Liberul Arbitru

[Urban]

Filozofia crestina vede Divinitatea ca forta creatoare a Lumii si a Omului.
Omul, ca fiinta creata, nu are posibilitatea de a-si modifica natura. Din aceasta logica ar rezulta ca singura libertate a omului este aceea de constientizare a propriilor limite, ramanand astfel liber intru Dumnezeu. Insa astfel se ajunge la concluzia ca Dumnezeu este responsabil si pentru producerea Raului.

Pentru a nu renunta la ideea de perfectiune a naturii divine, ganditorii crestini Vasile cel Mare si Fericitul Augustin recunosc existenta liberului arbitru, adica libertatea omului de a alege intre posibilitatile care i se ofera. Raul si Eroarea devin astfel rezultatele alegerilor gresite ale omului.

[Yagg]

Ca sã îþi pui întrebarea "dacã existã liber arbitru" trebuie întâi sã îþi pui întrebarea "dacã existã dumnezeu". Cum nu sunt dovezi în cazul întrebãrii implicite, întrebarea referitoare la liber arbitru îºi pierde esenþa.

Bãieþii ãºtia o dreg încet încet, îi mai adaugã câte o îmbunãtãþire, poate poate mai merge aºa. De ce nu ar fi spus Iisus: "prieteni, faceþi cunoºtinþã cu tipul de lângã voi, el e liberul arbitru. Eu am plecat ºi vã las cu el sã vedem ce iese. Mã duc sã mã bucur de show ºi vin când apare ceva din tabãra adversã."

Dar vreun arbitru liber, existã?

[darieglobur]

Filozofia crestina vede Divinitatea ca forta creatoare a Lumii si a Omului.
Omul, ca fiinta creata, nu are posibilitatea de a-si modifica natura. Din aceasta logica ar rezulta ca singura libertate a omului este aceea de constientizare a propriilor limite, ramanand astfel liber intru Dumnezeu. Insa astfel se ajunge la concluzia ca Dumnezeu este responsabil si pentru producerea Raului.

Pentru a nu renunta la ideea de perfectiune a naturii divine, ganditorii crestini Vasile cel Mare si Fericitul Augustin recunosc existenta liberului arbitru, adica libertatea omului de a alege intre posibilitatile care i se ofera. Raul si Eroarea devin astfel rezultatele alegerilor gresite ale omului.

Te referi la "liberul arbitru" inteles in exclusivitate prin prisma, cum ai zis, filosofiei crestine? In cazul asta trebuia sa modifici titlul thread-ului in ceva de genul: Liberul Arbitru in viziunea Fericitului Augustin si a filosofiei crestine". Si spun asta deoarece problema liberului arbitru, in sine, este una mult mai vasta care depaseste, zic eu,  cadrul crestinismului.

Intrebarea lui Yagg are sens, bine-nteles, in cazul filosofiei crestine sau, sa zicem, a unei filosofii bazata pe o religie sau alta, desi aici ne cam jucam cu termenii, pentru ca definitia prima si cea mai concisa a filosofiei este cea etimologica, care inseamna simplu: iubire de intelepciune , deci nici o legatura cu vreo conceptie religioasa preconceputa.

[romulus]

liberului arbitru, adica libertatea omului de a alege intre posibilitatile care i se ofera.

Eu as zice  de a alege dintre posibilitatile pe care le percepe .
Pentru ca, dupa parerea mea, o fiinta rationala care este constienta de sine, ajunsa la un anumit moment al existentei, asa zis"de rascruce" cu siguranta nu "vede" toate posibilitatile de rezolvare  pe care le are. Din diverse motive: educationale, fizice, cognitive ori altele. Poate sa existe chiar  si varianta: " vai, chiar nu m'am gandit la posibilitatea asta " !
Am zis !

[liteady73]

Salut Urban!...

Am votat pozitiv. Pe masura convingerilor mele.

In primul rand nu este o chestiune filozofica religioasa, dar nici filozofica materialista. Intrebarea topicului o vad ca pe o chestiune neutra, care se adreseaza ambelor moduri de credinta.

