Influenþa sumerianã ºi egipteanã în Vechiul Testament

[Kymosabe]

În Biblie scrie cã Adam ar fi trãit 930 de ani, Enos 905 ani, Cainan 910 ani, s.a.m.d

5.  Toate zilele pe care le-a trãit Adam, au fost de nouã sute trei zeci de ani; apoi a murit.
11. Toate zilele lui Enos au fost de nouã sute cinci ani; apoi a murit.
14. Toate zilele lui Cainan au fost de nouã sute zece ani; apoi a murit.
17. Toate zilele lui Mahalaleel au fost de opt sute nouãzeci ºi cinci de ani; apoi a murit.
20. Toate zilele lui Iared au fost de nouã sute ºaizeci ºi doi de ani; apoi a murit.
                                                                                                                                (Geneza)

O posibilã explicaþie pentru longevitatea personajelor biblice, o regãsim tot în Sumer. În mitologia babilonianã se întâlneºte frecvent tendinþa de a exagera cronologia (viaþa-domnia) regilor.
Istoricul babilonian Berosus (sec. III î.e.n), ale cãrui scrieri s-au bazat pe arhivele vechi din Templul lui Marduk, prezintã o listã cu 10 regi care au trãit fiecare între 10.000 ºi 60.000 de ani.

[darieglobur]

Darieglobur, cu ce sunt eu de vinã cã ,,strãmoºii'' noºtri s-au hotãrât sã se ,,afirme'' în altã parte. :lol:

dar n-am zis ca ai fi! :lol:. voiam doar sa spun ca, potrivit unor diferite carti sau unor diferite izvoare pot fi diverse locuri de la care sa presupunem ca "a inceput totul". oricum, eu imbratisez opinia ca istoria omului pe terra este mult mai veche decat o acceptam noi in momentul de faþa si a inceput aproape concomitent in zone diferite.
in rest, de-acord cu tine...adica v.t. este si o compilatie influentata de diverse izvoare anterioare.

[someone_creator]

BA! ca si eu tind sa cred ca "stramosii nostri" s-ar fi putut "afirma" p-aci.... :-D
Uite ce articol interesant:


"Nimeni nu se mai indoieste astazi de permanenta si continuitatea daco-romanilor in spatiul carpato-danubiano-pontic. Cercetarile arheologice au dovedit-o cu prisosinta. E suficient sa amintim recentele descoperiri de la Alba Iulia, care reconfirma ramanerea dacilor in Transilvania dupa plecarea colonistilor romani sau pe cele de la Dridu-Ialomita, unde populatia autohtona a ramas pe aceleasi vetre de cel putin 7000 de ani, rezistand in fata tuturor navalirilor si migratiunilor.
.Un domeniu mai putin cercetat in dovedirea continuitatii si permanentei noastre pe aceste meleaguri il constituie toponimia, oronimia si hidronimia cu sensuri ce provin din fondul de baza comun al lexicului daco-roman, dar care s-au pierdut din cauza marii lor vechimi.
.Cel mai vechi stramos al nostru,Australoantropos Oltenienisis, a trait in zona Bugiulesti din Valea lui Greuceanu, jud. Valcea, cu 1 800 000 - 2 000 000 ani in urma.Este deci normal ca primul limbaj din emisfera boreala sa fi aparut pe teritoriul patriei noastre. Nu este de neglijat faptul ca vechii eleni considerau ca Polul Nord se afla in Muntii Carpati, denumind totodata pe locuitorii de la nord de Istros cu epitetul de "hiperborei". Dar, acest pol nord a existat cu adevarat in Carpatii nostrii, sub forma ghetarilor, prezenti si in ultimul stadiu de racire dintre anii 26 350 - 17 250 i.e.n. . De aici se poate emite ipoteza ca omul, cu cel putin 17 250 ani i.e.n. avea un limbaj suficient definit incat sa poata transmite urmasilor sai informatii cu privire la prezenta ghetarilor in Muntii Carpati.
. Daca privim fenomenul lingvistic in sistem geo-antropic si in contextul vechimii omului in tara noastra, ne putem da usor seama ca, aparut in spatiul carpatic, el a migrat din perioada ultimei glaciatiuni (Riss-Wurm), in zone mai calde, deci spre sud si vest, revenind partial sau total odata cu retragerea ghetarilor. Numai asa se poate explica si intelege de ce popoare din Orientul Apropiat, India, nordul Africii (berberii) si vestul Europei, din Istria si pana in Scotia (=Alba, in limba bretonilor din Franta) - au in limbajul lor cuvinte romanesti, desi contactul cu aceste popoare, in perioada istorica, a fost practic inexistent.
. Printre limbile inrudite cu daco-romana, total omise din repertoriul filologic actual, este si ESKUARA, vorbita de eskualduni (poporul basc), care ocupa zona denumita Eskual-Herria sau Tara Bascilor din Pirineii Occidentali, apartinand Spaniei si Frantei. Identitatea de vechime, (circa 10 000 de ani), a picturilor rupestre de la Cuciulat-Salaj si din Pirinei nu constituie o simpla coincidenta. Este o dovada de netagaduit a nivelului similar de dezvoltare a doua ramuri ale aceluiasi popor, ramificat, poate, nu cu mult inainte de a lasa posteritatii aceste vestigii picturale de o valoare inestimabila.
. Limba noastra contine, potrivit unui studiu realizat de autorul randurilor de fata, circa 270 etimoane comune cu euskara, avand aproape 2 200 derivate. Ajungem astfel la un total de aproximativ 2500 vocabule de origine daco-eskuara. Dezvoltarea social-economica mai lenta a eskualdunilor a permis pastrarea in eskuara a SENSURILOR PRIMITIVE apartinand unor vocabule comune numai in daco-romana si eskuara. Este si aceasta o dovada puternica a vechimii civilizatiei pe teritoriul patriei noastre, precum si a perioadei preistorice imemoriale in care poporul nostru si cel eskualdun au convietuit in spatiul carpato-dunarean-pontic, unde s-au pastrat incontestabile ale graiului lor primitiv. Aceste urme se intalnesc in toponimia, oronimia si hidronimia daco-romana, cu preponderenta in Podisul Transilvaniei si in regiunile subcarpatice, fapt ce poate determina zona de unde au migrat stramosii sau o parte din stramosii eskualdunilor de azi. Aceasta zona lingvistica, plasata pe o aceeasi zona propice locuirii, se suprapune perfect peste aria de raspandire a culturilor umane descoperite pe teritoriul tarii noastre de-a lungul intregii glaciatiuni Riss-Wurm. Pentru a intelege mai bine raportul dintre pleistocenul superior(120 000 - 2 800 ani i.e.n.), si raspandirea toponimelor, oronimelor si hidronimelor ce urmeaza a fi prezentate si analizate, vom enumera in continuare principalele locuiri de pe teritoriul tarii noastre in perioada pleistocenului superior.
jud. Gorj: Pestera Cioara:Pestera Muierilor
jud. Caras Severin:Pestera Hotilor; statiunea Gornea 1;com Sichevita.
jud. Timis: statiunea Romanesti
jud. Hunedoara:Pestera Curata si Pestera Spurcata de la Nandru
jud. Satu Mare: statiunea Remetea Oasului, statiunea Coasta Boinesti
jud. Botosani: statiunea Ripiceni sat; Ripiceni adapostul sub stanca.
jud. Iasi: statiunea Topile
jud. Neamt: statiunea Dartu si Bistricioara
jud. Vaslui: com. Malusteni
jud. Brasov: Pestera Gura Cheii
jud. Galati: Statiunile Beresti si Puricani
jud. Constanta: Mamaia-sat; Pestera Cheia(de la izvor);Pestera la Adam.
jud. Olt:Vadastra(nord - vest Corabia)

. In sustinerea ipotezei privind originea daco-eskuara a unor elemente onomastice daco-romane, vom reda mai jos o serie de etimoane eskuare, considerate ca atare de cele mai recente studii de specialitate, CU SENSUL PRIMITIV DIN ESKUARA, si CORESPONDENTUL ONOMASTIC DACO-ROMAN. Importanta lor este cu totul deosebita in dovedirea permanentei si continuitatii de locuire a unei populatii - si deci si a dacilor - deoarece se cunoaste caracterul extrem de conservator al toponimelor, oronimelor si hidronimelor. Ele constituie, concomitent, o impresionanta dovada a autonomiei vocabulelor respective, fara a le schimba caracterul PROTOLATIN.

CONCLUZII
Etimoanele analizate au circa 540 derivate, din care s-au selectat cele mai reprezentative. Din acestea, 95 la suta sunt sunt repartizate in spatiul carpatic si subcarpatic, avand circa 84 la suta derivate. Unele din ele prezinta o identitate fonetica cu cele romanesti(Argi, Baranka, Buru, Gai, Gerla(gherla), Kesa(chesa), Kobor, Krak, Kuku, Lan, Palanga, Sinka, Tinka, Zurrupatu) iar altele si una semantica(Agoo, Ahotata, Arbola, Argi, Arrado, Baltsa, Bazka, Borda, Errexina(ereshina), Gerla, Gora, Kabi, Kalda, Kapeta, Kokor, Korte, Krak, Kuku, Lan, Makotu, Nehoiz, Pago, Palanga, Pusada, Ttippi=Azpitik, Txori(tshori).
Etimoanele prezentate au foarte mare vechime, dat fiind faptul ca originea eskualdunilor nu este consemnata in nici o lucrare a scriitorilor antici, ceea ce presupune migrarea lor din spatiul carpato-dunarean sau numai a unor triburi componente cel mai tarziu in perioada ultimelor inrautatiri a climei in tara noastra(DRIAS II- 10 000-9 820 i.e.n.) sau a celei anterioare(DRIAS I -15 240 – 10 400i.e.n.). De asemenea, este de presupus o perioada lunga de convietuire daco- eskualduna, consemnata prin insasi mentinerea in onomastica noastra a acestor etimoane comune. Fara a schimba caracterul PROTOLATIN (sn), al limbii noastre, onomastica prezentata sugestiva indeosebi prin continutul si sensurile ei, poate constitui inca o dovada a permanentei si continuitatii neintrerupte a daco-romanilor, de la acel ,,Australo-antropos olteniensis", de-a lungul intregului Pleistocen superior si pana in zilele noastre ."
PAUL TONCIULESCU

