Ştiri:

Forumul RUFOn este din nou funcțional după ce a primit un upgrade important de software și rulează acum pe un server nou.

Main Menu

Padurea Baciu la 20 septembrie

Creat de vetruvius, 20 Septembrie 2009, 23:40:15

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

vetruvius

Multe sunt exagerarile cu tenta de marketing gazetaresc urzite pe tema "Padurea Hoia-Baciu. Imi pare rau ca nu am cateva bucati din presa specializata pe senzational, sa citez cateva fragmente de articole.  Nu contest, este o padure deosebita, cu imprejurari deosebite si cu " feeling-uri" care nu le gasesti doar aici. Oarecum ascunsa, padurea Hoia-Baciu apare parca de nicaieri, mergi bine-merci prin oras, printre blocuri si magazine pentrru ca apoi dupa un viraj la stanga sa ajungi la Muzeul Etnografic-sectia in aer liber, iar daca mergi inainte pe alee ajungi exact in padure. Este ca intr-un vis, ascunsa, misterioasa si lasata in paragina. la fel si cabana "Cheile Baciului". Astazi am facut o drumetie pe jos de o zi si am zis sa postez aici cele mai recente poze care le-am facut. Trebuie sa stiti cat de multi cum arata padurea Baciului, nu de alta, dar in varii articole am vazut tot soiul de poze care nu au nimic comun cu subiectul. Mentionez ca nu sunt un sceptic, sunt pasionat de fenomene paranormale si ufologie din clasele primare si am incasat prea multa "caterinca" de la colegi, cunostinte, familie etc. ca sa devin sceptic acum. Sint convins ca sintem inconjurati de fenomene care ne depasesc sfera de intelegere si le numim " paranormale", dar padurea Baciu nu are nimic mai mult sau mai putin potential OZN decat oricare alta padure sau campie din lume.  Ceea ce este interesant cu adevarat si n-a specificat nimeni sunt "Cheile Baciului", le vedeti in poze, si acolo pot fi gasite foarte multe fosile (scoici, melci, numuliti si alte vietuitoare marine) de pe vremea cand Ardealul era fund de mare. Am fotografiat si cateva fosile.






















fiulploii

Gura Baciului  este denumirea unei văi străbătute de p. Suceagului, afluent al Nadaşului, vale cuprinsă între dealurile Hoia şi Chisegeu cu pădurile respective.

În dreptul carierei de piatră Băştărău, descoperiri arheologice la suprafaţă dar numeroase fuseseră făcute înainte de anul 1960, ele fiind publicate de M. Roska.
În anul 1960 s-a întreprins un aşa-zis sondaj de salvare sub conducerea lui N. Vlassa de la Institutul de Istorie din Cluj şi I. Ferenczi de la Universitatea Babeş-Bolyai.
Cercetările au continuat în anii 1962, 1968, 1969 şi 1970, plecându-se de la cele patru gropi dreptunghiulare fără sprijiniri interioare, gropi având lungimea maximă de 12 m. şi adâncimea de aproape 3,0 m. şi săpate în anul 1960.
S-au găsit o grămadă de relicve şi anume: obiecte din piatră cioplită şi şlefuită, din os, din corn, scoici, melci, ceramică simplă şi pictată, schelete, oase, etc.
În ceea ce ne interesează şi este efectiv cel mai important, aici s-au găsit 8 statuete, adică mai precis numai capete de piatră fasonate foarte discret, în concepţia de lucru brâncuşiană.
Toate capetele au fost găsite în stratul I al săpăturii (cel mai adânc) adică la adâncimi cuprinse între 2,40 şi 2,70 m.

Cea mai cunoscută statuetă (prin mediatizare mai bună) deşi nu cea mai apreciată de N. Vlassa, are dimensiunile de 10,7x7,8x7,9 cm. şi este din calcar. Una din părţile figurii (cea stângă) este complet distrusă. Mă gândesc că şi la Sfinxul din Bucegi una din părţi (cea dreaptă) se află în aceiaşi situaţie. Nu cumva este vorba de intenţii realizate astfel chiar de la început? Ceea ce consemnează şi N. Vlassa este faptul că statueta seamănă foarte mult cu cea denumită Lady of Lepenski Vir I.
Trebuie menţionat că Lepinski Vir se află în Serbia pe malul Dunării în zona ,,Porţile de Fier", că a fost descoperită în anii '60 şi că reprezintă cea mai veche locuire-cetate din Europa având peste 7500 ani vechime. În stratul I de săpătură s-au găsit 23 sculpturi majoritatea reprezentând capete de oameni.
  În afară de stilul brâncuşian, capetele de la Gura Baciului şi cele de la Lepinski Vir mai au ceva comun şi încă şi mai important - gura în formă de gură de peşte.
Aceste figuri cu trăsături mai puţin conturate şi gură atât de mică ne duc la descrierile feţelor unor extratereştri.
Mai reprezintă interes faptul că pe aceste sculpturi (artistul de atunci a fasonat bolovani care deja semănau cu viitoarea operă de artă) apar nişte găuri. La statueta noastră gaura este pe tâmpla dreaptă la nivelul nărilor, la Lepinski Vir apare odată pe gât, altă dată în mijlocul frunţii la două asemenea capete.

Analizând fotografia statuetei de la Gura Baciului atenţia este atrasă de orbita ochiului stâng care (păstrând proporţiile) seamănă foarte mult cu cea a sfinxului tot din Bucegi.
Trebuie precizat că de fapt găurile menţionate apar pe o a doua statuetă, având dimensiunile de 25x16,2x12,7 cm. pe care N. Vlassa o consideră şi mai valoroasă din punct de vedere artistic, ceea ce nu pare, cel puţin din modul cum a fost fotografiată.
Esenţial, din punct de vedere arheologic, este faptul că materialele descoperite la Gura Baciului fac parte din cel mai vechi orizont neolitic din toată ţara noastră.

      -Dan Braneanu-

  CONSIDERAŢII ASUPRA SIMBOLISTICII CAPETELOR DE PIATRĂ DE LA GURA BACIULUI (JUD. CLUJ- este titlul lucrarii de la linkul de mai jos
http://istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_6/1_margineanu.pdf

  Nu am timp sa merg pe urmele informatiilor din primul citat pus dar poate are cineva .
  Este vorba de acelasi Vlassa care a descoperit si tablitele de la Tartaria, alta zona peste care a trecut tavalugul autostradei  :evil:   

In pdf gasiti si o imagine a capului de piatra gasit.
  Ideea e ca totusi e ceva in zona padurii Hoia.

TheStrangeMan

Si eu cred ca Padurea Baciu este una normala, nimic diferita de alte paduri. Mergeti de exemplu in Padurea Bogatii sau pe Cheia inspre Muntele Rosu sa vedeti cum va simtiti, parca ati ajuns in alta lume. E atat de misterios, iar intr-o zi de toamna cu putina ceata te trec fiorii pe sira spinarii.