USA - puterea mondiala de peste ocean

[baguvix]

Sarkozy ii ofera arme nucleare lui Merkel

Liderul francez nu isi dezminte stilul indraznet, oferind arsenal nuclear Germaniei, care s-a angajat sa nu detina astfel de arme.

Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, i-a sugerat cancelarului german, Angela Merkel, ca Germania ar putea detine o parte din arsenalul nuclear francez, arata revista germana ,,Der Spiegel". Oferta nu a fost facuta direct, ci presedintele francez a abordat intii problema energiei nucleare, aratind ca oricine este ingrijorat de incalzirea globala trebuie sa ia in calcul utilizarea de energie nucleara. Discutia a avut loc saptamina trecuta, la palatul Meseberg, la intilnirea informala la care a mai participat, pe linga cei doi lideri europeni, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.

Discutia a continuat despre avantajele energiei nucleare, dar presedintele a mai strecurat o sugestie in discutie, arata ,,Der Spiegel": deoarece umbrela nucleara franceza ii protejeaza si pe vecinii sai europeni, Germania ar putea fi interesata de niste arme nucleare franceze. Conform publicatiei citate, cei doi oficiali au ramas muti. Ideea detinerii de arme nucleare este tabu in Germania. Predecesorul lui Sarkozy, Jacques Chirac, a incercat sa abordeze cu foarte multa grija aceasta chestiune in urma cu 12 ani, dar in cele din urma a renuntat, dindu-si seama de faptul ca discutia nu urma sa dea roade. Ministrul Steinmeier a reusit, in cele din urma, sa isi revina din surpriza si i-a explicat lui Sarkozy faptul ca Germania nu e interesata de obtinerea de arme nucleare, fiind semnatara a Tratatului de Neproliferare Nucleara inca din 1975. Merkel a zimbit prietenos si l-a sustinut pe Steinmeier.

Renuntarea Germaniei la producerea si detinerea de arme nucleare, biologice si chimice este mentionata si in Tratatul asupra aranjamentelor finale in privinta Germaniei, semnat pe 12 septembrie 1990, prin care se consfinteau detaliile reunificarii Germaniei. Franta este si ea semnatara a tratatului, alaturi de cele doua Germanii, de Marea Britanie, URSS si de SUA.

Presa europeana a scris in ultima vreme despre antipatia dintre Nicolas Sarkozy si Angela Merkel, provenita din diferenta de stil si de viziune dintre cei doi. ,,Der Spiegel" adopta un stil destul de dur in descrierea facuta presedintelui Sarkozy: ,,Presedintele hiperactiv are tendinta de a aborda probleme diplomatice sensibile cu finetea unui iepuras Energizer".

sursa : Cotidianul

[baguvix]

Privatizarea rãzboiului

BAGDAD - Firmele de securitate private fac treaba murdarã în Irak


Implicarea firmelor de securitate private în rãzboiul din Irak este pusã tot mai mult sub semnul întrebãrii, unii analiºti vorbind chiar despre o "privatizare" a conflictului.

Conflictele militare ale acestui secol scot la ivealã componente necunoscute pânã de curând. Unul dintre acestea este privatizarea rãzboiului, este de pãrere analistul Dominic Moran, comentator la International Relations and Security Network. Concluzia pleacã de la scandalul care þine prima paginã la Bagdad ºi Washington de o sãptãmânã ºi implicã o companie de securitate privatã ce opereazã în Irak. Duminica trecutã, opt civili irakieni au fost uciºi de membrii firmei Blackwater. Uciderea celor opt civili aruncã în atenþia opiniei publice folosirea intensã a acestor companii private de cãtre agenþiile americane care acþioneazã în Irak. Blackater este cea mai mare firmã de acest tip implicatã în conflict, cu un personal estimat la peste 1.000 de persoane, ceea ce a costat guvernul american peste 750 de milioane de dolari din anul 2004 ºi pânã acum, conform estimãrilor realizate de The Guardian.


FIRME PRIVATE. Folosirea intensã a acestor firme este fãrã precedent, iar situaþia se regãseºte ºi în Afganistan. Baza pe care SUA o pune în aceste companii a ieºit în evidenþã marþi, când SUA au suspendat orice fel de cãlãtorie a diplomaþilor în Irak, în momentul în care nu se ºtia exact viitorul acestor operatori. Activitãþile ºi serviciile firmelor de securitate includ asigurarea siguranþei personalului diplomatic, a inginerilor care lucreazã la reconstrucþia Irakului, a consultanþilor, dar ºi a celor care oferã pregãtire militarã. În aceste zile, democraþii se aflã sub o presiune constantã din partea unor grupãri civile care cer promovarea unei legislaþii care sã delimiteze rolul acestor companii private din Irak. Criticii susþin cã relaþia acestor firme cu autoritãþile locale ºi cu armata americanã nu este clar definitã. Din 2004 aceste firme au primit imunitate în faþa legii irakiene, dar ºi faþã de legile care guverneazã armata americanã.

Sursa : jurnalul.ro

[baguvix]

SUA cumpãrã tehnologie rusã pentru manipularea minþii!

Rezultatele cercetãrilor unui centru moscovit vor fi testate de americani

Departamentul pentru securitate internã al SUA a semnat un contract cu Institutul de cercetare psihotehnologicã din Moscova, a cãrui activitate constã în manipularea subconºtientului. Agenþia americanã a justificat încheierea acordului prin încercãrile de detectare a teroriºtilor.

Dupã atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, serviciile americane de securitate cautã tot felul de metode ºi sisteme care sã le ajute sã "demaºte" teroriºtii pentru a-i putea împiedica sã comitã noi atentate. Cercetãrile efectuate la institutul moscovit ar putea fi un important pas înainte pentru tehnologia antitetoristã dezvoltatã de americani.

Aceºtia nu sunt deranjaþi de faptul cã începuturile centrului se pierd în era sovieticã, liderii comuniºti manifestând un interes special pentru controlarea minþii umane. Interesul Departamentului securitãþii interne pentru activitatea institutului a apãrut în momentul în care directoarea Elena Rusalkina a creat SSRM Tek, un software despre care afirmã cã poate citi gândurile ºi sentimentele oamenilor.

