Ştiri:

Forumul RUFOn este din nou funcțional după ce a primit un upgrade important de software și rulează acum pe un server nou.

Main Menu

Cine este Bartolomeu Anania?

Creat de baaron, 25 Martie 2006, 11:35:43

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

baaron

Cine s-a uitat azi dimineata la stiri a urmarit cu siguranta inscaunarea  Arhiepiscopului Bartolomeu Anania...mitropolit de Cluj...
Iata cine este Bartolomeu Anania...
                                   
    1 Iulie 1997
 
La sfarsitul acestei saptamani este programata la Cluj lansarea cartii "Strategia diabolica a fortelor oculte pentru instaurarea noii ordini mondiale" .Autorul acesteia se numeste ]Nicolae Trofin  are 27 de ani si este proaspat absolvent, cu nota 10, al Facultatii de Teologie din Cluj. desi mai sunt aproape 8 zile pana la lansarea oficiala a cartii, ea a declansat un adevarat scandal, clujenii, in ciuda pretului de 25.000 de lei, cumparand-o in draci. Nicolae Trofin a declarat in exclusivitate "Evenimentului Zilei" ca este prima lucrare de acest gen publicata de un reprezentant al bisericii Ortodoxe, dupa lucrarea mitropolitului Ardealului, Nicolae Balan, din anul 1937.

Trofin afirma ca din cauza acestei carti a fost batut in luna octombrie 1996 in plina strada si ca acum doua saptamani ,a fost convocat la sediul SRI Cluj, unde a fost amenintat si i s-a spus ca in Germania ar fi fost arestat pentru atitudine revizionista si antisemita. "Am fost anchetat de mai multe ori dar am refuzat sa dau o declaratie, apoi am fost la Arhiepiscopul Bartolomeu Anania care mi-a spus : -Da cine esti tu sa scrii asa ceva ? Cine te crezi ? Te crezi scriitor?". Nicolae Trofin considera ca Bartolomeu Anania merge pe linia francmasonica, in predicile lui putand fi lesne intuit acest lucru.

                          Bogdan Eduard - Evenimentul; Zilei 1 iulie 1997

lylyt_ice

Vad ca mult timp nimeni nu a adaugat nici un comentariu in legatura cu acest subiect.Stiti ceva nou inlegatura cu acest caz?ce s-a mai intimplat cu tinarul autor,Nicolae Trofin...?
Cei care; ziua dorm si noaptea se odihnesc, cand oare mai au curiozitatea sa vada cum este sa fii trezit la "realitate" ?

Marius MMG

Bartolomeu Anania, pe numele de mirean Valeriu Anania (n. 18 martie 1921, comuna Glãvile, judeþul Vâlcea) este un cleric ortodox român ce deþine în prezent rangul de mitropolit al Mitropoliei Ardealului de Nord ºi Criºanei, mitropolie ce aparþine Bisericii Ortodoxe Române. De asemeni mai este cunoscut ca scriitor, poet ºi dramaturg al literaturii româneºti contemporane .
ªcoala ºi activitatea pânã în anul 1948

Mitropolitul Bartolomeu Anania s-a nãscut la data de 18 martie 1921 din pãrinþii Vasile Anania ºi Ana, în comuna Glãvile-Piteºteana, judeþul Vâlcea. A primit la botez numele de Valeriu Anania. A urmat ºcoala primarã în satul natal, apoi cursul secundar l-a fãcut la Bucureºti. S-a înscris la Seminarul Teologic Central din Bucureºti ale cãrui cursuri le-a urmat în perioada 1933-1941. A frecventat ºi cursurile la liceele "Dimitrie Cantemir" ºi "Mihai Viteazul din capitalã, luându-ºi bacalaureat în urma examenului susþinut la liceul "Mihai Viteazul" (1943).