[Kymosabe]

În Biblie scrie cã Adam ar fi trãit 930 de ani, Enos 905 ani, Cainan 910 ani, s.a.m.d

5.  Toate zilele pe care le-a trãit Adam, au fost de nouã sute trei zeci de ani; apoi a murit.
11. Toate zilele lui Enos au fost de nouã sute cinci ani; apoi a murit.
14. Toate zilele lui Cainan au fost de nouã sute zece ani; apoi a murit.
17. Toate zilele lui Mahalaleel au fost de opt sute nouãzeci ºi cinci de ani; apoi a murit.
20. Toate zilele lui Iared au fost de nouã sute ºaizeci ºi doi de ani; apoi a murit.
                                                                                                                                (Geneza)

O posibilã explicaþie pentru longevitatea personajelor biblice, o regãsim tot în Sumer. În mitologia babilonianã se întâlneºte frecvent tendinþa de a exagera cronologia (viaþa-domnia) regilor.
Istoricul babilonian Berosus (sec. III î.e.n), ale cãrui scrieri s-au bazat pe arhivele vechi din Templul lui Marduk, prezintã o listã cu 10 regi care au trãit fiecare între 10.000 ºi 60.000 de ani.

Am omis un lucru important ºi anume cã, sumerienii foloseau sistemul sexagesimal .
Deci dacã transformãm numãrul anilor din lista lui Berosus (10.000-60.000) în sistemul decimal (folosit de popoarele semitice) observãm, cã vârstele regilor sumerieni sunt apropiate de cele ale personajelor biblice  (între 160-1000 de ani).

BA! ca si eu tind sa cred ca "stramosii nostri" s-ar fi putut "afirma" p-aci.... :-D

PS Cartea Istoria incepe in Carpati a lui Paul Tonciulescu, pentru cei interesaþi .   
Vã rog sã deschideþi un topic nou dacã doriþi sã dezbateþi acest subiect . E o temã interesantã. :wink: 

[Kymosabe]

Legenda Turnului Babel,  locul în care Dumnezeu a încurcat limbile, îºi are originea în vechile mituri babiloniene despre zigurate (templele închinate zeilor) ale cãror trepte simbolizau legãtura dintre pãmânt ºi cer, oameni ºi zei .
Expresii precum ,,turn al cãrui vârf atinge cerul'' sau ,, sã ne facem un nume''  sunt des întâlnite în vechile inscripþii de pe clãdirile babiloniene.

Dacã am da crezare tradiþiei orale, turnul biblic s-ar afla în Borsippa, o aºezare situatã la 20 km de centrul vechiului oraº Babilon.  În sec. al XIX-lea aici a fost descoperit un cilindru cu urmãtoarea inscripþie :

Turnul de la Borsippa, pe care l-a ridicat un rege odinioarã ºi l-a terminat pânã la înãlþimea de 42 de coþi, fãrã sã fi sfãrºit însã vârful sãu, a cãzut în ruine în vremurile de demult.
Nu s-a dat nici un fel de îngrijire corespunzãtoare gurilor sale de scurgere a apei . Ploaia ºi furtunile i-au ros cãrãmidãria, iar þiglele i s-au spart.
Marele zeu Marduk m-a îndemnat sã-l refac. 

Este puþin probabil ca acesta sã fie turnul biblic, însã legendele care s-au þesut în jurul  acestor construcþii impresionate (ziguratele, echivalentul piramidelor egiptene), precum ºi alte mituri sumeriene (Mitul lui Etana sau Enmerkar ºi regele din Aratta), toate acestea au reprezentat probabil sursa de inspiraþie pentru povestea biblicã. 

Pentru a înþelege mai bine toate aceste asemãnãri dintre miturile sumeriene, akkadiene, babiloniene ºi Vechiul Testament,  trebuie þinut cont de faptul cã oraºul de origine a  lui Avraam, primul patriarh  biblic, a fost cetatea Ur.
Zeii sumerieni, akkadieni, babilonieni au fost cei la care s-au închinat strãmoºii, mai apoi pãrinþii lui Avraam.
Biblia spune cã Avraam nu s-a închinat la idoli chiar dacã a trait într-o lume idolatrã. Însã acest lucru este puþin probabil ºi puþin interesant.
Important este cã Avraam cunoºtea toate aceste mituri.  De aceea el este considerat un reformator religios : a reformat vechea religie politeistã babilonianã, transformând-o într-una monoteistã. 

