Un scenariu SF ce poate fi posibil

[jean]

                 Este posibil ca planetele sistemului nostru solar sa adaposteasca viata sau un anumit fel de inteligenta? :?
   Anumiti oameni cred ca da.  Datorita informatiilor acumulate in timp, si eu am inceput sa cred in aceasta posibilitate. Pentru ce sa cautam viata in spatiul cosmic in alte sisteme solare, incercand sa descoperim planete asemanatoare pamantului la distante uriase de noi. Sansele sunt aproape nule. Este mai comod sa cautam viata in sistenul nostru solar. Pe planetele surori ale pamantului. Ce daca aceste planete nu sunt similare Pamantului...Nu este obligatoriu ca viata sa fi urmat aceasi cale ca pe Pamant si in alte locuri din univers.
   Asa cum am mai spus, nu sunt de acord cu celebra ecuatie care evalueaza nr. de planete locuibile din galaxie. Este mult prea restrictiva. Eu cred ca viata si inteligenta au posibilitati mari de adaptare in diferite conditii cosmice. Chiar si pe soare. Acesta adaptare a vieti in conditii extreme a fost constatata si se anumiti oameni de stiinta.
  Se stie, corpurile fizice au un corespondent si in lumea materiilor mult mai fine, eterice. Astfel omul este format din trei corpuri: corpul fizic, corpul eteric, spiritul sau constinta. Toate aceste trei corpuri ocupa acelasi loc in spatiu. Corpul fizic este imbibat de corpul eteric si cel spiritual ca un burete cu apa si aer. Corpul eteric depasind putin in dimensiuni pe cel fizic. La fel este si cu alte fiinte vii inferioare omului. Si chiar materia ne vie are  si o forma eterica ocupand acelasi spatiu. Vezi carti scrise de diversi autori: Scarlat Demetrescu, Florin Gheorgita, Raimond Moody, Arthur Ford etc.
   Clarvazatorii, mediumii, pot vedea aceste forme eterice care au aceasi forma ca si corpurile fizice. Ei spun ca: ,,toate planetele sistemului solar sunt locuite de un anumit tip de inteligenta". Dar intr-un plan mai subtil eteric. Acele fiinte, spun clarvazatorii, au dezvoltat pe planetele respective constructii si alte lucruri foarte frumoase. Piramide luminoase, generatoare de energii nepoluante, cupole de cristal semisferice si sferice. Rauri unduioase ce curg pe suprfata planetelor respective, etc. Dar toate intr-o alta dimensiune. Este sau nu adevarat ce spun ei?... Este in contradictie totala cu ce cunoastem noi legat de planetele sistemului solar. Doar nu sau vorbit toti sa spuna un acelasi gen de minciuni. Ei traind in perioade si locuri diferite in timp.
  Pe aceste planete sau descoperit diferite formatiuni ce nu se incadreaza in peisajul  locului respectiv, ce a incitat si incita in continuare omenirea. Acestea au diferite forme: piramide (de toate tipurile), semisfere, platforme,  sfere, stalpi, cursuri de rauri secate, etc. Formele fizice observate de noi pot fi corespondentul acelor forme eterice in lumea noastra fizica. Ocupand acelasi spatiu. Dar care in lumea fizica nu par a avea o logica. Sau pot fi confundate cu anumite forme de relief. Poate fi posibil acest lucru? Probabil acele forme eterice trebuiesc ancorate in lumea noastra fizica, altfel energiile si materiile eterice din care sunt facute se vor disipa. Ca atunci cand omul moare fizic. Corpul eteric se disipa si sufletul paraseste acest mediu.
  Daca gindim in acest fel, atunci acei clarvazatori nu spun prostii, nu mint. Spun un adevar cunoscut numai de ei. Iar daca acestea ar fi reale, atunci trebuie sa ne schimbam total modul de a intelege realitatea.
Astfel se poate explica multe cazuri cand ocupantii OZN-urilor spun ca vin de pe Marte, Venus, Pluto, etc. Nu este posibil ca toti acei oameni care au fost contactati sa minta. Multi dintre ei oameni simpli si ne interesati de fenomenul OZN. Este indicat sa ne aplecam mai mult asupra studieri fenomenului, si relatarilor unor asemenea persoane, ca sa putem intelege fenomenul in ansamblul sau.
  Asa se poate explica si acele forme ciudate observate pe diferite planete. forme ciudadate de relief si ne la locul lor, vaile acelea de rauri secate in plan fizic care se termina brusc si nu duc nicaeri, mesajele lor, semnalele ca ei exista,  transmise prin clarvazatori.

