jăratecul" ar fi mâncat de alții....dar nu de ruși - o nație care nu dă pe români nici măcar ăia 2 cenți pe care îi scapă americanii....

kandaon

#31
Citat din: Grifon din  28 August 2016, 21:33:06
Revin pe acest subiect in care mi-am făcut "debutul" rufonistic, cu câteva considerații ce ar putea contribui la elucidarea acestei stranii "biserici".
- cred că respectiva entitate are origini mai vechi decât cea creștină, fiind legată (cel puțin printr-o ramură, de sacerdoțiul geto-dac);
- ideea "egipteană" nu cred că are vreo legătură cu mânăstirile ortodoxe de prin Sinai, ci se referă la o conexiune pitagoreică - inclusiv misteriile lui Pitagora revendicându-se de la piramide;
- cumva, din rațiuni pierdute in acel mileniu intunecat (aprox. 300 - 1300 a.D.), nucleul de care vobim a "fuzionat" cu creștinismul ortodox, remarcându-se ulterior printr-o acerbă rezistență anti-papală;
- după dezastrul Bizanțului, "biserica egipto-valahă" s-a orientat spre noul pol ortodox -Moscova, iar, dacà in prezent mai are vreo influență, aceasta poate fi "simțită" doar in mediile ciare, dintr-un motiv sau altul, sunt antioccidentale, antimasonice și - invariabil - antipapale.

Din punctul meu de vedere, subiectul rămâne interesant - mai ales din perspectiva stabilirii scopurilor acestei străvechi entități...

Destul de apropiat de cum as zice si eu, cu exceptia orientarii spre Moscova (sau spre Bizant). Cum vad eu lucrurile e ca acest grup a preluat la un moment dat puterea in imperiul roman unde dacii ajunsesera sa domine in armata si chiar au impus o serie de imparati.
Dpdv religios au "fuzionat" cu, si influentat crestinismul, prin modelul sihastrilor in prima faza, dar si-au pastrat si un teritoriu liber, sa zicem asa, la nord de Dunare (unde in ciuda unor teorii istorice nu prea a trecut sau lasat urme niciun neam migrator, astia ocoleau prin stepele si campiile din Dobrogea si Panonia si cam ocole padurile dese si Carpatii).

Odata cu faramitarea imperiului roman (superputerea lumii de la acea data) s-au ridicat 2-3 centre de putere care au inceput sa lupte intre ele. Unul a fost gruparea de vorbim noi, altul a fost (inca mai e, de fapt) Vaticanul cu ramificatiile sale, evident, si altul a fost Bizantul grecofon.

Grecofonii au preluat conducerea in est si a urmat o lupta pentru putere cu valahii (dar si o colaborare uneori) iar in vest a ramas Vaticanul. Bizantinii au fost controlati din umbra prin mscarea isihasta cu radacini in cultul sacerdotilor daci (similari ca mod de viata cu esenienii dupa cum zice Iosefus Flavius).

Intre Bizant si Vatican s-au mai dat diverse lovituri fiecare incercand sa-si extinda sau mentina teritoriul in partea celuilalt. Valahii au mutat cu manta cum se zice, odata cu venirea ungurilor in Panonia, fapt care a marcat o miscare de populatie (formata in buna parte din romani sau daco-romani sa zicem asa) de acolo inspre imperiul bizantin.
La scurt timp dupa patrunderea lor acolo apare bogomilismul, o varianta a gnosticismului care exista foarte probabil la nord de Dunare unde nu exista o biserica institutionalizata (si nici cronici care sa confirme sau infirme asta  :lol: ).

Ideea era (e) de a cuceri mintile (si sufletele) oamenilor si de a transforma si controla asa respectivele societati. Miscarea a fost apoi transplantata in vest, dupa ce a fost crescuta si verificata la sud de Dunare, in "laboratorul" bulgar si bizantin. Asa au aparut Catharii care au amenintat dominatia Vaticanului si care Vatican a reactionat apoi in forta pentru a-i elimina si a-si pastra controlul spiritual.

