Credeti in existenta Ingerilor?

[daos]

Acei ingeri descrisi in Biblie sunt de fapt de mai multe feluri.
Unii dupa mine sunt efectiv ceea ce in mod uzual numim extrateresti, adica fiinte materiale ce nu locuiesc pe planeta Pamant.
Dar sunt si altele care nu sunt din spatiul nostru dimensional, dar care cu anumite simturi pot fi perceputi. Din propria experienta, din ce am auzit in mintea mea au o voce sublima, ceva de genul unui clinchet bland de clopotei foarte placut auzului, o voce nici masculina, dar nici feminina. As putea spune ca seamana cu vocile sintetice folosite in filmele din seria Fratia Inelului pentru vocea femeii elfe pe care o vedea si auzea in viziuni personajul pricipal Frodo dupa ce a fost ranit. Si asta e o comparatie totusi grosiera. Am observat ca atunci cand aceasta voce iti promite ajutorul atunci chiar ai scapat pentru un timp bun de probleme, orisicat de dificile ar parea.

[Tayka]

.....îngerii intervin în salvarea vieţii unui om, dar atunci când omul nu şi-a împlinit, încă, destinul. ....

Sânt întru-totul de acord cu tine,mai puţin în ideia existenţei unui DESTIN care trebuie împlinit,pentru că acest lucru ar presupune trasarea unor directive ce trebuiesc realizate în decursul vieţii tale şi atunci viaţa parcă nu mai e a ta..nu mai poţi face ce vrei tu cu ea,nu îţi mai aparţine,nu mai poate exista liberul arbitru,decizia proprie,urmezi doar un program prestabilit.Şi aia nu mai poate fi numită o viaţă de om ci o misiune.Iar dacă îngerii sânt programaţi doar pentru a ajuta la realizarea acestei misiuni,atunci chiar că noi oamenii sântem doar nişte vehicule oropsite de soartă a căror raţiune nu-şi mai are rostul.Şi de aceia eu sper să nu existe pecetea destinului pusă pe viaţa bietului OM. :evil: :cry:

[fiulploii]

...ideia existenţei unui DESTIN care trebuie împlinit,pentru că acest lucru ar presupune trasarea unor directive ce trebuiesc realizate în decursul vieţii tale şi atunci viaţa parcă nu mai e a ta..nu mai poţi face ce vrei tu cu ea,nu îţi mai aparţine,nu mai poate exista liberul arbitru,decizia proprie,urmezi doar un program prestabilit.Şi aia nu mai poate fi numită o viaţă de om ci o misiune.

Hai sa mai spun ceva  :-D Uitandu-ma io in zare in anumite momente ale vietii si cujetand o tzira dar nu prea mult ca sa nu imi cauzeze , am constatat cu uimire niste cestii .
       Anume , au existat momente de luat anumite hotarari si desi am incercat sa continui un drum prin hotararea luata , schimbarea tot s-a produs insa mai chinuitor . Evenimentele la care fac referire sunt personale , bineinteles  :lol: Si cred ca exista o lege - cel putin in privinta mea - sunt niste puncte de trecere obligatorii in viata unui om iar daca vrei sa le ,, fentezi ,, o sa ai surpriza ca drumul tau - situatia - sa se ingusteze atat de mult incat nu iti mai ramane decat o singura varianta  :lol: chiar aceea pe care nu ai vrut-o .
       Consider ca aceste puncte obligatorii de trecere apar atunci cand ai insusit ceva anume si trebuie sa demostrezi asta printr-o anumita hotarare . Si mai exista o legenda care zice ca inainte de a te naste , iti stabilesti ce ,,examene,, sa dai in viata si iti alegi parintii si de aici decurge restul  :-D  Iar acei ,,ingeri,, la care facem de fapt referire toti sunt ,,ajutoarele,, tale stabilite dinaintea nasterii pentru situatii de urgenta-neprevazute - asta se intampla intr-un sistem complex format din alte sisteme dotate cu grade de libertate diferite si interactionand cvasi-aleatoriu . Evident ca la nastere ai un black-out si vii in asta lume tabula rasa - mai mult sau mai putin-  ca sa fie ,,jocul,, mai interesant . Deci, ce e destinul ? ca liberul arbitru este identic cu acela dintr-o cursa lunga gen raliul Paris-Dakar numai ca trebuie trecut prin punctele de control ca sa fie lumea sigura ca nu trisezi  :lol: - comparatia e cam aiurea si cam simplista  :-D 