SSRM Tek, un software care poate citi gândurile

Institutul are la dispoziþie mai mulþi voluntari, care au acceptat postura de cobai, de dragul ºtiinþei sau pentru
anumite sume de bani. Software-ul SSRM Tek pare un joc de computer inocent. În funcþie de reacþia subconºtientului la imaginile subliminale transmise pe ecranul computerului, voluntarii apasã pe diverse butoane. Potrivit studiilor fãcute de Rusalkina, persoanele cu comportament violent reacþioneazã la imaginile ºocante sau obscure, în timp ce oamenii normali preferã imaginile clare.

Pentru a pãtrunde pe piaþa occidentalã, directoarea a apelat la Northam Psychotehnologies, o firmã din Canada, care, ulterior, a semnat un contract de colaborare cu SRS Technologies, un contractor militar al armatei americane.

Departamentul pentru securitate internã va testa SSRM Tek pentru a-i stabili eficacitatea. Oficialii sperã cã îl vor putea folosi pentru a detecta starea de spirit a pasagerilor de pe liniile aeriene. Contractul reprezintã o "micã victorie" pentru institutul din Moscova, care încearcã de ani buni sã fie acceptat în SUA. Pe de altã parte, acordul demonstreazã cât de departe merge guvernul american în lupta antiteroristã, mizând chiar ºi pe metode neconvenþionale. Institutul de cercetare psi­hotehnologicã a fost creat de soþul Elenei Rusalkina, Igor Smirnov, un om de ºtiinþã controversat.

Smirnov, pe care mulþi l-au comparat cu Rasputin, este pãrintele armei psihotronice. El susþinea cã sunetele subliminale pot modifica radical comportamentul unei persoane. Conform presei americane, armata sovieticã a folosit psihotehnologia în anii '80, în rãzboiul din Afganistan.

Experimentele lui Smirnov au atras atenþia FBI-ului în 1991, cu ocazia unei conferinþe organizate de KGB la Moscova. El a fost contactat dupã acest eveniment de Chris ºi Janet Morris, doi autori de SF, deveniþi consultanþi ai Pentagonului ºi creatori ai conceptului de arme neletale.

Moartea lui Igor Smirnov în 2004 nu a împiedicat-o pe Elena Rusalkina sã continue experimentele. Cer­ce­tãtoarea considerã cã armele psihotronice vor deveni mult mai periculoase decât cele nucleare.


Sursa : Adevarul.ro

[baguvix]

Marea Britanie deþine plutoniu pentru 17.000 de bombe precum cea de la Nagasaki

Marea Britanie deþine peste 100 de tone de plutoniu, suficient pentru 17.000 de bombe de mãrimea celei care a distrus oraºul japonez Nagasaki în 1945, se aratã într-un raport publicat astãzi, transmite agenþia Reuters, citatã de NewsIn.

Deºeurile toxice, a cãror cantitate s-a dublat în ultimul deceniu, provin, în special, din reprocesarea combustibilului de uraniu folosit la centralele nucleare din þarã.

Plutoniul, una dintre cele mai radioactive substanþe cunoscute, rezultã din procesarea combustibilului de uraniu folosit la centralele nucleare pentru recuperarea uraniului refolosibil.

Substanþa poate fi folositã în producerea de combustibil MOX (mixturã de uraniu ºi plutoniu), dar ºi pentru armele nucleare, ceea ce genereazã o problemã de securitate.

"La bomba care a distrus Nagasaki au fost folosite puþin mai mult de ºase kilograme de plutoniu. Trebuie sã luãm mãsuri pentru a ne asigura cã acest material foarte periculos nu cade în mâinile cui nu trebuie", a declarat Geoffrey Boulton, autor al raportului.

Raportul intervine în condiþiile în care guvernul a iniþiat un proces de consultare publicã în legãturã cu construirea unor centrale nucleare noi care sã le înlocuiascã pe cele vechi, care produc 20% din electricitatea þãrii.

Toate centralele cu excepþia uneia vor fi închise în urmãtorii 15 ani, pentru cã sunt vechi.

Sursa : Adevarul.ro

[baguvix]

SUA, gata sã loveascã Iranul

Încã din iunie, un grup de experþi americani lucreazã la planul de atac asupra Iranului

Forþele aeriene americane au înfiinþat un grup secret de planificare strategicã, cu misiunea de a ,,purta urmãtorul rãzboi", pe fondul intensificãrii tensiunilor cu Iranul, relateazã publicaþia britanicã "The Sunday Times".

Grupul "Proiectului Check­­mate" (ªah mat), suc­ce­­so­rul celui care a planificat campania aerianã din timpul rãzboiului din Golf din 1991, a fost reînfiinþat de Pentagon în secret, în aceastã varã.

Grupul îi raporteazã direct generalului Michael Moseley, ºeful Forþelor aeriene americane, ºi este format din circa 30 de ofiþeri de top ai aviaþiei, experþi în apãrare ºi cyberspace, care au acces oricând la Casa Albã, CIA ºi alte servicii secrete.

Planuri detaliate ale unui posibil atac asupra Iranului au fost puse la punct încã de acum doi ani, de CENTCOM (comandamentul central american), sus­þin surse militare.

Misiunea Checkmate este "sã furnizeze planuri realiste din punct de vedere strategic, operaþional ºi tactic, care pot fi susþinute logistic ºi sunt fezabile din punct de vedere politic". Grupul este condus de generalul de bri­gadã Lawrence "Stutz" Stut­zriem, considerat unul din­tre cei mai strãluciþi ofi­þeri ai aviaþiei americane, ºi de adjunctul sãu, dr. Lani Kass, fost ofiþer în armata israelianã ºi expert în informaticã.

Eºecul adoptãrii la ONU a unor sancþiuni care sã punã capãt ambiþiilor nucleare ale Iranului, despre care Te­heranul spune cã sunt paºnice, a dat naºtere unei discuþii intense despre po­sibilitatea unor lovituri militare.
Dezbaterea a devenit cu atât mai intensã, cu cât ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, a declarat sãptãmâna trecutã cã lumea "trebuie sã se pregãteascã pentru ce este mai rãu", adicã pentru rãzboi.

Deºi el ºi-a nuanþat ulterior declaraþiile, Franþa sprijinã SUA ºi cere adoptarea unor sancþiuni mai dure la adresa Iranului. Rusia ºi China se opun însã. Marea Britanie a încercat sã fie "puntea" de legãturã între cele douã curente divergente. Se pare însã cã noile sancþiuni vor fi aplicate de o coaliþie condusã de americani.