Reactia Vaticanului a venit prin atragerea la catolicism a ungurilor si cumanilor si incercarea lor de a-i folosi pe post de "sabie" contra valahilor (si chiar Bizantului). In acelasi timp Bizantul facea cam acelasi lucru prin rusi (Rusia kieviana) crestinati prin intermediul lor si care avansau spre gurile Dunarii si practic vechea Dacie era incercuita si presata din toate partile.
Mutarea de contraatac a noastra (sau ma rog, a valahilor  :-D) a venit prin intermediul mongolilor (ajutati dealtfel si de venetieni care avea si ei interese contra Vaticanului, si acolo e de discutat ce influente oculte erau).
Ca si dacii (si romanii) mongolii aveau o conexiune mitologica cu lupul si au fost "coasa" care a "curatat" terenul in jurul nostru.
In batalia de la raul Kalka in care i-au zdrobit pe rusi, si care a starnit interesul si a aratat mongolilor ca pot cuceri Rusia, ei au fost ajutati/ghidati de catre voievodul Ploscanea al brodnicilor, o populatie cu origini romanesti care se vantura prin stepele dintre Ucraina si Rusia, printre vikingii rusi, slavi, cumani si ce alte natii isi mai faceau veacu pe acolo.

Cativa ani mai tarziu mongolii vor veni sa faca curatenia generala si dupa ce ii vor elimina (cuceri) pe rusi ii vor elimina si pe cumani si apoi vor zdrobi regatele catolice ale Ungariei si Poloniei. Din pacate Vaticanul a avut destule resurse sa revina si sa ridice Ungaria (care suferise peirderi uriase) si sa mentina o presiune aici. Au adus o gramada de colonisti (germani si slavi catolici) si au pus o conducere vest-europeana (vezi Carol Robert D'Anjou etc etc). Ungaria a devenit practic o entitate politica (re) formata si (re) construita aproape complet de Vatican.

O miscare similara de transplantare a gnosticismului a avut loc si in zona rusa insa
https://en.wikipedia.org/wiki/Bogomilism#Origins

--. In 1004, scarcely 25 years after the introduction of Christianity into Kievan Rus, we hear of a priest Adrian teaching the same doctrines as the Bogomils. --

Numele Adrian este romanesc, la data aia nici bulgarii si nici rusii nu foloseau astfel de nume

Ceva mai tarziu avem
https://en.wikipedia.org/wiki/Strigolniki

--The origins of the name remain unclear. ........... Others think the name comes from a special initiation ceremony (a specific haircut, or strizhka), performed by a deacon named Karp – a supposed founder of the sect--

Numele Karp - Carp e iarasi un nume nu doar romanesc ci chiar dacic (tribul Carpilor care a dat si numele muntilor Carpati, sau invers, au preluat numele de la munti).

Eu zic ca batalia se da acum si mai mult in alt plan si nu neaparat in cel fizic (se actioneaza in asta doar cand este amenintat serios "centrul") ci in cel spiritual, (para)psihologic si "imaterial". Si se actioneaza pe termen lung si in feluri nebanuite din care Dughin cu eurasianismul si atlantismul lui a prins doar ceva franturi (de la Jean Parvulescu in buna parte).
Nu degeaba tot vine pe la diverse manastiri pe aici prin Romania  :-D, incearca sa prinda niste idei mai bine si sa se bage in mersul lucrurilor dar parerea mea e ca e depasit cu mult (ca si diverse mari puteri si alte entitati mai din umbra). Cu cat cobori mai adanc in istorie cu atat urci de fapt pe scara evolutiei in domeniu asta, unde cei mai vechi sunt si cei mai abili, cunoscatori si "invizibili" si pot juca pe degete pe altii fara ca aia sa-si dea seama ce se intampla de fapt (si chiar ce li se intampla).
Iar lucrurile astea se planifica si petrec la o scara macro-istorica pe care noi la nivelul nostru nu prea o putem percepe sau intelege prea bine, vedem cel mult franturi ici colo in istoria trecuta, si asta daca avem o imaginatie mai bogata (din asta macar am hehe), parerea mea.


mr

#32
Colega Grifon, astazi noi cred ca avem o parere foarte diluata in ceea ce priveste ideea de sacerdotiu. Pe fondul subtirimii cozii Ouroborosului din ultimile milenii, apare evident ca si castele sacerdotale au iesit din zona de carma a comunitatii, prin diminuarea lor in primul rand numerica. Unii zic ca pe undeva pe la mijlocul primului mileniu i.e.n s-ar fi produs o schimbare majora in mentalul colectiv, care a determinat o ascensiune accentuata a reprezentantilor exotericului in viata cetatilor...