În anul 1935, minor fiind, s-a înscris ca toþi elevii în organizaþia "Mãnunchiul de prieteni", organizaþie a tineretului ºcolar de tip legionar. În anul 1936 era deja încadrat în "Frãþia de Cruce", organizaþie superioarã celei dintâi. Peste ani îºi aminteºte Înalt Prea Sfinþitul Bartolomeu Anania: ..."Nu am apucat sã devin legionar din douã motive, unul formal ºi altul de fond: în ianuarie 1941, la vremea când eu încã nu eram major (la aceea vreme majoratul era la 21 de ani) , "Frãþia de Cruce" din Seminarul Central a fost desfiinþatã. În al doilea rând, în timpul scurtei guvernãri legionare, dar ºi dupã aceea, mi-a fost dat sã vãd ºi reversul medaliei, adicã faþa neºtiutã a Gãrzii de Fier, cu care nu puteam fi de acord. Mãrturisesc însã cã în "Frãþia de Cruce" din Seminar nu se fãcea politicã, nici antisemitism, ci doar educaþie, ºi cã nu am avut de învãþat decât lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam ºi de patrie, corectitudine, disciplinã în muncã, cultivarea adevãrului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu." [1]

În anul 1941 a fost reþinut, o lunã de zile pentru participarea la funeraliile unui comandant legionar. Mãrturiseºte în continuare înaltul prelat: ..."Dupã trei sãptãmâni am fost eliberat, dar în cazierul meu a rãmas fiºa cu calificativul "legionar", un stigmat de care, orice ai face, nu scapi o viaþã întreagã. Nu am fãcut parte niciodatã dintr-un partid politic, dar am fost ºi am rãmas pe dreapta". În anul 1942 a fost arestat ºi condamnat din nou, la ºase luni de închisoare, pentru cã ar fi deþinut în podul Mãnãstirii Cernica materiale legionare ºi arme.

Ajunge apoi student la "Facultatea de Medicinã" ºi la "Conservatorul de Muzicã" din Cluj în toamna anului 1944, dupã ce nordul Ardealului, rãpit nemilos de Dictatul de la Viena, revine patriei Române. Aici, ca preºedinte al studenþilor din Centrul Studenþesc "Petru Maior", a organizat ºi condus greva studenþeascã cu caracter anticomunist, dupã instaurarea guvernului "democratic" condus de Petru Groza la 6 martie 1946 ºi totodatã antirevizionistã împotriva celor care nu erau de acord cu revenirea Ardealului la România. În urma acestui protest al studenþimii, a fost exmatriculat de noile autoritãþi.

Ulterior, ºi-a continuat studiile la "Facultatea de Teologie" din Bucureºti ºi la "Academia Andreianã" din Sibiu, obþinând titlul de "licenþiat în teologie"(1948)
Teologul

La 2 februarie 1942 s-a cãlugãrit la Mãnãstirea Antim din Bucureºti, dându-i-se numele de Bartolomeu. În acelaºi an, la 15 martie 1942, a fost hirotonit ierodiacon, slujind în aceastã calitate la Mãnãstirile Polovragi ºi Baia de Arieº. Dupã greva studenþeascã de la Cluj, fiind înlãturat din Facultatea de Medicinã în anul 1947, a ajuns stareþ la Mãnãstirea Topliþa din judeþul Harghita.

Între anii 1948-1949 a fost intendent la Palatul Patriarhal, iar apoi, între anii 1949-1950, inspector patriarhal pentru învãþãmântul bisericesc. Între anii 1950-1951 a fost asistent la catedra de Istorie Bisericeascã Universalã la Institutul Teologic Universitar din Bucureºti, iar între 1951-1952, decan al Centrului de Îndrumare Misionarã ºi Socialã a Clerului, la Curtea de Argeº. În perioada 1952-1958, deþine funcþia de Director al Bibliotecii Patriarhale din Bucureºti.

În anul 1958 a fost din nou arestat, pentru activitate legionarã înainte de 23 august 1944 (Era unul din principalele motive de arestare a Securitãþii: "Ce politicã ai dus tu sau pãrinþii înainte de 23 august 1944). A fost condamnat de cãtre Tribunalul Militar Ploieºti la 20 de ani de muncã silnicã pentru "uneltire contra ordinii sociale". ªi-a ispãºit pedeapsa în închisoarea de la Aiud la secþia "politici". În timpul detenþie i-a murit mama, iar el nu a fost înºtiinþat, aflând asta dupã eliberare în anului 1964. Eliberare s-a fãcut, nu numai dânsului, la toþi deþinuþii politici în urma unui decret dat de autoritãþile comuniste de desfiinþare a detenþiei politice.

