USA - puterea mondiala de peste ocean

[baguvix]

SUA, parasite de aliatii din Irak

,,Coaliþia de voinþã", care s-a raliat în jurul Americii pentru a sprijini invazia ºi ocupaþia Irakului, este din ce în ce mai subþire, ultimii care iau în calcul retragerea fiind britanicii, sud-coreenii ºi polonezii

"Coaliþia de voinþã", cum a numit preºedintele Bush grupul þãrilor care au sprijinit invazia Irakului din 2003 ºi ocupaþia ulterioarã, a devenit, treptat, o coaliþie a "lipsei de voinþã".

Britanicii ºi sud-coreenii, cea de-a doua respectiv a treia forþã militarã ca mãrime din Irak, dupã SUA, vorbesc despre retragere. Alte þãri, cu contingente mai mici, cum sunt Danemarca ºi Lituania, s-au retras deja în august.

Dupã patru ani ºi jumãtate de luptã, fãrã rezultate concrete, trupele au pãrãsit luni oraºul Basra. Marea Britanie, cel mai important aliat al SUA în Irak, a anunþat o nouã reducere de trupe pânã la sfârºitul anului: de la 5.500 la 3.000 de soldaþi.

Baza britanicã va rãmâne la aeroportul situat lângã Basra. Retragerea soldaþilor din interiorul oraºului, din vechiul palat al lui Saddam Hussein, este vãzut ca un "preludiu" al retragerii totale din Irak, despre care experþii în apãrare spun cã ar crea haos ºi relaþii încordate cu americanii. Numãrul total al soldaþilor britanici a fost deja redus de la 7.500 – în timpul invaziei din 2003 - la 5.500. ,,Retragerea a fost organizatã ºi planificatã", a declarat premierul britanic Gordon Brown pentru BBC.

Giles Merrit, directorul grupului de experþii "Security & Defense Agenda" de la Bruxelles, a declarat cã nu existã victorie sau înfrângere când vorbim de Irak. "Situaþia va deveni din ce în ce mai complicatã ºi va fi din ce în ce mai greu pentru irakieni. În Irak nu vor fi câºtigãtori, ci numai învinºi. Pentru britanici, retragerea este un semn cã armata nu mai are resurse."

Coreea de Sud s-ar putea retrage în decembrie

Guvernul Coreei de Sud, a treia forþã militarã ca mãrime din Irak, dupã SUA ºi Marea Britanie, ºi-a anunþat deja intenþia de retragere pânã la sfârºitul anului. Un numãr de 545 de soldaþi sud-coreeni pleacã astãzi în Irak, relateazã presa de la Seul, ca parte a programului de rotare a trupelor din unitatea Zaytun, de 1.200 de soldaþi, staþionatã la suburbiile oraºului Irbil, la 350 de kilometri nord de Bagdad.

În mod normal, misiunea lor ar fi de ºase luni, dar perioada ar putea fi redusã la numai patru luni, în condiþiile în care ei se vor întoarce acasã în decembrie. Guvernul de la Seul a fixat luna septembrie drept dead­line pentru elaborarea unui plan de retragere a trupelor.

"Ne pregãtim sã înaintãm un raport Adunãrii Naþionale", a declarat ieri purtãtorul de cuvânt al Ministerului Apãrãrii, Kim Hyung-gi. Surse militare citate de presa sud-coreeanã afirmã cã existã o dezbatere aprinsã pe tema retragerii trupelor. Unii susþin amânarea retragerii cu un an, în condiþiile unei posibile reduceri a trupelor, iar opinia publicã este împãrþitã. O mare parte a sud-coreenilor a devenit reticentã la dispunerea de trupe în Irak din cauza recentei crize a ostaticilor din Afganistan.

Polonia va lua o decizie în aceastã toamnã

Polonia, care ºi-a prelungit misiunea în Irak pânã la sfârºitul lui 2007, va decide în privinþa retragerii sau nu a trupelor în aceastã toamnã, a declarat ministrul apãrãrii, Aleksander Szczyglo, la începutul lui august. Szczyglo a declarat cã, în eventualitatea retragerii, existã ºi un plan de evacuare pentru irakienii care lucreazã pentru armata polonezã.

Actualmente existã circa 900 de soldaþi polonezi în Irak. Danezii ºi-au retras cei 460 de soldaþi din Basra luna trecutã, iar lituanienii ºi-au retras ºi ei, tot în august, micul contingent de 50 de soldaþi care a servit sub comanda danezã.

Din 2003, când trupele lituaniene s-au alãturat coaliþiei, peste 750 de soldaþi au fost trimiºi în Irak.

România are 600 de soldaþi în Irak

România este a ºasea forþã militarã ca mãrime în Irak, cu 600 de soldaþi aflaþi în zona Basra ºi la nord de Bagdad. Ministrul apãrãrii, Teodor Meleºcanu, a declarat recent, pentru agenþiile de presã internaþionale, cã retragerea lor "rãmâne un scop politic al PNL, dar care nu poate fi realizat decât prin consultarea ºi cu aprobarea aliaþilor".

"Din pãcate, aceste consultãri întârzie, dar pentru noi retragerea trupelor rãmâne o prioritate", a spus Meleºcanu. El a precizat cã prioritare trebuie sã fie operaþiunile sub mandate ONU, NATO, UE ºi OSCE.

Menþinerea trupelor româ­neºti în Irak este o temã de disputã între preºedintele Traian Bãsescu ºi premierul Cãlin Popescu Tãriceanu. Anul trecut, propunerea PNL de retragere a soldaþilor a fost respinsã de Traian Bãsescu ºi de CSAT. Premierul Tãriceanu susþine cã prezenþa soldaþilor români este nepopularã ºi nu mai este utilã.

Actuala componenþã a coaliþiei:

SUA - 160.000 de soldaþi;

 Albania -120 de noncombatanþi, la Mosul;

 Armenia – 46 de soldaþi, sub comandã polonezã;

 Australia – 550 de soldaþi, în sudul Irakului;

Azerbaidjan -150 de soldaþi, lângã oraºul Hadid;

Bosnia-Herþegovina – 36 de soldaþi;

Marea Britanie – 3.000 de soldaþi;

Bulgaria – 155 de soldaþi, la nord de Bagdad;

Cehia – 99 de soldaþi;

El Salvador – 380;

Estonia – 35,

Georgia – 900 de combatanþi, medici ºi persoanal de întreþinere, la Baquba,

Kazahstan - 27 de soldaþi,

Letonia -125,

Macedonia - 40,

Moldova – 11 experþi în dezamorsarea bombelor,

Mongolia -160,

Polonia – 900 noncombatanþi,

România – 600 de soldaþi la Basra ºi în Nordul Bagdadului,

Slovenia - 4 instructori militari;

Coreea de Sud – 1.200 la Irbil.

Þãri care ºi-au retras trupele

Nicaragua
(februarie 2004);
Spania (aprilie 2004);
Republica Dominicanã (mai 2004);
Honduras (mai 2004);
Filipine (iulie 2004);
Thailanda (august 2004);
Noua Zeelandã (septembrie 2004);
Tonga (decembrie 2004)
Portugalia (februarie 2005);
Olanda (martie 2005);
Ungaria (martie 2005);
Singapore (martie 2005);
Norvegia (octombrie 2005);
Ucraina (decembrie 2005);
Japonia (iulie, 2006);
Italia (noiembrie 2006);
Slovacia (ianuarie 2007).

Peste 4.000 de soldaþi au murit în Irak

Numãrul total al sol­daþilor forþei de coaliþie care au murit în Irak, începând din 2003, este de 4.019, dintre care 3.722 sunt americani.

Numai în luna august a acestui an au murit 64 de soldaþi americani, în timp ce peste 300 au fost rãniþi. În iulie, numãrul victimelor în rândul trupelor americane a fost de 79.

Potrivit Departamentului pentru Apãrare al SUA, numãrul total al rãniþilor, înregistrat de la începutul rãzboiului, este de 27.400. În plus, datele oficiale aratã cã peste 1.000 de contractori, reprezentanþi ai unor firme americane, au murit în Irak în cei patru ani ºi jumãtate care au trecut de la începutul rãzboiului.

Forþele de coaliþie nu au þinut o socotealã strictã a numãrului civililor irakieni uciºi, însã datele bazate pe ºtirile apãrute în presã aratã cã este vorba de circa 70.000 de victime. Nici guvernul irakian nu are o cifrã exactã, însã Ministerul Sãnãtãþii de la Bagdad estimeazã cã s-au înregistrat în jur de 150.000 de morþi în rândul civililor.

