Ştiri:

Forumul RUFOn este din nou funcțional după ce a primit un upgrade important de software și rulează acum pe un server nou.

Main Menu

DACIA-TRACIA si 666-VIATA

Creat de Zammolxe, 12 Februarie 2009, 11:20:58

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Zammolxe

Salut

As dori sa expun una din cele mai vechi informatii care pe nestiutori sar putea sai socheze la un anumit nivel sau macar sa le dea de gandit.


Stiati ca dacii , stramosii nostrii , Aveau simbolul crucii si cel a lui 666 cu mult inainte de aparitia crestinismului ? Stiati ca 666 si crucea erau amandoua simboluri sfinte ?

666 era considerat la dacii simbolul vietii(a se vedea in rugaciunile femeilor dace in cartile vechi de istorie care nu au prins influenta masonica), momentan nimic iesit din comun dar , 666 chiar este simbolul vietii , lumea noastra se bazeaza pe carbon, un carbon specific cu 6 protoni, 6 neutroni si 6 electroni.


Ce perere aveti de acest lucru ?

Fr0styan

#1
hmmm interesant...si de ce oare s-a atribuit numarul 666 bestiei? cel/cei care a/au modificat biblia erau niste nebuni care doreau ca noi sa uram viata in mod inconstient... mananca asta si aia, crede asta, gandeste asa ....ca sa mori mai repede  :evil: :-P in fine

adelinn

crucea nu e un simbol inventat de crestini.el exista mai demult sub diferite forme,chiar si de cea de zvastica, care nu a fost inventata de fascisti. daca nu ma insel apare si pe tablitele de la tartaria. dar in ce priveste 666 as avea indoieli, pentru ca nu exista marturii scrise in limba daca sau din perioada respectiva, sau scrise pe teritoriul daciei. doar ce s-a transmis eventual pe cale orala pana mai tarziu.sau gresesc?
    Biblia nu a fost modificata ,ci in cartea apocalipsei , numarului 666 i s-a dat o semnificatie negativa, ca fiind semnul fiarei, dar fiind un numar de om.daca cautam poate mai gasim si in alte chestii 3 de 6,nu neaparat numai in atomul de carbon.dar nu imi vine nici un exemplu acum.
eliminand imposibilul,ceea ce ramane,oricat de improbabil ar fi,constituie adevarul.Arhtur Conan Doyle

Kymosabe

De fapt numãrul 666 îºi are originea în practicile magico-religioase ale babilonienilor, promotorii numerologiei ºi astrologiei.
Babilonienii, al cãror panteon  era compus din 37 de zei, identificaþi cu soarele, luna, stelele sau planetele sistemului nostru solar, le-au asociat acestora câte un numãr de la 1 la 36, deoarece credeau cã numerele deþineau o putere magicã, misterioasã. Astfel primului zeu i-au acordat cifra 1, celui de al doilea cifra 2 ºi aºa mai departe.
Celui de al 37-lea zeu, Soarele, divinitatea supremã, i-au atribuit numãrul format din suma numerelor celorlalþi 36 de zei (1+2+3+4+5+6+7+...+36), adicã 666. 
În Biblie numãrul 666 a fost asociat cu Satana, deoarece Babilonul era vãzut ca o sursã a rãului, zeii babilonieni erau consideraþi întruchipãri ale diavolului.
De altfel numãrul 666 nu este singurul element de origine babilonianã demonizat în Biblie. De exemplu numele de Lucifer, care în latinã înseamnã ,,cel care aduce luminã'', provine  de la denumirea datã în antichitate Babilonului,  care era comparat datoritã bogãþiilor sale cu cea mai strãlucitoare ,,stea'' de pe cer, Luceafãrul, planeta Venus.
Science is the great antidote to the poison of enthusiasm and superstition.
(Adam Smith)

Kymosabe

#4
Iatã ce simboliza numãrul 666 la daci, potrivit unui articol din numãrul 4/2003 al revistei Dacia Magazin.

,,Sfãtuitorul lui Burebista, Marele Preot Deceneu, i-a instruit pe traci sã trãiascã în conformitate cu
legile naturii cunoscute ca „Legile Belagine”. Se pare cã în timpul lui Burebista s-a decis ca anul I sã fie anul când s-au nãscut cei doi Zamolxis, 713 î.d. Hr..
Trebuie notat cã anul reformelor politico-religioase 666 apare pe tot felul de inscripþii de pe tot teritoriul pelasgic, ca SSS (6,6,6) sau CCC (C-grecesc) ori VIVIVI (6-latin).
Este interesant de observat cum aceastã cifrã apare în rugãciunea unei femei gete, Zamolxiene, gãsitã pe o placã de marmorã la Tomis, conþinând ºi un acrostih dovedind încã o datã marele rafinament atins de geto-daci.

