USA - puterea mondiala de peste ocean

[baguvix]

Arma secreta a Pentagonului

Conducerea militara a SUA a publicat documente care confirma existenta unor preocupari legate de punerea la punct a unei arme radioactive, destinata, printre altele, "uciderii unor persoane deosebit de importante", scria ieri cotidianul "The Washington Post".

Textele au fost desecretizate ca raspuns la o cerere depusa in acest sens in 1995 de agentia de presa Associated press, in baza legii privind accesul la informatii. S-a constatat insa ca dosarele puse la dispozitie nu sunt complete. Multe pagini sunt practic sterse in intregime prin linii groase, negre, trasate peste randuri. Astfel, autoritatile americane, explica publicatia mentionata, au pastrat secretul asupra unora din aspectele acestei afaceri, precum substantele folosite in elaborarea respectivei arme. Oamenii de stiinta si militarii implicati in acest proiect erau, inainte de toate, interesati ca "efectul distrugator sa fie de durata", avand grija ca populatia sa paraseasca zonele vizate inainte de atac. in caz contrar, locuitorii ar fi decedat in decurs de 10 ani, nota "The Washington Post". Lucrarile la acest proiect au inceput in decembrie 1948, in cadrul "noului concept de desfasurare a conflictelor armate". Principalele capitole din rapoartele pe anul 1949 au fost rupte de cenzura militara, afirma ziarul citat.

Sursa: Curentul

[baguvix]

Turcia declanseaza o rebeliune anti-SUA in NATO

Ankara isi retrage ambasadorul din SUA si ameninta cu invazia Irakului ca protest fata de recunoasterea genocidului armean de catre Congresul american.

Turcia si-a rechemat ambasadorul in SUA pentru consultari, dupa ce Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei inferioare a Congresului american a adoptat o rezolutie de recunoastere a genocidului comis de Turcia otomana impotriva armenilor in 1915. Pe linga protestul diplomatic, Turcia este pregatita sa efectueze o operatiune militara in nordul Irakului, masura care contravine intereselor Washingtonului.

"Este normal ca ambasadorul sa fie rechemat pentru consultari, dupa ce o astfel de decizie a fost luata in Congres. Este mai greu de spus cind ambasadorul se va intoarce la Washington", a explicat purtatorul de cuvint al Ministerului de Externe turc, citat de NewsIn. Decizia Congresului a fost luata dupa ce presedintele George W. Bush a avertizat asupra consecintelor nefaste pe care aceasta le-ar putea avea pentru parteneriatul strategic cu Turcia. O delegatie a parlamentului turc prezenta la Washington a avertizat ca recunosterea genocidului armean ar putea atrage refuzul Turciei de a permite SUA sa folosesca baza aeriana de la Incirlik, o placa turnanta pentru aprovizionarea trupelor din Irak.

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan s-a aratat gata sa faca fata criticilor mondiale, in cazul in care Turcia va ataca taberele insurgentilor kurzi din nordul Irakului. "Cind intri pe o astfel de cale, costul este deja calculat. Factura va fi platita." "Vom discuta despre toate implicatiile pe care le-ar avea o astfel de decizie", a spus el vineri, referindu-se la o cerere de autorizare a unei incursiuni care trebuie prezentata saptamina viitoare de guvernul sau in parlament. Decizia unei asemenea operatiuni vine dupa ce in ultimele zile 15 militari si 13 civili au fost ucisi in urma unor actiuni organizate de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe teritoriul Turciei.

Statele Unite au cerut Turciei sa nu intervina in Irak, deoarece o asemenea actiune ar destabiliza si mai mult situatia fragila din regiune. Ankara sustine ca PKK este sprijinit de rebelii kurzi din Regiunea Autonoma Kurda, infiintata cu sprijinul SUA, in nordul Irakului. "Daca terorismul are baza intr-o tara vecina si daca aceasta tara nu face mare lucru, atunci trebuie sa actionam", a replicat premierul Erdogan.

sursa:Cotidianul

[baguvix]

Guvernul turc vrea sa atace bazele PKK din Irak

Guvernul Turciei a convenit sa ceara acordul Parlamentului pentru declansarea unor eventuale operatiuni militare contra kurzilor din nordul Irakului.

Autoritatile americane si irakiene au avertizat in repetate randuri ca o astfel de decizie poate provoca instabilitate la nivel regional.

Cabinetul de la Ankara va propune parlamentului o motiune prin care se va permite guvernului sa trimita trupe in nordul Irakului, in vederea atacarii bazelor gruparii rebele Partidul Muncitorilor din Kurdistan.

Se asteapta ca motiunea sa obtina miercuri votul legislativului. Astfel, premierul Erdogan va avea mana libera sa declanseze operatiuni militare pe teritoriul statului vecin, timp de un an.

Decizia survine dupa o intetire a atacurilor PKK contra tintelor civile si militare din Turcia. Guvernul turc a fost de altfel supus la presiuni din ce in ce mai mari de catre cei care doresc o replica mai hotarata.

Adoptarea motiunii de catre legislativ are toate sansele sa mareasca tensiunile dintre Turcia si Statele Unite, in conditiile in care Washingtonul a spus in repetate randuri ca atacarea de catre trupele turcesti a unor tinte de pe teritoriul irakian va genera instabilitate regionala.