Geneza din Biblie îºi are începutul în Babilon. Influenþa egipteanã începe imediat dupã  ,,vizita'' de 400 de ani a lui Avraam în Egipt, ºi va deveni mult mai pregnantã în timpul lui Moise (cel crescut ºi educat în religia ºi cultura egipteanã).

[Kymosabe]

Visul lui Iacov

10. Iacov a plecat din Beer-ªeba, ºi ºi-a luat drumul spre Haran.
11. A ajuns într-un loc unde a rãmas peste noapte, cãci asfinþise soarele. A luat o piatrã de acolo, a pus-o cãpãtâi, ºi s-a culcat în locul acela.
12. ªi a visat o scarã rezematã de pãmânt, al cãrei vârf ajungea pânã la cer. Îngerii lui Dumnezeu se suiau ºi se pogorau pe scara aceea.
13. ªi Domnul stãtea deasupra ei, ºi zicea: ,,Eu sunt Domnul, Dumnezeul tatãlui tãu Avraam, ºi Dumnezeul lui Isaac." Pãmântul pe care eºti culcat, þi-l voi da þie ºi seminþei tale.
                                                                                                            (Geneza 28)

În Textele Piramidelor principala temã  este renaºterea ºi înãlþarea la cer a faraonului. Aceastã ascensiune este descrisã în mai multe feluri. În unele texte sufletul faraonului face aceastã cãlãtorie cu barca lui Ra (zeul Soarelui). În altele, sufletul faraonului îºi ia zborul sub forma unei pãsãri (ºoim, bâtlan) sau... urcã la cer cãþãrându-se pe o scarã la cãpãtul cãreia îl aºteaptã zeul Ra.

"Ei au adus o scara pentru Teti, ei au instalat o scara pentru Teti; scara iat-o apare. Apare si numele tau pe care l-au rostit zeii"
                                                                                                 (Textele Piramidelor)


Povestea lui Iosif

6. [...] Dar Iosif era frumos la staturã, ºi plãcut la chip.
7. Dupã câtãva vreme, s-a întâmplat cã nevasta stãpânului sãu a pus ochii pe Iosif, ºi a zis: ,,Culcã-te cu mine!"
8. El n-a voit, ºi a zis nevestei stãpânului sãu: ,,Vezi cã stãpânul meu nu-mi cere socoteala de nimic din casã, ºi mi-a dat pe mânã tot ce are.
9. El nu este mai mare decât mine în casa aceasta, ºi nu mi-a oprit nimic, afarã de tine, pentru cã eºti nevasta lui. Cum aº putea sã fac eu un rãu atât de mare ºi sã pãcãtuiesc împotriva lui Dumnezeu?"
14. [...] a chemat oamenii din casã, ºi le-a zis: ,,Vedeþi, ne-a adus un Evreu ca sã-ºi batã joc de noi! Omul acesta a venit la mine ca sã se culce cu mine, dar eu am þipat în gura mare.
19. Dupã ce a auzit cuvintele nevestei sale, care-i zicea: ,,Iatã ce mi-a fãcut robul tãu", stãpânul lui Iosif s-a mâniat foarte tare.
20. A luat pe Iosif, ºi l-a aruncat în temniþã în locul unde erau închiºi întemniþaþii împãratului; ºi astfel Iosif a stat acolo, în temniþã.
                                                                                                      (Geneza 39)

41. Faraon a zis lui Iosif: ,,Uite, îþi dau stãpânire peste toatã þara Egiptului."
42. Faraon ºi-a scos inelul din deget, ºi l-a pus în degetul lui Iosif; l-a îmbrãcat cu haine de in subþire, ºi i-a pus un lanþ de aur la gât.
43. L-a suit în carul care venea dupã al lui, ºi strigau înaintea lui: ,,În genunchi!" Astfel i-a dat Faraon stãpânire peste toatã þara Egiptului.
                                                                                                      (Geneza 41)

