Ştiri:

Forumul RUFOn este din nou funcțional după ce a primit un upgrade important de software și rulează acum pe un server nou.

Main Menu

Asteroidul 2009 DD45

Creat de Kymosabe, 03 Martie 2009, 19:59:30

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Tipărire
Mergi Jos Pagini1
User actions

Kymosabe

03 Martie 2009, 19:59:30 Ultima editare: 03 Martie 2009, 20:00:50 de Kymosabe
Asteroidul 2009 DD45, recent descoperit, trece in apropierea Pamantului la numai 72.000 km (0,2 din distanta medie Pamant-Luna). Este de aproape doua ori inaltimea unui satelit de comunicatii geostationar tipic.

Cu dimensiuni de 30-40 de metri, este asemanator cu obiectul care a cazut la Tunguska in anul 1908 doar ca asteroidul 2009 DD45 nu prezinta nici un pericol de coliziune cu planeta noastra.

Cea mai mare apropiere a avut loc ieri,  2 martie in jur de 15h40.

Asteroidul se indreapta spre constelatia Fecioara stralucind ca o stea de magnitudinea 11.

http://www.ziarulstiintelor.eu/stiri/2009-03/dd45.aspx



Science is the great antidote to the poison of enthusiasm and superstition.
(Adam Smith)

Kymosabe

#1
03 Martie 2009, 21:01:27
Un lucru interesant observat de cãtre cineva de pe astronomy.ro.
În filmuleþul (gif-ul) de mai sus, realizat de Observatorul Universitãþii Narino din Columbia, pe lânga evolutia asteroidului 2009 DD45 a fost surprins si un obiect cu o traiectorie relativ ciudatã.
Pentru o mai bunã vizualizare am încadrat obiectul într-un triunghi.
Membrii forumului astronomy.ro au eliminat varianta satelitului geostaþionar ºi l-au catalogat deocamdatã drept OSN (obiect spaþial neidentificat).

Science is the great antidote to the poison of enthusiasm and superstition.
(Adam Smith)

prodcomb

#2
04 Martie 2009, 08:22:04
La câtã "furnicãraie", apariþii ºi dispariþii sunt pe GIF nu ºtiu de ce v-aþi oprit numai la asta!
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

Kymosabe

#3
04 Martie 2009, 13:16:59 Ultima editare: 04 Martie 2009, 13:24:41 de Kymosabe
Citat din: prodcomb din  04 Martie 2009, 08:22:04
La câtã "furnicãraie", apariþii ºi dispariþii sunt pe GIF nu ºtiu de ce v-aþi oprit numai la asta!

Gif-ul surprinde evoluþia asteroidului 2009 DD45 pe bolta cereascã într-un timp de 21 minute ºi 38 sec.
Asta înseamnã cã mai mult ca sigur, marea  majoritate a punctelor luminoase care apar ºi dispar sunt stele a cãror strãlucire a fost surprinsã la intervale diferite de timp (probabil din cauza turbulenþelor atmosferice), sateliþi sau meteoriþi.
Obiectul analizat este singurul care nu are o traiectorie dreaptã, ci una sinusoidalã, în zig-zag  . Dacã îmi poþi indica un corp ceresc sau obiect terestru care poate sã aibã o astfel de traiectorie atunci observaþia ta este una pertinentã, dacã nu ,,mai bine tãceai cã filozof rãmâneai''.  :lol:
Acum înþelegi de ce doar acest punct luminos a atras atenþia? :wink:
   
Science is the great antidote to the poison of enthusiasm and superstition.
(Adam Smith)

lylyt_ice

#4
04 Martie 2009, 13:51:34
  Si cine poate dovedii, ca a foet vorba despre un ASTEROID, ci nu tot un OSN???
Cei care; ziua dorm si noaptea se odihnesc, cand oare mai au curiozitatea sa vada cum este sa fii trezit la "realitate" ?

Cautatorul

#5
04 Martie 2009, 19:08:36
Citat din: Kymosabe din  04 Martie 2009, 13:16:59
Gif-ul surprinde evoluþia asteroidului 2009 DD45 pe bolta cereascã într-un timp de 21 minute ºi 38 sec.
Obiectul analizat este singurul care nu are o traiectorie dreaptã, ci una sinusoidalã, în zig-zag  . Dacã îmi poþi indica un corp ceresc sau obiect terestru care poate sã aibã o astfel de traiectorie ...
   

Poate ca este o traiectorie aparenta.
Poate ca este un asteroid relativ mare, foarte neregulat ca forma, care se roteste in jurul unei axe a sale.

Sa ne imaginam urmatorul experiment: Un obiect foarte neregulat se roteste in jurul unei axe, si sta pe loc. Un observator care se uita de la distanta mare vede o variatie a stralucirii dar si o miscare periodica a punctului cel mai luminos al acelui obiect care ajunge la observator tocmai ca acel obiect este foarte neregulat ca forma.