AYRELIA BENERIA SYM FORO SYN DIO SYN ZE SASE TRI KAI TETHI GATRI AYRIS NONAM NIASCHARIAN

STRÃLUCITOARE CURATÃ MÃREAÞA DOAMNÃ SUNT CREDINCIOASÃ SUNT CU TREI DE ªASE DAR ATÂT TE ROG CÂNDVA SÃ MÃ AJUÞI SÃ RENASC

Citind doar primele litere în acrostih avem formaþia ABT SSS KAN: ,,Cu 666, de ani" acesta fiind semnul la care se închinau cei întorºi la adevãrata religie, semn ce se purta pe mâna dreaptã sau pe frunte.''
Science is the great antidote to the poison of enthusiasm and superstition.
(Adam Smith)

ReBorn

pai in Apocalipsa dupa Ioan se spune clar, printre randuri, ca 666 e numar de om. Ioan, cel care a scris acele texte, cunostea Gamatria (o stiinta folosita de evrei, in care fiecare litera, sau cuvant putea fi codificat in cifre), astfel a putut denigra pe imparatul roman Nero, fara a suferi consecinte.
Romania e cel mai frumos lucru care li s-a putut intampla romanilor !
Man should be wath he was born to be .. free and independent ! - Jhon Fritzgerald Kennedy

rebelfire

Da, suntem o civilizatie bazata pe carbon, ce nu stiati? iar EI sunt pe siliciu...
"Un intelept daca nu poate face ceva constructiv mediteaza, un prost insa, arunca cu piatra" doamne, da-mi mereu puterea de a fi cu mintea lucida si a realiza cat sunt de limitat fata de tine.." Rebelfire

lylyt_ice

 "EI sunt pe siliciu"? Care "EI"? Si de unde stii tu ca "sunt pe siliciu"?
Cei care; ziua dorm si noaptea se odihnesc, cand oare mai au curiozitatea sa vada cum este sa fii trezit la "realitate" ?

Osho

Citat din: rebelfire din  08 Martie 2009, 15:03:43
Da, suntem o civilizatie bazata pe carbon, ce nu stiati? iar EI sunt pe siliciu...

noi suntem din carbon, iar "ei" din carbon si silicon, iata si sursa unei astfel de informatie care a mai fost citata pe-aici:Unul dintre primele astfel de cercuri a fost format din tetraedre, in forma de fulg de nea ( deaspra dealului din Silbury, Avebury, Wiltschire Anglia 23-07-1977). Cateva saptamani mai tarziu s-a observat un alt cerc, doua figuri formate din tetraedre, in forma de fulg de zapada, cuprinse unul in celalalt.

Corn circle 1

Corn circle 104

Cel mai important "Crop Circle" vazut vreodata ( mai sus de Winterbourne Basset, Wiltshire Anglia 1995) : reprezentarea 2D a unu vector de echilibru 3D. Adunate impreuna, semnifica genomul vietii.

ADN : o celula de ADN contine aproape 1,8 m de informatie, conform Genome Project. Daca punem toate celulele noastre una langa alta, am putea sa inconjuram Pamantul de 5 milioane de ori.

Codul Binar: am fost contactati.

Corn circle spirala

Cercul de mai sus a facut inconjurul lumii la stirile de la ora 5, pentru ca a fost facut in mijlocul unei furtuni. A fost cel mai mare cerc vazut vreadata.

In 1972, Carl Seagen a creat Transmitatorul de Cod Binar, care a fost directionat sa emita in Spatiu. Acest cod spunea ca suntem facuti din carbon, acesta este Tabelul Elementelor noastre, acesta este ADN-ul nostru si ca suntem a 3-a planeta de la Soare.

arecibo-message

Doua Cercuri au fost raspunsul la mesajul lui Sagen, care spuneau: " suntem din carbon si silicon, avem cap mare si corp mic, suntem de pe a 3-a planeta din Sistemul nostru Solar si avem "4 Luni" (asstre ceresti), acesta este ADN-ul nostru. Celalalt cerc avea desenata o fata de extraterestru.

alien-face

alien-message

Aceste cercuri au fost facute chiar vis-a-vis de Transmitator. Motivul pentru care acestia nu au raspuns verbal la semnalul lui Sagen, este peantru ca au vrut sa arate o dovada tangibila a comunicarii cu noi, pentru ca agentiile guvernamentale sa nu poata sa musamalizeze totul.

