Holocaustul

[Florin Croitoru]

În afarã de ceea ce am uplodat aci nu am citit nimic de E Zundel. Unde e cartea scrisã de el ? Ce scrie acolo ? Sã vorbeti despre ce nu ai citit de parcã ai cunoaºte denotã ignoranþã.
Eu nu ºtiu dacã Zundel e adeptul ideologiei white supremacy. Din ãºtia sînt oricul milioane în SUA ºi Europa.Dupã ce Zundel va ispãºi o pedeapsã pt alt fel de gîndire decît cea impusã nu va fi extrãdat.Curtea superioarã a Canadei a anulat prima sentinþã aºa cã în Canada nu e condamnat; spre pãrerea de rãu a "democraþilor".
Dacã o sã discute aci doar cei de aceeaºi pãrere o sã fie f "distractiv" pînã la adormire.

[Kymosabe]

În afarã de ceea ce am uplodat aci nu am citit nimic de E Zundel. Unde e cartea scrisã de el ? Ce scrie acolo ? Sã vorbeti despre ce nu ai citit de parcã ai cunoaºte denotã ignoranþã.

Nu cred cã este nevoie sã o citesc . Ce ar fi putut sã scrie un neo-nazist într-o carte intitulatã ,,Hitler pe care l-am iubit ºi de ce '' .  :wink:
Oricum, iatã câteva fragmente , în englezã :

We loved Hitler because he was a White Man. 

We loved him because he replaced the  idleness of our penal system with productive labor and punishment with redemption. 

We loved him because he did the Work of the Lord, by driving the money-changers out of our
country. 

We loved him because he wrested the creation of  our money away from the Jews, like his American  predecessor, Abraham Lincoln. 

We loved him because he was a deeply spiritual man who did not allow the Jews to confuse
Christian teachings. 

The unhealthy and the mentally-defective were discouraged from inflicting more of themselves upon our hard-pressed population; sterilization was recommended for carriers of genetic defects. The German people could decide who should have children -- not the Jewish bankers. 

We loved him because he brought us together. White men from all the countries of Europe joined his ranks to defend the Holy Swastika Banner of our Race. 

Our White heroes are brave, forthright, strong and kind. The "heroes" of our racial enemy are
cowardly, devious, weak and cruel. ,,, Thus do we differ from our racial enemy, the Jew.

Today, his spirit soars beyond the shores of the White Man's home in Europe. Wherever we are, he is with us. 

HEIL HITLER! 

Ernst Zundel and Eric Thomson, "The Hitler We Loved and Why"

Eu nu ºtiu dacã Zundel e adeptul ideologiei white supremacy.

Mai citiþi .

[Florin Croitoru]

Pãi, dacã nu e nevoie sã citeºti ca sã ºtii despre ce vorbeºti mai bine nu mai vorbi.Eu vorbesc despre ce am citit cu atenþie.
Unde sã mai citesc ? Cartea nu e pe net? Tu de unde ai luat citatele acelea?

[Kymosabe]

Pãi, dacã nu e nevoie sã citeºti ca sã ºtii despre ce vorbeºti mai bine nu mai vorbi.Eu vorbesc despre ce am citit cu atenþie.

Am vãzut.
Il compãtimiþi pe bietul Zundel , dar habar nu aveþi pentru ce a fost condamnat sau ce a scris .

Unde sã mai citesc ? Cartea nu e pe net? Tu de unde ai luat citatele acelea?

De ce mã întrebaþi pe mine , încercaþi la un neo-nazist ras în cap ºi dat cu pixul .
Iar fragmentul postat mi l-a dat Sfântul Google . :wink:

[Florin Croitoru]

pãrerea mea e cã eöti rüuvoitor,obraznic ºi mitocan cum se vede din ultima postare a ta.Am întrebat frumos de unde ai dat citate iar tu nu dai adresa ci rãspunzi obraznic cã þi-a dat sfîntul google. Eu nu am gãsit pe Google ºi cînd te întreabã cineva ºi ai adresa o dai pe aia nu rãspunzi ca un mitocan.
Am bine habar pt ce a fost Zundel condamnat, ca dovadã cã am uplodat o lucrare de-a lui precum ºi Raportul Leuchter. Pe astea le-am citit cu atenþie.Asta ca dovadã de ce fel de afirmaþii eºti în stare.
Degeaba vorbeºti la pers 2 pl folosind pronumele de politeþe cã tot mitocan eºti; exemplu :"încercaþi la un neo-nazist ras în cap ºi dat cu pixul ".