Iar dacă îngerii sânt programaţi doar pentru a ajuta la realizarea acestei misiuni,atunci chiar că noi oamenii sântem doar nişte vehicule oropsite de soartă a căror raţiune nu-şi mai are rostul.Şi de aceia eu sper să nu existe pecetea destinului pusă pe viaţa bietului OM. :evil: :cry:

Nici macar nu pot banui adevaratul scop al omului , poate ... am niste intuitii desi am incercat mai mult de atat . :-D   
Exista o vorba in zen care zice cam asa :
.. Daca ai un blid de linte , iti voi da unul .
   Daca nu ai nici un blid de linte atunci iti voi cere unul . ,,  :lol:

[mr]

Nici macar nu pot banui adevaratul scop al omului , poate ... am niste intuitii desi am incercat mai mult de atat . :-D   
Exista o vorba in zen care zice cam asa :
.. Daca ai un blid de linte , iti voi da unul .
   Daca nu ai nici un blid de linte atunci iti voi cere unul . ,,  :lol:

Este similar cu: "Luaţi seama deci cum auziţi: Celui ce are i se va da; iar de la cel ce nu are, şi ce i se pare că are se va lua de la el." Luca 8:18
Cred ca se refera strict la cunoasterea pe care se straduie un om sa o capete intr-o viata. Normal ca cel ce se straduie si acumuleaza pana la un moment dat i se "va da" mai mult pentru ca au pe ce sa se "aseze" cunostintele de nivel imediat superior. La fel si cu blidul de linte...

In acest context mi se pare firesc ca "daca nu am un blid de linte..." sa mi se ceara unul sau "de la cel ce nu are si i se pare ca are se va lua de la el" pentru ca daca eu nu am cunostinta cat de cat de adevarul creatiei sau sunt foarte superficial in abordarea problemelor reale a ale vietii, mi se cere foarte clar sa caut sa le obtin.

Si aici ajungem la scopul omului pe pamant, dincolo de implicatiile zilnice si rationale care-i deturneaza permanent atentia si-l centreaza mereu pe efecte ale efectelor, ale efectelor cauzelor primordiale. Ni se cere imperativ, si direct si indirect, prin mesajele de peste veacuri si prin vocea interioara a fiecaruia (indiferent daca este ascultata sau nu),  sa cautam adevarul primordial. Este un privilegiu faptul ca avem posibilitatea sa-l atingem insa  starea de fapt a vremurilor moderne ne indica gradul de departare de atitudinea necesara acestei ascensiuni la Centru. Si aici nu sunt acceptate jumatatile de masura, jumatatile de drum parcurse fara a ajunge la destinatie. Consacrarea efortului individual de a  obtine cunoasterea veritabila ne aseaza frumos in postura de "a avea", de "a avea un blid" ...si, automat de a primi in plus.

Tot zbuciumul nostru zilnic reflecta incapacitatea de a mai vedea esenta lucrurilor, de a mai vedea drumul direct catre potentialul adevarat cu care am fost dotati ca fiinte umane. In faza in care suntem astazi nu conteaza de catre cine am fost dotati iar simpla investigatie asupra Creatorului, fara a avea atitudinea necesara intelegerii esentei creatiei, este un demers sec, ineficient si generator permanent de efecte ale efectelor. Vi se pare ca-i altfel, mai ales din faptul ca mai toate ideile noastre, puse la comun, sprijinite pe tot felul de "dovezi" nu coaguleaza concluzii indubitabile?  Slava Domnului ca aceasta decadere nu este permanenta ci se desfasoara ciclic... iar noi acum sunt in punctul maxim al departarii... :)


Revenind ontopic, am votat varianta exitentei interdimensionale a ceea ce putem numi "ingeri". Cu totii, initital, avem niste "prieteni" carora cel putin odata in viata le simtim prezenta. In functie de alegerile noastre si de "caderea in materie si rational" pierdem contactul direct cu ei (sau total uneori, fiind preluati de "altii" mai putin binevoitori). Totul depinde de cat ne straduim sa ne autocunoastem, pentru ca acest demers de autocunoastere este primul pas catre cunoasterea adevarata a lumii in care traim (si fac aici referire la raportul direct microcosmos/macrocosmos si similaritatile care-l caracterizeaza pentru a sublinia importanta autocunoasterii de Sine).