Deschideti bine ochi  :-o si aveti mintea treza!...Sa nu ne facem de ras in fata inteligentelor de pe alte planete. Asa cum au facut acele feciore din pilda scrisa in Biblie. Doar omul este stapanul planului fizic al pamantului... Zicem noi.

[Serban M]

Un text foarte interesant,iti respect perspectiva.

Si eu m-am intalnit de multe ori cu intrebarea absurda ''viata pe soare?'' este posibil ! din moment ce viata (conform bigbang) exista in mai multe prisme [1.ciclul materie vie/moarta (cunoscuta ,accesibila temporar,vizibila) 2.viata multidimensionala universala (cunoscuta,inaccesibila temporar sau partial)]

insa suntem prea departe de a cunoaste adevaruri existentiale..

adevarul e dincolo de noi (spatiu timp materie //atmosfera > distanta // dimensional etc) sau dincolo de 2012  :-D

vedea-vom

[jean]

   Si pentru a sustine cele de mai sus am sa postez urmatorul dialog. Este un dialog purtat intre un filozof si doi fizicieni.

Dialoguri purtate de filozoful francez Jean Guitton si fizicieniGrisa Bogdanov si Igor Bogdanov
Guitton J., Dieu et la science, Ed.Grasset & Fasquelle, Paris, 1991.

I.B.:  O particula nu exista prin ia insasi, ci nunai prin efectele pe care le genereaza. Acest ansamblu de efecte este   denumit ,,camp". Astfel obiectele care ne inconjoara nu sunt altceva decat ansambluri de campuri(camp electromagnetic, camp gravitational,camp protonic, camp electronic); realitatea esentiala, fundamentala, este un ansamblu de campuri care interactioneaza intre ele.
J.G.: Dar in acest caz, care este ,,substanta" acestui nou obiect fizic?
I.B.: In sensul strict al cuvintului, un camp nu are substanta, decat ceva vibratoriu; este vorba de un ansamblu de vibratii potentiale la care sunt asociati ,,qantronii" adica particule mai elementare de diferite naturi.
....Aceasta revine la a spune ca ,,fondul" materiei este de negasit, cel putin sub forma unui ,,ceva"  ca ultima particula a realitatii. Noi putem cel mult sa percepem efectele generate de intalnirea dintre aceste entitati fundamentale prin efectele lor fugitive, fantomatice, despre care spunem ca sunt ,,interactiuni"
J.G.:Prin urmare, cunoasterea cuantica pe care o avem asupra materiei, ne conduce la intelegerea ca nu exista ,,nimic stabil" la nivelul fundamental:totul este in perpetua miscare, totul se schimba si se transforma fara incetare, in cursul unui balet haotic, indescriptibil, care agita frenetic particulele elementare.
....Ceeace voi numiti,,camp" nu este altceva decat o fereastra deschisa catre ultimul plan mult mai profund, care este poate divinul.
....Sub acest voal, exista o realitate stranie, ,,profunda"; o realitate care nu ar fi facuta din materie ci din spirit...

[darksid3]

O idee cu care sunt total de acord. Sunt niste aspecte care nu pot fi ignorate (cu, conditia sa nu fi incuiat) si care se "nasc" doar de pe urma unor intrebari. Din moment ce atomul nu este ceva solid, de ce zidul este dur? De ce imi sparg capul daca ma dau cu el de zid? Datorita fortei electromagnetice, stiu dar asta inseamna ca nimic nu atinge nimic la nivel atomic, iar asta mai inseamna ca creierul fabrica niste senzatii (tactil, gust, miros) chiar daca "eu" nu ating nimic la nivel atomic. Ei bine, o astfel de realitate cauzata in urma unor procese de reconstructie mai mult sunt perfect indreptatit sa iau in calcul si varianta unei realitati proiectate de NOI, holografic.

[jean]

Din moment ce atomul nu este ceva solid, de ce zidul este dur?

Atomul este un ansamblu de particule elementare (nucleul) si ceva electroni. Tot acest ansamblu este tinut impreuna de anumite forte. Atomii diferitelor substante, materiale fizice, au o vibratie proprie. Intre atomii exista anumite forte care fac ca acestia sa stea impreuna. ,,Daia" zidul este dur. Asa apar materialele fizice, prin asocierea unor atomi.