[Kymosabe]

pãrerea mea e cã eöti rüuvoitor,obraznic ºi mitocan cum se vede din ultima postare a ta.Am întrebat frumos de unde ai dat citate iar tu nu dai adresa ci rãspunzi obraznic cã þi-a dat sfîntul google. Eu nu am gãsit pe Google ºi cînd te întreabã cineva ºi ai adresa o dai pe aia nu rãspunzi ca un mitocan.
Am bine habar pt ce a fost Zundel condamnat, ca dovadã cã am uplodat o lucrare de-a lui precum ºi Raportul Leuchter. Pe astea le-am citit cu atenþie.Asta ca dovadã de ce fel de afirmaþii eºti în stare.
Degeaba vorbeºti la pers 2 pl folosind pronumele de politeþe cã tot mitocan eºti; exemplu :"încercaþi la un neo-nazist ras în cap ºi dat cu pixul ".

Cu mitocanii mã comport ca atare  . :wink:
Cu dv. nu se poate discuta civilizat .

[darieglobur]

pãrerea mea e cã eöti rüuvoitor,obraznic ºi mitocan cum se vede din ultima postare a ta.Am întrebat frumos de unde ai dat citate iar tu nu dai adresa ci rãspunzi obraznic cã þi-a dat sfîntul google. Eu nu am gãsit pe Google ºi cînd te întreabã cineva ºi ai adresa o dai pe aia nu rãspunzi ca un mitocan.
Am bine habar pt ce a fost Zundel condamnat, ca dovadã cã am uplodat o lucrare de-a lui precum ºi Raportul Leuchter. Pe astea le-am citit cu atenþie.Asta ca dovadã de ce fel de afirmaþii eºti în stare.
Degeaba vorbeºti la pers 2 pl folosind pronumele de politeþe cã tot mitocan eºti; exemplu :"încercaþi la un neo-nazist ras în cap ºi dat cu pixul ".

Cu tot respectul...Dupa mine, discutiile voastre, cu tot cu intepaturi :-D, sunt foarte interesante. Nu vreau sa intru in polemica de fata, insa raspunsurile lui Kymosabe se datoreaza in exclusivitate atitudinii tale. Ma rog, cel putin asa se vede de la mine.
Referitor la "adresa" respectiva, e foarte simplu. Eu am dat o cautare pe Google, cu textul: "The Hitler We Loved and Why", si am gasit mai multe rezultate, printre care si: http://www.jrbooksonline.com/HTML-docs/hitlove.htm .

[contemplatorul]

Oameni buni,

Oare ce-o fi atat de greu: CA SA FITI DOAR VOI INSIVA ???

Din ce motiv tineti neaparat: CA SA VA INCARCATI VIATA SI CU PACATELE PARINTILOR=STRAMOSILOR VOSTRI !!!

SI NU VA AJUNG=NU VA SUNT SUFICIENTE PACATELE VOASTRE PROPRII ???

Doar acestea din urma, pot fi CU ADEVARAT RE SI CUNOSCUTE - si implicit IERTATE - pe baza de RECIPROCITATE !!!

Ni vi se pare ABERANTA LEGEA TALIONULUI=RAZBUNAREA ???

NU VA INGROZESTE=IMPIETRESTE CARACTERUL EI POTENTIAL INFINIT ???

[Florin Croitoru]

contemplatorule,dacã nu ai de zis nimic despre subiect nu mai þipa aci cu majuscule ºi lasã sfaturile astea de popã de þarã.Ai intrat în horã trebuie sã joci,adicã ai intrat pe forul pe un subiect scrii pe acel subiect.Nu avem treabã aci cu legea talionului.
Mãi Kym,vezi cã tu ai început cu mitocãniile ºi tot tu continui.