Creierul uman, din cate m-am documentat, are capacitatea de a lua decizii si in mod inconstient, astfel incat constientului ramanandu-i doar sa fie martor la reflexele (de cele mai multe ori, conditionate), hotararile produse inaintea sa.
Astfel, deciziile de factura personala, laice si cotidiene, sant in majoritatea lor constranse de mediul social, de cultural, economic etc. Liberul arbitru este constrans, si nu mai este parte importanta a actului decizional. Din pacate.

In schimb se poate crea iluzia unei libertati al actului decizional in campul creativ al personalitatii umane. Actul creativ, dar si cel volitiv, depind de liberul arbitru, de hotararea lucida si constienta.
Libertatea de a gandi apartine tuturor oamenilor din orice timp, loc, cultura si rasa. Modalitatea de exprimare (produsul finit decizional) implica acest liber arbitru, libertatea de a produce si constata materializat procesul mental efectuat.

Pentru ca, totusi, liberul arbitru exista, chiar si intr-o forma mai diminuata, intr-o lume preplanificata si incartiruita in dogme si reguli ca a noastra.

PS : Liberul arbitru folosit in expunerea de mai sus, a fost real si nu a fost ranit in nici un fel.  :lol:

[Urban]

Nu exista liberul arbitru si senzatia Creatorului este o iluzie, pentru urmatoarele
trei motive:

1. Daca nu exista o separare individuala, atunci cum pot exista actiuni individuale?
Sursa sau Totalitatea (Universul) actioneaza prin individualitati.
Toate actiunile sunt ale Sursei sau ale lui Dumnezeu.
Actiunea personala este o iluzie, pentru ca nici o persoana nu poate actiona. Cand nu esti o individualitate separata, cand orice este vibratie a Sursei Unice impersonale, pot exista actiuni personale?
Toate actiunile sunt functionarea Totalitatatii Impersonale.
Precum valurile si oceanul – ce se misca, valurile sau Oceanul?
Valul nu are existenta aparte fata de ocean si asta din cauza ca oceanul se misca si valul pare si el ca se misca (actioneaza). Unele lucruri par pentru entitati a fi Liberul Arbitru. Daca voi vedeti viata ca pe un film, Sursa a proiectat acel film, Ea interpreteaza rolurile si apoi tot Ea este cea care priveste pe Ecranul Constiintei, care este de asemenea al Sursei. Toate actiunile sunt Impersonale si toate actiunile sunt ale Sursei.
Separarea individului si actiunile lui separate sunt iluzii in lumina Adevarului Fundamental....Ele nu exista.

2. Fiecare actiune pe care individul o numeste actiune a sa, este doar o reactie a Gandului ce se naste in Mintea sa. Fiecare Gand pe care individul il numeste a fi Gandul Sau, este o reactie a Mintii, in conformitate cu programarea sa (este conditionarea mediului si a factorilor genetici). Individul nu are controlul asupra nici unuia din acesti factori, deci el nu are controlul nici asupra Gandului, nici asupra actiunii sale, prin urmare el nu are liberul arbitru. In multe cazuri, individul actioneaza cu o anumita dorinta si descopera ca Universul are complet un alt plan pentru el.
Se manifesta oare toate gandurile noastre si dorintele noastre?
Puteti voi sa va transformati gandul intr-o actiune?
Daca da, inseamna ca aveti liberul arbitru, insa bineinteles ca nu este cazul. Individul experimenteaza liberul arbitru din cauza identificarii sale cu Corpul, dar Corpul este doar un Instrument – in ciuda complexului sau de emotii si de ganduri – si actioneaza in concordanta cu factorii sai in momentul prezent nici acestia nu sunt sub control.