La British Museum se gãseºte un papirus (The Papyrus D'Orbiney), datat ca provenind din timpul lui Seti II (1203 BC - 1197 BC).
Acest papirus cuprinde mai multe povestiri printre care ºi pe cea a doi fraþi, Anpu ºi Bata. Aceastã poveste seamãnã atât de mult cu cea a lui Iosif ºi soþia lui Potifar, încât unii s-au grãbit sã afirme cã ea îºi are originea chiar în incidentul relatat în Vechiul Testament.
Pe scurt povestea egipteanã sunã cam aºa.
Erau odatã doi fraþi Anpu ºi Bata.
Bata, fratele mai tânãr, locuia împreunã cu fratele sãu ºi cu soþia acestuia la o fermã.
Într-o zi pe când semãnau pãmântul, Anpu îºi trimite fratele mai mic sã aducã un coº cu seminþe de acasã.
Vãzând cât de frumos ºi de puternic este Bata, soþia lui Anpu îi cere sã se culce cu ea, însã Bata o refuzã (,,Anpu  este pentru mine ca un tatã, iar tu ca o mamã. Nu voi spune nimãnui ceea ce mi-ai cerut. Niciodatã sã nu mai aud asemenea lucruri'')
Când Anpu ajunge acasã îºi gãseºte soþia rãvãºitã, cu hainele rupte ºi cu ochii în lacrimi. Întrebatã ce s-a întâmplat ea îl acuzã pe Bata cã ar fi încercat sã o violeze.
Orbit de furie Anpu plãnuieºte sã-ºi ucidã fratele. Bata fuge ºi îl implorã pe zeul Ra sã îl salveze. Zeul pune un râu (Nilul) între cei doi fraþi.
Astfel, departe de furia fratelui sãu, Bata are posibilitatea sã îi explica acestuia cum au stat cu adevãrat lucrurile. Auzind adevãrul, Anpu îºi ucide soþia.
Povestea continuã diferit  de cea biblicã, însã în final Bata ajunge sã conducã Egiptul.

[Kymosabe]

Înainte de a vorbi despre Moise, trebuie subliniat un eveniment istoric ºi religios extrem de important care a avut loc undeva în jurul anului 1350 i.e.n.
Atunci, în urma unei revelaþii, faraonul Amenhotep IV ºi-a schimbat numele în Akhenaten (,,în spiritul lui Aten'') ºi a impus monoteismul, credinþa într-un singur zeu, Aten  (discul solar). 
Aceasta este consideratã de cercetãtori cea mai radicalã schimbare religioasã din Antichitate,  fiind se pare ºi prima religie monoteistã din istorie.

Revenind la Moise, pânã nu demult, se credea cã Ramses II (1304-1237 î.e.n) ar fi fost faraonul biblic, deoarece în Vechiul Testament se face referire la construirea oraºului lui Ramses II cu sclavi evrei.

11. ªi au pus peste ei isprãvnicei, ca sã-i asupreascã prin munci grele. Astfel a zidit el cetãþile Pitom ºi Ramses, ca sã slujeascã de hambare lui Faraon.
                                                                                                               (Exodul 1)

Se pare însã cã domnia lui Ramses II a acoperit doar perioada captivitãþii, iar faraonul din timpul exodului ar fi fost de fapt fiul acestuia, Merneptah (1213-1203 î.e.n) .
Deci, din punct de vedere al contextului istoric, exodul a avut loc la un secol dupã Akhenaten (de numele cãruia, repet, se leagã prima religie monoteistã din istorie), în perioadã în care imperiul egiptean  se întindea peste Palestina ºi ajungea pâna la Eufrat.

Referitor la episodul exodului, acesta nu este consemnat nicãieri, nici istoric, nici arheologic, chiar dacã potrivit Vechiului Testament un faraon (împreunã cu întreaga sa armatã) a  sfârºit inecat în  apele Mãrii Roºii.
Probabil aceastã poveste este la fel de veridicã, de adevãratã, ca ºi povestea lui Moise, inspiratã se pare din cea a regelui akkadian Sargon (2270–2215 î.e.n) . [vezi postul lui Urban]
Vechiul Testament spune cã Moise (nume de origine egipteanã), a fost crescut ºi educat în spiritul religie egiptene. Iar acest lucru se va observa în noua religie a poporului evreu. Spun  noua religie deoarece reforma religioasã a lui Moise este mult mai complexã decât cea a lui Avraam .
Avraam a fost liderul spiritual, al unui trib nomad ce numãra câteva zeci de persoane, în timp ce Moise, conform Bibliei, a  condus destinele unui întreg popor, ce numãra cateva sute de mii.
Dar iatã câteva asemãnãti între religia moizaicã ºi cea egipteanã :



Cele 10 porunci,  legile de conduitã moralã, atât în societate cât ºi în faþa lui Dumnezeu.

7. Sã nu iei în deºert Numele Domnului [...]
8. Adu-þi aminte de ziua de odihnã, ca s-o sfinþeºti.
9. Sã lucrezi ºase zile, ºi sã-þi faci lucrul tãu.
10. Dar ziua a ºaptea este ziua de odihnã închinatã Domnului, Dumnezeului tãu: sã nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tãu, nici fiica ta, nici robul tãu, nici roaba ta, nici vita ta, nici strãinul care este în casa ta.
11. Cãci în ºase zile a fãcut Domnul cerurile, pãmântul ºi marea, ºi tot ce este în ele, iar în ziua a ºaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnã ºi a sfinþit-o.
12. Cinsteºte pe tatãl tãu ºi pe mama ta, pentru ca sã þi se lungeascã zilele în þara, pe care þi-o dã Domnul, Dumnezeul tãu.
13. Sã nu ucizi.
14. Sã nu preacurveºti.
15. Sã nu furi.
16. Sã nu mãrturiseºti strâmb împotriva aproapelui tãu.
17. Sã nu pofteºti casa aproapelui tãu; sã nu pofteºti nevasta aproapelui tãu, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici mãgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tãu.
                                                                                                          (Exod 20 :7-16)                                                                           