[contemplatorul]

Domnu` Florin,

Nu voiam sa subliniez=atentionez, decat ca subiectul asta:

MI SE PARE INTRADEVAR O FALSA PROBLEMA=O FACATURA, DIN CARE ODATA INTRAT NU MAI POTI IESI INTREG LA MINTE !!!

O CAPCANA CATASTROFALA PENTRU VIITOARELE GENERATII !

Vorba lui George Cosbuc:

" Nu cerceta aceste legi, caci esti nebun cand le intelegi ! "

[Florin Croitoru]

Vezi cum am scris eu ºi scrie ºi tu la fel.Þi-am zis sã nu mai scrii cu majuscule.
Aici se discutã acest subiect.Discutã cine vrea.Nu e nevoie sã dai tu lecþii de ceea ce trebuie fãcut ºi discutat ºi ce nu trebuie fãcut.Vremea dicuþiilor interzise a trecut.Mersi cã te îngrijeºti de sãnãtatea mea mintalã.S.au îngrijit ºi alþii pînã în 1990,dar nu am de ce sã le mulþumesc.
Mai rãmîne sã mã lãmureºti de ce e o falsã problemã ºi în ce constã fãcãtura.

[contemplatorul]

domnule florin,

Dvs. pareti, INSINUANTUL si DICTATORIALUL !

Eu va las ca sa MERGETI IN PACE, cu subiectul dvs. cu tot !

[LupinThe3rd]

http://www.jurnalul.ro/articole/131133/din-om-a-devenit-un-simplu-numar

[Imeldo]

Este sau nu o lege abuziva ?

Trei întrebãri:

I.   De ce Hitler, deºi Germania era o mare putere tehnicã, trimite armata germanã (etnic germanã!) pe frontul sovietic NEechipatã cu carburanþi ºi motoare care sã reziste la gerurile iernii ruseºti? ªi aceasta în condiþiile în care, tot el, Hitler:

a)   Precum însuºi mãrturiseºte în Mein Kampf, fusese combatant în primul Rãzboi Mondial, în calitate de militar; adicã e imposibil sã nu fi ºtiut adevãrul elementar cã orice rãzboi, indiferent cât de roz ºi de fulger s-ar profila la început, nu-i deloc exclus sã se transforme – urmare ivirii pe neaºteptate a unor circumstanþe independente de voinþa celui care îl proiecteazã – sã se transforme într-o confruntare de uzurã, care sã dureze ani ºi ani.

b)   Iarãºi conform propriilor lui mãrturisiri:

o   Avea deplinã cunoºtinþã cã pe Napoleon gerul îl înfrânsese sub zidurile Moscovei.

(,,Nu am avut de luat o decizie mai gravã, pe tot parcursul acestui rãzboi, decât aceea de a ataca Rusia. Spusesem dintotdeauna cã trebuia sã evitãm cu orice preþ rãzboiul pe douã fronturi ºi, de altfel, nimeni nu se îndoieºte cã am meditat mai mult decât oricine asupra experienþei lui Napoleon". (Adolf Hitler, Însemnarea intimã din 15 februarie 1945, în Adolf Hitler, Testament politic, Traducere de Nicolae Buhmeanu, Editura Samizdat, Bucureºti, 1999, pag. 39))

o   Dificultãþile pe care i le provocase nereuºita campaniei militare a Italiei în Grecia l-au forþat sã întârzie cu aproape o lunã ºi jumãtate declanºarea atacului asupra Uniunii Sovietice.