Totusi societati pur sacerdotale au existat in antichitate, de exemplu cea hindusa in care casta brahmanica conducea o civilizatie bine organizata sau cea egipteana timpurie, in care domnia oamenilor-zei era incontestabila, aceste societati lasand urme vizibile pana astazi, etaland semne de inalta cultura si civilizatie pe care ne chinuim sa le intelegem cat de cat sensul.

Noi azi, cu ce avem la indemana, putem avea tendinta sa intelegem ezotericul cu elementele abundente ale exotericului. Ceea ce e cam imposibil, daca vrem sa avem o imagine reala a ezotericului. Ezotericul, atunci cand este inteles efectiv, consider ca genereaza  intelegeri asupra vietii cu un pronuntat carater unitar, altuist, fapt care conduce intotdeauna spre un set de actiuni in acord cu acestea. Simplu, in raport cu un om bun in esenta, care va cauta mereu sa faca lucruri bune in viata sa, o casta ezoterica care are insusite efectiv valorile pozitive, va genera un mod de conducere al cetatii in acord cu valorile sale. Nu are cum sa genereze pasivitate.
S-a osificat ideea ca ezotericul e un soi de plasmuire transcedentala, fara nici un fel de valoare aplicabila, perspectiva convenabila conducerilor exoterice.

Astfel, consider ca nu putem amesteca notiunile de sacerdotiu/ezoterism cu iluminarile aberante pe care le-au capatat anumite cercuri elitiste de-a lungul vremii si le-au transpus in desfasurari de evenimente care s-au dovedit a servi doar unor factiuni si care au generat o istorie favorabila doar unora.

Tot in acest context consider ca un nucleu ezoteric veritabil , in situatia in care ar mai exista, nu are cum sa se implice in tot felul de tendinte separante, in timp, fara sa-si piarda/denatureze caracterul initial. Acesta, pur si simplu, nu mai este ezoteric.

Oricum, bataliile lumii acesteia se duc in marea lor parte in zone in care suntem educati (exoteric, binenteles) sa nu patrundem. Nu pentru ca nu contam, ci tocmai pentru ca putem schimba balanta...
 
"Mintea intuitiva este un dar sfant si mintea rationala este servitorul fidel. Noi am creat o societate care onoreraza pe servitor si care a uitat darul." Albert Einstein

Grifon

Foarte corect, dle. @mr.
Cu toate astea, chiar și deceneii daci - și presupușii urmași din primele sec. ale erei creștine se mai amestecau. Adevărat, nu pentru scopuri mundane, cuceriri, sau cine știe ce alte pretenții, ci pentru a salvgarda anumite...principii poate, sau linii evolutive.
Așa avem casta "Basarabilor" (pe care ai evocat-o și dumneata in acest subiect). Ei au fost o emanație laică, cu valențe acționale ("descălecatele"), a unor nuclee profunde, ce nu interferau cu vulgul submontan.
Așadar, ezo / exo se intrepătrund, volens-nolens...

mr

Se prea poate sa fi existat multe amestecaturi pentru a pastra/salva anumite...principii, insa cu un pronuntat caracter exoteric (poate urmarit indeaproape de unul sau mai multe nuclee ezoterice constiente de faptul ca nu mai pot reveni la vremurile anterioare, ci doar de a mentine anumite limite).  Batalia acestei lumi nu a incetat niciodata si poate ca acest demers conta. Biserica egipto-valaha sa fi fost unul dintre nuclee..(?!)

Mai apropiat de vremurile actuale, dupa faptele care le vedem si traim, se pare ca si acele nuclee s-au diminuat si au cedat in favoarea unor grupari total exoterice, prea iluminate. Ne apropiem oare de varful cozii?  :star:
"Mintea intuitiva este un dar sfant si mintea rationala este servitorul fidel. Noi am creat o societate care onoreraza pe servitor si care a uitat darul." Albert Einstein

Grifon

Domnule @kandaon, ai sesizat bine că Aleksandr Dughin face ce...face, și se tot impiedică prin România. Mai pe la Neamț....mai pe la Suceava...și nițel București (prin videoconferință, adevărat).
Dughin e un nimeni. Sau, ca să fim gentili cu el, e o " cutie de rezonanță". Apropo de părerile domnului @mr, e un intermezzo intre ezo/exo. El știe că e parte a ceva. Atât. Ce nu știe, pune de la el - dar măcar are bunul-simț a se recunoaște discipol Jean Pârvulescu (nu ca grecii de altădată, care inversau rolurile Zamolxe/Pitagora).