De ce imi sparg capul daca ma dau cu el de zid?

Imagineaza-ti un material fizic, avand o retea atomica asemanatoare unei site 3D. Daca capul tau va fi mai mic de cat particulele constituente ale retelei atomice a zidului, capul va putea trece prin acel material. Asa trec neutroni, ajutati si de lipsa sarcini.
Daca atomii din capul tau au dimensiunea apropiata acelei structuri materiale, atunci ai nevoie de o forta de impact foarte mare pt a reusi sa combini atomii celor doua corpuri ce intra in contact. Se va produce o combinare doar in zona de contact. Poti sa incerci daca vrei! Daca topesti betonul si capul, vei reusi mult mai usor. Combinarea la lichide se face usor.

creierul fabrica niste senzatii (tactil, gust, miros) chiar daca "eu" nu ating nimic la nivel atomic

Da este adevarat el fabrica senzatii pe baza semnalelor primite de la simturi. ,,Daia' lumea inconjuratoare, asa cum o percepem noi este subiectiva. Fiecare are universul lui.

[darksid3]

Jos palaria :)...acum sper sa nu fiu inteles gresit, stiam si raspunsul acelor intrebari oarecum retorice. Ma bucur ca sunt si oameni care pot raspunde la obiect fara "firewall-ul" logicii care intemniteaza de cele mai multe ori.
Referitor la simtul subiectiv, m-am gandit ca din moment ce nu exista ceva CLAR delimitat si care sa "existe" fara capacitatea noastra de a da raspunsuri unor cauze, oare nu exista posibilitatea unei lumi inconjuratoare doar aparente asa cum credem noi ca ar fi "ea" de fapt? In fizica cuantica se vehiculeaza ideea de materie in valuri cand nici unul din simturile noastre nu percep REALITATEA si de materie ca particula in momentul cand avem orice contact cu presupusa realitate.
Va propun un unghi metafizic de vizualizare al materiei nu din exterior spre interior ci invers: Materia ca, consecinta a propriei noastre fiinte  :-D


PS: In fizica cuantica se spune ca , daca incerci sa treci printr-un zid, exista o posibilitate sa treci prin acel zid la nivel fizic cu conditia sa incerci asta la nesfarsit.

[jean]

Un articol interesant despre ce este timpul si spatiul, modul cum il percepem noi, a aparut in revista Descopera. In linii mari acolo se vorbeste de anumite cercetari din fizica cuantica care demonstreaza ca acestea nu exista in realitate, ele sunt numai perceptii ale noastre. Sunt in mare parte de acord cu aceasta teorie. Articolul poate fi citit aici:
http://www.descopera.ro/stiinta/4697963-cine-este-adevaratul-dumnezeu-al-universului-nostru
Citat din articol:

George Berkeley a spus: singurul lucru pe care sutem capabili sa il percepem il reprezinta tocmai propriile noastre perceptii. Altfel spus, constientul este matricea prin care intelegem si aprofundam lumea si cosmosul. Culoarea, sunetul, temperatura si celelalte aspecte asemenea lor exista numai ca forme de perceptie in mintea noastra si nu ca niste esente absolute. In cel mai limpede sens al lucrurilor, nu putem fi catusi de putin cu adevarat siguri de un univers exterior noua.

experimentele de fizica cuantica au demonstrat ca lumea din jur, realitatea, depind de activitatea observarii lor

Ati citit articolul? Intradevar pare un scenariu SF dar care poate fi posibil.

[darksid3]

Un link mai mult decat util .
Explica mai detaliat un punct de vedere la care am ajuns si eu...si ca tot ne aflam in ape "tulburi", a citit cineva "Universul Holografic"? La inceputul acelei carti, iar mai exista o descriere interesanta a filozofiei fizicii cuantice.
Stiu ca nivelul nostru vibrational, mental si fizic este prea mic pentru a fi capabili sa intelegem ceva concret din existenta asta fizica sau subtila, insa consider ca abia de acum-incolo, oamenii incep sa realizeze la nivel stiintific oficial ca lucrurile sunt cu mult mai abstracte decat vrem noi sa credem....ei bine acest inceput de schimbare de atitudine poate fi considerat un mare salt in constiinta colectiva, mai ales.