Cu un an inainte acolo a fost vazut un tetraedru fractal. Exact un an mai tarziu a aparut un cerc care infatisa un extraterestru care tine in mana un CD inscriptionat in cod binar. Codul binar continea mesajul: " Aveti grija la cei care fac promisiuni de cadouri false si promisiunile lor incalcate. Multa durere dar inca mai este timp. CREDETI. Exista Dumnezeu. Ne opunem DECEPTIEI. Incheierea Conduitei, ( sunet de clopot) ".
http://fymaaa.blogspot.com/

lylyt_ice

#9
 Iar ati deviat de la subiect....sunt alte topicuri pe care se discuta aceasta tema!
Cei care; ziua dorm si noaptea se odihnesc, cand oare mai au curiozitatea sa vada cum este sa fii trezit la "realitate" ?

rebelfire

#10
Citat din: lylyt_ice din  08 Martie 2009, 15:26:12
"EI sunt pe siliciu"? Care "EI"? Si de unde stii tu ca "sunt pe siliciu"?
Da, din silicon...sorry, am gresit eu in graba mai sus..siliciu, cam greu..asta ar insemna ca sunt din ..nisip :lol:.Pai, o sa-ti dau - vb serios- citatele cand o sa am timp...cu mare placere, noi suntem o structura atomica bazata pe carbon...s-au disecat cativa cenusii mici pe Terra si au vazut demult din ce sunt...se pare ca sunt o rasa care e aservita alteia si impreuna fac mutari genetice cu parte din cei rapiti si disparuti ptr totdeauna, ptr a supravietui pe terra.Lucrurile astea sunt stiute in lumea ufologiei, sunt 2 rase care se muta de la un sistem la altul terminand resursele fiecarei planete cu viata..apoi, trec mai departe...sunt numiti "gunoieri' cosmici, vezi J.Keel,J.Marrs...revin, daca nu faci misto... :-D
"Un intelept daca nu poate face ceva constructiv mediteaza, un prost insa, arunca cu piatra" doamne, da-mi mereu puterea de a fi cu mintea lucida si a realiza cat sunt de limitat fata de tine.." Rebelfire

romulus

CitatAs dori sa expun una din cele mai vechi informatii care pe nestiutori sar putea sai socheze la un anumit nivel sau macar sa le dea de gandit
Provenind ...de unde ?

Citatlumea noastra se bazeaza pe carbon, un carbon specific cu 6 protoni, 6 neutroni si 6 electroni.


Pai, monser,  din cate imi amintesc unii se straduiesc  sa ne convinga de faptul ca lumea noastra se bazeaza pe APA ..H20...!!
Cum o fi ? Apa ori carbuni ?
Am zis !
"Zisa cel nebun intru inima sa :Nu este Dumnezeu"
Psalmul 52 al lui David

spooky

Citat din: romulus din  09 Martie 2009, 19:34:46
Pai, monser,  din cate imi amintesc unii se straduiesc  sa ne convinga de faptul ca lumea noastra se bazeaza pe APA ..H20...!!
Cum o fi ? Apa ori carbuni ?
Am zis !

http://en.wikipedia.org/wiki/Carbon-based_life

CitatCarbon forms the backbone of biology for all life on Earth. Complex molecules are made up of carbon bonded with other elements, especially oxygen, hydrogen and nitrogen. It is these elements that living organisms need, among others, and carbon is able to bond with all of these because of its four valence electrons. Since no life has been observed that is not carbon-based, it is sometimes assumed in astrobiology that life elsewhere in the universe will also be carbon-based. This assumption is referred to by critics as carbon chauvinism, as it may be possible for life to form that is not based on carbon, even though it has never been observed.