"Proiectul Checkmate"

Rezultatele Proiectului sunt aplicabile în cazul oricãrui potenþial rãzboi aerian, luând în calcul nu doar ameninþãrile din partea Iranului, ci ºi pe cele chineze sau nord-coreene. Checkmate a fost înfiinþat în anii '70 pentru a contracara ameninþãrile sovietice, desfiinþat în anii '80 ºi apoi reînfiinþat la începutul anilor '90, înaintea rãzboiului din Golf.

Pe acest fond tensionat, preºedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad era aºteptat ieri la New York, pentru a participa la Adunarea generalã a ONU. Vizita a stârnit iritare în SUA, ºi se aºtepta ca liderul irakian sã fie întâmpinat cu proteste încã de la aterizare, la New York.

Sursa : adevarul.ro

[baguvix]

Israelienii au obtinut probe nucleare din Siria

Inaintea unui raid aerian in Siria, comandourile israeliene au furnizat SUA probe conform carora acolo se desfasurau activitati nucleare.

Agentii speciali israelieni au extras material nuclear de origine nord-coreeana din Siria, in cursul unui raid la o baza militara secreta, a dezvaluit "The Sunday Times" in editia de ieri. Acest raid a avut loc inainte ca aviatia israeliana sa bombardeze un obiectiv sirian, luna aceasta, arata publicatia, citind surse de rang inalt din Washington si Ierusalim.

Fortele speciale israeliene stringeau de mai multe luni informatii din Siria despre acest proiect militar. Materiile nucleare au fost localizate la Dayr az-Zwar, in nordul tarii. In timpul verii, presedintele SUA, George W. Bush, a fost informat de israelieni despre prezenta specialistilor nord-coreeni la baza siriana. O sursa de rang inalt din administratia americana a confirmat pentru "The Times" faptul ca SUA au cerut dovezi ca la baza siriana se desfasoara activitati de natura nucleara inainte de a-si da "binecuvintarea" pentru atacul aerian israelian.

Atacul aviatic a avut loc pe 6 septembrie, cu acordul Statelor Unite, dupa ce Israelul a prezentat dovezi conform carora Siria detine materii nucleare. Mostrele prelevate din Siria s-au dovedit a fi de provenienta nord-coreeana, fapt ce a trezit temeri ca Siria s-a alaturat Iranului si Coreii de Nord in incercarea de a obtine arme nucleare.

Diplomatii nord-coreeni si chinezi cred ca in atacul aerian asupra bazei siriene au fost ucisi mai multi cetateni nord-coreeni, arata rapoarte ale unor guverne asiatice citate de publicatia amintita mai sus. Aceste rapoarte redau discutii dintre oficiali nord-coreeni si chinezi. Saptamina trecuta, un numar de oficiali sirieni s-au deplasat la Phenian, ceea ce demonstreaza inca o data colaborarea dintre cele doua tari plasate de SUA in rindul statelor care nu se supun regulilor internationale.

    *
      Sah mat la Iran

    Aviatia SUA a infiintat un grup secret de planificare pentru "a lupta  in urmatorul razboi", in contextul adincirii tensiunilor cu Iranul. Proiectul "Sah mat", succesor al grupului care a planificat campania aeriana in Razboiul din Golf din 1991, a fost reinfiintat la Pentagon, in luna iunie, fiind alcatuit din 20-30 de ofiteri si experti in cyberspatiu.


sursa : cotidianul.ro

[baguvix]

Alianþa Nord-Atlanticã a rãmas în panã de soldaþi

NATO nu are trupe suficiente din cauza misiunilor Uniunii Europene ºi Naþiunilor Unite

Solicitatã la maximum în Afganistan ºi Kosovo, organizaþia nord-atlanticã se confruntã cu o lipsã acutã de efective militare. Oficialii NATO susþin cã statele membre preferã sã contribuie la misiunile UE ºi ONU, lãsând Alianþei tot mai puþini oameni.

Problema s-a înrãutãþit în ultima vreme, deoarece atât NATO, cât ºi UE doresc menþinerea unor efective militare de reacþie rapidã. Forþa de intervenþie rapidã a NATO (NRF) ar trebui sã fie alcãtuitã din 25.000 de soldaþi la care se adaugã cele 19 grupãri ale Uniunii Europene - fiecare cu câte 1.500 de militari - care pot fi trimise rapid în orice zonã de conflict de pe glob. Cu toate acestea, majoritatea statelor europene sunt membre ale ambelor organizaþii ºi pun la dispoziþie aceiaºi militari pentru misiunile acestora.

"Avem un NRF care nu este atât de puternic pe cât ne-am fi dorit", a declarat purtãtorul de cuvânt al NATO, James Appathurai, întrebat de ce aceastã forþã a Alianþei, operaþionalã din noiembrie anul trecut, nu a fost niciodatã într-o misiune. "Soldaþii aflaþi în misiuni sub egida UE nu vor fi disponibili pentru NATO ºi viceversa. Iar într-o situaþie de crizã, pânã la urmã cui aparþin de fapt aceºti soldaþi?", a mai precizat oficialul NATO, subliniind cã, în cele din urmã, Uniunea Europeanã va avea de suferit.

Probleme în Afganistan

Situaþia din ultimii ani nu este tocmai roz în special pentru Alianþa Nord-Atlanticã, deoarece Statele Unite îºi concentreazã efectivele militare în special în Irak, iar misiunea NATO din Afganistan s-a dovedit a fi mai lungã ºi mai costisitoare decât se estimase iniþial. Mai mult, forþa NATO din Afganistan nu dispune de suficient echipament sau trupe pentru a garanta o finalizare cu succes a misiunii.

Comandanþii NATO au avertizat în nenumãrate rânduri cã efectivele insuficiente afecteazã operaþiunile ºi intervin într-un moment în care o parte din aliaþi se confruntã cu presiuni interne pentru retragerea trupelor. Responsabilii de la Bruxelles doresc sã accelereze eforturile de instruire a armatei afgane, însã se confruntã cu o rezistenþã din partea mai multor aliaþi, care refuzã sã trimitã trupe sau instructori în sudul þãrii, unde au loc cele mai multe confruntãri.

O forþã în impas

În acelaºi timp, la aproape un an de la lansarea oficialã a NRF, responsabilii Alianþei recunosc cã acest proiect militar nu mai este 100% operaþional din cauza efectivelor ºi echipamentelor insuficiente. James Appathurai a reamintit cã NATO este puternic angajatã în Afganistan ºi în Kosovo, unde membrii Alianþei au desfãºurat 40.000, respectiv 17.000 de soldaþi.