SUA ar putea decide numai o reducere simbolicã de trupe

Consilierii David Petraeus ºi Ryan Crocker l-au sfãtuit pe George W. Bush sã pãstreze actuala strategie.
Comandantul trupelor americane în Irak, generalul David Petraeus, ºi ambasadorul SUA în Irak, Ryan Crocker, l-au sfãtuit pe preºedintele George W. Bush sã pãstreze strategia actualã ºi este puþin probabil ca acesta sã decidã mai mult decât o reducere simbolicã de trupe, transmite AP.

Acestea au fost reco­mandãrile celor doi consilieri, în ciuda faptului cã, potrivit unui raport guvernamental, oficialii de la Bagdad nu au îndeplinit standardele politice, militare ºi economice trasate de congres. "Preºedintele Bush pare decis sã pãstreze liniile politicii anunþate în ianuarie" , a declarat, pentru AP, un oficial al Administraþiei Bush.

Retragerea, abia în martie 2008

Generalul David Petraeus a indicat, marþi, cã ar putea recomanda începerea retragerii trupelor SUA de pe teritoriul irakian în martie anul viitor, într-un interviu acordat canalului de televiziune ABC, preluat de AP ºi AFP.
Generalul a fost întrebat dacã trupele americane ar putea fi reduse în martie 2008. "Calculele dumneavoastrã par corecte.

Capacitãþile forþelor noastre militare au o limitã ºi de aceea în recomandãrile mele voi þine cont de efortul care le-a fost cerut, deºi recomandãrile nu vor fi dominate de acest aspect", a explicat Petraeus.
El a apreciat cã prezenþa trupelor americane în Irak corespunde operaþiunilor antiinsurecþionale, care, "istoric vorbind, pot dura cel puþin 9-10 ani".

Generalul Petraeus ºi ambasadorul SUA la Bagdad, Ryan Crocker, urmeazã sã fie audiaþi sãptãmâna viitoare în Congres în legãturã cu evoluþia situaþiei politice ºi de securitate din Irak.

În contextul în care congresmenii democraþi, majoritari în forul legislativ, îl preseazã pe preºedintele George W. Bush sã prezinte un calendar al retragerii trupelor, administraþia acestuia susþine cã trebuie sã aºtepte raportul celor doi înalþi responsabili înainte de a se putea pronunþa.

Australia rãmâne, deocamdatã

Vizitat de preºedintele George W. Bush cu ocazia summitului APEC, John Howard, vajnicul premier australian proamerican, a respins, ieri, încã o datã ºi la fel de straºnic ideea retragerii Australiei din ce a mai rãmas din coaliþia internaþionalã care a atacat Irakul.

Pretendentul la ºefia guvernului australian în alegerile de peste trei luni, laburistul Kevin Rudd, cu mai multe opþiuni populare decât premierul conservator care va candida pentru al cincilea mandat, a promis însã poporului o retragere pânã la jumãtatea anului viitor.

Decizie impopularã

ªef al guvernelor australiene din 1996 încoace, John Howard ºi-a vãzut popularitatea erodatã, mai ales din cauza sprijinirii pânã în pânzele albe a politicii administraþiei Bush ºi, mai ales, a trimiterii de trupe în Irak. Atitudinea cel puþin a unei pãrþi a populaþiei australiene faþã de preºedinþia lui George W. Bush a fost evidentã în protestele antiamericane organizate la Sydney, la care au participat de la oengiºti la elevi.

Chiar ºi pe acest fundal, John Howard l-a asigurat pe prietenul ºi aliatul George W. Bush cã Australia îºi menþine cei 1.500 de militari din Irak – mesajul cãtre australieni fiind cã doar 500 dintre aceºtia au misiuni combatante, restul având doar activitãþi de suport. În 2003, Australia era a patra forþã a "coaliþiei voinþei", dupã SUA (130.000), Marea Britanie (8.500), Coreea de Sud (2.300) ºi înaintea Poloniei (900) sau României (865).

Pânã la mijlocul lui ianuarie, în Australia vor avea loc legislative, iar Partidul Laburist îºi face campanie, cu ºanse, pe seama negocierii unui calendar de retragere cu partenerul strategic american din Asia. În promisiunile sale, Kevin Rudd se referã la o înlocuire a prezenþelor armate cu ºarje diplomatice care sã implice ONU, Franþa, Germania ºi vecinii arabi în reconstrucþia nãruitului stat irakian.

[baguvix]

Israel ataca

-- Tel Avivul si-a trimis tancurile in Gaza ca raspuns la asalturile palestinienilor * Pe un alt front, cinci avioane israeliene au survolat Siria

Trupe israeliene sprijinite de tancuri si buldozere au lansat o operatiune terestra impotriva militantilor palestinieni din Gaza, ieri, la o zi dupa ce ministrul israelian al Apararii, Ehud Barak, anuntase iminenta unei ample operatiuni militare, in replica la frecventele atacuri cu rachete lansate din interiorul Fasiei palestiniene asupra sudului Israelului. In urma ofensivei israeliene, trei militanti au fost ucisi si alte 12 persoane, ranite.

Cabinetul de Securitate al Israelului s-a opus initiativei de a lansa o operatiune de amploare impotriva Gazei, dar Guvernul a sustinut ca o asemenea masura se impune, in conditiile in care atacurile cu rachete ale militantilor palestinieni au devenit un fenomen aproape cotidian. Picatura care a umplut paharul a fost lansarea de rachete asupra unei scoli, la inceputul acestei saptamani, chiar in ziua inceperii cursurilor. In cadrul operatiunii israeliene de ieri, Tsahal (armata israeliana) a deschis focul asupra unor militanti palestinieni, care au replicat cu promptitudine. Cateva ore mai tarziu, palestinieni inarmati s-au deplasat la bordul mai multor vehicule la frontiera cu Israelul si au atacat un post al armatei. Partea israeliana nu recunoaste, insa, ca un asemenea episod ar fi avut loc. Palestinienii au continuat, pe tot parcursul zilei, si tirurile de rachete.

In preziua atacului de ieri, ministrul israelian al Apararii, Ehud Barak, a propus lansarea unei operatiuni de anvergura in Gaza, argumentand: "Trebuie sa facem fata in continuare acestor provocari, in urmatoarele 12 luni, incercand sa reconciliem ireconciliabilul: cautarea unui orizont politic (pentru o reglementare pasnica) si responsabilitatea noastra in ceea ce priveste apararea statului", a spus el, in cursul unei intalniri a responsabililor industriei militare. Premierul Ehud Olmert ceruse Armatei, in aceeasi zi, sa elaboreze planuri de combatere a atacurilor cu rachete lansate din Fasia Gaza. Un comunicat al biroului de presa al premierului a precizat ca acestea ar urma sa includa si masuri care pot afecta populatia civila din Fasia Gaza. Cabinetul israelian nu a adoptat insa recomandarile formulate de mai multi ministri, privind masuri colective impotriva populatiei din Gaza. Mai multi oficiali israelieni au propus suspendarea alimentarii cu energie electrica sau apa in teritoriul controlat de miscarea islamista Hamas.

Avioane israeliene au lovit Siria

Se pare ca Israelul este angajat si pe un al doilea front, in paralel cu cel din Gaza. Aviatia israeliana a bombardat, ieri dimineata, tinte siriene, fara sa provoace pagube sau victime, afirma oficialii de la Damasc. Apararea antiaeriana siriana a ripostat raidului, deschizand focul asupra avioanelor israeliene iar autoritatile de la Damasc au avertizat "guvernul inamicului israelian", subliniind ca isi rezerva dreptul de a replica, "in conformitate cu ceea ce considera adecvat", relateaza agentia siriana SANA, citata de Reuters.

Martori oculari au relatat ca au auzit zgomotul facut de cel putin cinci avioane deasupra zonei Tal al-Abiad, aflata la granita Siriei cu Turcia, la aproximativ 160 de kilometri nord de orasul sirian Rakka. Conform unui purtator de cuvant al armatei siriene, citat de SANA, ca avioanele "s-au infiltrat in spatiul aerian sirian pe la granita de nord, venind din directia Mediteranei, si s-au indreptat spre zona de nord-est, depasind viteza sunetului. Unitatile apararii antiaeriene (...) le-au obligat sa paraseasca zona, dupa ce au lansat munitie in zone nelocuite, fara sa provoace victime sau pagube materiale". Oficialul militar nu a precizat unde a avut loc incidentul si nici ce masuri a luat apararea antiaeriana, insa postul de televiziune Al-Arabiya a relatat ca acesta s-a petrecut in nord-estul Siriei.