Mai mult de jumãtate dintre ele le gãsim în Capitolul 125 din Cartea Egipteanã a morþilor. Aceasta cuprinde mai multe mãrturisiri pe care sufletul celui decedat trebuie sã le facã în faþa zeului Toth, judecãtorul divin.

Nu l-am dispreþuit pe ,,Dumnezeu'' (Zeu)...
Nu am ucis...
Nu am comis adulter...
Nu am furat...
Nu am pângãrit femeia altui bãrbat...
Nu l-am blestemat pe ,,Dumnezeu''(Zeu)...
Nu am adus mãrturii mincinoase...        
                                                                                      (Cartea Egipteanã a morþilor)




În Vechiul Testament, aceste legi, scrise de Dumnezeu pe douã plãci din piatrã, erau pãstrate în Chivotul Legii, numit ºi ,,aºternutul picioarelor lui Dumnezeu''.
Despre incantaþiile sau mãrturisirile, din Cartea Egipteanã a morþilor, legendele spun cã au fost scrise de însuºi Zeul Toth pe o piatrã de alabastru, care a fost apoi aºezatã la picioarele lui . 

Chivotul Legii seamãnã foarte mult cu cel  egiptean. În religia egipteanã acesta era purtat de preoþi în procesiuni religioase, deoarece se considera cã în el erau pãstrate relicvele sacre ale lu Osiris, Isis sau ale altor zei.
De asemenea el simboliza  arca sau barca cu care sufletul faraonului pãrãsea aceastã lume (trupul faraonilor era adus cu o barca pe Nil la locul unde urma sã fie depus).



2.Sã n-adãugaþi nimic la cele ce vã poruncesc eu, ºi sã nu scãdeþi nimic din ele; ci sã pãziþi poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, aºa cum vi le dau eu.
                                                                                                  (Deuteronomul 4.2)


În cea mai veche carte de înþelepciune egipteanã -,, Învãþãtura lui Ptah-hotep'' -  care cuprinde  porunci, sfaturi, învãþãturi, reguli de viaþã pentru supuºii faraonului,  se gãseºte urmãtoarea frazã :

Sã nu scoaþi nici un cuvânt, sã nu adaugi nimic, sã nu înlocuieºti vreun cuvânt cu un  altul . 
                                                                                        (Învãþãtura lui Ptah-hotep)
 



7. Sã nu mâncaþi porcul, care are unghia despicatã ºi copita despãrþitã, dar nu rumegã; sã-l priviþi ca necurat.                      
                                                                            (Deuteronomul 14.8  , Leviticul 11.7)

În Egiptul antic porcul era un animal typhonian, malefic, deoarece imaginea lui era asociatã cu cea a zeului Seth.
În mitul lui Isis ºi Osiris, Seth se transformã într-un porc negru ºi îl mutileazã pe Osiris, lãsându-l fãrã un ochi.
Într-un alt mit, se povesteºte cã Seth, în timp ce urmãrea un porc în timpul unei nopþi cu lunã plinã, a descoperit sarcofagul din lemn în care era trupul lui Osiris ºi l-a sfâºiat.
Din aceastã cauzã în textele egiptene era interzisã rostirea numelui acestui animal sau reprezentarea sa sub orice formã (grohãitul lui era considerat drept o manifestare a urii).
Ca ºi în Vechiul Testament porcul era asociat cu rezidurile, murdãria, iar din punct de vedere religios era un animal impur.

[klingonianul mascat]

Am mai auzit despre aceste asemanari foarte mari intre religia mozaica si cea egipteana. Nu as fi mirat deloc sa fie vorba despre copierea religiei egiptene de catre evrei. Dar se pune problema urmatoare. Daca religia mozaica este un fals atunci crestinismul ce este? Tot un fals sau o farsa in care am crezut si credem in continuare. Mesia(Iisus) a fost doar un lider politic care a ridicat masele impotriva unui rege corupt de catre romani si care a fost ales drept adevaratul conducator al iudeilor. Hristos sau Cristos inseamna "cel ales" si nu este un nume ci un titlu. Concluzia este ca religia crestina ar fi derivata de fapt din vechea religie egipteana a lui Akhenaten care venera discul solar iar ceea ce incearca sa faca Biserica Crestina este doar sa deruteze masele pentru a le controla mai bine.