Sa traduc putin: Carbonul sta la baza biologiei pentru toata viata de pe Pamant. moleculele complexe sunt facute din carbon legate de alte elemente, in special oxigen, hidrogen si nitrogen. acestea sunt elementele de care au nevoie organismele vii, printre altele, si carbon este capabil sa faca legaturi cu toate aceste elemente din cauza celor patru electroni covalenti...
"In a world of universal deceit telling the truth is a revolutionary act." -- George Orwell, 1984

rebelfire

Mersi frumos ptr detaliere, Spooky, da, suntem o combinatie de carbon si apa...hm,s-or fi gandit mult ala de ne-a creat?
"Un intelept daca nu poate face ceva constructiv mediteaza, un prost insa, arunca cu piatra" doamne, da-mi mereu puterea de a fi cu mintea lucida si a realiza cat sunt de limitat fata de tine.." Rebelfire

Osho

Citat din: romulus din  09 Martie 2009, 19:34:46
Provenind ...de unde ?

Pai, monser,  din cate imi amintesc unii se straduiesc  sa ne convinga de faptul ca lumea noastra se bazeaza pe APA ..H20...!!
Cum o fi ? Apa ori carbuni ?
Am zis !

As dori sa ne lamurim asupra acestui aspect, merita!Procesul de evolurte interioara a omului, intre altele, duce la transformarea legaturilor de carbon in noi ducand la...ghiciti ca?


Carbonul este element esenþial în Univers, pe Pãmânt ºi în viaþa organismelor vii. Lumea întreagã este aºa cum o vedem pentru cã, în multe dintre obiectele, þesuturile ºi corpurile fizice de pe Pãmânt sau din spaþiul cosmic, existã carbon, încât Universul întreg ar arãta altfel, fãrã existenþa acestui element. Diversitatea legãturilor de care este capabil carbonul, dar ºi proprietãþile lui, precum ºi felul complex în care el participã la procesele fizice din biosfera Pãmântului ºi din organismele vii a uimit lumea cercetãtorilor. Însã ,,biografia" impresionantã a acestui element nu se opreºte aici. În ultimul secol, descoperiri spectaculoase au arãtat cã existenþa carbonului este un miracol, determinând mulþi cercetãtori sã vadã în Univers o adevãratã operã de artã, de o precizie inimaginabilã.

Carbonul se gãseºte în Soare ºi în cea mai mare parte a stelelor, în comete ºi în meteoriþi, în atmosfera terestrã, în sol, în apele oceanelor, dar ºi în organismele vii sau în corpul uman. Sã o luãm pe rând.

Prezenþa carbonului în stele s-a dovedit a fi esenþialã, spre exmplu, în reacþiile nucleare; fãrã carbon, Soarele ar fi o stea rece. Pe pãmânt, carbonul se gãseºte în cantitãþi foarte mari, în solul terestru, în atmosferã ºi, într-o diversitate copleºitoare de compuºi, în substanþele organice ºi în organismele vii. În aer, carbonul (în forma dioxidului de carbon) are un rol extraordinar în mecanismele complexe ale biosferei, în întreþinerea condiþiilor favorabile vieþii ºi în regularizarea temperaturii. Practic, temperatura terestrã este stabilizatã într-un interval cu câteva zeci de grade peste cea care ar exista în lipsa saI. În solul terestru, carbonul se regãseºte, spre exemplu, în forma carbonatului de calciu în roci, dar ºi în hidrocarburi (în petrol, în minereu sau în gazele naturale), dar participã decisiv ºi în procesele din interiorul vulcanilor.

Ingredientul vieþii

Pe de altã parte, carbonul este considerat pe bunã dreptate unul dintre cei mai importanþi constituienþi ai organismelor vii, având, spre exemplu, o contribuþie majorã în respiraþia celulelor. În corpul uman, atomii de carbon sunt, dupã hidrogen ºi oxigen, cei mai numeroºi (10,7%). De altfel, aceste trei elemente, hidrogenul, oxigenul ºi carbonul, formeazã tripleta ce intrã în alcãtuirea tuturor organismelor vii. Potrivit observaþiilor, concentraþia de carbon în orice organism viu, indiferent dacã face parte din regnul vegetal sau animal, este mai mare decât în orice alt obiect natural, exceptând diamantul ºi grafitulII. Viaþa tuturor structurilor vii, de la celule pânã la arbori sau cetacee, sunt legate de carbon!

Un element ºi 10 milioane de compuºi

Dar carbonul are ºi o capacitate extraordinarã de asociere, în formarea compuºilor organici. Mulþi compuºi existã deja în naturã, iar o altã listã foarte lungã a lor este obþinutã, prin sintetizã, în laboratoarele lumii, în baza capacitãþilor inepuizabile de asociere ale acestui element. Chimiºtii cunosc deja peste 10 milioane de compuºi la care participã carbonulIII.