Razboi sau manevre?

Daca informatiile se verifica, inseamna ca, practic, a inceput razboiul intre Israel si Siria. Totusi - cel putin pana ieri dupa-amiaza - Israelul a asigurat, in mai multe randuri ca aviatia sa nu a lansat nici un atac asupra Siriei. Inclusiv postul de radio israelian a anuntat, citand surse militare, ca nu a avut loc nici un atac aerian asupra Siriei. Totusi, conform unui purtator de cuvant militar, fortele armate erau angrenate in verificarea informatiilor. Referitor la zgomotele de avioane semnalate deasupra regiunii Tal al-Abiad, surse militare israeliene au declarat ca aviatia desfasoara, in cursul acestei saptamani, o aplicatie majora, astfel incat aparatele israeliene zboara frecvent, in cursul antrenamentelor, deasupra teritoriului Turciei, tara musulmana cu care statul evreu are relatii bune.

Dusmanie traditionala

Tensiunile dintre Israel si Siria s-au intensificat in ultimele luni, mai multi reprezentanti ai serviciilor israeliene de informatii sugerand ca regimul presedintelui sirian Bashar al-Assad ar putea fi pregatit pentru a incerca sa ocupe prin forta zone din Platoul Golan, pe care Israelul l-a anexat in 1967. Totusi, nimeni nu prognoza ca iminenta izbucnirea unui razboi. De altfel, Guvernul de la Damasc a asigurat ca, din partea Siriei nu exista nici o intentie de a recurge la forta pentru a recastiga platoul, autoritatile fiind decise sa solutioneze aceasta problema in mod amiabil. La randul sau, si premierul israelian, Ehud Olmert, a declarat, in repetate randuri, ca nu are intentii ostile fata de Siria, avansand chiar ideea redeschiderii negocierilor de pace cu aceasta tara, blocate de sapte ani. Siria a anuntat ultima data ca a deschis focul asupra aviatiei israeliene in 2006, in timpul unui raid deasupra resedintei de vara a presedintelui sirian, Bashar Al-Assad. Autoritatile israeliene au explicat, la vremea respectiva, ca survolarea resedintei a reprezentat un mesaj si a cerut Damascului sa renunte la sprijinul acordat miscarii integriste palestiniene Hamas, ai carei militanti rapisera un militar israelian in Gaza, in iunie, anul trecut. Israelul solicita, in mod constant, Siriei, sa renunte la sprijnirea gruparilor militante palestiniene si a miscarii siite proiraniene Hezbollah, cu baza in Liban. In octombrie 2003, aviatia israeliana a bombardat o fosta baza de antrenament a militantilor palestinieni, aflata in Siria. (I.C.)

Peres la Papa

Papa Benedict al XVI-lea si presedintele Israelului, Shimon Peres, au discutat ieri despre "suferintele popoarelor" din regiunea Orientului Mijlociu, in cadrul intalnirii lor de 35 de minute, a declarat un purtator de cuvant al Vaticanului, parintele Federico Lombardi. Suveranul Pontif si Shimon Peres si-au exprimat speranta ca, "in actualul context international, care pare deosebit de favorabil odata cu organizarea in noiembrie, anul acesta, a conferintei internationale privind Orientul Mijlociu, fiecare dintre parti va depune toate eforturile pentru a raspunde asteptarilor populatiilor" din regiune, a precizat Vaticanul intr-un comunicat citat de Rompres. Benedict al XVI-lea a fost invitat de mai multe ori de catre autoritatile israeliene, dar Vaticanul a subliniat intotdeauna ca o asemenea calatorie nu va fi posibila decat pe timp de pace, sau cel putin in conditiile unei incetari a focului solide in regiune.

[baguvix]

Cehii, ,,cumparati" de partea radarului american

Guvernul ceh a lansat o ofensiva pentru a-i cistiga pe oponentii locali ai proiectului de amplasare in centrul tarii a unui radar american antiracheta.

Coalitia guvernamentala ceha de centru-dreapta a promis sute de milioane de coroane cehesti ajutor autoritatilor locale din zona aleasa pentru amplasarea radarului SUA, plus asigurari de sanatate si de protectie a mediului. Este cea mai importanta oferta publica de pina acum facuta pentru a cistiga simpatia localnicilor si pentru a-i determina sa accepte proiectul. ,,Guvernul aproba aceste actiuni pentru dezvoltarea regiunii Brdy", a declarat premierul Mirek Topolanek, la finalul unei sedinte de guvern desfasurate intr-unul dintre cele mai mari orase de linga zona radarului.

,,Pachetul" promis de autoritati cuprinde si facilitarea accesului rapid la fondurile regionale si structurale, dupa cum s-a anuntat la reuniunea cu primarii din zona. ,,Guvernul n-a venit sa negocieze amplasarea radarului, ci sa ofere garantii si certitudini privind asigurarea calitatii vietii", a spus Topolanek. Promisiunile facute de guvern se pare ca si-au atins partial scopul, unii dintre primari sustinind demersul autoritatilor. ,,Ne bucuram ca au inceput discutiile privind posibila revenire in zona a unor facilitati militare", a afirmat Pavel Cizek, unul dintre primari, care vrea ca fosta baza militara sovietica din zona, aflata la 85 km sud-vest de Praga, sa fie redeschisa pentru a incuraja turismul local.

In acest timp a avut loc si o demonstratie de protest din partea celor care se opun planurilor guvernamentale, printre care si activisti Greenpeace. Unii dintre protestatari erau imbracati in fotbalisti si purtau pancarte pe care scria ,,Zona campioana mondiala la armamente", ,,NU bazei militare!". Nu toata lumea se pronunta contra radarului - de exemplu, un cunoscut sculptor, David Cerny, a imprastiat fluturasi din avion pentru sustinerea proiectului.

Sondajele de opinie continua sa arate ca doua treimi dintre cehi se opun planurilor americane. Rusia, Austria si Slovacia au criticat proiectul SUA de amplasare a scutului antiracheta in Cehia si Polonia, pentru ,,apararea impotriva unor atacuri din partea unor state-dusmani precum Iranul".

    *
      Bani pentru regiune

    ,,Regiunea a fost subfinantata timp indelungat", a declarat prim-ministrul ceh, Mirek Topolanek, precizind ca sistemul de apa potabila si de canalizare, precum si infrastructura locala vor constitui prioritati carora guvernul le va aloca finantare in scurt timp. El a refuzat sa specifice despre citi bani este vorba, dar alti oficiali guvernamentali au indicat ca ar putea fi o suma cuprinsa intre 7 si 10 milioane de euro.

[baguvix]

Manevre aliate în Oceanul Indian

SUA au alãturat India ºi Singapore la "cele mai ample exerciþii navale comune pe timp de pace din Asia" efectuate pe rutele petrolului care ajunge ºi în China.

Exerciþiile navale pe care SUA, Australia, Japonia, Singapore ºi India le executã, între 4 ºi 9 septembrie, în Golful Bengal, vizeazã "operaþiuni antipiraterie, de recunoaºtere ºi salvare", dar unii observatori, mai ales de la Beijing, le vãd îndreptate împotriva creºterii influenþei Chinei în Asia, acum ºi pe mare. India este prima care o neagã, deºi s-a lansat într-o puzderie de cooperãri militare prin care îºi cultivã propria influenþã geostrategicã în regiunea de unde se emit puternice seisme în tot restul lumii.

Pentru ºase zile, 13 nave militare de suprafaþã ºi submarine din Statele Unite, o fregatã ºi un tanc din Australia, douã distrugãtoare din Japonia, o fregatã din Singapore ºi ºapte nave din India – însoþite de avioane Jaguar ºi Harrier ºi elicoptere Sea King - vor face demonstraþii de forþã în largul arhipelagului Andaman ºi al Insulelor Nicobar.