El a menþionat soldaþii din operaþiunea "Enduring Freedom" sub comandament direct american din Afganistan, trupele americane ºi britanice din Irak, cele ale þãrilor europene desfãºurate sub egida ONU în Liban ºi operaþiunea militarã a UE în curs de pregãtire în Ciad.

sursa : adevarul.ro

[baguvix]

ONU baga mortu-n Casa Alba

Prezenta presedintelui iranian Mahmud Ahmedinajad la New York stirneste controverse legate de libertatea cuvintului si de memoria victimelor de la 11 septembrie.

Presedintele iranian Mahmud Ahmadinejad, acuzat de opinia publica americana pentru negarea Holocaustului, pentru dorinta sa de a ,,sterge Israelul de pe harta" si considerat inamicul public numarul unu al Statelor Unite, a sosit duminica la New York, pentru a participa la sesiunea Adunarii Generale a Natiunilor Unite. In ceea ce analistii considera o sfidare la adresa presedintelui George W. Bush, Ahmadinejad se va adresa miine Adunarii Generale a ONU, imediat dupa discursul presedintelui american. Vizita liderului iranian include o intilnire cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, si un discurs in fata unor lideri religiosi americani de confesiune musulmana, crestina si mozaica.

Intr-un interviu acordat canalului american CBS, presedintele a reiterat ca programul nuclear iranian nu urmareste construirea armei nucleare. ,,In relatiile internationale din prezent, bomba atomica nu serveste la nimic. Daca ar fi fost utila, ar fi ajutat la evitarea dizolvarii URSS, ar fi rezolvat problema pe care americanii o au in Irak. Timpul bombei a trecut", a declarat el. Ahmadinejad a protestat fata de sanctiunile ONU la care este supus Iranul pentru ca nu a abandonat programul nuclear. ,,Statele care folosesc metodele decadente ale razboiului psihologic, ale propagandei politice si ale asa-ziselor sanctiuni economice fac o greseala", a declarat presedintele pentru CBS.

Mesajul sau pacifist pare sa fie contrazis insa de testarea, simbata, a unui nou tip de racheta balistica in stare sa loveasca Israelul. Liderul spiritual iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat cu aceasta ocazie ca ,,oricine va lansa o agresiune (impotriva Iranului) va avea de suportat consecinte serioase", iar unul dintre generalii iranieni a precizat ca ,,Statele Unite trebuie sa afle ca cei 200.000 de soldati ai lor din Irak si Afganistan sint in bataia tunurilor iraniene". Nu numai SUA au decis sa izoleze diplomatic Iranul. Presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a aratat ca nu sint intrunite conditiile pentru o vizita a ministrului de Externe, Bernard Kouchner, la Teheran. ,,Pe culoarele ONU se poate discuta, dar o deplasare la Teheran este altceva", a precizat Sarkozy, pronuntindu-se in favoarea sanctiunilor ONU impotriva Teheranului. Initiativa lui Kouchner de a vizita Iranul vine la scurt timp dupa ce acesta a spus ca lumea trebuie sa se pregateasca pentru un razboi cu Iranul.

Autoritatile newyorkeze au interzis accesul lui Ahmadinejad la locul in care se inaltau turnurile World Trade Center, unde acesta dorea sa pastreze un moment de reculegere. Politia a precizat ca accesul in zona este interzis din cauza lucrarilor de constructie a noului Turn al Libertatii. Politicienii americani, printre care si democrata Hillary Clinton, lidera in cursa pentru Casa Alba, au calificat intentia lui Ahmadinejad drept o ofensa adusa memoriei victimelor de la 11 septembrie 2001. In schimb, liderul iranian urmeaza sa se adreseze studentilor Universitatii Columbia, onorind invitatia extrem de contestata a conducerii institutiei. Peste 100 de protestatari au demonstrat duminica in fata universitatii, purtind pancarte prin care il denunta pe Ahmadinejad drept ,,Hitler in devenire". Rectorul institutiei s-a aparat invocind ca universitatea ,,este o comunitate dedicata confruntarii de idei". El a sustinut ca l-ar fi invitat si pe Hitler, daca acesta s-ar fi implicat intr-o dezbatere care sa-i provoace pe studenti. Bollinger, rectorul Universitatii Columbia, a precizat ca liderul iranian va fi chestionat in legatura cu negarea Holocaustului, cu ambitiile nucleare ale Teheranului, cu sprijinul acordat insurgentilor din Irak si cu suprimarea libertatii de exprimare, deoarece, cu citeva zile inainte, autoritatile iraniene au interzis un site web apartinind opozitiei.

SUA sint obligate, ca tara-gazda a ONU, sa-i acorde presedintelui iranian libertatea de deplasare pe o raza de 40 de kilometri in jurul sediului Natiunilor Unite. Asa s-a intimplat in urma cu patru decenii, atunci cind liderii revolutionari cubanezi Fidel Castro si Che Guevara au participat la reuniunea Adunarii Generale. Castro s-a plins de pretul pipe-rat al hotelului si a preferat sa se mute intr-unul din Harlem. El nu a exclus nici varianta de a dormi in Central Park. ,,Sintem oameni ai muntelui. Sintem obisnuiti sa dormim sub cerul liber", a spus Castro.

[Ronin]

Incearca si aici...acolo sunt (si) militari...!

www.semperfidelis.ro

[loreley]

           Aici e  chestia cu "fa-te frate  cu  dracul pina treci puntea"... :-D

[baguvix]

 Conflictul dintre SUA si Iran poate transforma Romania in tinta

Rachetele iranienilor nu pot lovi Washingtonul inca, dar pot demola Bucurestiul

Potentialul atac al Statelor Unite impotriva Iranului, pentru a distruge capacitatile nucleare si militare ale acestei tari, ar putea avea consecinte grave asupra Romåniei, daca baza de la Mihail Kogalniceanu ar fi folosita de avioanele americane. O riposta iraniana, cu rachete de croaziera, ar fi contrata de Romånia, conform Ministerului Apararii Nationale, cu mijloace de protectie civila: lopeti, corturi si ambulante. Partea cea mai proasta este ca Romånia nu le poate interzice americanilor sa foloseasca baza pentru atac, din cauza unui acord negociat de partea romåna din genunchi.