Definitia liberului arbitru este: ,,in aceleasi conditii date, pot eu sa actionez altfel ?" Raspunsul este:Nu.
Chiar daca eu, dintr-o intamplare, am ales sa actionez intr-un anumit mod, alegerea actiunii mele este impusa de acel mod particular, determinat de factorii pe care nu-i am sub control, deci eu nu am nici un control asupra reactiilor, pe care le numesc a fi actiunea mea. Individul percepe aceasta ca pe propria sa Actiune, pentru ca el vede Corpul lui realizand asta si fiind identificat cu Corpul, se considera Realizatorul, insa Corpul, Gandurile Sale si factorii determinanti nu sunt nimic altceva decat Sursa insasi. Corpul este un vehicul sau Manifestarea Sursei si Programarea Sa este factorul determinat de curgerea Evenimentelor ce au loc in Univers, care sunt tot o Manifestare a Sursei.
Deci, Sursa sau Totalitatea actioneaza prin Corpurile Individuale in moduri diferite, Corpul fiind doar un Instrument ce exprima actiunea Sursei si toate actiunile sunt vibratii ale Sursei Unice.

3. Individul percepe existenta sa ca fiind limitata in patru dimensiuni – Spatiu-Timp (spatiul tridimensional si timpul unidimensional), asa ca exista un sens al existentei in Spatiu si Timp.
Existenta in Spatiu da entitatilor aparenta de a fi localizate intr-un anumit loc in Spatiu, de cele mai multe ori departate una de alta, iar existenta in Timp conduce la experienta curgerii Timpului din Trecut, in Prezent si apoi spre Viitor.
Cunoscand Trecutul si momentul Prezent, nu stim insa ce ne va aduce Viitorul (cu exceptia unor cazuri rare), dar noi gandim ca Viitorul este determinat de actiunile si alegerile noastre, insa nu este chiar asa.

Sensul existentei in Spatiu determina iluzia separarii in Timp, iar sensul existentei in Timp determina iluzia Liberului Arbitru. Chiar daca parem a fi in Spatiu si in Timp, Adevarul nu este limitat la acest fapt.
Adevarul este perceperea existentei intr-o reflexie (sau proiectie) in patru dimensiuni Spatiu-Timp, a Fiintei Tale. Deci, la un nivel mai inalt al Realitatii, tu nu esti limitat in Spatiu si in Timp, tu esti dincolo de Spatiu si Timp.
Tu esti numai constient de Existenta ta in patru dimensiuni, dar nu de rest, precum aisbergul ce are majoritatea ghetii sub apa, de cele mai multe ori invizibila.

Cu cat tu te consideri mai mult a fi in Spatiu si Timp, tu esti in Afara lor. Fiind in afara Spatiului (nelocalizat in Spatiu), inseamna sa existi la o dimensiune in care conceptul nostru conventional de Spatiu este irelevant si transcendent. Aceasta inseamna ca entitatile nu sunt separate prin spatiul tridimensional, ci ele sunt toate conectate fara distanta si separare, numai proiectiile lor in spatiu tridimensional par a fi separate. In mod asemanator, fiind in afara Timpului, inseamna ca Timpul este depasit si toate punctele Timpului sunt conectate, cu alte cuvinte Trecutul si Viitorul sunt toate continute in acest moment Prezent. Nu numai Trecutul, dar in mod potential Viitorul, este de asemenea cunoscut – la acel nivel al Realitatii (acesta este cunoscut in fizica ca Nelocalizat in Timp).
Acest fapt implica ca din acel punct de referinta, Viitorul este deja acolo, predeterminat sa spunem, si daca Viitorul este predeterminat, cum poate un individ sa faca alegeri sau sa-si exercite liberul sau arbitru, care determina viitorul?
Fiecare individ isi realizeaza numai destinul sau, dar tu nu esti Corpul sau Individul care crezi ca esti, nu esti numai asta, Tot ce exista este Sursa si Tu esti Aceea.
Deci, destinul sau predeterminarea poate numai sa determine Corpurile, care sunt doare Instrumente ale Sursei. Pentru Sursa (Tu cel adevarat), tot ce se intampla este numai o parte a ,,ceea ce este" si nu exista nici o judecata dincolo de asta.

[romulus]

Fiecare actiune pe care individul o numeste actiune a sa, este doar o reactie a Gandului ce se naste in Mintea sa. Fiecare Gand pe care individul il numeste a fi Gandul Sau, este o reactie a Mintii,

Viitorul este deja acolo, predeterminat sa spunem, si daca Viitorul este predeterminat, cum poate un individ sa faca alegeri sau sa-si exercite liberul sau arbitru, care determina viitorul?