Aºadar, structurile ºi procesele la care participã carbonul sunt diverse, ºi peste tot prezente, în viaþa celulelor ºi în reacþiile nucleare din stele, în atmosfera terestrã ºi în procesele vulcanice, în corpul uman ºi în dezvoltarea civilizaþiei (prin hidrocarburi)... Dar de ce am pus toate aceste date aici? Pentru cã dorim sã exemplificãm ceea ce fizicienii, chimiºtii ºi biologii ºtiu foarte temeinic: Universul, Pãmântul ºi viaþa, aºa cum sunt ele cunoscute astãzi, ar fi fost imposibile, fãrã existenþa carbonului.

Felul acesta spectaculos în care un simplu element chimic, cu rudele lui apropiate (izotopii) - nimic altceva decât simple nuclee minuscule cu ºase protoni, înconjurate de câþiva electroni, se dovedesc atât de preþioase pentru întreg Universul, pentru Pãmânt ºi pentru viaþa noastrã, este cu siguranþã remarcabil. Însã, ,,biografia" spectaculoasã a acestui element chimic nu se opreºte aici. Mai mult, adevãratul miracol referitor la carbon nu stã în ceea ce s-a spus pânã aici. Surpriza cea mai mare pentru astrofizicieni a fost chiar aceea cã acest element existã în Univers, într-o cantitate semnificativã. Existenþa carbonului, potrivit datelor experimentale cunoscute ºi verificate deja de mai multã vreme, se leagã de o serie de coincidenþe cu totul remarcabile, care fac din el, ºi din tot ceea ce este alcãtuit prin contribuþia lui, prezenþe cu totul excepþionale.

Stelele au preparat nucleele atomilor

Potrivit teoriilor ºtiinþifice curente, cele mai abundente nuclee din Universul timpuriu au fost cele mai uºoare ºi simple, adicã cele de hidrogen ºi heliu. Formarea elementelor mai grele, între care ºi carbonul, a fost posibilã doar prin fuziunea acestor nuclee uºoare, prin reacþiile nucleare din interiorul stelelor. Acest model de formare a elementelor din Univers este în acord foarte strâns cu datele experimentale ºi cu observaþiile de pânã acum.

Primele arderi stelare au fost întreþinute de hidrogen. Teoria aratã, ºi observaþiile o confirmã: rezultatul arderii nucleare a hidrogenului este heliul. Mai mult, când hidrogenul se terminã, arderea înceteazã, temperatura scade, iar steaua se comprimã. Fãrã arderea dinãuntrul ei, ea nu mai are temperaturã ºi presiune suficiente cât sã opreascã colapsul gravitaþional. Însã arderea materialului din stea nu se opreºte aici. Comprimarea stelei duce la creºterea densitãþii ºi a temperaturii interne, suficient de mult, încât se declanºeazã arderea, adicã fuziunea nucleelor de Heliu.

Pe de altã parte, nucleul atomilor de carbon are ºase protoni. Potrivit nucleosintezei, un astfel de nucleu nu poate fi obþinut decât prin lipirea mai multor nuclee uºoare. Mai exact, el poate fi obþinut prin fuziunea a trei nuclee de heliu-4 (cel mai abundent izotop al heliului, cu 2 protoni în nucleu).

Misterioasa naºtere a carbonului

Aici începe povestea spectaculoasã a nucleului de carbon-12. Dacã, teoretic, el se poate obþine prin lipirea a trei nuclee de heliu, calculele aratã cã o astfel de coliziune este foarte rarã, chiar ºi în interiorul stelelor gigantice. Cantitatea considerabilã de carbon existentã în naturã, ºi prezenþa lui în Univers nu poate fi explicatã doar prin aceastã coliziune pretenþioasã, în care trei nuclee sã se loveascã simultan. Ca sã existe atât de mult carbon, trebuie ca el sã se poatã forma ºi altfel. Însã fizica particulelor aratã cã variantele de naºtere a carbonului nu sunt prea multe. De fapt, mai este unul singur: sã nu se ciocneascã trei nuclee de heliu deodatã, ci pe rând. Sã se lipeascã mai întâi douã dintre ele (heliu-4 cu heliu-4), iar particula rezultatã din lipirea lor (beriliul-8) sã se ciocneascã cu un al treilea nucleu de heliu-4.