Pe timpul manevrelor, superportavioanele americane USS Nimitz ºi USS Kittty Hawk vor flanca singurul portavion indian, INS Viraat; nuclearul USS Chicago vine pe dedesubt. Malabar, ediþia 13 Serii lansate în 1995, la "Malabar 07-01" au participat doar SUA, India ºi Japonia - gazdã; "Malabar 07-02" urmãreºte aceeaºi exersare a interoperabilitãþii: doar cã acum între cinci flote ºi cu bãtaie pânã la Strâmtoarea Malacca, una dintre cele mai aglomerate ºi mai strategice din lume – printre Malaysia ºi Indonezia trec 60% din hidrocarburile lumii, inclusiv peste jumãtate din petrolul importat de China ºi circa 95% din cel cumpãrat de Japonia, Coreea de Sud ºi Taiwan.

Dacã ar bloca-o un conflict? Pe de altã parte, desfã­ºurãrile navale pe sub ochii amiralilor indieni joacã ºi rol de târg de arme. Pentru a rãmâne cu una dintre cele mai mari ºi capabile flote militare din regiune, India rãmâne ºi una dintre cele mai mari importatoare de arme din lume. Dupã miliardul dat în 1990 pentru primele trei fregate ruseºti "invizibile" radarelor, New Delhi a comandat, vara trecutã, încã trei. Un submarin nuclear rusesc de 12.000 tone urmeazã sã-i vinã anul viitor, cel mai probabil urmat de alte trei. India a cumpãrat însã prima navã militarã americanã abia în iunie: a doua navã ca mãrime a flotei din Oceanul Indian, INS Jalashwa, îi permite acum Indiei sã desfãºoare trupe amfibii la mare depãrtare de þãrmurile proprii.

Nealinierea la stânga Guvernul de la New Delhi a încercat sã þinã actualele exerciþii în cinci cât mai în afara fluxurilor de informaþii publice. Cu toate acestea, zeci de protestatari de stânga au luat autobuzele din Calcutta spre portul Vishakhatpatnam ca sã protesteze faþã de apropierea Indiei de SUA. ªi nu doar în Golful Bengal. Partidele comuniste care susþin în parlament guvernul premierului Manmohan Singh contestã ºi acordul nuclear dintre New Delhi ºi Washington – negociat în timpul ocupãrii Bagdadului ºi a ameninþãrii Teheranului, chestiuni sensibile pentru asiatici, mai ales pentru musulmani.

Ca ºi recenta ancorare demonstrativã a portavionului nuclearizat USS Nimitz în rada portului Chennai – timp de câteva decenii, India, în prag de a deveni ea însãºi o putere nuclearã "ilegalã", a militat faþã de prezenþa armelor nucleare la bazele americane Diego Garcia ºi Chagos ºi a decretat întregul Ocean Indian drept "zonã a pãcii".

Criticate pentru "aliniere necriticã la politica americanã", Partidul Congresului ºi Guvernul Singh aratã cã noua afirmare a Indiei pe scena internaþionalã cere ºi participarea la cât mai multe sisteme de relaþii internaþionale. Diplomaþie militarã De felul foarte recentei "Iniþiative Cvadrilaterale", care numeºte careul SUA – Australia – Japonia - India un "arc al prosperitãþii ºi libertãþii în Asia".

"Forþele noastre armate fac exerciþii cu cele mai importante state. Aproape toate þãrile vor sã lucreze cu noi", a explicat AK Antony, ministrul indian al apãrãrii. Cu 137 de nave în serviciu ºi alte zeci comandate, India deþine supremaþia navalã în regiune. Pe fondul creºterii economice susþinute, de circa 9%, New Delhi a renunþat la doctrina apãrãrii coastelor pentru o ieºire mai agresivã a intereselor naþionale din largul apelor internaþionale. Prin urmare, New Delhi nu mai poate refuza exerciþiile navale comune, datã fiind importanþa strategicã a rutelor dintre Oceanul Indian ºi Pacific.

În ultima vreme, India a derulat manevre navale ºi cu Marea Britanie, Franþa, Rusia, Singapore, Indonezia ºi Vietnam – ºi chiar cu China. Primele exerciþii tripartite India – Brazilia - Africa de Sud vor fi efectuate în mai 2008. Deja în a doua fazã a politicii "Look East", India completeazã extinderea cooperãrii economice cu statele regiunii prin multiple iniþiative bi ºi multilaterale de securitate cu marile puteri ºi cu actorii regionali – devenind surpriza geopoliticã a unei Asii marcate de ascensiunea Chinei.

Achiziþii masive

Australia a anunþat, în ­iunie, planul de achi­ziþionare a cinci noi nave de luptã, la circa nouã miliarde dolari. Cele trei distrugãtoare ºi douã transportoare de trupe amfibii ar fi cele mai avansate ºi costisitoare nave din flota militarã australianã – prima navã, cu design spaniol, Navantia este programatã sã intre în serviciu în 2012. Canberra are un program de înarmare mult mai amplu, de circa 40 miliarde de dolari, care stârneºte deja temerile unor vecine ca Indonezia sau Thailanda – mai ales cã rostul noilor nave este exact consolidarea capacitãþilor Australiei de trimitere a militarilor peste mãri.

Atracþia irezistibilã a Chinei

Ca ºi dupã recentele exerciþii navale cu SUA ºi Japonia, India asigurã China cã nici acum nu s-a lansat în manevre – ori alianþe – militare prin care sã o intimideze. Ceea ce nici nu mai e uºor.

Pentru a ajunge în Golful Bengal, China ºi-a intensificat cooperarea navalã cu Bangladeshul, cu Myanmarul ºi chiar cu Sri Lanka. New Delhi nu vede locul Chinei în Oceanul sãu Indian ºi trage semnale. La summitul G8, preºedintele Hu Jintao i-a cerut premierului Manmohan Singh clarificãri asupra Iniþiativei Cvadrilaterale create în mai – e drept cã a primit bezele de pace ºi prietenie. India are nevoie nu doar de cooperarea economicã a Chinei vecine, dar ºi de sprijinul Beijingului în aspiraþia de a dobândi un fotoliu în Consiliul de Securitate al ONU ºi în Grupul Furnizorilor Nucleari.

Chiar ºi aºa, în iulie sosea la New Delhi ministrul australian al apãrãrii pentru a discuta o politicã de colaborare militarã. Dupã câteva zile venea premierul nipon, cu o substanþialã asistenþã economicã ºi comercialã necesarã ancorãrii Indiei în "arcul prosperitãþii". Era aºteptat ºi comandantul flotei americane din Pacific. "NATO-uri asiatice" La rândul sãu, Beijingul nu crede cã noile "axe ale democraþiilor" din Asia au ca singur scop exersarea unor misiuni umanitare sau antiteroriste - ci cã urmãresc talonarea Chinei. La vest, China se implicã tot mai intens în manevrele Organizaþiei pentru Cooperare de la Shanghai, alãturi de Rusia ºi republicile central-asiatice ex-sovietice – vizitate de apropierea prezenþei militare a SUA ºi NATO.

Schimbarea în gândirea strategicã a Chinei se manifestã însã la est: unde nu se mai poate baza pe întinsul uscat, dar se poate aºtepta la rachete din larg. Un gest a fost doborârea unui satelit geostaþionar, e drept unul propriu – dar putea fi unul dintre cei de care depind strict navigarea, informarea ºi comunicarea între navele americane. La nivelul mãrii, rezultatele izbesc doar adunate. Plãtitã cu sume de la 45 miliarde dolari pe an, declaraþie oficialã, pânã la 122, dupã estimãri americane, modernizarea armatei chineze nu înseamnã doar achiziþia de noi distrugãtoare, ci ºi dezvoltarea unor noi clase de submarine, dintre care douã nucleare: unul de atac, altul balistic. Dupã 60 de ani, SUA îºi vãd concurantã dominarea din Pacific.

Mai ales cã alãturi de flota militarã a Chinei cresc ºi cele ale Japoniei sau Coreii de Sud. Pe de altã parte, Beijingul practicã propria diplomaþie militarã: ministrul chinez al apãrãrii tocmai a trecut în revistã Forþele de autoapãrare nipone, pentru prima oarã dupã 10 ani, pentru a stabili o nouã "linie fierbinte" între cele douã armate ºi viitoare vizite portuare reciproce – alte subiecte au fost revizuirea Constituþiei pacifiste a Japoniei ºi explozia bugetului militar al Chinei.

Flota SUA ia puþinã apã

SUA trebuie sã investeascã mai mult ºi mai repede decât actualii competitori ºi cei viitori, care îºi vor utiliza performanþele economice pentru a contesta deceniile de supremaþie navalã globalã americanã.