[Kymosabe]

Religia, în general,nu doar cea creºtinã,  a fost un mijloc de a controla masele.
Cu toate acestea, religiile au avut un rol pozitiv în evoluþia civilizaþiei umane, deoarece au educat masele, au impus oamenilor o anumitã conduitã moralã ºi socialã.
Revenind la creºtinism, acesta se aseamãnã foarte mult cu zoroastrismul ºi mithraismul.
Cu sute de ani înaintea creºtinismului, Zarathustra vorbea despre învierea din morþi , nemurirea sufletului, judecata de apoi, le promitea celor care cred în el ca nu vor pieri ci li se va da viaþa veºnicã.
De altfel în Biblie, existã un episod interesant care sugereazã legãtura dintre zoroastrism ºi creºtinism. Cei trei magi de la rãsãrit, care au venit sã se inchine pruncului Iisus, cãlãuziþi de o stea, erau zoroastrieni. În zoroastrism preoþii,numiþi magi,erau iniþiaþi în tainele astrologiei.
Unii gnostici au interpretat acest episod al închinãrii, spunând cã cei trei magi au vãzut în Iisus reîncarnarea lui Zarathustra. Aºa s-ar explica ºi de ce, în primele secole de la apariþia creºtinismului, au fost scoase din Biblie toate fragmentele care fãceau referire la reîncarnare.

[darieglobur]

Religia, în general,nu doar cea creºtinã,  a fost un mijloc de a controla masele.
Cu toate acestea, religiile au avut un rol pozitiv în evoluþia civilizaþiei umane, deoarece au educat masele, au impus oamenilor o anumitã conduitã moralã ºi socialã.

corect.

Unii gnostici au interpretat acest episod al închinãrii, spunând cã cei trei magi au vãzut în Iisus reîncarnarea lui Zarathustra. Aºa s-ar explica ºi de ce, în primele secole de la apariþia creºtinismului, au fost scoase din Biblie toate fragmentele care fãceau referire la reîncarnare.

asta e cel putin dificil de demonstrat...
recomand "edgar cayce's story of jesus" 8-)

[Fr0styan]

expune aici edgar cayce's story of jesus.

[Kymosabe]

asta e cel putin dificil de demonstrat...
recomand "edgar cayce's story of jesus" 8-)

Darieglobur, eu sunt sceptic, atunci când sunt aduse în discuþie capacitãþile de vizionar ale lui Edgar Cayce. Predicþiile lui, din punctul meu de vedere, au o anumitã dozã de ambiguitate ºi þin mai mult de probabilitate, repetabilitatea în timp a unor evenimente (mayaºii erau campioni la astfel de profeþii).
 
Iar aceastã idee potrivit cãreia Iisus, Horus, Zamolxe, Budda, Krishna, Zarathustra, Mithra (enumerarea este aleatorie) sunt reîncarnãri ale aceluiaºi suflet suprem sau perfect, Christos, este doar o altã ipoteza prin care s-a încercat sã se explice de ce marile religii ale lumii se aseamãnã oarecum între ele.
Aceastã idee þine mai mult de gnosticism, ezoterism ºi mai puþin de realitatea istoricã , anume cã Mesopotamia este legãnul civilizaþiei umane din toate punctele de vedere: tehnologic, cultural,  dar mai ales religios. 
Revenind la ipoteza reîncarnãrii, la o analiza mai atentã descoperim un lucru interesant : dacã privim o hartã a lumii observãm cã acest ,,suflet suprem'' s-a reîncarnat într-un spaþiu geografic, limitat la cele trei continente cunoscute în Antichitate : Europa, Africa ºi Asia.
Sã înþeleg cã  el era incapabil de cãlãtorii transoceanice, din moment ce nu a reuºit sã se reîncarneze ºi în Australia sau pe continentul american. :-D

[darieglobur]

expune aici edgar cayce's story of jesus.

nu-s sigur c-am inteles ce vrei sa spui. cum adica, sa povestesc cartea sau cum?...chiar te intereseaza?
oricum, nu am nici timp nici dispozitia necesara si, colac peste pupaza, ne-am indeparta binisor de subiect :-D.

[darieglobur]

Darieglobur, eu sunt sceptic, atunci când sunt aduse în discuþie capacitãþile de vizionar ale lui Edgar Cayce. Predicþiile lui, din punctul meu de vedere, au o anumitã dozã de ambiguitate ºi þin mai mult de probabilitate, repetabilitatea în timp a unor evenimente (mayaºii erau campioni la astfel de profeþii).

da, asa e, au o doza de ambiguitate si de probabilitate ca orice profetii si predictii de pe lumea asta.
totusi, sunt interesante si, zic eu, merita a fi luate in considerare, fie si numai din punct de vedere cultural, ca sa zic asa.