Relatiile dintre Ankara si Washington sunt oricum la cel mai scazut nivel din ultimii ani, deoarece Congresul american a recunoscut genocidul comis contra armenilor de catre Turcia, in timpul primului razboi mondial.




Sursa: BBC

[baguvix]

NATO ar bate palma cu India

Dupã Afganistan ar putea urma Sudanul. Deocamdatã, Alianþa face manevrele extinderii în Asia. Unde India este o redutã esenþialã pentru încorsetarea Chinei

Deºi s-a dorit sã treacã cât mai neobservatã, întâlnirea dintre ministrul de externe al Indiei ºi ºeful Alianþei Nord-Atlantice, în apropierea Adunãrii Generale a ONU, a punctat ºi mai bine manevrele navale ale NATO de-a lungul coastelor africane ºi din Oceanul Indian.

Chit cã aliaþii europeni miºcã în frontul din Afganistan, SUA au scos deja Alianþa din Europa ºi o antreneazã pentru Africa, Orientul Mijlociu ºi Asia. Traseu pe care SUA curteazã acum India ºi prin NATO.

Întâlnirea dintre Pranab Mukherjee ºi Jaap de Hoop Scheffer s-a petrecut pe 28 septembrie ºi a durat 45 de minute, dupã ceasul observatorilor nedoriþi. Cu douã luni înainte, o misiune navalã a NATO pornea pe un drum de douã luni, cu zãbavã în apele Oceanului Indian.

În loc sã treacã direct prin Canalul Suez, navele Portugaliei, Olandei, Germaniei, Danemarcei, Canadei ºi Statelor Unite au plutit cale de 12.500 mile marine de-a lungul coastelor vest-africane, prin dreptul Deltei Nigerului - unde au loc lupte pentru petrol -, au ocolit Cape Town, ca sã urce spre Cornul Africii - unde au fãcut exerciþii în largul Somaliei terorizate - ºi s-au întors în Mediterana prin Marea Roºie, la sfârºitul lui septembrie.

Bãile de voie în Oceanul Indian s-au fãcut cu ocazia staþio­nãrii timp de patru zile în insulele Seychelles.
Scopul misiunii unuia dintre cele patru grupuri navale permanente ale NATO a fost "sã demonstreze cã Alianþa are capacitatea sã rãspundã la situaþii de crizã la scarã globalã ºi sã stabileascã relaþii cu alte organizaþii maritime".

Pe drum, exerciþiile aliate au vizat "asigurarea securitãþii maritime, siguranþa trecerii navelor ºi sprijinirea unei abordãri internaþionale coordonate a protecþiei rutelor energiei".

Parteneriate aliate globale
Summitul NATO de la Bucureºti din aprilie 2008 nu va fi dedicat doar extinderii - cu Croaþia ori Georgia, cãreia i se opune Franþa -, ci ºi consolidãrii capacitãþilor de a lucra cu parteneri din jurul globului.

Noul concept strategic povestit la summitul de la Riga din noiembrie 2006 este unul total: operaþiuni în afara zonei tradiþionale de responsabilitate, ca rãspuns la provocãrile globale la adresa securitãþii ºi stabilitãþii internaþionale.

Ameninþãrile pe care SUA le pun în faþa Alianþei sunt: extremismul violent, terorismul, proliferarea nuclearã, statele eºuate, atacurile cibernetice ºi insecuritatea resurselor de energie.

Aurul negru ºi arab

Multe dintre aceste ameninþãri bãltesc de mult în diferite state ale Africii. Revirimentul interesului american pentru Africa este creºterea influenþei Chinei, în detrimentul dominaþiei Occidentului. Circa 15% din petrolul importat de americani are origine africanã, dar Sudanul, de pildã, exportã majoritar în China.

Luna aceasta ºi-a început activitatea noul comandament pentru Africa al armatei americane. SUA considerã cã "AFRICOM poate asista eforturile NATO pe continent" ºi invers: americanii pot furniza europenilor sprijin logistic ºi antrenament militar profesionist contra acces la capacitãþile ºi experienþa europenilor pe continent. Oricum, SUA au planuri mari în Africa: nu acþiuni punctuale împotriva unor lorzi ai rãzboiului, ci operaþiuni de anvergurã regionalã, posibil ºi militare.

Alte întâlniri de gradul trei au loc în apele arabe ºi asiatice. La insistenþele SUA ºi cu toatã reticenþa Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU tocmai a acordat coaliþiei din Afganistan dreptul de a efectua interceptãri pe mare, legate de alimentarea cu arme a insurgenþilor de la frontiera afgano-pakistanezã.

Analiºtii geostrategiilor cred cã se va legitima astfel ºi prezenþa navalã a NATO în Marea Arabiei ºi Oceanul Indian – poziþii deja câºtigate de SUA în conflictul cu Iranul.

Prin Dialogul Mediteraneean din 1995 ºi Iniþiativa de Cooperare de la Istanbul (ICI) din 2004, navele Alianþei au ajuns din estul Mediteranei în Golful Persic. Dupã aderarea Arabiei Saudite la ICI, în ia­nuarie, NATO doreºte acum ºi o formalizare a relaþiei cu statele Consiliului de Cooperare a Golfului.