Informatii despre intentia americanilor de a stopa programul nuclear al Iranului au aparut de multa vreme. Diversi specialisti din SUA au lansat in mass media ipoteza unui atac aerian, care sa distruga cateva mii de tinte, militare, industriale si de infrastructura, din Iran. Alexis Debat, directorul centrului Nixon pentru terorism si securitate nationala, a declarat, de exemplu, ca strategii militari americani se pregatesc de un atac semnificativ asupra instalatiilor nucleare ale Iranului, impotriva ,,intregii armate iraniene". ,,
;Daca vom desfasura un atac nesemnificativ sau o actiune militara de amploare, reactia iranienilor va fi aceeasi", este, potrivit lui Debat, principalul argument in favoarea unui atac masiv al armatei americane.

Cu voia sau fara voia Romåniei
La o prima vedere, aceasta problema nu priveste prea mult Romania. Tara noastra s-ar putea insa trezi implicata in conflict, chiar si impotriva vointei ei. Agentia bulgara de stiri Novinite informa insa, la inceputul acestui an, ca fortele americane ar putea utiliza bazele militare aeriene din Romania si Bulgaria pentru a lansa un eventual atac asupra Iranului. ,,Acordul dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind activitatile fortelor Statelor Unite stationate pe teritoriul Romaniei", semnat la Bucuresti la 6 decembrie 2005, mai cunoscut sub denumirea de ,,Acordul de Acces", nu are nici o prevedere care sa specifice clar ca americanii au nevoie de acordul Romaniei pentru a lansa un atac impotriva unei alte tari. Aceasta problema a fost intens dezbatuta la sedinta Comisiei de Aparare din Senat, in 2006, cand specialistii de la Ministerul de Externe si MApN au prezentat senatorilor tratatul. Din comisie facea parte, la acea ora, si actualul ministru al apararii, Teodor Melescanu.

Cui ii pasa de Consiliul de Securitate?
Am solicitat MApN sa ne comunice daca, prin acordurile tehnice incheiate intre Romania si SUA, ca urmare a Acordului de Acces, s-au introdus prevederi care sa oblige partea americana sa notifice autoritatile romane cand intentioneaza sa lanseze un atac asupra unei terte tari pornind de pe teritoriul Romaniei sau care sa permita Bucurestiului sa interzica un asemenea atac. Raspunsul MApN, foarte detaliat, a ocolit insa aceasta problema. Citand din preambulul si din textul acordului, specialistii din minister care au intocmit raspunsul au evitat sa spuna raspicat ca nici in acest document, nici in acordurile tehnice nu exista asemenea prevederi. ,,Problematica «atacurilor armate indreptate impotriva unui alt stat» poate avea ca temei doar o rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU", ne-a comunicat, in schimb, MapN, dupa o serie de citate din Acordul de Acces, care mentioneaza aceasta idee. Teoretic, ar trebui sa concluzionam ca fortele americane nu vor folosi Romania ca baza de lansare a atacurilor impotriva Iranului, in afara cazului in care Consiliul de Securitate va autoriza raidurile in folosirea fortei militare. Practic, este suficient sa ne uitam la Irak si sa vedem ca toata teoria se duce dracului. Invazia Irakului a fost facuta fara nici un fel de autorizare din partea Consiliului de Securitate, pe temeiul doctrinei americane a razboiului preventiv. Aceeasi doctrina a aparut si in strategia de securitate a Romaniei, elaborata la Cotroceni in 2006.

Lopeti, bastoane si tulumbe
Am mai intrebat specialistii MapN daca exista un plan de protejare a Romaniei contra unei eventuale riposte iraniene cu rachete balistice. ,,La acest moment, nu detinem informatii din care sa rezulte iminenta unui atac impotriva Iranului si nici un raspuns balistic al acestui stat indreptat impotriva României", a fost raspunsul. De altfel, nici nu ne asteptam la alt raspuns, pentru ca admiterea de catre MApN a existentei unui asemenea plan de aparare ar fi insemnat, implicit, recunoasterea existentei unui plan de atac. Au urmat si precizari privind responsabilitatile in cazul unui atac: ,,Coordonarea, controlul si acordarea asistentei tehnice de specialitate in domeniul protectiei civile se asigura, la nivel central, de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative, prin Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (...)". Adica, politistii, pompierii si specialistii MIRA vor apara populatia de rachete, pentru ca scutul american antiracheta este doar un proiect. In cazul ipotezei celei mai pesimiste, cu atac american din Romania si riposta iraniana, nu ne ramane decat sa procedam ca in celebrul banc cu Radio Erevan: sa ne indreptam in liniste catre cimitir, ca sa nu starnim panica.

Teheranul are capacitatea sa loveasca Bucurestiul
Iranul a testat, cu succes, rachetele Shahab 3 (Meteor 3, foto), capabile sa ajunga la o distanta de 2.000 de kilometri. In cursul anului 2007, au fost anuntate variantele C si D ale acestui tip de racheta, cu capacitate de transport marita, cu sisteme de dirijare la tinta imbunatatite si cu raza de actiune de pana la 2.200 de kilometri. Rachetele din clasa Shahab 3 pot sa transporte trei focoase nucleare sau 1,2 -1,8 tone de submunitii. In ianuarie a.c., comandantul Gardienilor Revolutiei, generalul Yahya Rahim Savafi, preciza: ,,Strategia noastra este defensiva, dar, daca suntem atacati, nu ne vom opri la granita". Una din potentialele tinte pentru rachetele iraniene o poate constitui Romania. Lansatoarele mobile, daca ar fi plasate in apropiere de granita de nord-est a Iranului, ar putea atinge, practic, orice tinta din Romania.

In aceste zile, presedintele iranian Ahmadinejad a anuntat ca Iranul are in depozite 100 de kilograme de uraniu imbogatit. Acesta poate fi folosit pentru fabricarea bombelor atomice sau a asa-numitelor ,,bombe murdare" (exploziv in carcasa de uraniu, care contamineaza radioactiv zona lovita).

[baguvix]

Iranului i se pregãteºte ceva

Cei care decid politica ONU faþã de Teheran au ajuns la un compromis: o parte pregãteºte noi sancþiuni, cealaltã a obþinut amânarea deciziei pânã în noiembrie

Cu o Franþã care susþine fervent a treia serie de sancþiuni antiiraniane cerute de SUA, China ºi Rusia au impus Consiliului de Securitate sã mai aºtepte încã o lunã dezvãluirile pe care Iranul le-a promis experþilor nucleari ai ONU. Între timp, arabii numãrã semnele care indicã un atac asupra Teheranului prin noiembrie.