(,,De ce anul 1941? Pentru cã trebuia sã întârziem cât mai puþin posibil, ºi sã întârziem cu atât mai puþin cu cât, în vest, adversarii noºtri nu încetau sã-ºi sporeascã puterile. De altfel, nici Stalin însuºi nu stãtea cu mâinile-n sân. Pe ambele fronturi, timpul acþiona împotriva noastrã. Prin urmare, nu se pune întrebarea: «De ce deja din 22 iunie 1941?», ci «De ce nu mai devreme?». Fãrã dificultãþile create de italieni, cu campania lor idioatã din Grecia, i-aº fi atacat pe ruºi cu câteva sãptãmâni înainte". (Adolf Hitler, Însemnarea intimã din 15 februarie 1945, în Adolf Hitler, Testament politic, Traducere de Nicolae Buhmeanu, Editura Samizdat, Bucureºti, 1999, pag. 41)
,,Dacã rãzboiul ar fi rãmas un rãzboi condus de Germania, nu de Axã, am fi putut ataca Rusia încã din data de 15 mai 1941. Având la activ numai victorii totale ºi indiscutabile, am fi putut termina campania înainte de sosirea iernii". (Adolf Hitler, Însemnarea intimã din 17 februarie 1945, în Adolf Hitler, Testament politic, Traducere de Nicolae Buhmeanu, Editura Samizdat, Bucureºti, 1999, pag. 51))

o   Urmare aceloraºi dificultãþi, era nevoit sã înceapã cu forþe militare diminuate atacarea colosului de la Rãsãrit.

(,,Deºi incapabili deja sã reziste în Abisinia ºi în Cyrenaica, italienii au avut tupeul, fãrã a ne cere pãrerea ºi fãrã mãcar a ne anunþa, de a se lansa într-o campanie absolut inutilã contra Greciei. Dezonorantele lor eºecuri au stârnit contra noastrã ranchiuna anumitor balcanici. De altfel, acolo trebuie sã se caute cauzele rigidizãrii ºi ale schimbãrii de atitudine a iugoslavilor, în primãvara anului 1941.
Acest lucru ne-a determinat, contrar tuturor planurilor noastre, sã intervenim în Balcani, ceea ce a provocat o întârziere catastrofalã în declanºarea rãzboiului contra Rusiei. Ne-am consumat acolo unele dintre cele mai bune divizii.
În sfârºit, aceasta ne-a obligat sã ocupãm teritorii imense unde, în alte condiþii, trupele noastre nu ar fi fost necesare. Þãrile balcanice se cantonaserã voluntar într-o neutralitate binevoitoare în privinþa noastrã. În ceea ce-i priveºte pe paraºutiºtii noºtri, aº fi preferat sã-i lansez asupra Gibraltarului, decât asupra Corintului ºi a Cretei". (Adolf Hitler, Însemnarea intimã din 17 februarie 1945, în Adolf Hitler, Testament politic, Traducere de Nicolae Buhmeanu, Editura Samizdat, Bucureºti, 1999, pag. 50))  

II.   De ce Stalin (Djugaºvili pe numele sãu adevãrat – adicã în traducere, «fiul evreului») timp de nu mai puþin de un an ºi jumãtate – adicã pânã la contraofensiva sovieticã de la Stalingrad –, opune experimentatei ºi, totodatã, bineînzestratei cu muniþie armate germane trupe sovietice alcãtuite din etnici ruºi neinstruiþi, neînarmaþi ºi flãmânzi, însã constrânºi, prin mitralierele politrucilor care-i mânau permanent din spate, sã lupte mereu în linia I-a? Asta în condiþiile în care odatã cu Stalingradul – ºi cu tancurile lui sovietice de fabricaþie S.U.A. –, Stalin a scos, ca din pãmânt, valuri-valuri de trupe de o calitate cu totul opusã celor decimate sub tirul germanilor, de-acum aproape îngheþaþi ºi aflaþi în retragere dezordonatã.

III.   De ce marea finanþã internaþionalã îl aduce pe Hitler la putere în Germania, îi susþine efortul de înarmare ºi, mai cu seamã, nici pânã la finele rãzboiului (adicã fãrã întrerupere – ceea ce înseamnã inclusiv pe toatã vremea Holocaustului) nu înceteazã sã sprijine maºina de rãzboi germanã?