Mersul nipon pe ape
Dupã care, mai trebuie umplut doar golul din Oceanul Indian. Pentru cã, în Asia-Pacific, NATO are deja piloni interesaþi, ca Japonia, Coreea de Sud, Australia ºi Noua Zeelandã. Regimurile arabe aliate ale SUA nu ar putea participa însã la "clubul democraþiilor asiatice" pe care îl promoveazã Japonia ºi Australia - ºi din care nici China n-ar putea face parte.

De fapt, alãturi de "valorile comune" (euro­atlantice), la Tokyo ºi chiar la Canberra se vorbeºte ºi despre "ameninþãrile comune" – una fiind creºterea bugetului militar al Beijingului.

La începutul anului, fostul premier nipon Shinzo Abe vizita cartierul general al Alianþei din Bruxelles pentru a defini Japonia ºi NATO ca parteneri - pe a cãror agendã s-ar afla proliferarea nuclearã (Coreea de Nord ºi Myanmar), prevenirea unui conflict în Strâmtoarea Taiwan ºi contrabalansarea Organizaþiei pentru Cooperare de la Shanghai (acel "NATO asiatic" forjat de Beijing ºi Moscova).

Dacã în Vest Rusia stã totuºi la o masã verde cu NATO, în Est, China se declarã ameninþatã de noua trilateralã SUA-Japonia-Australia, care va fi dotatã ºi cu sisteme (anti)balistice comune. În cultura chinezã, scutul este citit ca o ameninþare, pentru cã poate face atacul inutil (Jin Linbo, de la China International Studies Institute, citat de MK Bhadrakumar în "Asian Times").

Al patrulea as al Asiei americane

Ca ºi pentru SUA, ºi pentru NATO un sistem de securitate solid în Asia cere ºi participarea Indiei. Cu toate problemele domestice, acelaºi internaþionalist Shinzo Abe pleda, în varã, la New Delhi, pentru o "coaliþie a democraþiilor Asiei".

La începutul toamnei, India gãzduia "jocurile" militare "Malabar 2007": primite în Golful Bengal, SUA, Australia, Japonia, Singapore au exersat, alãturi de India, lupta cu piraþii mãrilor Sudului ºi coordonarea intervenþiilor umanitare.

ªi primii paºi ai unui posibil sistem de apãrare colectivã. Dupã destul avans al schimburilor militare, se cuvine crearea unui cadru de securitate regionalã. Tokyo preseazã New Delhi în sens politic, iar Washingtonul, în sensul "interoperabilitãþii" forþelor militare – pânã la acceptarea scutului balistic american.

Eterna ºi fenomenala Chinã

Beijingul face restul: interesatã sã-ºi protejeze rutele petrolului african ºi arab, China iese prin Pakistan la Marea Arabiei ºi prin Myanmar taman în Golful Bengal spre Strâmtoarea Malacca. Adeptã a multipolaritãþii – mai mult decât clameazã Japonia sau Australia – India nu doreºte unipolaritatea pe care China ar putea-o crea în Asia.

De unde ºi participaþiunile indiene la dialogul strategic SUA-Japonia-Australia ºi analele consultãrilor India-NATO, încã nefãcute publice, dar care ar putea depãºi în valoare acþiunile din Afganistan.
Pe de altã parte, includerea Indiei într-un "NATO asiatic" i-ar afecta considerabil relaþia cu China vecinã, partenerã ºi rivalã.

Ceea ce în înþelepciunea indianã, la fel de milenarã, nu se face. New Delhi vorbeºte despre integrarea economiei asiatice pe seama potenþialelor cumulate sino-indiene ºi despre importanþa parteneriatului dintre India ºi China pentru pacea ºi dezvoltarea globalã - de dupã emergenþa centrului de putere economico-politico-asiatic în ordinea internaþionalã.

Diplomaþiei indiene îi rãmâne doar sã-i convingã ºi pe chinezi cel puþin cã alinierea la un sistem de securitate asiatic dirijat de americani nu este una ofensivã. Iar coaliþiei de guvernare la New Delhi sã rãmânã la putere cu acelaºi sprijin al comuniº-tilor care refuzã pactul nuclear cu SUA.

Plus Israel

Ajuns cu campania electoralã pentru Casa Albã tocmai la Londra, prezidenþiabilul Rudolph Giuliani a mãrturisit pentru "New York Times"-ul de acasã cã el vede o extindere mult mai largã a NATO, cu invitarea Israelului – dar ºi a unor state ca Japonia, Australia ºi India, care împãrtãºesc, cu SUA, "standardele de bazã ale bunei guvernãri, disponibilitatea militarã" ºi "responsabilitatea globalã".

Giuliani – vechi suporter al statului israelian, cu ochii pe alegãtorii evrei americani – s-a declarat încrezãtor cã Israelul "ne poate ajuta în efortul împotriva terorismului".

"Sunt o democraþie. Sunt aliaþi ai SUA. Ei trebuie sã decidã dacã asta ar fi în interesul lor naþional" – a mai spus fostul primar general al New York-ului. Chestiunea includerii Israelului în NATO a fost pomenitã de mai multe administraþii ale SUA, dar e greu de crezut cã invitaþia ar avea acordul tuturor statelor aliate.