De comun acord, cãci altfel nu se poate, cei cinci membri permanenþi ai Consiliului de Securitate al ONU plus Germania au decis, pe 28 septembrie, sã aºtepte pânã la mijlocul lui noiembrie noile rapoarte ale Agenþiei Internaþionale pentru Energie Atomicã (AIEA) ºi Uniunii Europene asupra þintelor programului nuclear iranian ºi apoi sã se discute, sau nu, sancþiuni mai dure împotriva Iranului – dacã acesta continuã un program de îmbogãþire a uraniului, în sensul construirii unei bombe atomice, dupã cum îl suspecteazã SUA ºi aliaþii.

Cert e cã îl continuã: preºedintele Ahmadinejad se laudã periodic cu noi centrifuge introduse în circuitul de producere a combustibililor nucleari, care apropie Iranul de victoria finalã – abia prin 2009, estimeazã însã AIEA.

Cele nouã semne

Din mulþimea de afirmaþii ºi fapte aglomerate la întoarcerea din vacanþe în legãturã cu posibilul/aºteptatul atac al administraþiei Bush împotriva regimului ayatollahilor, redactorul-ºef al cotidianului naþionalist panarab "Al-Quds Al-Arabi" sintetiza la mijlocul lui septembrie nouã indicii care fac probabil un nou rãzboi în Orientul Mijlociu pânã în noiembrie. Doar un miracol, precum cel libian sau nord-coreean, ar îndepãrta spectrul – crede Abd Al-Bari Atwan.

Referindu-se la programul nuclear iranian, George W. Bush a pomenit un "holocaust nuclear" – care poate fi însã ºi un avertisment asupra utilizãrii armelor nucleare americane. În locul lui Tony Blair, Nicholas Sarkozy a afirmat cã, dacã nu renunþã la ambiþia de a dobândi arme nucleare, Iranul se expune în mod fatal bombardamentelor.

Apoi, Washingtonul ºtie cã majoritatea statelor arabe sunnite socotesc cã ºiiþii iranieni susþin terorismul ºi ameninþã stabilitatea regionalã – iar petromonarhiile din Golf con­siderã Iranul un inamic mai serios decât Israelul.

De aceea, Casa Albã face presiuni asupra lui Mahmud Abbas ºi lui Ehud Olmert sã anunþe mai repede un acord de principiu, ceea ce ar aduce satisfacþie sunniþilor ºi le-ar permite sã aibã drept cauzã comunã cu americanii ºi israelienii combaterea aliaþilor Iranului – Siria, Hazbollah ºi Hamas.

Mai departe, SUA pun gardienii revoluþiei islamice pe lista internaþionalã a organizaþiilor teroriste ºi acuzã Teheranul cã sprijinã rezistenþa irakianã ºi chiar elemente Al-Qaida, prin alimentarea cu arme sofisticate – care sporesc victimele americane.

Arabia Sauditã plãteºte 5 miliarde de dolari unei firme americane pentru echiparea ºi antrenarea a 35.000 de oameni însãrcinaþi cu protejarea instalaþiilor petroliere – nu de trecutele tentative Al-Qaida, ci de o viitoare revanºã iranianã, cu rachete Shihab sau cu avion kamikaze; de altfel, în acelaºi scop, SUA menþin bateriile Patriot în Kuwait, în apropierea terminalelor saudite.

Nu în ultimul rând, ad­ministraþia Bush a încetat sã mai cearã demisia premierului Al-Maliki, posibil pentru cã precipitarea planurilor împotriva Iranului nu mai dã timp unei schimbãri de conducere în Irak. Iar retragerea britanicã de la Basra nu este doar o recunoaºtere cã victoria coaliþiei din Irak a devenit imposibilã, dar ºi o punere la adãpost a trupelor britanice de represaliile iraniene în caz de lovituri aeriene americane.

Abd Al-Bari Atwan îºi încheie prezicerile printr-o incursiune în psihologia preelectoralã americanã: în faþa înfrângerilor din Afganistan ºi Irak, "Bush estimeazã cã singura posibilitate de salvare a preºedinþiei ºi de prezervare a ºanselor partidului sãu la urmãtoarele alegeri stã în... atacarea Iranului".

Mai ales cã rachetele iraniene nu vor atinge New York-ul sau Washingtonul, ci Tel-Avivul, Ryadul sau Dubaiul – pune puþin gaz pe foc analistul arab.

SUA antreneazã aliaþii din Golf

De-o fi sau nu atacat Iranul, s-a creat o nouã ameninþare, care raliazã, o datã în plus, aliaþii arabi în jurul armatei americane din Golf. Pentagonul a creat în Emirate un centru de antrenament pentru piloþii naþiunilor arabe aliate.

Acolo, piloþi militari din Iordania ºi Emirate executã exerciþii comune, pentru a putea zbura ºi lupta împreunã - ºi cu avioanele americane. Ideea e ca aceºti "prieteni ºi parteneri sã-ºi poatã asigura securitatea ºi stabilitatea regiunilor lor, prin interoperabilitate... ºi în coaliþii adecvate".

Chiar dacã aliaþii din Golf ai SUA nu vor participa la atacuri împotriva unor þinte nucleare din Iran, cooperarea lor este necesarã pentru permisiunea de survol. ªi pentru autoapãrare în caz de retorsiuni iraniene.

Gaze pentru UE

Un înalt consilier pentru politicã economicã externã al Departamentului de Stat al SUA a apreciat, sâmbãtã, cã regiunea caspicã poate furniza Europei destul gaz ºi fãrã contribuþia Iranului.

Potrivit AP, Reuben Jeffrey III a indicat reporterilor la Istanbul cã gazul caspic poate fi adus pe pieþele europene pe rute care ocolesc Republica Islamicã: A­zer­baidjanul, Turkmenis­tanul ºi Kazahstanul fiind menþionate ca posibile surse alternative la gazul din Iran.

Declaraþia a fost fãcutã la doar douã zile dupã ce Turcia – aliat-cheie al SUA din NATO – a anunþat cã nu-ºi va sista cooperarea în domeniul gazului natural cu Iranul. Ankara ºi Teheranul negociazã un acord pentru construirea unei conducte de 3.500 km destinate transportului anual a circa 40 miliarde metri cubi de gaz natural spre Europa, prin Turcia.

Retragerea fondurilor occidentale

Pânã sã participe la un rãzboi al SUA împotriva Iranului, dupã cum s-au pripit sã sugereze, noii lideri ai Franþei cer statelor Uniunii Europene sã-ºi reducã investiþiile în Iran. În SUA, organizaþii nonguvernamentale cu tematicã antiteroristã au gãsit fonduri americane de miliarde de dolari investite în statul acuzat de susþinerea terorismului.