În acest punct, însã, se întâmplã un alt fenomen remarcabil. În general, experimentele au arãtat cã durata de viaþã a unei particule ce se naºte din ciocnirea altora este cam de acelaºi ordin cu timpul cât a durat reacþia ce i-a dat naºtere. Aceastã regulã însã, nu se întâmplã ºi în cazul fuziunii nucleelor de heliu-4. Beriliul-8, rezultat din lipirea lor, este anormal de stabil (10-17s). El trãieºte de aproape 10.000 de ori mai mult decât timpul cât dureazã fuziunea nucleelor care îl formeazã! Tocmai ,,viaþa lungã" a berilului-8 ºi stabilitatea mare a nucleului de heliu-4 sunt cele care cresc ºansele ca ele sã se ciocneascã ºi sã formeze nucleul de carbon.

Explicaþia lui Fred Hoyle

Însã condiþiile excepþionale nu s-au terminat. Simpla ciocnire dintre beriliu-8 ºi nucleul de heliu nu ar trebui neapãrat sã dea naºtere nucleului de carbon. În realitate, existã un dezechilibru între masa nucleului de carbon ºi cea pe care o fac împreunã cele douã care îl constituie. Formarea carbonului nu rezultã din simpla alipire a lor... În rezumat, ºi evitând alte menþiuni de ordin tehnic care ar putea îngreuna lectura, existã o situaþie paradoxalã. Dacã ar fi sã oprim descrierea formãrii carbonului la aceste douã situaþii foarte rare ºi stricte, pe de o parte nu am avea explicaþie pentru cantitatea semnificativã de carbon din Univers, iar pe de alta ar trebui sã acceptãm chiar cã legile fizice ale Universului sunt mai degrabã nefavorabile apariþiei carbonului.

Fred Hoyle, unul dintre cei mai mari astrofizicieni ai secolului trecut, a încercat sã rezolve acest mister al prezenþei carbonului, indispensabil în atât de multe procese din Univers.

Ce explicaþie a gãsit Fred Hoyle pentru acest fapt? Mai întâi trebuie spus cã, la vremea când el încerca dezlegarea acestui mister, faptul cã energia ºi masa sunt echivalente era deja de notorietate. Însã aceasta s-ar putea traduce, între altele, ºi prin aceea cã diferitele stãri energetice ale unui nucleu i-ar putea modifica sensibil masa. Cu alte cuvinte, fragmentele care alcãtuiesc nucleul (protonii ºi neutronii) nu sunt aºezate doar într-un singur fel. Fred Hoyle a fost convins cã trebuie sã existe o astfel de configuraþie (formã excitatã) a nucleului de carbon, care sã corespundã exact rezultatului lipirii dintre beriliu-8 ºi heliu-4! În acest fel, diferenþa semnificativã dintre masele lor, menþionatã adineaori, nu ar mai fi fost un impediment în procesul formãrii nucleului de carbon. Ei bine, Fred Hoyle a reuºit sã dovedeascã existenþa unei astfel de stãri energetice a nucleului de carbon! Nivelul de energie prezis s-a dovedit a fi real (7,65 MeV), iar el este situat imediat deasupra nivelului de energie al celor douã nuclee fuzionate - beriliul-8 ºi heliul-4! Temperatura ºi presiunea din interiorul stelelor fac posibil ca cele douã nuclee sã dobândeascã energie termicã, permiþând ciocnirea lor, ºi prin ea, ,,apropierea" extraordinarã de aceastã ,,configuraþie" energeticã a nucleului de carbon. Lovirea celor douã nuclee de heliu ºi beriliu, în interiorul fierbinte al aºtrilor, le leagã între ele, într-o stare care se aflã în imediata vecinãtate a unei stãri energetice a noului nucleu stabil (cel de carbonul-12). Aceastã coincidenþã remarcabilã este denumitã rezonanþã Hoyle ºi a primit o remarcabilã confirmare experimentalãIV.

Puþin altfel, legile fizicii nu ar mai fi fost favorabile vieþii

Apariþia carbonului în Univers s-a sprijinit, aºadar, pe caracteristicile particulelor înseºi. Cu alte cuvinte, structurile lor cele mai intime sunt fãcute în aºa fel încât sã permitã existenþa lui. Calculele aratã cã o reducere doar cu un singur procent a nivelului energetic al carbonului ar reduce de 250 de ori producþia de carbon din arderile stelelor. Practic, ,,existã ceva deosebit legat de nucleul de carbon, ceva care îl face capabil sã ia naºtere destul de repede. Dacã aceastã trãsãturã specialã (rezonanþã) ar fi fost absentã, n-ar fi existat abundenþa actualã de carbon din univers, ci doar o infimã cantitate a acestui element"VI.