Un picior în Australia

Australia ºi NATO au semnat un acord de întãrire a legãturilor de securitate ºi schimb de informaþii. Momebtul este privit ºi ca o transformare a "alianþei democraþiilor", creatã în timpul Rãzboiului Rece într-o forþã globalã.
Oficial, Australia este "þarã de contact" a Alianþei Nord-Atlantice, dar forþele lor militare au stabilit deja legãturi mai puternice ºi precise în Afganistan, unde militarii australieni acþioneazã sub comanda NATO.

Dupã ratificarea în parlamentul de la Canberra a tratatului semnat de cãtre ministrul australian de externe, Alexander Downer, ºi secretarul general al Alianþei Nord-Atlantice, Jaap de Hoop Scheffer, la începutul lunii, la New York, Australia va avea acces la evaluãrile de securitate ale NATO, inclusiv în privinþa terorismului internaþional, ºi la chestiuni operaþionale care pot privi personalul forþelor australiene.

Contributor la campaniile SUA

Semnarea tratatului vine la doar o sãptãmânã dupã ce ministrul australian al apãrãrii, Brandan Nelson, critica statele NATO pentru eºecul îndeplinirii sarcinilor din Afganistan: deplasarea a numai 40.000 de militari dintr-un efectiv cumulat de douã milioane este inacceptabilã - a spus ºeful politic al celor 970 de "diggers" trimiºi în Afganistan ºi 1.650 în Irak.

Ambasadorul Canberrei la ONU, fost ministru al apãrãrii într-un alt guvern al rezistentului premier John Howard, a apreciat însã, dupã semnarea tratatului, cã strângerea legãturilor cu NATO este în interesul Australiei: "Pe mãsurã ce NATO vizeazã operaþiuni în afara zonei geografice originare de responsabilitate – în mod particular pe mãsurã ce urmãreºte sã ia parte la rãspunsurile date de provocãrile globale, precum terorismul internaþional".

Colaborator extern

"Avem valori comune – capacitãþi militare consacrate ºi în curs de formare ºi pentru prima oarã am acþionat sub comanda NATO. În plus, am urmãrit sã construim mecanisme de permitere a schimbului de informaþii ºi a interactivitãþii operaþionale", a explicat Robert Hill, citat de jurnalul "The Australian".

Ministrul Downer anunþase încã din toamna trecutã cã Australia va dezvolta modalitãþi de interoperabilitate cu forþele NATO – între care schimbul de informaþii clasificate ºi antrenamente pentru rãspunsul la un atac cu "bombã murdarã".

Pe de altã parte, Downer respingea atunci ideea cã Australia ar putea deveni membrã a NATO, pe motiv cã geografia ºi angajamentele regionale semnificante ale continentului australian ar face dificilã calitatea formalã de membrã a alianþei militare. Hill adaugã: deºi nu existã din nicio parte propunerea ca Australia sã devinã membrã a NATO, evoluþia relaþiei lor nu este decisã.

Misiunile exotice ale Alianþei

În ultimii ani, NATO a luptat cu talibanii ºi Al-Qaida în Afganistan, unde are circa 40.000 de militari, este implicatã în antrenarea forþelor de securitate ale Ira­kului, a furnizat suport logistic misiunii Uniunii Afri­cane la Darfur ºi a participat la operaþiuni umanitare dupã tsunamiul din Indonezia, uraganul din New Orleans ºi un ultim mare cutremur din Pakistan.

NATO al II-lea

Un deceniu dupã implozia URSS, sistemul relaþiilor internaþionale a fost poate ºi mai ameninþãtor decât cel tot mai multipolar care s-a ivit apoi: nu se profilaserã încã necesarele adversitãþi. Dupã 2000 – de fapt 2001 -, apele s-au mai limpezit, adicã situaþia s-a complicat într-un mod clar. Doar Rusia pare sã fi rãmas la stadiul luptei numai cu SUA, mai precis cu scutul antibalistic american din ograda noilor aliaþi europeni.

E drept, Moscova revine în forþã ºi la Damasc, Caracas sau Jakarta – ori Beijing, New Delhi sau Teheran -, cu obiective la fel de dezideologizate ca ºi ale restului lumii: vânzarea de arme ºi, astfel, influenþã politicã pentru împãrþirea diferitelor pieþe – cum ar fi cea a reactoarelor nucleare. SUA s-au ales însã cu noi inamici/adversari redutabili. Primul este extremismul/terorismul islamist.

Urmeazã ambiþiile globale ale Chinei - unele pe cale de îndeplinire, de pildã în Africa, pe ale cãrei resurse chinezii devin "stãpâni" prin investiþii, livrãri de arme, cadouri sociale ºi sprijin politic internaþional pentru tartorii locali.

În Europa, SUA sunt interesate acum mai mult de Est, ºi nu doar pentru supravegherea unei Rusii în refacere, cât pentru apropierea de Asia Centralã ºi Orientul Mijlociu: rezervoarele de care depind ºi partenerul european, ºi creºterea chinezã, dar ºi terenuri de formare a terorismului islamist globalizat.

Pentru construirea securitãþii SUA în afara Europei, chiar ºi NATO poate fi o sculã potrivitã, mai ales cã îi trebuie un nou job (concept strategic). Numai cã Alianþa care a câºtigat Rãzboiul Rece fãrã sã tragã un foc are pentru Pentagon douã mari tare, verificate întâi în Balcani, acum ºi în Afganistan.