Rãzboiul pentru insulele Falkland a arãtat cã prezenþa unui singur portavion poate face diferenþa dintre victorie ºi înfrângere – acolo Marea Britanie avea unul. Dintre cele 21 de portavioane aflate azi în serviciu în lume, 11 aparþin US Navy: celor nouã din impresionanta clasã Nimitz, care pot transporta 85 de avioane, li se vor mai adãuga douã, la acelaºi preþ de 4,5 miliarde dolari. Portavionul nuclear USS Nimitz nu are decât o pereche - francezul Charles de Gaulle. De altfel, doar opt þãri mai pot decola de pe mãri. Marea Britanie are douã posibilitãþi: HMS Illustrious ºi HMS Ark Royal.

Celelalte doar câte una: Rusia - Kuzneþov, Italia - MM Giuseppe Garibaldi, Spania - SPS Principe de Asturias, India - INS Viraat, Brazilia - Nael Sao Paolo, iar Tailanda - HTMS Chakri Nareubet. India construieºte, China studiazã India doreºte portavioane în Marea Arabiei, pentru a devansa Pakistanul, ºi în Golful Bengal, pentru a-ºi proiecta puterea navalã spre Strâmtoarea Malacca. Drapelul indian se aflã deja pe puntea portavionului INS Viraat - lansat la apã de britanici în 1959 ºi trimis în Malvine în 1982. New Delhi a semnat, în 2004, cu Moscova un contract de 1,5 miliarde de dolari pentru transformarea portavionului sovietic Amiral Gorºkov în INS Vikramaditya - dar ºantierul arctic de la Severomorsk este cu vreo trei ani în urmã cu livrarea.

India îºi construieºte însã ºi primul portavion indigen: platforma de 37.000 tone care va pãrãsi ºantierul sudic Cochin prin 2015 va costa statul indian circa 300 milioane de dolari, dar va atinge 28 de noduri cu 12 MiG-29K, opt alte avioane ºi 10 elicoptere. Adicã o barcã înaintea capacitãþilor de construcþie ale vecinilor. Cu comenzi politice ºi proiecte pe planºete, China studiazã încã produsele competiþiei. Arhitecþii navali chinezi au început sã ia lecþii în 1985, dupã achiziþionarea unui purtãtor de avioane australian din 1945.

Apoi s-au fãcut cumpãrãturi din Ucraina independentã, care a vândut Chinei complexe navale sovietice din anii '80 menite sã distrugã nave ale SUA. Se estimeazã cã Beijingul va avea primul portavion indigen peste trei ani, dotat cu variante chinezeºti ale unor avioane tot ruseºti. Singuri pe oceane Pentru Pentagon, doar portavioanele aliaþilor dinNATO sunt cu certitudine amicale.

Londra dã 7,7 miliarde de dolari pentru douã, de câte 65.000 tone. Marina Franþei a anunþat unul de 65.000-74.000 tone, iar Marinele Italiei ºi Spaniei au început construirea unor nave de 25.000-30.000 tone, cu funcþii complexe, de purtare de avioane ºi asalt amfibiu. Puterile europene au însã aversiune pentru deplasãrile peste mãri. De aceea, America trebuie sã-ºi menþinã singurã supremaþia cantitativã ºi calitativã din Oceanul Indian sau Pacific.

Renaºterea militarã rusã

Primind câte un miliard de dolari la douã zile de export a hidrocarburilor, Moscova oferã acum bugetului militar o creºtere de 25-30% pe an, necesarã amplului program de reînarmare naþionalã comandat. Preºedintele Putin l-a însãrcinat pe amiralul Masorin sã adauge marinei militare ruse, în urmãtoarele douã decenii, încã ºase portavioane clasa Kuzneþov.

Dacã în Marea Nea­grã, cuceritã de NATO, nu ar avea ce cãuta niciunul, trei vor merge în mãrile nordului – unde Vestul ajutã Rusia sã adune deºeurile nucleare sovietice -, iar alte trei în apele mai calde ale Pacificului – încãlzite ºi de flotele în creºtere ale Chinei sau Indiei. Cu un deplasament de 65.000 tone, Kuzneþov este în serviciu din 1995. Perechea sa, Varyag, neterminatã, a fost vândutã Chinei de Ucraina independentã.

[baguvix]

Europenii doresc un rol mai important în politica mondialã

Dacã majoritatea oficialilor UE acceptã rolul SUA de lider global, peste jumãtate din cetãþeni îl considerã ,,indezirabil"

Rolul de lider al SUA în politica mondialã este considerat "indezirabil" de 58% din cetãþenii Europei, dar "dezirabil" de circa trei sferturi din înalþii oficiali ai UE, aratã douã sondaje recente.

România se aflã printre puþinele þãri europene unde peste jumãtate din repondenþi au fost de acord cu supremaþia Americii.

Un sondaj realizat în iunie de "German Marshall Fund" (GMT) din SUA ºi de Compagnia di San Paolo, din Torino (Italia) aratã cã 58% din europeni nu sunt de acord cu rolul de lider asumat de SUA în politica mondialã.

Un alt sondaj, în rândurile elitelor europene, publicat recent de Universitatea Siena din Italia, aratã cã circa trei sferturi din înalþii oficiali ai UE ºi din membrii Parlamentului European considerã cã rolul de lider al SUA este "dezirabil".

"Diferenþa dintre opinia elitelor europene ºi cea a publicului european este o potenþialã problemã", a declarat Pierangelo Isernia, director al proiectului de cercetare al Universitãþii Siena. Dintre cele 12 þãri europene care au participat la sondajul condus de GMT, numai Olanda, România ºi Marea Britanie au avut un procent majoritar de repondenþi care au fost de acord cu supremaþia SUA în politica globalã.

În Germania, procentul celor care vãd supremaþia SUA drept "dezirabilã" a scãzut la 38%, faþã de 68% în 2002. Sondajul mai aratã cã 88% din europeni doresc ca UE sã îºi asume mai multe responsabilitãþi în abordarea problemelor globale, însã cei chestionaþi ºi-au exprimat opþiunea pentru ajutoare de dezvoltare, ºi nu pentru mãsuri militare.

Circa 65% din europeni nu sunt de acord cu operaþiunile militare din Afganistan ºi numai 18% ar fi de acord cu un eventual atac al Iranului. Disputele privind misiunea NATO în Afganistan, care au fost aproape de a provoca schimbarea guvernului de centru stânga din Italia în februarie, încep sã declanºeze dificultãþi politice pentru coaliþia la guvernare în Germania.

Peste 75% din europeni resping politica lui Bush

Rezultatele indicã faptul cã opinia publicã europeanã rãmâne criticã la adresa politicii externe ºi militare a SUA, chiar dacã speranþele într-o bunã colaborare tran­satlanticã au crescut în urma schimbãrilor de guvernare din Franþa, Germania ºi Marea Britanie.

Cu Nicolas Sarkozy, Angela Merkel ºi Gordon Brown la putere în Paris, Berlin ºi Londra, cele trei mari puteri europene nu mai au lideri asociaþi cu disputa transatlanticã privind invazia Irakului. De ambele pãrþi ale Atlanticului, procentul celor care cred cã cel mai important motiv al deteriorãrii relaþiilor dintre SUA ºi Europa în ultimii ani a fost managementul rãzboiului din Irak a fost acelaºi: 38%.

Un procent de 39% din americani ºi 34% din europeni cred cã preºedintele Bush însuºi este cauza rãcirii relaþiilor. Deºi peste trei sferturi din europeni s-au declarat în dezacord cu politica lui Bush, numai în jur de o treime cred cã relaþiile transatlantice se vor îmbunãtãþi atunci când America va avea un nou preºedinte.

Majoritatea francezilor preferã ca UE sã se distanþeze de SUA

Peste jumãtate din europeni agreeazã colaborarea UE-SUA în politica mondialã. Notã separatã face Franþa, unde 58% din cetãþeni ar prefera ca UE sã se distanþeze de SUA. Sondajul GMT a fost realizat în iunie, cu participarea a câte 1.000 de repondenþi din SUA ºi, respectiv, 12 þãri europene: Marea Britanie, Bulgaria, Franþa, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia Slovacia, Spania, Turcia ºi România.

sursa:www.adevarul.ro

[baguvix]

'Seicul-leu' Ben Laden va ameninta din nou America

Liderul retelei teroriste al-Qaida, Osama Ben Laden, se va adresa poporului american intr-o inregistrare video care va fi difuzata cu ocazia comemorarii a sase ani de la atentatele din 11 septembrie. Aceasta este prima sa aparitie din ultimii trei ani.