Un alt miracol - ,,supravieþuirea" carbonului

Dar situaþia excepþionalã a carbonului nu se încheie aici. Nu doar ,,naºterea" lui în Univers necesitã proprietãþi atât de precise, ci ºi ,,supravieþuirea" lui imediat dupã formare. Odatã sintetizat, nucleul de carbon-12 ar putea întâlni un alt nucleu de heliu-4, dând naºtere oxigenului. Dacã ºi în acest caz ar fi fost îndeplinite condiþiile unei rezonanþe, practic toatã producþia de carbon ar fi fost consumatã instantaneu în formarea de oxigen-16VII. În acest caz, în Univers nu ar mai fi existat carbon, decât într-o cantitate nesemnificativã! Or, în mod cu totul remarcabil, condiþiile pentru cea de-a doua rezonanþã nu mai sunt îndeplinite. Legile nucleare nu au favorizat consumul carbonului în oxigen! Dimpotrivã, mecanismele nucleare încetinesc sensibil formarea oxigenului, încât ponderea celor douã elemente în Univers, oxigenul ºi carbonul, este apropiatã.

Aºadar, longevitatea neobiºnuitã a beriliului, existenþa nivelului de rezonanþã Hoyle (între fuziunea beriuliu-heliu ºi nucleul de carbon-12), ºi absenþa unui nivel de rezonanþã avantajos pentru oxigen-16 corespund toate într-un mod remarcabilVIII. În acest fel se dovedeºte, de fapt, modul cum nivelele de energie ale particulelor fundamentale, mecanismele reacþiilor nucleare la care ele participã ºi duratele lor de viaþã influenþeazã toate, printr-o þesãturã complexã de fenomene, configuraþia întregului Univers. Configuraþia legilor microcosmosului, particularitãþile intime ale nucleelor determinã ca Universul nostru sã aibã doar hidrogen ºi heliu, ci ºi carbon, oxigen, ºi celelalte elemente. Fizica particulelor a putut verifica toate aceste procese nucleare. Ele aratã cã ponderile carbonului ºi oxigenului au fost decise încã de la nivelul acestor mecanisme nucleare.

Prea multe coincidenþe pentru o lume întâmplãtoare

Fred Hoyle a comentat propria descoperire privind corespondenþa nivelurilor de energie în nucleele de carbon ºi oxigen, fãrã de care existenþa vieþii ºi a omului nu ar fi posibilã, oferind urmãtoarea opinie curajoasã: ,,Nu cred cã vreun savant care a vãzut evidenþa n-ar reuºi sã scoatã concluzia cã legile fizicii nucleare au fost proiectate în mod deliberat cu gândul la consecinþele pe care le produc înlãuntrul stelelor. Dacã acesta este cazul, atunci orice ciudãþenii aparent întâmplãtoare au devenit parte a unei scheme profunde"IX.

Introducând la întâmplare, în teoriile cu care opereazã astãzi fizica particulelor elementare ºi cosmologia, diverse valori ale constantelor fundamentale, s-ar putea estima probabilitatea apariþiei unui Univers care sã conþinã carbon. Rezultatul este unul extraordinar de mic. ªansa pentru apariþia unui Univers care sã conþinã carbon este mai micã de 1 la 10220!X Aºadar, Universul pare sã aibã legi care pregãtesc producþia de carbon în catitãþi importante.

Precizia naturii, uimirea ºi reflecþia religioasã

Descoperirea lui Fred Hoyle a fost doar începutul unei liste întregi de date privind particularitãþile fizice ale lumii în care trãim, dar ºi a unor dezbateri cu substrat metafizic sau religios. Mulþi oameni de ºtiinþã au început sã acorde mai multã consideraþie ideii cã Universul nu este întâmplãtor. Felul în care energiile particulelor ºi procesele la care ele participã sunt aºezate într-o corespondenþã precisã, dar ºi modul cum ele determinã construcþia lumii în care trãim la scarã globalã a uimit lumea ºtiinþificã, forþând o pleiadã impresionantã de cercetãtori la reflecþii filosofice sau spirituale. Aceasta înseamnã ºi o recunoaºtere implicitã a limitelor ºtiinþei ºi a faptului cã, pe mãsurã ce descoperirile lumii dovedesc tot mai multã precizie în alcãtuirea Universului, înþelesurile lui spirituale, deschise spre reflecþia noastrã, sunt tot mai evidente.