Democraþiile europene au devenit extrem de pacifiste: nu doar cã investesc prea puþin în propria apãrare, dar restricþioneazã angajarea militarilor lor în situaþii de luptã. Pe de altã parte, risipesc resursele militare ºi aºa reduse pentru o fantezistã armatã europeanã comunã - în loc sã se concentreze pe misiunile pe care SUA le sortesc acum NATO.

Comentatori americani - de la National Review - recomandã ca SUA sã-ºi creeze o nouã alianþã globalã, împreunã cu membrele NATO care iau în serios apãrarea: Marea Britanie, Turcia sau Polonia plus India, Australia, Japonia, Singapore ori chiar Israel. NATO nu ar fi dezmembrat, ci doar "degradat" în ochii Washingtonului. Cu timpul, verigile astãzi slabe ºi-ar putea reconsidera politicile de apãrare, iar cele douã alianþe s-ar putea uni.

sursa:adevarul.ro

[baguvix]

Parisul doreste o armata UE

Franta isi continua politica de semiindependenta fata de NATO. Sarkozy vrea ca UE sa dispuna de propriile structuri militare. Chiar si acum, Franta nu participa la reuniunile comitetului de planificare militara NATO.

Parisul le trimite semnale contradictorii celorlalte tari din cadrul Aliantei Nord Atlantice (NATO) in legatura cu dorinta Frantei de a-si relua locul in structurile militare integrate NATO. Franta a parasit structurile de comanda ale NATO inca din 1966, din momentul in care generalul De Gaulle a obligat Alianta sa-si mute cartierul general din Paris in Bruxelles. Chiar si in momentul de fata, Franta nu participa niciodata la reuniunile comitetului de planificare militara care se tin la cartierul general NATO la nivel de generali. Recent insa, ministrul francez al Apararii, Hervé Morin, a dat de inteles ca Franta ar fi gata sa devina un membru al Aliantei ca toti ceilalti. Anuntul a fost primit cu satisfactie in cadrul NATO, mai ales de catre Statele Unite, cu atat mai mult cu cat el a coincis cu declaratia ministrului francez de Externe, Bernard Kouchner, in legatura cu eventualitatea unui razboi cu Iranul. In acelasi timp insa, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, a anuntat ca in 2008, in semestrul in care Franta va prelua presedintia rotativa a UE, una din prioritati va fi intarirea capacitatii de aparare a Europei, astfel incat UE sa dispuna de propriile sale structuri de comanda militara.
Asta a redeschis vechea dezbatere, pe care Statele Unite si Marea Britanie o credeau incheiata o data cu victoria lui Sarkozy, in legatura cu crearea unor structuri militare europene care ar fi independente de NATO. Franta nu este insa singura tara care sprijina planul unei emancipari militare europene. In 2003, Belgia a gazduit o reuniune la nivel de sefi de stat si de guvern la care au participat Franta si Germania si la care s-a discutat posibilitatea crearii unui cartier general european, care ar fi fost instalat... tot la Bruxelles, unde se afla si sediul NATO.
Marea Britanie si SUA s-au opus atunci si planul a fost, provizoriu, pus deoparte. Sarkozy este insa acum pe cale de a-l reinvia, si asta cu toate ca expertii subliniaza ca o asemenea structura europeana ar fi in continuare dependenta de NATO si de Statele Unite, cel putin in privinta comunicatiilor si a transportului. In momentul de fata, capacitatile de transport ale tarilor europene din NATO sunt limitate si Alianta face deseori apel la avioane ucrainene pentru a-si transporta trupele in Afganistan.

» Optimism la Bruxelles
La cartierul general din Bruxelles, inaltii functionari ai Aliantei isi afiseaza in continuare optimismul in legatura cu integrarea Frantei in Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). "O data cu Sarkozy, pozitia franceza s-a schimbat in masura in care de acum inainte nu vor mai exista polemici antiamericane la cel mai inalt nivel", spune Mihai Carp, adjunctul sefului sectiei pentru politica de gestionare a crizelor din cadrul NATO. "Franta a participat oricum in ultimii zece ani la toate operatiunile Aliantei Nord-Atlantice. In 2004, fortele NATO din Afganistan au fost conduse de un general francez, iar actualmente Franta detine conducerea fortei internationale KFOR din Kosovo."

sursa : romanialibera.ro

[baguvix]

Pentagonul confirmã cã o rachetã americanã a cãzut accidental în Qatar

Pentagonul a anunþat astãzi cã o rachetã americanã Patriot, trasã "accidental" în Qatar, a cãzut într-o zonã nepopulatã fãrã a face victime, relateazã agenþia AFP, citatã de NewsIn.

"Incidentul a fost descris ca o lansare accidentalã", a declarat un purtãtor de cuvânt al Ministerului american al Apãrãrii, precizând cã incidentul face obiectul unei anchete.

"Se presupune cã aceste lucruri nu se produc accidental. De aceea trebuie sã demarãm o anchetã", a precizat el.

Potrivit canalului de televiziune Al-Jazira, o rachetã Patriot a cãzut la ferma unui cetãþean din Qatar dupã ce a fost lansatã accidental din tabãra militarã americanã As-Sailiyah, situatã la 20 de km sud de Doha, dar incidentul nu s-a soldat cu victime.

Tabãra As-Sailiyah adãposteºte cartierul general al Comandamentului central american "Centcom".

sursa: adevarul.ro

[baguvix]

Turcia aproba atacurile impotriva PKK in Irak

Parlamentul Turciei a aprobat actiuni militare ale armatei turce in nordul Irakului, impotriva separatistilor din Partidul Muncitoresc Kurd - PKK.