Ceea ce ar trebui să ne frământe nu-i "ce știe Dughin", ci, evident....ce nu știe. Noi știm ? Mă tem că nu...nici măcar ce bănuiește odrasla de general GRU.

Grifon

Citat din: Grifon din  07 Februarie 2016, 17:53:54
Oricat de neverosimila e ideea "bisericilor valahe", ea are adepti marcanti, si nu intamplator in segmentul intelectual filo-rus. Un exemplu e fostul general Radu Theodoru, de asemenea scriitor, care exploateaza subtil filonul in romanul "Corsarul". Cine ii cunoaste anturajul  [...] poate face conexiuni extinse ( vezi filiera Jean Parvulescu - Aleksandr Dughin -  Vladimir Putin ). Nu conteaza daca o idee e adevarata, ci cati (sau cine) cred in ea.
Imi reiau acest mesaj (primul ce l-am scris pe RUFOn), intrucât abia acum am văzut postarea unui coleg din luna mai a.c.:
Citat din: classic din  25 Mai 2016, 13:45:07
În direct, de la ora 17.00: "România, de la stat suveran la pion sacrificabil în jocul geopolitic" - este titlul discuției de astăzi în cadrul Grupului pentru Acțiune Națională

Invitatul principal va fi generalul Radu Theodoru, care va prezenta noua ediție a celebrei sale lucrări "România ca o pradă". Pe lista conferențiarilor sunt Valentin Vasilescu, pilot de vânătoare și analist militar al Vocii Rusiei și istoricul Marin Badea, autor al celor mai importante lucrări de istorie a fenomenului economic - "Istoria economiei mondiale", "Istoria gândirii economice" etc., Petre Răcănel, autor al lucrării "Bătălia pentru România". Vor fi prezenți col. Vasile Zărnescu, jurnalistul Dumitru Avram, prin skype va participa jurnalista brașoveană Camelia "Cocoon", realizatoarea incisivului site cocoon.ro. Vor fi abordate și articole de pe Justițiarul.ro. Reuniunea va avea loc azi, miercuri 25 mai, la ora 17, în sala pusă la dispoziție de PRM [...]
.
Hm...vezi, dle @Xanadron ? Dumneata ziceai, răspunzând atunci la postarea mea, că:
Citat din: Xanadron din  08 Februarie 2016, 10:22:52
http://documents.tips/documents/theodoru-radu-corsarul.html
Radu Theodoru [...] nu prea e citit (si nici promovat - ar fi si culmea sa fie, dupa carti in care-l elogiaza pe Maresal ori altele critice la adresa sionismului / masoneriei si altor "oculte" [...]...desi observ ca si "fratii" (de o anume orientare) il promovează in ultima vreme [...]  RT cred c-a fost/e un bun scriitor, dar si patriot (nu neaparat rusofil, ci poate doar uber-protocronist citeodata - parerea mea), care a "strecurat" ipoteze aparent SF in cartile lui cu tema nu numai istorica. [...].
.
Deci "seniorul" general nu șade binișor la pensie, in ciuda vârstei f. inaintate. Și se "ține aproape" cu alți militari, lipiți de "Vocea Rusiei" ? Ba chiar cu alt "ghinărar", foarte discutat aici pe forum, ufologul (in timpul liber) Emil Streinu ?

Măi să fie...măi să fie....

Grifon

"Aceasta stranie metamorfoza a Timpului care incremeneste in sine, continand istoria nu ca pe o succesiune, ca o curgere fir pe fir; ci ca un tot atoate cuprinzator in care el vede congregatia V.E.I.I. a Iglisiei, dincolo de cabala, ca o forta spirituala a Rasaritului in lupta lui de a-si pastra fiinta interioara, impotriva geometriei aspre a legiunilor romane si mai tarziu, impotriva celor ce s-au numit de la sine urmasii apostolului tradator Petru."

(Radu Theodoru, Vulturul, 1973, Ed. Militara)

Hm, se pare că la dl.Theodoru "biserica egipto-valahă" e un leit-motiv. Eu știam cà o menționase numai in romanul "Corsarul", dar văd că omul chiar se ține de idee.