Cum a fost ales Universul nostru, cu toate aceste detalii minuscule de proiect? La o astfel de întrebare, ºtiinþa nu poate rãspunde decât dacã se deschide spre ceea ce depãºeºte competenþele ei.

,,Se pare cã existã un singur rãspuns posibil la aceastã întrebare. Ceva extern universului a fãcut alegerea. Dacã aºa stau lucrurile, atunci am ajuns exact în punctul în care ºtiinþa va deveni religie. Sau, mai bine spus, va fi raþional sã folosim ºtiinþa ca argument în favoarea religiei"XI.

I J. E. Lovelock, Gaia: A New Look at Life on Earth, Oxford University Press, Oxford, 1979, apud. John D. Barrow si Frank Tipler, Principiul Antropic Cosmologic, Editura Tehnicã, Bucureºti, 2001, p. 608.

II Spre exemplu, într-o porþiune din trunchiul unui copac, în greutate de 1 kilogram, se gãsesc aproximativ 230 grame de carbon. Însã într-o cantitate similarã de materie stelarã se gãsesc doar 3 grame de carbon; 1,8 grame se gãsesc în crustã ºi doar 0,018 în apã! Mark Winter, WebElements. Periodical Table (profesional edition), disponibil în format electronic, la adresa www.webelements.com.

III Gale Encyclopedia of Science, K. Lee Lerner and Brenda Wilmoth Lerner, Editors, 2004, vol. 3, p. 715.

IV N M Clarke, Life, Bent Chains, and the Anthropic Principle, 18th November 1999, articol în format electronic gãzduit de The Nuclear Physics Group la adresa http:/ /www.np.ph.bham.ac.uk/research/anthropic.html ºi Morris Engelson, The Heavenly Time Machine. Essays on Science and Tora, Published by Joint Management Strategy (JMSC), Portland, OR, USA, 2001, pp. 69 - 72. Textul este disponibil ºi în format electronic la adresa http://www.pcez.com/Îjmsc/bible-torah-sciencelink.html.

V H. Oberhummer, H. Krauss, K. Grun º.a., Alpha Clustering and the stellar nucleosynthesis of Carbon, 14 October 1993, articol în format electronic disponibil la adresa http://arxiv.org/PS_cache/astro-ph/pdf/9310/9310026.pdf.

VI P.W. Atkins, Regatul periodic. O cãlãtorie pe tãrâmul elementelor chimice, Traducere din englezã de Elena I. Burlacu, Editura Humanitas, Bucureºti, 1998, p. 86.

VII John D. Barrow si Frank Tipler, Op. cit., p. 296. Trecerea nucleului de carbon în oxigen-18, prin coliziunea cu un alt nucleu de heliu-4 are o ratã mult mai scãzutã ce permite atât nucleelor de carbon, cât ºi celor de oxigen sã fie produse în proporþii comparabile. Cosmology, Astronomy and Modern Physics, Lecture 22, May 6th 2004, în format electronic disponibil la adresa http://www.abdn.ac.uk/phy sics/px2511/Lecture22.pdf.

VIII John D. Barrow si Frank Tipler, Op. cit., p. 297.

IX John D. Barrow, Despre Imposibilitate. Limitele ºtiinþei ºi ºtiinþa limitelor, Editura Tehnicã, Bucureºti, 1999, p. 121.

X Lee Smolin, Spaþiu, timp, univers, Editura Humanitas, 2000, p. 241. Numãrul este imens, având în vedere cã totalitatea atomilor din Universul observabil este estimatã în jurul valorii de 1080.

XI Lee Smolin, Op. cit., p. 241. Numeroase lucrãri fac menþiune despre rezonanþa Hoyle. Dintre acestea, cele care prezintã ºi detalii semnificative sunt John Barrow ºi Frank Tipler, Principiul Antropic Cosmologic, pp. 294 – 298 ºi, o lucrare recentã, Simon Singh, Big Bang. Originea Universului, traducere din englezã de Vlad Zografi, Editura Humanitas, Bucureºti, 2008, pp. 347-350.