Franþa lui Chirac s-a opus atacãrii Irakului ºi datoritã intereselor companiilor franceze în exploatarea hidrocarburilor irakiene. Preºedintele Sarkozy cere acum statelor UE sã împiedice participarea companiilor europene la noi proiecte în Iran.

Cum o a treia serie de sancþiuni ONU necesitã timp, Franþa ar vrea sancþiuni economice alternative ºi a ales sã iasã în faþa UE cu "recomandarea" adresatã companiilor – între care Total - ºi instituþiilor financiare europene de "a-ºi reduce expunerea" în Iran. Franþa mai vrea ºi limitarea activitãþii pe teritoriul UE a unor instituþii financiare, de credit ºi asigurãri ale Iranului.

Investiþii "cuºer"

Parisul recunoaºte cã asemenea sancþiuni economice alternative celor ale ONU nu pot fi efective decât dacã sunt aplicate întâi de puternicele bãnci ºi fonduri de investiþii americane. La Washington lucreazã trei curente antiiraniene: ºoimii lui Dick Cheney vor sã bombardeze Teheranul cât mai este Bush la Casa Albã, partizanii corectitudinii ONU preferã negocieri de duratã chiar ºi fãrã garanþii de reuºitã, iar alþi duri pragmatici au optat pentru presiuni prin investiþii "libere de terorism".

"Divest Terror Initiative" a trimis petiþii care cer statelor americane legi care sã împiedice companiile americane sã-ºi investeascã fondurile de pensii în "þãri care sprijinã terorismul" – o afacere de multe miliarde, cu care pensionarii americani sunt sau nu la curent.

Potrivit "Wall Street Journal", 3,7 miliarde de dolari ai SUA sunt investiþi în companii de energie care fac afaceri în Iran. "Divest Terror" aminteºte cã Departamentul de Stat de la Washington considerã Iranul drept cel mai fervent apãrãtor al terorismului jihadist ºi cautã sã convingã statele ºi companiile americane sã-ºi retragã banii din acest stat.

Missouri este primul stat care a introdus un plan de deturnare a fondurilor de pensii din Iran. Guvernatorul Schwarzenegger decide luna aceasta dacã ºi California adoptã un plan similar. Louisiana a impus celor 12 fonduri de pensii ale sale sã elaboreze un index investiþional internaþional "terror-free", care sã excludã companiile cu afaceri în Sudan, Siria, Iran sau Coreea de Nord.

Pe de altã parte, multe companii din SUA cautã sã ocoleascã astfel de legislaþie via companii din Europa care în prezent nu au în faþã restricþii similare.

Ahmadinejad îl aºteaptã pe Putin

Moscova are o atitudine ambivalentã faþã de Teheran. Se opune unor noi sancþiuni economice, dar a sistat construirea reactorului de la Bushehr. Iranul este însã prea important pentru jocurile petropolitice ale Rusiei ºi cele împotriva SUA pentru ca Moscova sã-ºi îndepãrteze complet Teheranul doar pentru a face pe plac Washingtonului.

Discuþiile de vineri din cadrul Consiliului de Securitate al ONU au fost extrem de aprinse. Diplomaþi afiliaþi negocierilor au povestit contactelor din presã chiar despre o ciocnire verbalã între Condoleezza Rice ºi Serghei Lavrov. Rusia subliniazã cã Iranul se aflã încã în graficul de cooperare cu AIEA, reciproc acceptat, ºi acuzã Vestul cã lucreazã la mãsuri antiiraniene unilaterale, în afara deciziilor Consiliului de Securitate.

Graþie dreptului de veto în Consiliu, sprijinul Moscovei este vital pentru orice soluþie negociatã a ONU în dosarul iranian. Dincolo de asta, Rusia poate câºtiga din orice evoluþie. Aparent, Moscova se opune unei soluþii militare la "problema iranianã" – "care ar agrava ºi mai mult situaþia într-o regiune care are deja grave probleme în Afganistan ºi Irak" (Serghei Lavrov).

Dar acestea sunt mai mult problemele Americii - pe care un rãzboi ºi cu Iranul ar þine-o ºi mai ocupatã în lume. Ceea ce ar permite Kremlinului sã mai recupereze din terenul pierdut la periferiile ex-sovietice. Iar un asemenea rãzboi ar fi ºi mai adãstãtor dacã Teheranul ar fi ajutat cu arme performante.

Un vecin cu probleme

Pe de altã parte, dosarul ruso-iranian este ºi aºa gros. Dincolo de sprijinul public, relaþiile Rusiei cu Iranul sunt în bernã de când Moscova a amânat sine die terminarea construcþiei reactorului nuclear de la 1.000 kw de la Bushehr. Kremlinul i-a scos în faþã pe contractorii privaþi ai proiectului, care afirmã cã amânarea cu încã un an a predãrii în stare de funcþionare a obiectivului de un miliard de dolari are drept cauzã niºte plãþi pe care beneficiarii nu le-ar fi fãcut - iranienii fluturã însã chitanþe care ar arãta contrariul.

Teheranul suspecteazã acum Moscova cã face pe plac Washingtonului, care demonizeazã orice demers nuclear iranian. Mai ales cã ruºii nu mai recunosc nici contractul prin care se angajau sã furnizeze iranienilor ºi combustibil nuclear; pânã la urmã, nici Rusia nu prea doreºte un vecin nuclearizat. Din cauza acestor decizii ruseºti, industria energeticã iranianã va mai contribui la criza economicã din þarã.

Se poate ºi mai mult: Moscova a sugerat Washingtonului cã pot monitoriza împreunã programul de rachete al Iranului prin radarul gigant pe care Rusia îl are în Azerbaidjan. Alte litigii: Moscova se opune acordului gazifer Iran-Turkmenistan-Turcia, care mineazã strategia energeticã a Rusiei faþã de Europa; pretenþiile teritoriale pe care Iranul le emite în Marea Caspicã, în curs de reîmpãrþire, au scos navele ruseºti în larg.

Cu toate acestea, Rusia are mare nevoie de Iran: atât pentru îndiguirea avansului hegemoniei SUA în Caucaz ori Asia Centralã, cât ºi pentru crearea doritului cartel al producãtorilor de gaze naturale. De aceea la Moscova nu sunã bine discuþiile abia schiþate de Iran ºi SUA pentru o împãrþire a puterii la Bagdad: oricât de incredibil ar fi, ele pot duce spre negocieri iraniano-americane mai largi.