Anuntul a fost facut ieri de doua centre americane specializate in supravegherea site-urilor de internet islamiste, SITE Intelligence Group si IntelCenter, informeaza NewsIn.

"SITE Intelligence Group a aflat ca o noua inregistrare video a liderului al-Qaida este iminenta". Potrivit site-ului american, "Al-Qaida a anuntat oficial ca un nou mesaj al lui Osama ben Laden catre poporul american va fi difuzat in curand cu ocazia comemorarii a sase ani de la atentatele din 11 septembrie". "Asteptam difuzarea mesajului in urmatoarele trei zile", a precizat si IntelCenter.

Anuntul cu privire la noua inregistrare video cu ben Laden a fost facut prin intermediul unui mesaj postat pe forumurile islamiste de As-Sahab, principalul organ mediatic al al-Qaida. "In curand, cu voia lui Dumnezeu, (va fi difuzata) o inregistrare video a seicului-leu, Dumnezeu aiba-l in paza!", potrivit textului afisat pe site-urile islamiste si semnat As-Sahab. Anuntul este insotit de o fotografie a lui ben Laden a carui barba, de obicei grizonata, este in totalitate neagra. El nu mai poarta vesta de camuflaj pe care o avea in precedentele aparitii, ci un costum traditional alb si un mantou galben.

Pe un forum extremist se vorbeste despre un "cadou" care va fi facut la 11 septembrie, dar, potrivit unui expert SITE, termenul se refera in general la o inregistrare video a lui ben Laden sau la un orice alt obiect de propaganda si nu la un atentat iminent pe teritoriul american.

Ca urmare a acestei stiri, primii oficiali americani reafirma pozitia Americii  fata de miscarea terorista si fata de Ben Laden. Capturarea si uciderea lui Osama ben Laden, liderul retelei teroriste al-Qaida, este o "prioritatea absoluta", a declarat, astazi, consilierul presedintelui Bush pentru securitate interna, Frances Townsend, la postul de televiziune CNN.

sursa:www.9am.ro

[baguvix]

Britanicii îºi avertizeazã aliaþii americani:

,,Pierdem ºi rãzboiul din Afganistan"


Marea Britanie riscã sã declanºeze un conflict pe teme de politicã externã cu SUA, dupã ce a transmis fãrã menajamente administraþiei Bush cã în Afganistan ,,se câºtigã lupte, dar se pierde rãzboiul". Conform cotidianului ,,The Times", premierul Gordon Brown ºi David Miliband, ministrul de Externe, se tem cã SUA sunt "fixate" pe Irak ºi ar putea eºua în ceea ce ei considerã prima linie în rãzboiul antiterorist.

Deja au apãrut divergenþe în privinþa dorinþei armatei americane de a stropi cu erbicide plantaþiile de mac sau de a continua bombardamentele asupra satelor afgane. Britanicii se plâng cã aceste mãsuri afecteazã strategia lor de "câºtigare a sufletelor ºi minþilor".
<A TARGET="_top" HREF="http://ad.ro.doubleclick.net/click%3Bh=v8/35c7/3/0/%2a/y%3B115050697%3B0-0%3B0%3B13951114%3B4307-300/250%3B22113716/22131606/1%3B%3B%7Esscs%3D%3fhttp://www.iaaeurosummit2007.eu"><IMG SRC="http://m.de.2mdn.net/1494920/300x250_blank.GIF" BORDER=0></A>

Un alt motiv de nemulþumire pentru britanici ar fi atitudinea extrem de indulgentã a Washingtonului faþã de preºedintele afgan, Hamid Karzai, acuzat cã tolereazã corupþia care macinã guvernul, dacã nu chiar e complice la acest fenomen.

"Americanii vãd cã înregistreazã succese minore pe plan militar în Afganistan ºi cred cã totul este în regulã. Ei sunt fixaþi pe Irak ºi nu par sã se mai implice serios în politica antiteroristã", a declarat o sursã, citatã de "The Times".

Strategia lui Miliband în privinþa Afganistanului alarmeazã administraþia SUA, care încã nu s-a dezmeticit dupã retragerea forþelor britanice din Basra, sudul Irakului, în aceastã sãptãmânã. Unii oficiali americani suspecteazã cã guvernul Brown intenþioneazã sã se îndepãrteze de "rãzboiul rãu" din Irak ºi sã se concentreze pe "cel bun" din Afganistan.

Ei recunosc cã retragerea trupelor britanice din Basra a avut o logicã militarã, dar sperã cã Marea Britanie va aºtepta raportul generalului american David Petraeus (despre care se aºteaptã sã consemneze progrese semnificative).

Oficiali de la Pentagon ºi din cadrul Departamentului american de Stat au afirmat pentru "The Times" cã Londra pare cã vrea "sã scape de Karzai", în timp ce alþii au denunþat "mesajele contradictorii" provenind de la Guvernul britanic.

Ministerul britanic de Externe a dezminþit informaþiile potrivit cãrora ar dori înlãturarea din funcþie a lui Karzai, însã o serie de diplomaþi au recunoscut cã existã "o diferenþã de opinie foarte mare" cu privire la preºedintele afgan.

Pe agenda lui Miliband, Afganistanul este o prioritate, dovadã fiind faptul cã prima vizitã în strãinãtate în calitate de ministru de Externe a fost la Kabul, în luna iulie. ªeful diplomaþiei britanice vrea sã "accelereze ritmul jocului", prin întãrirea guvernului de la Kabul ºi a forþelor de securitate, atragerea unui numãr mai mare de afgani în administraþie ºi prin combaterea corupþiei din jurul traficului cu droguri.

SUA, care contribuie cu peste douã treimi din forþa militarã a NATO în Afganistan, sunt frustrate de refuzul britanicilor legat de ideea stropirii plantaþiilor de mac, din care se produce opiumul, sursa principalã de venit pentru talibani.

Provincia Helmand, unde sunt desfãºuraþi 7.000 de britanici, a înregistrat o producþie record de mac în acest an. Forþele britanice preferã calea mai lungã, aceea a antrenãrii unor echipe afgane de antinarcotice ºi convingerea þãranilor sã cultive recolte alternative.

sursa : www.gandul.info

[baguvix]

Serbia reclama SUA la ONU in cazul Kosovo

-- Viitorul statut al Kosovo agita spiritele pe ruta Belgrad-Washington, autoritatile sarbe invitand Consiliul de Securitate al ONU sa ia atitudine in fata "politicii de forta" promovate de oficialii americani in cazul provinciei sarbe, acum majoritar albaneza.
Serbia a denuntat, la finalul saptamanii trecute, "amenintarea directa" reprezentata de disponibilitatea SUA de a recunoaste independenta provinciei Kosovo, cerand, totodata, partii americane sa isi explice pozitia. La o zi dupa ce autoritatile de la Washington, prin vocea unui responsabil din cadrul Departamentului de Stat, a anuntat ca ar putea recunoaste unilateral o eventuala independenta proclamata a Kosovo, seful Executivului de la Belgrad, Vojislav Kostunica, s-a adresat, sambata, Organizatiei Natiunilor Unite cu solicitarea de a sanctiona "politica de forta" americana. "Tara noastra se confrunta cu amenintarea directa ca SUA vor recunoaste in mod ilegal independenta declarata unilateral a provinciei Kosovo", a declarat premierul sarb, citat de agentiile de presa internationale. "Folosind o politica de forta, SUA ameninta deschis suveranitatea si integritatea teritoriala a Serbiei, care este un stat recunoscut international si o tara membra a ONU. Guvernul Serbiei avertizeaza Consiliul de Securitate al ONU ca integritatea teritoriala a Serbiei este amenintata", a adaugat conservatorul Kostunica, solicitand Consiliului "sa ia masurile care se impun". Un responsabil al Departamentului de Stat american a declarat, vineri, ca liderii etnicilor albanezi din Kosovo par decisi sa-si proclame independenta in cazul in care actualele negocieri nu vor duce la adoptarea unei solutii de compromis. Daca provincia Kosovo isi va autoproclama independenta, "noi o vom recunoaste la fel cum, cred, o vor face si alte state pentru ca este singura solutie pentru Balcani", a precizat Kurt Volker, in calitate de prim-adjunct al secretarului de stat asistent al SUA pentru afaceri europene, adaugand ca spera totusi ca partile implicate vor ajunge la un acord. Potrivit Rompres, ministrii de Externe din statele UE au convenit, sambata, la Viana Do Castello (Portugalia), sa ramana uniti in privinta statutului final al Kosovo chiar si in cazul unui esec al ultimei tentative de mediere intre sarbi si albanezii majoritari in provincie si sa nu-i lase pe rusi si americani sa controleze soarta unui teritoriu european.

sursa : www.ziua.net

[baguvix]

George W. Bush poate muri oricand

Conform afirmatiilor unor medici specialisti americani renumiti in SUA, presedintele George W. Bush ar trebui sa se teama pentru viata lui.