Ierarhiile "ingeresti", pentru ca se pare ca ele exista tinand cont si de similaritatile lumii fizice, sunt pomenite  in cartile fundamentale, sunt cunoscute in Kabbalah si in alte mult hulite scoli ale misterelor. Personal cred ca aceste entitati, pe diferite nivele de "compententa", sustin cele trei planuri de existenta ale lumii, asa cum o cunoastem noi. Si nu am nevoie de dovezi palpabile in acest sens...pentru ca vad prea evident acest lucru. Dar este doar parerea mea!

O carte interesanta care trateaza aceste ierarhii ingeresti este cea a lui Omraam Mikhael Aivanhov: "De La Om La Dumnezeu Sefiroti Si Ierarhii Ingeresti" 
http://www.cartidownload.ro/Diverse/538050/Omraam_Mikhael_Aivanhov_De_La_Om_La_Dumnezeu_Sefiroti_Si_Ierarhii_Ingeresti
http://www.cartea-mea.ro/carte/de-la-om-la-dumnezeu-sefiroti-si-ierarhii-ingeresti--i4374?eVitalShopID=5bec8ff48a4e82c94c2bb3974e2edf18

[zana@M]

Sânt întru-totul de acord cu tine,mai puţin în ideia existenţei unui DESTIN care trebuie împlinit,pentru că acest lucru ar presupune trasarea unor directive ce trebuiesc realizate în decursul vieţii tale şi atunci viaţa parcă nu mai e a ta..nu mai poţi face ce vrei tu cu ea,nu îţi mai aparţine,nu mai poate exista liberul arbitru,decizia proprie,urmezi doar un program prestabilit.Şi aia nu mai poate fi numită o viaţă de om ci o misiune.Iar dacă îngerii sânt programaţi doar pentru a ajuta la realizarea acestei misiuni,atunci chiar că noi oamenii sântem doar nişte vehicule oropsite de soartă a căror raţiune nu-şi mai are rostul.Şi de aceia eu sper să nu existe pecetea destinului pusă pe viaţa bietului OM. :evil: :cry:

N-am reusit sa-ti raspund Tayca  pana acum ,dar TREBUIE sa crezi ,exista DESTIN.Este adevarat ce am scris ,cand inca nu ti-ai terminat menirea pe Pamant intervine un ''inger'' si te salveaza ,poate fi si  o persoana reala ''trimisa '' special pentru a fi salvat .Si crede-ma nici acea persoana n-ar sti sa-ti raspunda  de ce s-a aflat acolo sa te salveze .Ti-o spun din proprie experienta ,am trecut prin asa ceva .Tarziu am realizat  salvarea mea ,inca nu-mi terminasem misiunea pe Pamant si acum ......vorbesc cu tine pe RUFOn .Asta nu inseamna ca exista pecetea pusa pe destinul OM ului .Exista un EU  al nostru care ne indruma in viata ,dar  de cele mai multe ori nu-l ascultam ,o luam pe aratura....ca pana la urma sa ajungem tot acolo unde ne este scris DESTINinul .

[fiulploii]

"Îngerul nu-l poate constrînge pe om pentru că l-ar face neliber;
aşa ceva nu trebuie să se întîmple, libertatea este sensul existenţei umane şi ea nu trebuie pusă la îndoială. Însă, totodată, libertatea oferă largi spaţii tragismului de orice fel. Şi atunci, indiferent ce faci, îngerul rămîne aplecat spre tine, cu infinită răbdare, ocrotindu-ţi destinul".
                                     Mihai Nesu - interviu

http://www.tolo.ro/2011/09/15/aici-nu-e-raiul-iv/

[calator astral]

Din lectura rezultatului votului reiese ca jumatate din votanti considera aceste entitati ca fiind "fiinte interdimensionale", un sfert cred in autenticitatea descriptiei biblice a Ingerilor,sint minoritare opiniile celor care contesta aceasta realitate sau care inclina spre o explicatie "extraterestri hypertehnologizati".

Va multumesc tuturor pentru participare si va astept in curind pe un nou sondaj.

-calator-