Daca acel obiect se si deplaseaza atunci vom avea senzatia ca are o forma sinusoidala.
Sau un exemplu si mai simplu: Ce forma are traiectoria unui ochi de pisica aflat pe o roata a unei biciclete?

Totusi daca distanta pana la asteroid este foarte mare, acest efect datorat rotatiei in jurul unei axe proprii, ar trebui sa fie foarte mic, si ar trebui sa fie important doar in ce priveste variatia intensitatii luminoase.

Sau poate ca sunt mai multe fragmente ale unui asteroid spart...

Daca ar fi o nava spatiala extraterestra ce motiv ar avea sa mearga pe o traiectorie sinusoidala?

StarDust

#6
04 Martie 2009, 19:27:03 Ultima editare: 04 Martie 2009, 19:29:24 de StarDust
Pot sa va spun ca traiectoria in "zig-zag" e una aparenta. Aceasta miscare e o rezultanta a combinarii miscarii de rotatie a pamantului plus miscarea pe orbita a obiectului. Rezultanta, e o traiectorie in "zig-zag". Observati cu atentie traiectoriile satelitilor artificiali, o sa vedeti aceeasi miscare usoara de balans in jurul directiei principale de deplasare. Eu sunt sigur ca e vorba de un satelit pe orbita f. inalta.
În credinta au murit toti acestia, fara sa fi capatat lucrurile fagaduite, ci  doar le-au vazut si le-au urat de bine de departe, marturisind ca sunt straini si calatori pe pamînt.  Evrei 11:13-16

prodcomb

#7
05 Martie 2009, 19:36:02
Ai mai vãzut satelit sã bâþâie în halul ãla?
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

StarDust

#8
05 Martie 2009, 19:43:40
E vorba de timpul alocat observatiei. Da, sunt sigur ca un satelit aflat pe orbita inalta, deci cu o viteza aparenta relativ mica se poate "batzaii" in halul ala intr-un interval de aprox. 20 minute. Iti sugerez sa observi un satelit cu o deplasare "normala" si vei observa acea miscare de pendulare (o sinusoida larga daca vrei, asta din cauza vitezei relativ mari) in jurul directiei de zbor. Se observa usor daca esti atent.
În credinta au murit toti acestia, fara sa fi capatat lucrurile fagaduite, ci  doar le-au vazut si le-au urat de bine de departe, marturisind ca sunt straini si calatori pe pamînt.  Evrei 11:13-16

jean

#9
05 Martie 2009, 20:24:06
  StarDust are dreptate si eu am observat acea miscare de pendulare pe directia de deplasare la anumiti sateliti. Probabil in legatura cu traectoria, viteza si inaltimea de deplasare. La inceput am crezut ca eu sunt de vina pt. asemenea observatie, dar observatiile facute in timp si in conditii diferite m-au facut sa cred ca alta este cauza.
Adevarul este dincolo de noi

prodcomb

#10
05 Martie 2009, 20:26:13
Am observat mii de sateliþi pe orbite ecuatoriale, înclinate, polare, joase ºi înalte (geostaþionari, etc.,etc.).
Dar nici unul nu mi-a bâþâit în câmpul vizual al ochilor, binoclului, lunetei, telemetrului, teodolitului.
ªi fii atent cã "obiectul" are ºi miºcare retrogradã în anumite momente!!!
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit

StarDust

#11
05 Martie 2009, 20:34:40 Ultima editare: 05 Martie 2009, 20:37:26 de StarDust
@prodcomb
Nu ma refer la cei geostationari ci la cei care se deplaseaza. Te asigur ca nu te-ai uitat atent. Si eu am urmarit multi sateliti. Miscarea de "pendulare" e reala si e asa cum am zis consecinta miscarilor aparente compuse, rotatia terrei + deplasarea satelitului. Rezultanta poate fi inclusiv o miscare retrograda aparenta. Mai multe nu zic, dar iti repet inca odata ca e vorba doar de o miscare aparenta. In rest, crezi ce doresti.
În credinta au murit toti acestia, fara sa fi capatat lucrurile fagaduite, ci  doar le-au vazut si le-au urat de bine de departe, marturisind ca sunt straini si calatori pe pamînt.  Evrei 11:13-16

prodcomb

#12
05 Martie 2009, 21:00:33
Bineînþeles cã este vorba de proiecþia pe bolta cereascã a miºcãrii relative a unui satelit, atunci când este observat de pe Pãmânt.
Trecând peste observaþiile vizuale ºi fotografice care "interzic" miºcarea orbitalã din gif-ul cu pricina, ar mai putea fi o explicaþie:
sunt sateliþi activi care îºi pot modifica orbita; dar eu rãmân în continuare sceptic, pentru cã modificarea nu se poate face atât de drastic.
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit
Tipărire
Mergi Sus Pagini1
User actions