Surse de la Casa Alba au declarat pentru "National Enquirer" ca liderul este ingrozit de faptul ca ar putea muri oricand, din cauza aritmiei cardiace grave de care sufera si de aceea i-a rugat pe medici sa-l "doteze" cu un defibrilator portabil ultimul racnet, care, la cel mai mic semn de oboseala a inimii, aplica socuri electrice si "trezesc" din nou cordul.

Medicii americani au afirmat ca aritmia cardiaca grava este cauza mai multor factori: hipertiroidie, hipertensiune, precum si abuzul de alcool. Aceasta nu este singura problema a presedintelui Bush: sotia lui, Laura vrea sa divorteze. Bush le-ar fi spus apropiatilor ca "este disperat sa o pastreze pe prima doamna si ca un divort l-ar omori pe loc".

Sursa: Antena 3

[baguvix]

George Bush sunã retragerea din Irak

Liderul de la Casa Albã îºi anunþã planurile privind o eventualã reducere a efectivelor americane.

Pe fondul criticilor virulente lansate din tabãra democraþilor, preºedintele George W. Bush îºi va anunþa, azi, intenþiile cu privire la trupele din Irak. Liderul de la Casa Albã ar putea urma recomandãrile generalului David Petraeus, care a apreciat cã SUA ºi-ar putea retrage pânã vara viitoare trupele suplimentare trimise în Irak în cursul acestui an.

Presa de la Washington estima, ieri, cã Bush va þine seama de recomandãrile fãcute de înalþii responsabili civili ºi militari cu privire la viitorul politicii americane în Irak. Liderul de la Casa Albã ia în calcul, în principal, declaraþiile fãcute de comandantul trupelor americane din Irak, generalul David Petraeus, ºi de ambasadorul american la Bagdad, Ryan Crocker, în Congres. Generalul Petraeus a spus cã SUA i-ar putea retrage pânã în vara lui 2008 pe cei 30.000 de militari suplimentari trimiºi în 2007.

Petraeus a avertizat cã o retragere substanþialã prea rapidã ar avea consecinþe "catastrofale" ºi a admis, totodatã, cã Statelor Unite le va fi greu sã menþinã întãririle ºi anul viitor, indiferent de situaþia de pe teren. El a lãsat în suspans problema angajamentului în Irak pe termen lung, în condiþiile în care majoritatea americanilor sperã sã se înceapã retragerea trupelor ºi adversarii democraþi ai preºedintelui, majoritari în Congres, exercitã presiuni pentru ca retragerea sã fie realizatã. De altfel, liderii democraþilor au criticat din nou strategia Casei Albe pentru Irak, avertizând cã aceasta va aduce încã 10 ani de rãzboi. În tabãra republicanã, unii senatori s-au arãtat critici faþã de strategia preºedintelui Bush pentru Irak, iar alþii au avertizat cã un eºec ar avea consecinþe "teribile".

Bagdadul face calcule

Între timp, guvernul irakian prevede cã efectivele contingentului american din Irak vor fi reduse la 100.000 pânã la sfârºitul anului 2008. Consilierul pentru securitate naþionalã Muaffak al-Rubaie a anunaþat, ieri, cã oficialii de la Bagdad se aºteaptã ca, pânã la jumãtatea anului 2008, trupele americane sã revinã la nivelul de dinainte de ofensiva din februarie 2006, adicã 130.000 de membri.
"Pânã la sfârºitul anului viitor, acest numãr ar trebui sã scadã la 100.000 de membri, din nou în funcþie de ameninþãri ºi nivelul de pregãtire a forþelor de securitate irakiene", a apreciat oficialul irakian. În prezent, în Irak sunt desfãºuraþi 168.000 de militari americani.

sursa : Adevarul

[baguvix]

Bomba pentru Iran

SUA detin cea mai puternica bomba din lume - are o greutate de 14 tone, este capabila sa doboare tinte aflate adanc sub pamant, depaseste cu mult performantele bombei cu vacuum, testata in ajun de Rusia, si care este destinata Iranului.

O declaratie in acest sens a fost facuta in direct la televiziunea Fox News de Thomas McNerney, presedintele Iran Policy Committee. "Spre deosebire de bomba rusilor, a noastra este in stare sa strapunga in adancime. Ahmadinejad nu detine nimic in Iran pe care noi sa nu-l putem distruge", a spus McNerney. Descriind cateva din eventualele scenarii de forta impotriva Iranului, generalul a precizat ca, in opinia lui, preferabil ar fi un intens atac aerian, cu participarea a 65-70 de avioane construite dupa tehnologia "stels" si "acompaniate" de alte 400 de aparate conventionale. "Astfel, in doar 48 de ore, ar putea fi nimicite 2.500 de tinte, cu lichidarea tuturor obiectivelor nucleare si a sistemului de aparare aeriana", a estimat McNerney.



Sursa: Curentul

[baguvix]

Bush lasa Irakul pe umerii succesorului sau



Mult asteptatul discurs televizat al presedintelui SUA nu a adus decit vestea unei retrageri limitate si nici o decizie strategica privind razboiul din Irak.

Contingentul american din Irak va fi redus cu 20.000 de militari, a anuntat joi presedintele George W. Bush, in cel de-al optulea discurs televizat dedicat Irakului, incepind de la invazia din martie 2003. O prima reducere de 2.200 de militari va avea loc in septembrie, in provincia Anbar, urmind apoi o alta cu aproape 6.000, pina la finele anului. Presedintele a precizat insa ca SUA vor trebui sa se angajeze "durabil", pe plan politic si economic, atit in timpul ramas pina la expirarea mandatului sau, cit si pe perioada viitorului mandat. "Cu cit mai insemnata va fi reusita noastra, cu atit mai multi soldati americani se vor putea intoarce acasa", a explicat liderul american.

Retragerile anuntate vor lasa succesorului lui Bush la Casa Alba povara a peste 100.000 de militari americani in Irak. "Inca o data, presedintele nu reuseste sa propuna un plan pentru incheierea razboiului sau motive convingatoare pentru continuarea lui. O prezenta militara nelimitata in Irak nu este o optiune", a criticat senatorul democrat Jack Reed strategia presedintelui. Democratii nu dispun de majoritatea necesara in senat pentru a impune o retragere a trupelor, insa pot modifica bugetul Pentagonului astfel incit acesta sa fie nevoit sa reduca treptat numarul soldatilor detasati in Irak.

Sursa : Cotidianul

[baguvix]

Razboiul din Irak, pentru petrol!

Fostul guvernator al Rezervei Federale americane, Alan Greenspan, critica sever politica presedintelui Bush in volumul sau de memorii.

Fostul sef al bancii centrale americane, Alan Greenspan, a provocat un adevarat cutremur la Washington, declarand ca principalul motiv al razboiului din Irak a fost petrolul, scrie ,,The Sunday Times". Dezvaluirea este cuprinsa in volumul de memorii al lui Greenspan, care urmeaza sa fie lansat pe piata astazi, in Statele Unite.

Acuzatia ca administratia Bush a invadat Irakul avand in minte rezervele de petrol ale acestei tari si securizarea livrarilor de titei din alte tari ale Orientului Mijlociu nu este noua, insa este pentru prima data cand acest lucru este spus pe fata de un personaj de asemenea importanta.

,,Regret faptul ca nu este deloc convenabil din punct de vedere politic sa confirm ceea ce toata lumea stie: razboiul din Irak a fost in mare masura pentru petrol", scrie Greenspan in volumul sau. De altfel, cartea are un titlu sugestiv, ,,Epoca turbulentei: Aventuri intr-o lume noua".

Republican cu vechi state de serviciu, Greenspan (81 ani) a fost in serviciul mai multor presedinti americani, incepand cu Gerald Ford. Timp de 18 ani, el a condus Federal Reserve, unul dintre cele mai importante organisme financiare din lume, astfel ca asemenea acuzatii venite din partea sa vor avea un mare ecou.