Se estimeaza ca in nordul Irakului se adapostesc cateva mii de luptatori ai gherilelor PKK, si acestia au fost acuzati de o intensificare a atacurilor in Turcia in ultimele luni.

Posibilitatea unei interventii militare a Turciei in Irak a starnit multa ingrijorare si o intensa activitate diplomatica, intrucat consecintele potentiale sunt considerate deosbit de grave.

Vicepresedintele Irakului Tareq al Hashemi, intr-o vizita la Ankara, a dat asigurari Turciei ca guvernul irakian considera PKK drept o organizatie aflata ilegal pe teritoriul irakian, este constient ca ea comite acte teroriste in Turcia si este hotarat sa puna capat acestor actiuni.

Dupa discutiile cu liderii turci, vicepresedintele Irakului a spus ca a obtinut ce a dorit si ca atmosfera s-a schimbat.

Iar premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat ca aprobarea parlamentului pentru eventuale atacuri contra bazelor organizatiei PKK din Irak nu inseamna ca astfel de actiuni ar fi iminente.

Reticenta americana

In timp ce in parlamentul de la Ankara se numarau voturile date asupra motiunii propuse de guvern, presedintele Statelor Unite, George Bush, a indemnat Turcia sa nu lanseze o incursiune majora in nordul Irakului.

El a spus ca "Washingtonul a spus Turciei ca nu ar fi in interesul ei sa trimita si mai multe trupe... exista o cale mai buna de a rezolva aceasta chestiune".

Sursele militare occidentale spun ca nu se observa pregatiri pentru vreo actiune de amploare.

Astfel de actiuni ar fi insa populare in Turcia, in pofida ingrijorarii pe plan international.

Este clar ca orice interventie militara majora a Turciei in nordul Irakului ar avea consecinte grave.

Vic premierul irakian Barnham Salih a avertizat ca stabilitatea Irakului ar fi grav afectata si alte tari vecine vor considera ca au si ele dreptul sa intervina.

Si chiar daca fortele turce se limiteaza la incursiuni de mica amploare, sau chiar numai atacuri aeriene, acestea prezinta si ele riscuri serioase.

Orice actiuni care ar parea ca prezinta o amenintare pentru orasul irakian Kirkuk si campurile petrolifere din jur ar putea provoca o criza majora, care ar putea determina interventia unor forte irakeiene, americane sau chiar iraniene.

Fara indoiala, Washingtonul este ingrijorat. Nu are resurse pentru a face fata unor noi probleme militare in Irak.

Si de fapt depinde mult de sprijinul logistic al Turciei, chiar pentru prezenta trupelor americane acolo.

Relatiile americano-turce trec deja printr-o faza dificila, complicata de votul unei comisii Congresului care a condamnat uciderea in masa a armenilor din Turcia, in 1915, drept genocid.

Poate tocmai perceptia riscului pe care l-ar prezenta il prezinta acum o ruptura in relatiile dintre Washington si Ankara, sprijinul pentru motiunea respectiva in
Congresul american pare sa dispara.

In acelasi timp si Ankara are in fata calcule complicate privind solutia pe care ar trebui s-o adopte, avand in vedere situatia atat de instabila in regiune.




Sursa: BBC

[baguvix]

Intalnire de urgenta a guvernului si armatei Turciei

Primul ministru al Turciei a convocat o intalnire de urgenta a guvernului si armatei ca urmare a unui atac asupra militarilor turci, in apropierea granitei cu Irakul, de care sunt acuzati rebelii kurzi din nordul Irakului.

O declaratie data publicitatii de comandamentul suprem al armatei precizeaza ca 12 militari au fost omorati si 16 au fost raniti.

Militarii turci si-a pierdut viata intr-o ambuscada de care este considerat responsabil Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Atacul s-a petrecut aproape de frontiera cu Irakul.

Comandamentul suprem al armatei turce precizeaza ca luptatorii PKK au trecut frontiera in Turcia si i-au atacat pe militari din trei directii la scurt timp dupa miezul noptii.

Ca raspuns au fost trase salve de artilerie asupra a peste 60 de pozitii ale rebelilor kurzi din nordul Irakului. Mai mult de 20 de rebeli si-au pierdut viata.

Se mai relateaza si ca un minibuz civil a trecut peste o mina terestra in aceeasi regiune. Incidentul s-a soldat cu victime.

Atacul urmeaza la doar cateva zile dupa aprobarea de catre parlamentul Turciei a atacurilor transfrontaliere impotriva PKK in Irak, unde rebelii isi au bazele.

PKK este considerat de catre Turcia responsabil de atacurile din ultimele luni care au dus la moartea a 30 de civili si militari.

Circa 3.000 de luptatori PKK isi au bazele in nordul Irakului, in apropierea frontierei cu Turcia, potrivit corespondentei BBC la Istanbul.

Guvernul este sub presiunea opiniei publice si a militarilor de a lua masuri impotriva separatistilor kurzi care lanseaza atacuri din Irak.

La Istanbul au avut loc duminica ample proteste de strada impotriva atacului.