Filosofie, fizica,stiinta, speculatii.
Cati indivizi (dintre cei de pe forum care citesc acum )crezi ca sunt capabili sa inteleaga ce spui mai sus ? 30%? 2%?
Revenind in concret , acilea, pe pamant, explica-mi te rog - de pe pozitia celui care spune ca nu exista libertatea de a alege - cine a actionat in cazul studentilor  (prezumtivi asasini) din Timisoara? Sursa? Ori mosul era deja condamnat, transat, mort si ingropat iar ei au fost doar uneltele? Ale cui?
Am zis!

[Urban]

Ca punct de plecare, Bun si Rau sunt termeni ce exista doar in Minte si ca oricare termen dual, ies la iveala numai dupa dualitatea primara, care este intelesul lui ,,Eu" (individul) contra ,,altora". Nimic nu se intampla Totalitatii sau Sursei, atat timp cat toate miscarile sunt in interiorul sau propriu si prin urmare, dualitatea nu se poate aplica sau pur si simplu nu este definita pentru nivelele mai inalte ale Realitatii. Toate miscarile sunt simple transformari ale Energiei dintr-o forma in alta sau de la o scara vibrationala la alta, si la acest nivel nu exista notiuni cum ar fi Bun sau Rau. Energia totala se conserva intotdeauna si nimic nu poate fi pierdut. Cum in afara Sursei nu exista nimic sau in afara manifestarii sale vibrationale – Universul – nu se poate intampla nimic in exterior, toate miscarile sunt interne. Atunci cand Sursa (in acest caz Constiinta) se identifica cu mecanismul Corp – Minte, astfel creand sentimentul iluzoriu al ,,Eu-ului" sau ,,Individului", toate dualitatile si problemele asociate apar odata cu el. Pentru individ problemele nu inceteaza niciodata, dar pentru Totalitate (pentru Univers), problemele nu apar niciodata. Asa numitul individ percepe orice ce ii genereaza propria placere, ca fiind Bun si orice ii genereaza durere, ca fiind Rau.

Aceasta este numai o judecata a Mintii.
Universul (sau chiar Viata) nu va judeca astfel, ci se va exprima el insusi in acest moment, ca o serie de dezvaluiri spontane, unde nu exista judecata, din cauza inexistentei dualitatii. Din clipa in care te-ai nascut, tu esti destinat mortii. Atat timp cat tu insuti te crezi o individualitate separata, tu esti afectat de catre toate dualitatile ce provin din aceasta. Numai cand Tu iti dai seama ca nu exista o astfel de individualitate si astfel ,,Tu cel adevarat" nu s-a nascut niciodata si nu va muri niciodata, atunci toate dualitatile vor fi depasite si nu ti se mai pot aplica. Moartea va fi vazuta doar ca ceva ce se intampla corpului, asa cum energia se transforma in alta forma. Cand privim omoruri, razboaie si alte asa numite actiuni asa numite rele, vom intelege ca toti actioneaza in conformitate cu conditionarile sale, indeplinindu-si destinul si totul este o actiune a Sursei. Cand suntem in fata unor astfel de intamplari, poate aparea tristetea, dar cand intelegem Adevarul, judecata nu va aparea. Totul este simplu, ,,asa este" si fiecare actiune este ,,cum trebuie sa fie". Tot ce exista este Sursa sau Dumnezeu.

In anumite cazuri, Sursa actioneaza prin asa numitul eu individualizat, pe asa numita cale rea, in special cand exista un continut puternic al identificarii (ego-ul). Individualitatile ce simt ca ele sunt separate de Rest, genereaza actiuni pe care noi le numim rele, fie pentru a-si alimenta orgoliul (in cazul fiintelor umane), fie foamea (in cazul animalelor). in alte situatii, cand identificarea este mai slaba sau inexistenta (ca in cazul invatatorilor desavarsiti), actiunile rele nu vor aparea, dar in ambele cazuri raul este o judecata a mintii si se gaseste intr-un gand. Cand un leu ataca un cerb inocent, un alt cerb nu-l va judeca pe leu ca fiind rau. Leul, pur si simplu, actioneaza conform instinctelor si conditionarilor sale si de cele mai multe ori exista acceptarea din partea cerbului, cu exceptia faptului ca el va fugi din cauza propriilor sale instincte de conservare. Aici nu exista judecata, viata se exprima ea insasi fara judecata, numai mintile complexe o fac.