V.E.I.I. ?  Ăsta ce acronim o mai fi ?
Chiar devin de-a dreptul curios...

Xanadron

Mi-e să nu devii si... furios, curiosule coleg @Grifon ! :lol: - cind n-o să afli mai mult decit aluzii d-astea criptice. Cum mai aiuram demult p-acilea, ex-aventurosul aviator, dar si navigator acum arhi-pensionar R.T. pare să stie mult mai multe, da' nexam detalieri mură-n gură nicăieri, te asigur.

Nici eu n-am aflat de ex. pină acum dacă... sau CIT de multe stie despre descoperirile arheologice "incomode" din anii '60 făcute-n străfundurile litoralului Mării Negre, dincolo de enigmaticul Glykon... dezgropat - fiindcă a si participat efectiv la multe scufundări autonome-n zonă cu prima lui barcă Hai-Hui, alături pare-se si de - bingo - p-atunci inginerul-inventator in mecanică fină al unui detentor original romanesc... Sergiu Nicolaescu , premiat la Cannes in tineretze taman pentru un filmuletz documentar subacvatic. Bănuiesc că n-o stiati [nici] p-asta, relevantă insă pe alte directii decit Iglesia Valahă.

Presupun toate astea la decenii bune de la citirea aparent minorului mini-roman al lui Radu Theodoru "Steaua de Mare" - găsibil si pe net -, despre care am aflat mult mai tirziu ca-i mai... autobiografic decit pare. 8-) Si-n care "bate cimpii" la fel de insistent pe spatiul traco-getic extins, cu divagatii pavliciene s.a.m.d. (pe profetul Saul-Pavel il avea la inimă de-atunci, spre deosebire de Simon-Petru, hehe.)
Trăim pe-o planetă nebună - opriţi-o să mă cobor !!!
http://povestoteca.wordpress.com/

Grifon

Ei, dacă le ține-n "cripta" hermetică, o să-mi bat capul a dibui conexiuni mai cetind despre anturajul său (frecventat in prezent). Vb.aia, "cine se aseamànă se adună"...sau, "zi-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești".

De aia am și arătat mai sus cu cine mai ține legàtura - chiar dacă asta nu e neapărat relevant. Posibil să pierd vremea de pomană cu așa curiozități, dar, deh...decât să stau așa...degeaba...

P.S. - Mai ales că-i "presimt" in zonă și pe alți ghinărari - mai un Chelaru, mai un Dogaru...Dacă tragem linie, o să iasă numai bine de-un film, numai că nu "Noaptea...." ci eventual "Amurgul Generalilor" (că tot par a fi potrivnici lu' alde "Zori...Aurii").

Grifon

Da, da...domnul Radu Theodoru cu adevărat ține la această "biserică egipteano-valahã"...
Dacă la inceput l-am considerat doar un protocronist mai mult (sau mai puțin) subtil - punând elanul său livresc in seama unui anume curent cultivat ante-1989, mai nou am remarcat că hobby-ul domniei sale are continuitate, ajungând mai aproape de...anii noștri.

Misterioasele sale teze privind ocultismul răsăritean (din "Vulturul" - 1973, sau "Corsarul"- 1984) sunt reluate recent (2013) in romanul "Calea Robilor" (Ed. PACO). Acum, vine și cu anumite detalii istorice, care atestă - dacă nu adevăruri - cu siguranță preocuparea sa intensă (și extinsă) asupra temei.

Spicuiesc dintr-o recenzie (cu citate):