A fost trimis în anul 1966 de cãtre Biserica Ortodoxã Românã în America unde a îndeplinit mai multe funcþii în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de aici: secretar eparhial, consilier cultural, secretar general al Congresului bisericesc, director al Serviciului "Publicaþii". În anul 1967 a fost hirotonit ieromonah de cãtre Arhiepiscopul Victorin, acordându-i-se din partea Sfântului Sinod rangul de arhimandrit. Þine nenumãrate conferinþe ºi face parte din mai multe delegaþii ale Bisericii Ortodoxe Române peste hotare.

A participat la diverse conferinþe în Detroit, Chicago, Windsor ºi Honolulu, fiind ales ca membru în delegaþia Bisericii Ortodoxe Române care a vizitat Bisericile vechi orientale din Egipt, Etiopia ºi India (1969).

Reîntors în þarã, este director al Institutului Biblic ºi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, între anii 1976-1982. În anul 1982 se va retrage la Mãnãstirea Vãratec, pentru a se dedica scrisului. Operei sale scriitoriceºti, deosebit de bogatã, va adãuga una de excepþie: diortosirea ºi adnotarea Sfintei Scripturi, dupã Septuaginta. De fapt, aceastã lucrare o va elabora ºi desãvârºi dupã alegerea ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului ºi Clujului, la 21 ianuarie 1993. Dupã cum mãrturiseºte singur, aceastã operã i-a solicitat peste zece ani de muncã de ocnaº dar, în acelaºi timp, i-a oferit Înalt Preasfinþiei Sale ºi nouã tuturor, de astfel, bucuria de a avea o Biblie într-o limbã frumoasã ºi curgãtoare, limba românã. Biblia aceasta, tipãritã în anul 2001 a devenit ºi ediþia jubiliarã a Sfântului Sinod.
Mitropolit al Clujului
Mitropolitul Bartolomeu Anania.
Mitropolitul Bartolomeu Anania.

În primãvara anului 1990, Prea Cuviosul Arhimandrit Bartolomeu Anania a fãcut parte din Grupul de Reflecþie pentru Înnoirea Bisericii, alãturi de clericii Dumitru Stãniloae, Constantin Galeriu, Daniel Ciobotea, Constantin Voicescu, Iustin Marchiº, Toader Crâºmariu ºi de mirenii Horia Bernea, Octavian Ghibu, Teodor Baconsky, Sorin Dumitrescu.

La 21 ianuarie 1993 este ales ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului ºi Clujului. Hirotonirea întru arhiereu ºi instalarea în Catedrala din Cluj-Napoca a fãcut-o Prea Fericitul Pãrinte Patriarh Teoctist pe data de 7 februarie 1993, înconjurat fiind de un sobor de ierarhi ºi de o mare mulþime de credincioºi.

Din acest moment a început misiunea de excepþie în fruntea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului ºi Clujului. În toamna anului 2005, nemulþumit cã Andrei Andreicuþ, candidatul pe care l-a susþinut în mod public, nu a fost ales în funcþia de mitropolit al Ardealului, a iniþiat ruperea episcopiilor din nordul ºi centrul Ardealului de sub jurisdicþia scaunului mitropolitan de la Sibiu.

Joi, 2 martie 2006, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ridicat pe Prea Cuviosul Arhiepiscop Bartolomeu al Vadului, Feleacului ºi Clujului la rangul de Mitropolit al Clujului, Albei, Criºanei ºi Maramureºului. Aceastã nouã mitropolie, înfiinþatã canonic de cãtre Sfântul Sinod la 4 noiembrie 2005, a fost trecutã în Statut ºi i s-a stabilit denumirea de cãtre Adunarea Naþionalã Bisericeascã pe 1 martie 2006. A fost instalat oficial ca mitropolit la 25 martie 2006 de cãtre un sobor de ierarhi în frunte cu Prea Fericitul Patriarh Teoctist.
Scriitorul

S-a afirmat în literaturã încã de pe bãncile ºcolii, fãcându-ºi debutul în anul 1936 la revista "Vremea", apoi la revista "Dacia Rediviva", al cãrei redactor principal a ºi fost. Dupã ani a colaborat la revistelor: "Gazeta Literarã", "Luceafãrul", "Magazin Istoric", "Ateneu" ºi altele.