Politica monetara iresponsabila

Cartea lui Greenspan este extrem de critica la adresa administratiei Bush si a politicii sale monetare. Fostul sef al bancii centrale, care s-a retras in 2006, scrie ca l-a avertizat pe George W. Bush sa lase deoparte generoasele promisiuni electorale si sa respinga o serie de legi care prevedeau cheltuieli ,,scapate de sub control", in vremea in care Congresul era dominat de republicani.

Faptul ca Bush nu l-a ascultat ,,a fost o greseala majora", spune Greenspan. Totodata, el dezvaluie faptul ca Bush prefera sa ignore sfaturile specialistilor, politicile monetare fiind facute de consilierii sai de incredere, printre cei pomeniti figurand si controversatul Karl Rove, recent demisionat. In opinia lui Greenspan, republicanii si-au meritat infrangerea la alegerile pentru Congres din 2006.

Alan Greenspan nu este primul oficial american care, dupa ce a iesit din structurile puterii, a criticat decizia lui Bush de a invada Irakul.
Un exemplu este fostul secretar de stat Colin Powell, care, la ora actuala, regreta rolul pe care l-a jucat in evenimentele din 2003, considerand infamul discurs rostit la ONU drept ,,o pata neagra" a biografiei sale.

PROTESTE- MARATON

Trupele acasa, acum!

La doar doua zile dupa ce Bush si-a prezentat strategia privind Irakul, mii de protestatari au demonstrat sambata la Washington. Dupa ce oamenii au inceput sa sara peste barierele ridicate de fortele de ordine, politia a arestat 160 de persoane. Daca Bush a promis doar o reducere a efectivelor, manifestantii au cerut raspicat retragerea imediata si totala a trupelor, precum si demiterea presedintelui. Printre manifestanti erau mai multi veterani ai campaniei irakiene.

,,Ocupam un loc unde nu suntem doriti. Am venit aici sa aratam ca nu e vorba doar despre o gasca de batrani hippie pacifisti din anii '60", a declarat Justin Cliburn, 25 ani, care a servit ca infanterist. In paralel, cateva sute de persoane s-au strans la o contramanifestatie, agitand de zor stegulete americane.

Sursa : evz.ro

[baguvix]

Franta face valuri si atrage atentia asupra unui razboi

Franta a provocat indignare in Iran si entuziasm in Israel, dupa ce, ministrul de externe francez, Bernard Kouchner a declarat ca ,,ar trebui sa ne pregatim de razboi impotriva Iranului".

Agentia de presa iraniana Irna a acuzat, ieri, "extremismul" presedintelui francez Nicolas Sarkozy si pe ministrul de externe Bernard Kouchner, dupa ce acesta din urma a avertizat duminica in legatura cu riscurile unui razboi declansat de programul nuclear iranian.

Ministrul de externe francez, a declarat in cursul zilei de ieri, ca lumea "ar trebui sa se pregateasca pentru cea mai rea posibilitate", cea a unui "razboi" cu Iranul, fapt ce a creat indignare la Teheran.

"Noul presedinte de la Elysee doreste sa copieze Casa Alba", scrie Irna, agentia care este organismul oficial al Republicii islamice.

Irna ii acuza pe responsabilii francezi ca au devenit "traducatorii vointei Casei Albe", adoptand "un ton si mai dur, mai inflamat si mai ilogic decat cel al Washingtonului". "Acest european s-a pus in pielea americanilor si le imita declaratiile", noteaza agentia iraniana de presa, dupa cum informeaza cotidianul englez, The Times.

Israelul aproba insa, remarcile oficialior francezi, si argumenteaza ca acesta este un mesaj dur pe care lumea trebuie sa il transmita, si o atentionare asupra faptului ca sfidarea Teheranului asupra responsabilitatilor sale internationale, nu va fi tolerata, scrie The Times.

,,Iranul va renunta la programul sau nuclear, abia in momentul in care va intelege ca tarile comunitatii internationale sunt serioase, unite si determinate in opzitia lor fata de armele nucleare ", a declarat Mark Regev, purtatorul de cuvant al ministrului de externe israelian.

Aceste declaratii survin dupa ce, in cursul zilei de ieri, Statele Unite au afirmat ca, in cazul Iranului, prefera calea diplomatica, si pe cea a sanctiunilor, pentru a obtine respectarea rezolutiilor de catre Teheran, dar ca totusi, nu exclud optiunea militara.

Sursa: 9AM

[baguvix]

Franta, mai aproape de Washington

Franta confirma o apropiere de Washington in privinta mai multor dosare internationale, dupa ce a exercitat presiuni in dosarul nuclear iranian si in urma evolutiilor legate de Irak, NATO sau Turcia, cu toate ca neaga o aliere cu Statele Unite.

"Exista o schimbare de fond si de forma, care pune Franta pe linia politicii americane", a declarat Bruno Tertrais, de la Fundatia pentru Cercetare Strategica (FRS). "Nu o alianta, ci convergente, in special manifestate in dosarul iranian", ca si asupra "intregii problematici a Orientului Mijlociu", a adaugat Tertrais.

Ministrul de externe Bernard Kouchner, care urmeaza sa efectueze la sfarsitul saptamanii prima sa vizita la Washington, in calitate de sef al diplomatiei franceze, a facut, duminica seara, declaratii-soc legate de regimul de la Teheran.

Ministrul francez de externe a cerut ca lumea "sa fie pregatita pentru ce-i mai rau ", adica un posibil razboi cu Iranul, daca acesta continua sa-si dezvolte programul nuclear, si a cerut sanctiuni europene impotriva Teheranului, in afara cadrului ONU.

Oficialul francez a avertizat si societatile franceze in legatura cu noi investitii in aceasta tara, atitudine dorita de Statele Unite. Departamentul de Stat american a salutat aceste declaratii, potrivit purtatorului de cuvant Sean McCormack. Declaratiile lui Kouchner "subliniaza seriozitatea pozitiei franceze", a declarat McCormack, dupa cum informeaza NewsIn.

Vizita lui Kouchner la Bagdad la sfarsitul lunii august - prima a unui membru al guvernului francez de la indepartarea de la putere a lui Saddam Hussein in 2003 - a fost salutata cu caldura de Washington.
Parisul a trimis un semnal bine primit de Statele Unite, prin care isi afirma dorinta de a se apropia mai mult de pozitia NATO.
Redesfasurarea unor avioane franceze in Afganistan, la Kandahar (sud), in loc de Dusanbe (Tadjikistan) a marcat si dorinta Frantei de a ramane angajata in operatiuni militare decisive pentru Statele Unite.

Si in ceea ce priveste aderarea Turciei la NATO, Presedintele Nicolas Sarkozy, s-a aratat mai flexibil in aceasta privinta, si a afirmat ca accepta in anumite conditii, continuarea negocierilor de aderare a Turciei la UE. Si in aceasta situatie, pozitia Frantei este favorabila politicii americane care sustine demersul Ankarei de a adera la NATO.

Opozitia socialista este alarmata sa vada cum diplomatia adopta, de la sosirea la putere a lui Sarkozy in luna mai, o orientare inspirata de "neoconservatorii americani".

Seful opozitiei, Francois Hollande, a cerut chiar, in cursul zilei de ieri, o dezbatere in Parlament cu privire la situatia din Iran, dupa declaratiile facute de Kouchner. Aceste ingrijorari au survenit, in ciuda faptului ca, ministrul de externe a subliniat ca "diplomatia franceza nu primeste ordine de la Washiongton".

Pe de alta parte, Francois Heisbourg, presedintele Institutului International pentru Studii Stategice (IISS) din Londra, a temperat amploarea convergentelor franco-americane. In dosarul Turciei, Sarkozy "este ingrijorat sa nu piarda contactul cu alte tari europene, mai mult decat sa faca pe plac Statelor Unite", a subliniat expertul.

In privinta Iranului, "discursul tot mai dramatic al Parisului tine mai mult de comportamentul iranienilor" decat de presiunile Statelor Unite, care au deja probleme in Irak, a spus el.
Pentru Yves Boyer, specialist pe problematica de aparare a FRS, exista anumite "incercari", dar ele nu inseamna o "strategie" de ansamblu. In privinta subiectelor ca incalzirea climatica sau negocierile comerciale din OMC, "nu exista o apropiere vizibila" intre Paris si Washington, subliniaza Boyer.

Sursa: 9AM