[...] Căpitanul de plai are  acolo niște întrevederi cu mesageri ai unor structuri secrete care pretind că orânduiesc și guvernează societatea umană, prin el autorul introducându-l pe cititor în atmosfera unei lumi mai speciale pe care Mârzea Șoimul în ultima instanță o numește Nevăzuta. Casa comerciantului nu este doar o simplă locuință, ci și un "nod al ortodoxiei", un loc de întâlniri tainice ale mesagerilor structurii secrete Iglisia, una care "este deopotrivă ortodoxie, dar este și Răsărit pithagoreic, și Răsărit zamolxian, și Răsărit valaho-egiptean, și putere nevăzută care (...) păstrează de veacuri ființa neamului în trupul, cugetul și duhul său"(p.9). Iglisia este similară cu "eclesia latină și iglesia spaniolă" și întruchipează încă din vremea propovăduirii sfântului apostol Andrei în Dobrogea "unitatea dintre lumea văzutelor și a nevăzutelor în scopurile ei legate de atemporalitate"(p.12). În ierarhia celor inițiați în relațiile Iglisiei există câteva trepte, în cea superioară ajungând un grup de numai șapte persoane care dirijează anumite acțiuni din cele trei provincii (Moldova, Transilvania și Valahia) ale Țării Soarelui,precum este denumită vechea Dacie. Iglisia este împărțită în mai multe subdiviziuni: Frăția Lupilor Cenușii (din Țara de Sus), Frăția Ortodoxă (de la Liov), Frăția Calului Sălbatec (a tătarilor-nohai din neamul Cantemireștilor), Frăția Zimbrului (din Țara Hațegului), Frăția Căpriorului (din Țara Tigheciului), Frăția Dropiei (din Ținutul Balta, de dincolo de Nistru), Frăția Peștelui (din Dobrogea) și altele. Una din rivalele Iglisiei este cea a Zidarilor, structură care promovează  catolicismul, unii dintre "zidari" găsindu-se și printre boierimea moldoveană, mai ales printre cei cu studii la Colegiul iezuit din orașul Bar din Lehia (actualmente în Ucraina), o instituție de învățământ a papistașilor. Din această rivalitate a suferit și "Mihail Voievod Viteazul căzut sub sabie catolică și nu sub sabie islamică, (...)

Sau:

"Dintr-o dată lucrurile i se par limpezi și înfricoșătoare: Iglisia joacă deopotrivă cartea marelui maestru al Ioaniților, care luptă în credință împotriva piraților sarazini, încercând să ușureze apărarea Hispaniei dinspre mare, ca să-și poată întoarce armele împotriva Franciei; dar și pe partea regelui frânc care-i ușurează sultanului lupta cu Viana, războindu-se cu Habsburgul prin Țările de Jos și spre Dunărea de Sus"(p.96)

Ficțional, ficțional - da' moșu' pare că ține cu tot sufletul la această teză. Mai-mai să-l cred, nu alta !

Grifon

Se ridică totuși intrebarea : din ce "izvor" se inspiră venerabilul general ?
Căci, in alte cazuri asemănătoare, putem repera anumite filiații. De pildă Coruț (care a exploatat și el filonul) se hrănește, neindoielnic, din "Creanga de Aur" a lui Sadoveanu. Același "moș" din munți, inițiat și hierofant, aceeași zonă (aprox. Călimani), ba până și spionii - in cartea lui Sadoveanu - orbitau in Bizanț pe lângă Mânãstirea Octogonului...
Bun, deci Coruț a jucat o pastișă modernist pigmentată, chiar cu un bunicel succes financiar (in primă fază ). Dar Sadoveanu, de unde le-a scos ? Că aici vorbim de un scriitor veritabil, realmente dotat (asta  ca să nu-i mai (re)amintesc și vastele preocupări oculte, sau politice).
Iar Theodoru - care, deși, mai puțin talentat ca Sadoveanu, e totuși și el un scriitor bun - de unde și-a confecționat proiecțiile (mai detaliate, si chiar mai...tehnice)? Doar din resursele sale imaginative ?

Multe intrebări, puține răspunsuri...Oricum ar fi, personal găsesc a fi captivant să-mi bat capul, căci, fie și (doar) imaginația sa (lor), ideea mi se pare adâncă.

Ganditorul

#42
Eu nu as pune accentul pe "izvorul" de inspiratie ci pe mesajul transmis - pentru ca o observatie mai atenta asupra literaturii romanesti arata ca fiecare generatie a avut un cronicar al acestui "izvor" de inspiratie, cronicar care a expus cu mai mult sau mai putin talent, cu mai multa sau mai putina inspiratie  intamplari, fapte reale sau imaginare, cu un discurs mai direct sau mai ascuns despre credinta, traditie, istorie sau actualitate. Si am sa enumar aici "cronicarii", cel putin cei identificati de mine : Eminescu, Eliade, Sadoveanu, Culianu, Constantin Chirita, Radu Teodoru, Vintila Corbu, Rodica Ojog Brasoveanu, Anghel Rugina, Pavel Corutz, si chiar (sau mai ales...) Cinamar. Despre "izvor" ar fi cam inutil sa vorbesti - undeva, acolo sus, in sfera foarte inalta a cunoasterii se stie "de unde curge apa calda", aici jos la noi ma indoiesc ca vom afla ceva mai mult decat ceea ce ni se da prin aceste scrieri. In schimb "mesajul" cronicarilor a suferit de-a lungul timpului transformari structural-temporare = intamplarile, exemplele, cunoasterea oferita a devenit din ce in ce mai contemporana, mai apropiata de timpul nostru. Iar abia asta devine mai interesant, mai incitant (...sa fie asta o "conectare" mai directa a cititorului la realitatea luptei din umbra ?). Parerea mea.