De aceea, Rusia revine cu gânduri mai bune faþã de Iran, poate ºi cu un ajutor militar. Dupã ce la summitul Organizaþiei pentru Cooperare de la Shanghai din Kîrgîzstan preºedintele rus nu a dorit sã se vadã cu omologul iranian, a cãrui þarã candideazã la admiterea în organizaþie, mai nou, Putin a acceptat sã participe la summitul energiei caspice care va avea loc la mijlocul lui octombrie la Teheran – ba ºi sã aibã întâlniri cu liderii iranieni.

[baguvix]

Noul sistem antirachetã va proteja SUA de atacurile Coreii de Nord

Radarele ºi rachetele de interceptare din cadrul noului sistem american antirachetã pot fi acþionate oricând pentru o ripostã a unei eventuale crize în Asia, noteazã "International Herald Tribune", citând responsabili militari. Sãptãmâna trecutã a fost efectuat un ultim test, ale cãrui rezultate i-au mulþumit pe oficialii de la Pentagon.

Generalul Victor Renuart Jr., comandantul Departamentului pentru apãrarea teritoriului SUA, a afirmat cã sistemul oferã protecþie împotriva riscului unui atac cu rachetã balisticã din partea Coreii de Nord. Noul sistem nu este complet, lucrãrile continuând la o serie de radare în California ºi Oceanul Pacific ºi la radarele de interceptare din Alaska ºi California.

În ciuda limitelor sale, sistemul este cel mai extins de la instalarea Safeguard ABM System, din Dakota de Nord, în 1975. Acel sistem a funcþionat numai câteva luni, deoarece Congresul a votat pentru suspendarea lui. Renuart a declarat cã potenþialul noului scut a fost testat în iulie 2006, când s-a declanºat o alertã dupã ce Coreea de Nord a efectuat teste cu rachete.

Henry Obering III, directorul Agenþiei de apãrare anti­rachetã, a afirmat cã ur­mãtorul test, care va avea loc în prima jumãtate a anului viitor, va include ºi contramãsuri pentru a verifica abilitatea interceptorului de a face diferenþa între un focos nuclear real ºi unul fals.

La sfârºitul acestei luni, ministrul american al apãrãrii, Robert Gates, ºi secretarul de stat, Condoleezza Rice, se vor întâlni la Moscova pentru convorbiri cu omologii ruºi în legãturã cu obiecþiile Rusiei la propunerile americane privind instalarea unor componente ale sistemului de apãrare antirachetã în Europa Centralã. Planurile SUA vizeazã amplasarea a 10 interceptori de rachete în Polonia ºi a unui radar în Cehia pentru apãrarea împotriva unui eventual atac din partea Iranului.

sursa : adevarul.ro

[baguvix]

Rachetele iraniene ar putea lovi SUA pânã în 2015

Iranul este capabil sã construiascã o rachetã cu razã lungã de acþiune care sã loveascã SUA pânã în 2015, a declarat general-locotenentul Henry Obering, directorul Agenþiei de apãrare antirachetã, într-un interviu acordat postului de televiziune "Fox News".

Henry Obering a afir­mat cã ideea este împãrtãºitã de mai mulþi oficiali ai Pentagonului, care monitorizeazã cu îngrijorare progresele pe care le face Teheranul în dezvoltarea tehnologiei nucleare.
Acelaºi lucru se observã ºi în cazul Coreei de Nord. "Intenþiile Phenianului par destul de ostile, iar noi trebuie sã fim foarte atenþi", a susþinut oficialul american.

Declaraþiile sale survin dupã ce sãptãmâna trecutã, la baza aerianã Vandenberg din California, au fost testate cu succes radarele ºi rachetele de interceptare din cadrul noului sistem de apãrare antirachetã. Sistemul, dezvoltat pentru a contracara un eventual atac din Asia, nu este însã complet. Washingtonul mai are de rezolvat problema componentelor care ar trebui instalate în Europa Centralã. Henry Obering ºi-a exprimat speranþa cã testul din Pacific va convinge guvernele de la Varºovia ºi Praga sã accepte amplasarea radarelor pe teritoriile lor.

Prezent la adunarea ONU la nivel de miniºtri de la Washington, ºeful diplomaþiei iraniene, Manouchehr Mottaki, a declarat cã Statele Unite nu se pot implica într-un rãzboi costisitor cu þara sa, în condiþiile în care trupele americane se aflã în Irak. Dacã totuºi se va întâmpla acest lucru, Iranul este gata de ripostã. Mottaki a explicat cã Teheranul a informat SUA, în urmã cu doi ani, asupra mãsurilor pe care le va lua, dar a refuzat sã ofere detalii.

Pe de altã parte, diplomatul iranian considerã cã administraþia Bush poartã "un rãzboi psihologic", militarii ºi politicienii americani aducând în discuþie opþiunea unui atac împotriva Iranului din ºase în ºase luni, în ultimii doi ani. De altfel, în luna iunie, un oficial de la Teheran a calificat drept "gluma anului" intenþia SUA de a construi un sistem de apãrare împotriva rachetelor pe care le-ar putea lansa Iranul.

sursa : adevarul.ro

[romulus]

experti americani din domeniul politicii externe se asteapta ca in urmatorii zece ani sa aiba loc un alt atac de proportiile celui din 11 septembrie 2001,

-----Tot asa zicea si unu' de pe la noi HANCU  parca'l chema, ca acus, acus, in urmatorii j'da ani o sa fie un cotremur......
----- Haida de ! Ce mai experti ....asta pot sa le-om spun si io fara a fi expert si chiar benladen ii ameninta iar  cu bombardeaua.....
-----Bulgarele de zapada a fost pornit.......in 2001..! E vorba de bani,bani, bani, de multi mani , monsher, si de putere, de stapanire a lumii.....
D'acuma   tot se vor  pregati pentru alte atacuri....si vor cheltui la bani, mama, mama.....si vor da legi care restrang drepturili omului si cetateanului, ca prea se lafaiau in ele....... si vor crea noi programe de inarmare de aparare impotriva terorismului, pe pamant si in cer, mama , mama ! Si vor aresta in continuare mii de nefericiti , si-i vor tine inchisi fara judecata sute de ani, mama , mama..... Ca ei, au dreptul, de, ca sunt  mai democrati... Altii daca faceau asa, gata sarea jandarmu' sa-i apere pe " ce-i lipsiti de drepturi democratice "
-----Ti-e si scarba .......
----Howgh !