Cand orice actiune este privita ca o fiind o functie impersonala a Totalitatii, nu poate aparea judecata, nici dualitatea si nici intrebarea daca este bine sau rau. Binele si raul exista numai intr-un gand fals, care este sustinut de catre un alt gand fundamental fals al identificarii cu un mecanism particular corp – minte, ce apare datorita perceperii constiente a separarii materiei. Cand Totalitatea este complet inteleasa, aceasta separare nu va exista in realitate si astfel toate gandurile false vor fi anihilate instantaneu. De observat este ca identificarea si procesul de dezidentificare sunt doar procese in fenomenologie (cu alte cuvinte, miscari in interiorul Sursei sau in interiorul Constiintei). Nimic nu se intampla Sursei in timpul identificarii sau procesului invers. Sursa nu este afectata de toate miscarile sau turbulentele. Chiar daca noi ne referim cel mai des la constiinta, ca o Constiinta individuala (ori Minte), in realitate, deoarece nimic nu este separat, nu exista nici Constiinta individuala. Toate mintile (constiintele) sunt conectate nelocalizat si astfel exista o singura minte sau o Constiinta Colectiva. Constiinta Unica este perceputa de catre diferite mecanisme Corp – Minte ca fiind constiinte individualizate. Telepatia, visele profetice sau arhetipale, toate indica conexiunea mintilor cu Mintea Unica. Toate corpurile si creierele (mintile) sunt conectate ca un mare si Unic Camp vibrational in Spatiul exterior. Mai mult, evenimentele ce au loc in fenomenologie sunt simple reflexii ale miscarii vibrationale a Sursei, pe ecranul constiintei unice – ele pot fi numite ,,vise traite", fiind foarte asemanatoare cu visele din starea de somn.

In timpul viselor din somn, persoana se identifica cu un personaj visat si traieste anumite evenimente ce ii apar foarte reale. Dupa ce se trezeste, isi da seama ca a fost un vis nu un lucru real. Acelasi lucru se intampla pe durata starii de identificare ca individualitate, toate evenimentele sunt observate ca fiind foarte reale pe ecranul constiintei individuale, asa ca odata cu trezirea sau dezidentificarea, totul este inteles doar ca ,,vis trait" si nu ca o realitate. De aici, evenimentele sunt observate pe ecranul constiintei unice, unde nimeni nu este spectator la nimic. Toate evenimentele sunt vazute ca miscari ale Sursei, asa cum sunt reflectate in Sursa (precum constiinta) si ele nu sunt nimic mai mult decat vibratiile unicului Camp de Energie Universala.

[Yagg]

Urban,

n-am avut timp ºi nici chef sã citesc ultimul comentariu, dar cred cã ar fi bine sã aplici principiul lui Occam ca sã nu se plictiseascã audienþa. Prea multã vorbãraie stricã ºi deja semeni cu un teolog (vorbeºte mult despre nimic).

Ca orice altceva de pe Pãmântul acesta, lucrurile sunt complicat de simple.

Liberul arbitru este doar o sintagmã, când vorbim în afara religiei, care defineºte acþiunea unui individ când poate face alegeri cu premeditare (orice fel de alegeri). Existã ºi câþiva factori care influenþeazã aceastã acþiune: predispoziþia, mediul în care se maturizeazã sau în care trãieºte, anumite constrângeri etc.  

Revenind in concret , acilea, pe pamant, explica-mi te rog - de pe pozitia celui care spune ca nu exista libertatea de a alege - cine a actionat in cazul studentilor  (prezumtivi asasini) din Timisoara? Sursa? Ori mosul era deja condamnat, transat, mort si ingropat iar ei au fost doar uneltele? Ale cui?
Am zis!