Grifon

De acord cu posibilitatea unei continuități.
De acord și cu unii exponenți ai "lanțului de transmisie" reperat de d-ta, @Gânditorul - deși nu cu toți. Categoric, Eminescu și Eliade pot figura, insă am rezerve la R.O. Brașoveanu, Constantin Chiriță sau alti contemporani. Să nu confundăm o rețetă literară (detectivism + naționalism) cu texte de factură veritabil inițiatică. Altfel, de ce nu și Haralamb Zincă, Paul Carpen, ș.a. ?

Cât despre ce-i mai important, "izvorul" sau mesajul, consider că ambele. A studia doar mesajul ne transformă insă in simpli receptori (asta ca să nu zic consumatori). Un mesaj e un mijloc, nu un scop, iar dacă e mijloc ptr. "emițători", la fel ar trebui să fie și ptr. "receptori".

Dacă "ei" vor să ajungă pe asemenea canale la noi, de ce n-am căuta și noi să ajungem, studiindu-le mesajele, la "ei"?
Asta, firește, dacă "ei" există - dincolo de aparențele ficționale ale unora sau altora.
E important de reperat sursa acestei entități, pentru a i se putea ghici și scopurile. Urmele trecutului pot fi depistate in urma unui demers logico-deductiv, insă proiecțiile de viitor - mai greu.

Ca urmare, voi mai cerceta prin "jaloanele" ce par a indica o anume influență a "Iglesiei". Până acum, am identificat doar borne din sec XX, insă un nod important bănuiesc a se ascunde in sec XIX (cam de când am ajuns și noi a avea literatură cultă).

Ganditorul

Daca doresti sa vezi doar jaloanele clare care indica acea forta misterioasa care se opune raului, indiferent cum migreaza acesta - de la est la vest si invers - atunci ai dreptate. daca insa cauti si cele mai fine urme, cele mai palide evocari, ascunse printre randurile banale ale unei carti de aventuri (asa cum era odata moda de a ascunde mari adevaruri in carti, paragrafe, aparent banale) atunci  o sa vezi aceasta evocare si in autorii mentionati de mine.
Interesanta este insa nu descrierea directa a "fortei", unde se foloseau cu grija fraze tip "cioara vopsita" ci cea indirecta, prin descrierea adversarului, adica a ceea ce nu este aceasta forta :

"Acolo, la conciliul de la Florenta, unde imparatul Ioan al VIII-lea Paleologul a vazut salvarea Bizantului prin unirea bisericii rasaritene cu Roma pontificala si unde Georgios Gemistos, poreclit Plethon, initiat al Iglisiei, s-a impotrivit din porunca ei; [...] Roma antica nimicise sau incercase sa nimiceasca marile centre religioase ale Egiptului, Orientului Apropiat si Daciei, centre intre care pendulau magi si filozofi, preoti ai Soarelui si arhitecti, astronomi si sculptori in stanca. Rasaritul subjugat de forta s-a retras in abstractiune, salvandu-si credintele prin taina. Magii au calauzit asupra Romei valurile umane venite din inima Rasaritului. Istoria a fost mereu bantuita de aceasta ampla pendulare dintre Rasarit si Apus si dintre Apus si Rasarit. Valaska Ekli, Igipsia Iglisia a devenit forta spirituala si politica secreta, care lucreaza de veacuri, dincolo de puterea laica si religioasa, dincolo de impartirea Rasaritului in regate si imparatii, la unitatea lui in spirit, facandu-l sa reziste asalturilor Romei fie ca se numesc cruciade, fie ca se numesc ordine cavaleresti, fie ca se numesc misionari, bancheri, artisti sau filozofi."


Radu Theodoru, "Corsarul", Ed. Albatros, 1984, pp.87-89