Presedintele Irakului, Jalal Talabani - el insusi kurd - a cerut luptatorilor de gherila kurzi din nordul Irakului sa depuna armele, sau sa paraseasca Irakul.

Liderul kurzilor irakieni, Masood Barzani, a spus ca acestia nu vor lua partea nimanui in conflict, dar se vor apara in eventualitatea unui atac.




Sursa: BBC

[baguvix]

'Erori' cu rachete nucleare

Indiferenta si o "serie de erori de procedura" s-au aflat la originea unui transport accidental, deasupra teritoriului SUA, de rachete cu incarcatura nucleara la bordul unui bombardier B-52, arata o ancheta a armatei americane.

Incidentul s-a petrecut la 30 august. "Mai multe abateri de la normele de disciplina au condus la nerespectarea regulilor vizand gestionarea munitiilor si, in consecinta, la transferul neautorizat a sase arme", a declarat secretarul armatei aerului, Michael Wynne. La randul lui, generalul Richard Newton a numit bazele aeriene de la Minot, din Dakota de Nord, si cea de la Barksdale, statul Luisiana. Cel putin patru ofiteri au fost destituiti din functiile lor, ca urmare a acestor abateri fara precedent. "Niciodata nu s-a intamplat asa ceva", a spus el. "Acheta desfasurata de noi in ultimele sase saptamani a condus la concluzia ca este vorba de un caz izolat si ca armele nu au fost lasate vreodata fara supraveghere, fara protectie", a adaugat Newton.




Sursa: Curentul

[baguvix]

In apararea scutului american

Secretarul american al apararii, Robert Gates, a inceput ieri un turneu european, cu escale in Ucraina si Cehia, pentru a sustine din nou cauza proiectului SUA de desfasurare a unui sistem de aparare antiracheta.

Miercuri si joi, Gates va ateriza in Olanda, unde va participa, alaturi de colegii din NATO, la o reuniune informala, unde va solicita partenerilor sa trimita intariri in Afganistan. Tot acolo, el va avea o discutie separata cu omologul turc, in conditiile in care Ankara ameninta cu o incursiune militara in nordul Irakului, impotriva bazelor rebelilor kurzi... La Kiev, ministrul american va incerca sa obtina sprijinul Ucrainei in delicatul dosar al scutului aerian, subiect care provoaca mare nervozitate in Rusia vecina. SUA doresc sa desfasoare in Polonia o instalatie de interceptare a rachetelor si o statie radar in Cehia, ca raspuns la o eventuala amenintare din partea unor tari precum Iran. Moscova vede insa in planurile SUA o amenintare directa la adresa securitatii ei nationale. Pe acest fundal, presedintele ucrainean Viktor Iuscenko a tinut sa precizeze ca nu va discuta posibilitatea instalarii pe teritoriul tarii sale a unui asemenea scut.




Sursa: Curentul

[baguvix]

Scut NATO la Marea Neagra

Alianta pregateste o versiune proprie a scutului american antiracheta * Basescu remarca "agresivitatea regimului iranian"

Ramasa in afara planurilor americane de extindere a scutului antiracheta pe Continent, Romania ar putea fi protejata de un proiect similar complementar, dezvoltat de Alianta Nord-Atlantica. Afirmatia apartine reprezentantului permanent al tarii noastre la NATO, ambasadorul Sorin Ducaru declarand, ieri, la Bucuresti, cu ocazia conferintei de lansare a Fondului Marii Negre pentru cooperare regionala, organizata de Fundatia Marshall Fund, ca Alianta intentioneaza sa suplineasca sistemul de securitate american ce urmeaza sa dispuna de ramificatii in Cehia si Polonia.

Alianta Nord-Atlantica are in vedere construirea unui scut antiracheta destinat protejarii statelor aflate in afara razei de actiune a celor 10 interceptoare ce urmeaza sa fie amplasate in Polonia, respectiv a instalatiei radar din Cehia, a declarat, ieri, ambasadorul Romaniei la NATO, Sorin Ducaru. "Problema care se pune este de a complementa acest proiect american cu unul NATO care sa apere partea neacoperita de sud-est a Aliantei in fata rachetelor cu raza scurta si medie de actiune fata de care ele sunt vulnerabile, iar acest proiect - ce va acoperi tari precum Turcia, Grecia, Bulgaria, Romania, sudul Italiei sau chiar, in perspectiva, Croatia - este discutat in cadrul NATO", a declarat Ducaru, citat de Rompres. Criticat de Moscova cu fiecare ocazie, proiectul american de extindere a scutului antiracheta pe Continent se afla, la acest moment, in faza de negociere, Washingtonul facand, ieri, un anunt-surpriza, conform caruia nu ar exclude amanarea activarii instalatiilor antiracheta ce urmeaza sa fie amplasate in Cehia si Polonia, in eventualitatea unei cooperari cu partea rusa. SUA au propus mentinerea in stand-by a unor elemente ale scutului antiracheta, in incercarea de a inlatura temerile Rusiei, a anuntat, ieri, secretarul american al Apararii, Robert Gates, precizand ca Washingtonul a inaintat deja Moscovei o sugestie in acest sens, privind activarea componentelor numai in cazul semnalarii unei amenintari.