   
Iar aceastã idee potrivit cãreia Iisus, Horus, Zamolxe, Budda, Krishna, Zarathustra, Mithra (enumerarea este aleatorie) sunt reîncarnãri ale aceluiaºi suflet suprem sau perfect, Christos, este doar o altã ipoteza prin care s-a încercat sã se explice de ce marile religii ale lumii se aseamãnã oarecum între ele.
Aceastã idee þine mai mult de gnosticism, ezoterism ºi mai puþin de realitatea istoricã , anume cã Mesopotamia este legãnul civilizaþiei umane din toate punctele de vedere: tehnologic, cultural,  dar mai ales religios. 

ei, d'aia am si intervenit aici, pentru ca ai mentionat undeva mai sus ipoteza asta, ca unii considera ca iisus ar fi reincarnarea lui zarathustra. inteleg obiectia ta cu privire la ideea ca o gramada de personalitati ar fi reincarnari ale aceluiasi "suflet suprem", si sunt de-acord cu ea, insa, din "citirile" lui cayce, hai sa spunem ca nu rezulta ca iisus ar fi reincarnarea lui buda, zamolxis sau zarathustra  (cu privire la zarathustra, din citirile lui cayce rezulta ca una din incarnarile lui iisus ar fi fost nu zarathustra ci zend, tatal acestuia) 

   
Revenind la ipoteza reîncarnãrii, la o analiza mai atentã descoperim un lucru interesant : dacã privim o hartã a lumii observãm cã acest ,,suflet suprem'' s-a reîncarnat într-un spaþiu geografic, limitat la cele trei continente cunoscute în Antichitate : Europa, Africa ºi Asia.
Sã înþeleg cã  el era incapabil de cãlãtorii transoceanice, din moment ce nu a reuºit sã se reîncarneze ºi în Australia sau pe continentul american. :-D

cu privire la ipoteza reincarnarii, sau la teoria reincarnarii, nu cred ca se poate trage o concluzie certa asupra acesteia din felul in care pusasi tu problema mai sus :-D
daca ar fi sa mergem pe firul rationamentului tau, se poate spune simplu, nu ca n-a reusit ci ca n-a avut nici un interes sa se reincarneze in australia sau in america.
oricum, teoria reincarnarii e mult mai complexa decat lasi tu sa se inteleaga din felul in care pusasi problema...

[Kymosabe]

.. insa, din "citirile" lui cayce, hai sa spunem ca nu rezulta ca iisus ar fi reincarnarea lui buda, zamolxis sau zarathustra  (cu privire la zarathustra, din citirile lui cayce rezulta ca una din incarnarile lui iisus ar fi fost nu zarathustra ci zend, tatal acestuia) 

Cartea "Story of Jesus" (pe care nu am citit-o) a lui Cayce se axeazã într-adevãr pe ideea (viziunea) cã Iisus a fost doar unul dintr-un ºir de personalitãþi ale  Vechiului Testament (Adam, Enoh, Iosif, Josua, etc ) care au fost reîncarnarea aceluiaºi suflet, spirit.
Dar tot Edgar Cayce a mai susþinut cã spiritul lui Christos este cel care a stat în spatele tututor religiilor care au avut ca învãþãturã fundamentalã credinþa într-o singura Divinitate Supremã, adicã zoroastrismul,brahmanismul,buddhismul,shintoismul,iudaismul,creºtinismul,islamismul.  Iar eu tocmai la acest aspect am fãcut referire .

cu privire la ipoteza reincarnarii, sau la teoria reincarnarii, nu cred ca se poate trage o concluzie certa asupra acesteia din felul in care pusasi tu problema mai sus :-D
daca ar fi sa mergem pe firul rationamentului tau, se poate spune simplu, nu ca n-a reusit ci ca n-a avut nici un interes sa se reincarneze in australia sau in america.

Nu a avut niciun interes sau...nu ºtia de ei, i-a uitat. :lol:
Atunci când Biserica Catolicã a ajuns în Lumea Nouã s-a lovit de o mare dilemã : urmaºii cui erau sãlbaticii cu pielea roºie? Ai lui Ham, ai lui Set sau ai lui Iafet?
Au încetat sã-ºi mai punã întrebãri atunci când au fãcut cunoºtinþã cu zeitãþile aztece ºi au descoperit ritualurile macabre ºi mormanele de cadavre ale nefericiþilor sacrificaþi.
Dacã sunt copiii Domnului atunci sigur sunt posedaþi, ºi-au spus popii, trebuie sã-i aducem la Luminã,  ºi au trecut la exorcizãri, care însemnau arderi pe rug, torturi s.a.m.d. :lol:
ªi toate pentru cã ,,cineva'' a considerat cã Labã Tristã din America nu are nevoie de mântuire, iluminare, cã nu prezintã interes.   :lol:

oricum, teoria reincarnarii e mult mai complexa decat lasi tu sa se inteleaga din felul in care pusasi problema...

Conceptul de reîncarnare este mult mai complex probabil în hinduism sau budism , dar nu ºi în cazul lui Iisus, unde, din punctul meu de vedere, totul este destul de simplu.