(,,În realitate, industriaºii ºi afaceriºtii bogaþi din cercurile financiar-bancare internaþionale au fost cei care i-au garantat succesul lui Hitler. Dupã ce Hitler a pierdut votul popular în cadrul alegerilor organizate în 1932, în favoarea bãtrânului erou de rãzboi, feldmareºalul Paul von Hindenburg, treizeci ºi nouã de lideri din lumea afacerilor, cu nume cunoscute precum Krupp, Siemens, Thyssen, Bosch au semnat o petiþie adresatã lui Paul von Hindenburg în care se cerea ca Hitler sã fie numit Cancelar al Germaniei.
Acest târg, care l-a adus pe Hitler la conducerea guvernului, a fost fãcut în casa bancherului baron Kurt von Schroeder, la 4 ianuarie 1933. Potrivit spuselor lui Eustace Mullins, la aceastã întâlnire au luat parte de asemenea ºi John Foster ºi Allen Dulles de la firma de avocaþi Sullivan&Cromwell din New York, care reprezentau Banca Schroeder. Anul urmãtor, atunci când Rosenberg l-a reprezentat pe Hitler în Anglia, el s-a întâlnit cu directorul sucursalei de la Londra a bãncii lui Schroeder, T.C. Tiarks, care era ºi director în cadrul Bãncii Angliei. Pe toatã durata celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, banca Schroeder a acþionat ca agent financiar pentru Germania, atât în Anglia, cât ºi în S.U.A.". (Jim Marrs, Guvernarea secretã a Lumii. Istoria secretã ce leagã între ele Comisia Trilateralã, Francmasoneria ºi Marile Piramide, Traducerea Nicolo Della Pupa, Editura Antet, Bucureºti, f.a., pag. 123)