Amenintarea iraniana in spatiul pontic

Prezent, ieri, la lansarea Fondului Marii Negre pentru cooperare regionala, presedintele Traian Basescu a evidentiat inca o data rolul Romaniei in regiune. In calitate de stat membru al UE, Romaniei ii revine rolul de a fi catalizatorul aspiratiilor europene si euro-atlantice ale statelor din zona Marii Negre, a declarat liderul de la Cotroceni. "Ne-am asumat si rolul de a atrage atentia asupra pericolelor pe care le poate genera lipsa de securitate si predictibilitate a regiunii, care este inca dominata de flagelul traficului ilicit sau conflicte inghetate mentinute artificial in zona. Regiunea castiga vizibilitate pe agenda europeana si euro-atlantica datorita evolutiilor privind procesele de democratizare, largirii NATO si UE cu state riverane", a spus Basescu, atragand inca o data atentia asupra faptului ca regiunile separatiste Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno-Karabah si Transnistria reprezinta amenintari majore la adresa stabilitatii in zona. Seful statului a subliniat, totodata, ca, dintre toate conflictele inghetate, cel din Transnistria este "cel mai periculos" din cauza "amenintarilor asimetrice ce au ca sursa" spatiul din stanga Nistrului. Basescu a profitat, totodata, de ocazie, pentru a atrage atentia asupra faptului ca nu se poate realiza o analiza pertinenta a situatiei de securitate din zona ponto-caspica fara a se lua in considerare situatia din Iran, aflata in prezent in atentia comunitatii internationale din cauza "regimului extrem de agresiv aflat la putere" si a ambitiilor nucleare ale acestuia.

Initiativa Marshall Fund

Fondul Marii Negre pentru cooperare regionala este o initiativa a The German Marshall Fund USA, care, dispunand de resurse de peste 30 de milioane de dolari, isi propune ca, in decursul a 10 ani, sa acorde finantari ONG-urilor locale si nationale din spatiul pontic, dar si altor grupuri si entitati din aceasta zona pentru participare civica, initiativa transfrontaliera si cooperare regionala.

sursa : ziua.net

[baguvix]

SUA, acuzate cã au înarmat organizaþii teroriste

Statele Unite au înarmat, instruit ºi finanþat organizaþii teroriste cunoscute, inclusiv conducerea celei mai active grupãri teroriste palestiniene din Cisiordania, potrivit unei cãrþi recent apãrute, intitulatã "Discuþii cu teroriºtii: De la Hollywood la Þara Sfântã, jihadiºtii îºi dezvãluie planurile globale unui evreu!". Autorul Aaron Klein prezintã o serie de documente care aratã cã mai multe grupãri teroriste ºi chiar un lider cunoscut au primit ºi au distribuit armament american.

,,Este scandalos", scrie Klein în cartea sa. ,,În centrul rãzboiului american împotriva terorismului, Statele Unite perpetueazã terorismul, astfel încât cea mai activã grupare jihadistã palestinianã comite în mod regulat atentate utilizând arme, finanþare ºi instruire furnizate de Statele Unite", adaugã autorul.

Statele Unite au administrat încã de la sfârºitul anilor '90 mai multe baze în oraºul Ierihon, din Cisiordania, destinate instruirii miliþiilor din cadrul grupãrii Fatah, a preºedintelui Autoritãþii Palestiniene, Mahmoud Abbas. Washingtonul a furnizat timp de mai mulþi ani miliþiilor Fatah armament, printre care ºi mii de puºti de asalt.

"Toate metodele ºi tehnicile pe care le-am învãþat în cadrul acestei instruiri le-am aplicat împotriva israelienilor", a declarat Abu Yousuf, ofiþer din cadrul Forþei 17, care a fost instruit de americani la Ierihon, în 1999, în calitate de membru al Serviciilor de Securitate Preventive.

"Am atacat baze ºi posturi ale armatei israeliene, am colectat informaþii cu privire la militari ºi coloniºti (...), am utilizat arme ºi am fabricat explozibil. Bineînþeles, instruirea pe care am primit-o de la americani ºi europeni ne-a ajutat foarte mult", a adãugat ofiþerul, citat în aceastã carte.

sursa : adevarul.ro

[baguvix]

Cetatenii planetei se tem de suprematia SUA

Un sondaj de opinie realizat la nivel mondial de Gallup International arata ca populatia lumii doreste o diminuare a hegemoniei SUA pe plan international.

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/c/75740/a

[baguvix]

Turcia a bombardat poziþiile kurde

"La presiunea opiniei publice", guvernul de la Ankara a trimis aviaþia ºi trupele împotriva rebelilor din Kurdistanul irakian.

Avioane de rãzboi ale Turciei ºi trupe terestre au atacat poziþiile rebelilor kurzi, în apropierea graniþei cu Irakul, deºi, oficial, Ankara nu recunoaºte declanºarea ofensivei militare. Surse militare din capitala Turciei au precizat cã este vorba de incursiuni de micã amploare, ºi nu de o intervenþie majorã. Guvernul turc încearcã, deocamdatã, sã evite o operaþiune militarã de anvergurã în nordul Irakului, deºi a primit acordul parlamentului.

http://www.adevarul.ro/articole/turcia-a-bombardat-pozitiile-kurde/329930

[baguvix]

Reuniune a ministrilor apararii din tarile NATO

Presiunile americane ca aliatii sa trimita mai multe trupe in Afganistan vor domina probabil reuniunea de miercuri a ministrilor apararii din tarile NATO.

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/c/75730/a