[lylyt_ice]

Si...pe aceasta tema, un film documentar care ne ofera foarte multe informatii!

http://video.google.de/videoplay?docid=3705263598215344340&ei=ud1wSr2xEoWo2wK085HiDQ&q=universul+holografic&hl=de

[Fr0styan]

[...]
Va propun un unghi metafizic de vizualizare al materiei nu din exterior spre interior ci invers: Materia ca, consecinta a propriei noastre fiinte  :-D
[...]

"Studiind efectul Coanda in privinta teoriei spinului si prevalându-se de studiile germanului Karl Johan Wild, inventatorul Justin Capra a ajuns la concluzia ca, aplicând unui obiect frecvente de nivel superaudio, se obtin variatii notabile ale masei obiectului respectiv. Intentia era sa se construiasca un vehicul aerian fara suportul clasic aerodinamic. Ca atare, inginerul iustin Capra a realizat un dispozitiv de laborator capabil sa micsoreze o parte importanta a masei. Henri Coanda reusise deja o astfel de micsorare, cu 25 la suta, prin utilizarea teoriei spinului; iusin Capra a reusit acelasi lucru folosind teoria impulsului. Motiv pentru care Henri Coanda a intentionat sa-l viziteze, dar din pacate pentru ceea ce se proiecta sau preconiza prin aceastaa intâlnire, savantul a trbuit sa plece urgent la Paris, pentru ca, la putin timp, sa se stinga din viata.
Mai târziu, prof. dr. Ion Purica, fostul nostru reprezentant in materie de energie nucleara in occident, a luat legatura  cu inginerul iusin Capra si s-a purtat o discutie in detaliu pe subiectul dispozitivului realizat. Inventatorul constatase ca masa este, printre altele, si functie frecventiala, ca si lumina si sunetul. Aplicând un aparat de hidromasaj vibrator pe o bara de otel, respectiv pe unul dintre noduri, Justin Capra a obtinut o micsorare a masei aproape totala. Totodata, a mai constatat ca la cântarirea unui obiect sunt sesizabile diferente de greutate, in functie de pozitia in care acesta este cântarit.
Dispozitivul creat a fost vazut si de ministrul secretar de stat Octavian Groza, caruia i s-a parut ca sfida sau iesea din legile fizicii, dar care l-a recomandat directorului de pe atunci al Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie, prof. dr. Ion Ursu. Au venit profesori, cercetatori, savanti si s-a instituit o comisie care a cerut o demonstratie practica. Totul parea impotriva legilor deja incetatenite ale fizicii (fiecarei actiuni trebuie sa-i corespunda o reactiune egala si de sens contrar). Aici nu exista reactie: aparatul nu avea jet, roti si elice, dar de deplasat se deplasa. Demonstratia a fost privita cu suspiciune. A fost intrebat cum functioneaza, inginerul iustin Capra a demontat carcasa aparatului, le-a explicat principiul, a primit aprobari tacite, dar numai de convenienta, pentru ca fenomenul care statea la baza construirii aparatului era atât de simplu incât scapa, cum se intâmpla de regula, intelegerii. Dialogul care a urmat experimentului a fost insa mai mult decât edificator. Profesorul ion Ursu l-a intrebat daca aparatul a fost brevetat. Nu, nu fusese, pentru ca OSIM-ul motivase ca...Incalca legile fizicii. Reactia ministrului Groza a sintetizat insa rezistenta, nedeclarata, a membrilor comisiei in fata acestei evidente: ,,Bine, bine, nu respecta legile fizicii, dar merge. Teoretic, nu ar trebui sa functioneze, dar functioneaza"! Cei de fata se aflau de-adevaratelea in fata unui paradox. S-a stârnit rumoare, s-au primit felicitari, dar in spatele aparentelor se ascundea o ostilitate vecina cu dusmania, explicabila de altfel, dar si explicata de fizicianul Dan Vamanu: ,,Domnule Capra, pune-te in locul lor. Acesti profesori au predat ani de zile niste legi si acum vii matale sa le spui ca nu mai sunt valabile"!
Dincolo de reactiile vremii, de lipsa de solicitudine si de acceptarea dispozitivului ca pe un paradox – in sensul ca tot ce se abate de la legile fizicii nu are cum exista, perspectiva, bazata inclusiv pe revolutii tehnice socante, va oferi, cu siguranta, posibilitatea ca acest dispozitiv sa fie brevetat si utilizat la viitoarele aparate de zbor."

nu mai stiu de unde am textul asta..l-am gasit intr-un document mai vechi

L.E.: am gasit http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/Propulsor+cu+infuzie+interna.html