Realitatea e destul de durã domule Romulus ºi cu siguranþã ºtiþi, dar nu putem sã rãspundem unor astfel de întrebãri prin religie. Trebuie sã cãutãm rãspunsurile în altã parte, pentru cã religia îþi dã orice rãspunsuri vrei, de care vrei, cum vrei ºi cum îþi place. Trebuie sã analizãm trecutul ºi psihicul acestor copii. Bineînþeles, nu ne vom ocupa noi de acest lucru, asta vor face criminaliºtii.

Dacã teologii sau preoþii ar fi fost criminaliºti, ar fi venit cu diagnosticul imediat: au fost mânaþi de diavol, aºa a vrut dumnezeu, i-a pus la încercare...

Prin prisma ideii cã nu existã niciun fel de alibi religios, ca dumnezeu, diavol, liber arbitru, minuni sau pedepse divine, nu ar mai avea nimeni cum sã spunã aberaþii sau sã vorbeascã în vanã ºi chiar v-ar putea rãspunde la întrebare cu pertinenþã.

Am ºi eu câteva întrebãri pentru toþi care pretind cã liberul arbitru, definit de creºtinism, existã:
1. Cum ne putem da seama de acþiunea ºi de reacþiunea liberului arbitru. Când se observã efectele? De unde ºtim noi cã alegerea a fost bunã sau rea, care e unitatea de mãsurã? Existã mai multe componente sau doar douã: bun ºi rãu?

[romulus]

nu putem sã rãspundem unor astfel de întrebãri prin religie.

Dar nu vreau sa ma ating - deocamdata -  de religie.
Mi s-a parut ca este o problema filosofica, nu religioasa, desi termenul "liber arbitru" acolo cred ca isi are originea.
Am observat abia acum ca ca Urban pomeneste explicit de Dumnezeu, ca de o Sursa,care o fi aceea.

Tot ce exista este Sursa sau Dumnezeu.

Atunci impletim filosofia cu religia.
Cine are disponimbilitate, ok .

[Urban]

,,Tot ce exista este Sursa sau Dumnezeu si nu este nimic altceva decat Sursa".
,,Sursa este Una singura".
Cand aceste afirmatii sunt intelese perfect, nu au mai ramas intrebari in minte. Dar pe cat de simplu suna, intelesul si explicatiile lor sunt profunde si nefamiliare celor mai multi. Cand privim in jurul nostru, vedem diversitate, multitudine....Pare ca intreg Universul este format dintr-un numar infinit de entitati, obiecte, toate cu o substanta si aparenta diferita. Nu vedem nici o existenta identica cu alta, sunt intotdeauna diferente ...uneori foarte subtile. Orice exista este unic si distinct fata de altceva (doua amprente nu sunt la fel).
Totul, aproape intreaga materie, pare foarte solid.
Noi vedem granite, observam separatia...Exista un sens al lui ,,Eu" sau ,,Eu am un corp", corpul meu, care pare sa fie separat de alte corpuri si de restul Universului. Exista sensul existentei ,,subiectului", in timp ce orice altceva pare a fi ,,obiect". Exista senzatia ,,Creatorului" precum ,,Eu fac asta, Eu am facut asta sau Tu ai facut...", care intareste sentimentul ca fiecare dintre noi este o entitate autonoma (independenta), ce poate face lucruri independente fata de rest sau fata de Univers.
Avem senzatia ca detinem controlul asupra emotiilor sau a actiunilor noastre, simtim ca avem ,,liberul arbitru".

Sursa (Absolutul, Dumnezeu sau Adevarul) este intr-o continua Miscare.
Ea vibreaza in mod asemanator unor expansiuni si contractii continue si vibratiile Ei sunt constituite dintr-un spectru larg, de la jos la inalt, ca si diferitele marimi (inaltimi) ale valurilor pe suprafata unica a oceanului. Universul este aceasta ,,Sursa in Miscare" si nimic altceva, pur si simplu este Sursa vibrand cu frecvente diferite. Fiecare lucru din jurul nostru este o vibratie (frecventa) diferita a aceleiasi Surse, iar orice lucru pare diferit numai din cauza diferitele vibratii ale Sursei se prezinta diferit celor cinci simturi sau constiintei noastre. Cele mai multe lucruri ne apar foarte solide deoarece anumite vibratii creeaza forte electromagnetice ce dau falsa senzatie de soliditate. Intrucat Constiinta noastra este limitata, ea nu poate vedea Adevarul, ci vede Adevarul numai asa cum ii apare ei, insa aparenta nu este intreaga Realitate, ci este numai o aparenta a Realitatii. Constiinta nu este constienta de acest lucru, ia aparenta ca Adevar Unic si creeaza o iluzie. Intelegerea si experienta noastra privitoare la Univers si la Adevar este din nefericire bazata pe iluzia creata de simturile noastre (sau Constiinta).