,,Însã sursa principalã de putere a lui Hitler venea de la un cartel de chimicale numit I.G. Farben (numele este prescurtarea de la Interssen Gemeinschaft Farben). Importanþa sprijinului acordat de I.G. Farben miºcãrii socialiste a fost relevatã într-o carte despre cartel, care afirma: «fãrã imensele facilitãþi de producþie ale I.G. Farben, departamentul sãu dezvoltat de cercetãri, variata experienþã tehnicã ºi concentrarea sa monopolistã de putere economicã, Germania nu ºi-ar fi putut permite sã înceapã rãzboiul de agresiune din septembrie 1939.»
Exista însã o sursã mai puþin cunoscutã a enormei puteri economice de care se bucura I.G. Farben: Wall Street, SUA. «Fãrã capitalul oferit de Wall Street, în primul rând nu ar fi existat nici un I.G. Farben ºi, aproape sigur, nici un Adolf Hitler ºi nici un al doilea rãzboi mondial.»
I.G. Farben s-a înfiinþat în 1924, când bancherul [cetãþean] american Charles Dawes a contractat o serie de împrumuturi externe totalizând 800 de milioane de dolari pentru a organiza marile companii de oþel ºi chimicale în carteluri, printre care ºi I.G. Farben. Profesorul Carrol Quigley defineºte Planul Dawes: «în mare, un proiect al lui J.P. Morgan.»
Trei companii participante la Wall Street, Dillon, Read&Co, Harris, Ford&Co, împreunã cu National City, s-au ocupat de trei sferturi din împrumuturile folosite pentru crearea acestor carteluri". (Wilhelm von Angelsdorf, Imperialismul Noii Ordini Mondiale, Traducerea Johann Dumitrescu, Editura Antet, Bucureºti, f.a., pag. 15)
,,(;)Adevãrata importanþã a I.G. Farben în eforturile de rãzboi ale lui Adolf Hitler consta în utilizarea procesului cunoscut ca hidrogenare, producerea de benzinã din cãrbune, creatã de cartelul de chimicale I.G. Farben. Germania nu dispunea de resurse naturale pentru producþia de benzinã, ºi acesta a fost unul dintre motivele pentru care a fost înfrântã în primul rãzboi mondial. Un om de ºtiinþã german a descoperit în 1909 procesul de transformare a cãrbunelui în benzinã (Germania dispunea de mari rezerve de cãrbune), dar procesul tehnologic nu fusese definitivat în timpul rãzboiului. În august 1927, Standard Oil a acceptat sã participe la un program de cooperare în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii procesului de hidrogenare, pentru a rafina petrolul necesar Germaniei pentru a pregãti cel de-al doilea rãzboi mondial.
ªi, în cele din urmã, la 9 noiembrie 1929, cele douã companii gigantice au semnat un contract de cartel". (Wilhelm von Angelsdorf, Imperialismul Noii Ordini Mondiale, Traducerea Johann Dumitrescu, Editura Antet, Bucureºti, f.a., pag. 16)
,,Dupã cum s-a exprimat un purtãtor de cuvânt al companiei Standard Oil: «I.G. Farben nu va intra pe piaþa þiþeiului – ºi noi nu vom intra pe piaþa chimicalelor».
    Acest contract de cartel a fost extrem de important pentru rãzboi, cãci, pânã la sfârºitul rãzboiului, Germania a ajuns sã asigure prin eforturi proprii 75% din necesarul de combustibil prin sintetizare.
Mai important a fost faptul cã aceste uzine n-au fost bombardate de Aliaþi, aºa cã, pânã la sfârºitul rãzboiului, cam 25-30 de rafinãrii germane erau încã funcþionale, fiind afectate în proporþie de numai 15%". (Wilhelm von Angelsdorf, Imperialismul Noii Ordini Mondiale, Traducerea Johann Dumitrescu, Editura Antet, Bucureºti, f.a., pag. 16)
,,William Bramley remarca existenþa urmãtoarelor conexiuni financiar-bancare internaþionale: Max Warburg, un important bancher [cetãþean] german, ºi fratele sãu, Paul Warburg, care jucase un rol crucial în înfiinþarea Sistemului Rezervelor Federale din SUA, erau totodatã directori la Interessen Gemeinschaft Farben sau I.G. Farben(;). La rândul sãu, H.A. Metz de la I.G. Farben era director al Bãncii Warburg din Manhattan, care mai târziu a devenit o parte componentã a lui Chase Manhattan Bank, ce aparþinea familiei Rockefeller". (Jim Marrs, Guvernarea secretã a Lumii. Istoria secretã ce leagã între ele Comisia Trilateralã, Francmasoneria ºi Marile Piramide, Traducerea Nicolo Della Pupa, Editura Antet, Bucureºti, f.a., pag. 124, 125) ,,Unul dintre directorii americani de la I.G. Farben era C.E. Mitchell, care era ºi unul dintre directorii Bãncii Rezervelor Federale din New York ºi ai lui National City Bank, aparþinând familiei Warburg. Preºedintele concernului I.G. Farben din Germania, Herman Schmitz, era de asemenea ºi membru al consiliilor de administraþie de la Deutsche Bank ºi Banca de Reglementãri Internaþionale. În 1929, Schmitz a fost ales preºedinte al consiliului de Administraþie al National City Bank, devenitã acum Citibank". (Jim Marrs, Guvernarea secretã a Lumii. Istoria secretã ce leagã între ele Comisia Trilateralã, Francmasoneria ºi Marile Piramide, Traducerea Nicolo Della Pupa, Editura Antet, Bucureºti, f.a., pag. 125))
   
AFLÃ DETALII în:   DE CE? REFLECÞII INFIDELE DESPRE HOLOCAUST

http://www.scribd.com/doc/6247838/DE-CE-REFLECTII-INFIDELE-DESPRE-HOLOCAUST

                      ISBN 978-973-88829-1-1
                                   - CopyFREE -

Vezi, de asemenea (carte tot cu ISBN si cu CopyFREE): SECRETUL SABIEI DE FOC

http://www.scribd.com/doc/886529/Secretul-Sabiei-de-Foc-sau-Cum-e-cu-putinta-Fenomenul-Legionar

[boemu]

http://www.codoh.com/revision.html

http://www.zundelsite.org/