A publicat în revistele centrale bisericeºti, "Glasul Bisericii","Mitropolia Olteniei", buletinul ºi calendarul "Credinþa" din Detroit, "Renaºterea" de la Cluj-Napoca (unele sub pseudonimul Vartolomeu Diacul). Din punct de vedere al scrisului duhovnicesc, din multele lucrãri amintim "Filele de acatist" (1976), "Acþiunea catolicismului în România interbelicã" (1992) ºi ultima apariþie, "Cartea deschisã a Împãrãþiei", o tâlcuire competentã a Sfintei Liturghii izvorâtã din experienþa de bun orator a Înalt Preasfinþiei Saleblicat, articole cu caracter teologic, predici, note ºi comentarii.

Vorbind de activitatea sa de dramarturg sa trebuie sã reliefãm dramele: "Mioriþa" (1966); "Meºterul Manole" (1968); "Du-te vreme, vino, vreme!" (1969); "Pãhãrelul cu nectar" (fantezie pentru copii-1969); "Steaua Zimbrului" (1971); "Poeme cu mãºti" (1972). Acestea au fost puse în scenã de o serie de teatre ale þãrii: "Barbu ªtefãnescu Delavrancea" din Bucureºti, "Alexandru Davila" din Piteºti, "Dramatic" din Baia Mare º.a

În anul 1982 a obþinut Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România.

Alegerea sa ca arhiepiscop, nu l-a fãcut sã abandoneze scrisul; astfel cã din anul 1978 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. I-au apãrut volumele de poezii: "Geneze" (1971); "Istorii agrippine" (1976); "File de acatist" (1981); Anamneze" (1984); "Imn Eminescului în nouãsprezece cânturi" (1992); "Poezie religioasã româneascã modernã" (1992). La acestea se adaugã volumele de prozã ºi de eseuri: "Strãinii din Kipukua" (1979), "Greul Pãmântului" (1982), "Rotonda plopilor aprinºi" (1983), albumul "Cerurile Oltului" (1990), "Amintirile peregrinului Apter" (1991) ºi multe altele, care ne pun în faþa sufletului un mare literat.
Onoruri

Printre alte funcþii, premii ºi medalii cu care a fost distins Înalt Prea Sfiinþitul Bartolomeu amintim: preºedinte de onoare al Fundaþiei "Nicolae Steinhard" (1993); membru de onoare al Senatului Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie "Iuliu Haþieganu" din Cluj-Napoca (1993); premiul special pentru volumul "Din spumele mãrii", la Salonul de carte din Oradea (1995); senator de onoare ºi membru al Marelui Senat al Universitãþii Babeº-Bolyai" din Cluj-Napoca (1996); premiul "Cartea anului", pentru volumul "Din spumele mãrii", la Salonul naþional de carte din Cluj-Napoca (1996); Marele Premiu pentru poezie al Festivalului internaþional de poezie "Lucian Blaga", Cluj-Napoca (mai 1999); diploma ºi medalia Academiei de Artã, Culturã ºi Istorie din Brazilia (mai 2000); de la Preºedinþia României, Medalia Comemorativã "150 de ani de la naºterea lui "Mihai Eminescu" ºi Ordinul Naþional "Pentru Merit" în grad de Mare Cruce (2000); premiul pentru Opera Omnia, al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj (martie 2001) º.a.

De asemenea, IPS Bartolomeu i-au fost decernate titlurile de Doctor Honoris Causa al Universitãþii "Babeº-Bolyai" din Cluj-Napoca (1 iunie 2001); Doctor honoris causa al Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie "Iuliu Haþieganu" din Cluj-Napoca (7 iulie 2001); "Cetãþean de onoare" al municipiului Cluj-Napoca (25 ianuarie 1996); "Cetãþean de onoare" al municipiului Bistriþa (martie 2001).

Pentru activitatea sa ecleziasticã a fost distins cu: Crucea Patriarhalã - Bucureºti, Ordinul Sfântului Mormânt al Patriarhiei Ierusalimului, Ordinul Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel al Patriarhiei Antiohiei.

Marius MMG