[romulus]

,,Tot ce exista este Sursa sau Dumnezeu si nu este nimic altceva decat Sursa".
,,Sursa este Una singura".
Cand aceste afirmatii sunt intelese perfect, nu au mai ramas intrebari in minte. Dar pe cat de simplu suna, intelesul si explicatiile lor sunt profunde si nefamiliare celor mai multi. Cand privim in jurul nostru, vedem diversitate, multitudine....Pare ca intreg Universul este format dintr-un numar infinit de entitati, obiecte, toate cu o substanta si aparenta diferita. Nu vedem nici o existenta identica cu alta, sunt intotdeauna diferente ...uneori foarte subtile. Orice exista este unic si distinct fata de altceva (doua amprente nu sunt la fel).
Totul, aproape intreaga materie, pare foarte solid

.........

Urban de unde provin datele?
Din ce lucrare/curs/cercetare?Si - mai ales - pe ce se bazeaza?
Cate ceva am mai citit despre: vibratie,camp, unda, teoria stringurilor. Pe acolo ?
Am zis !

[Urban]

Din Energia Universala de Dr. Bedri. C. Cetin

[darksid3]

In "Codul divin al vietii", o carte scrisa de un genetician japonez premiat Nobel, spune la un moment dat ca, viata studiata la nivelul sau cel mai profund material adica genetica, arata ca este imposibil sa fie o coincidenta biologica. Oare de ce avem doar 10-15% din gene activate?...ce pot face celelalte gene neactivate?..Ce anume le activeaza? Gandul?...si da, se da de inteles intr-un mod subtil ca viata este o cauza a ceva Maret...o Sursa la care totul este conectat si provine din acelasi loc...Ceva ce supune materia la niste "legi" pe care nu suntem capabili sa le intelegem prin prisma logicii....prin lobul temporal stang.
Personal consider ca din moment ce s-a incercat de o buna perioada de timp sa fim canalizati cat mai mult catre partea grosiera a materiei, am ajuns sa-l asemuim pe D-zeu cu un batranel cu barba alba care pedespeste sau premiaza pe credinciosi sau atei. Cam asta face religia: Da o imagine materiala asupra unui concept care nu poate fi gasit niciodata in "locul" unde toti il cauta, adica in exteriorul propriei fiinte.

[Urban]

In "Codul divin al vietii", o carte scrisa de un genetician japonez premiat Nobel, spune la un moment dat ca, viata studiata la nivelul sau cel mai profund material adica genetica, arata ca este imposibil sa fie o coincidenta biologica. Oare de ce avem doar 10-15% din gene activate?...ce pot face celelalte gene neactivate?..Ce anume le activeaza? Gandul?...si da, se da de inteles intr-un mod subtil ca viata este o cauza a ceva Maret...o Sursa la care totul este conectat si provine din acelasi loc...Ceva ce supune materia la niste "legi" pe care nu suntem capabili sa le intelegem prin prisma logicii....prin lobul temporal stang.
Personal consider ca din moment ce s-a incercat de o buna perioada de timp sa fim canalizati cat mai mult catre partea grosiera a materiei, am ajuns sa-l asemuim pe D-zeu cu un batranel cu barba alba care pedespeste sau premiaza pe credinciosi sau atei. Cam asta face religia: Da o imagine materiala asupra unui concept care nu poate fi asit niciodata in "locul" unde toti in cauta, adica in exteriorul propriei fiinte.

Absolut...Scopul Religiei a fost si este, acela de a devia atentia Omului de la Adevarul Fundamental, si de a-l canaliza spre interese proprii.
"Nu suntem fiinte umane care au o experienta spirituala, suntem fiinte spirituale care au o experienta umana"