Afişare Mesaje

Aici puteţi vedea mesajele acestui utilizator. Sunt afişate doar mesajele făcute în secţiuni în care aveţi acces.


Mesaje - OzN_HunteR

Pagini: 1 2 3 4 [5] 6 7 8 9 ... 14
61
interesant...dar oare se va afla adevaru ?

62
Diverse / Raspuns: Excursie in padurea Baciu
« : 06 Iulie 2008, 12:11:26 »
sau poate daca e mergem la cheile turzii.

63
Diverse / Raspuns: Excursie in padurea Baciu
« : 06 Iulie 2008, 11:56:06 »
Revin cu subiectul padurea baciu
 daca vrea cineva sa vina sa posteze aici .
cine nu il rog sa nu potsteze !

Multumesc Alexandru AKA Onz_Hunter !

64
OZN - generalități / Raspuns: Vis cu repetitie
« : 03 Iulie 2008, 00:40:10 »
Pentru Mariam

Visurile care se repeta si care pot continua ani de zile, ar trebui tratate ca orice alt vis. Trebuie facuta o paralela intre vis si gandurile, sentimentele, comportamentul si motivele celui care le viseaza. Intelegerea semnificatiei acestor visuri poate ajuta persoana sa rezolve o problema cu care poate te-ai luptat ani de zile.


65
Astazi ora 20 : 41 in viisoara / campia turzii am facut o poza la cer din cauza norilor care erau superbi.
Uitati ce am prins !

66
Cafenea / Raspuns: Polul Nord s-ar putea topi
« : 29 Iunie 2008, 15:19:43 »
De-a lungul erelor geologice, Pãmântul a suferit ciclic încãlziri ºi rãciri. Mai apropiat de noi, omul de Neanderthal a reuºit sã se adapteze temperaturilor extrem de scãzute. În schimb, dacã se va ajunge la o nouã glaciaþiune, nu ºtim dacã noi vom supravieþui.
Faptul cã Soarele are un rol important în modificarea temperaturii terestre globale, este demonstrat de urmãtoarea situaþie: între 1645 ºi 1715, a fost înregistrat minimul Maunder. Lipsa de activitate solarã, a coincis cu înregistrarea unor temperaturi mai scãzute pe Pãmânt (Mica Glaciaþiune).
Începând cu anii 1880, emisia din ce în ce mai mare de gaze industriale (clorfluorocarbonaþi), determinã o creºtere a efectului de serã. Efectul de serã este un proces natural care se datoreazã prezenþei în atmosferã a vaporilor de apã, cât ºi a altor molecule, ***** ar fi CO2 ºi NO3.
Dificultatea de a crea un model privind schimbãrile climatice pe termen lung, este determinatã de existenþa unor influenþe directe ºi indirecte, a unor factori ce pot cauza o creºtere a temperaturii, iar alþii o scãdere a acesteia (de exemplu, aerosolii produºi de emisiile vulcanice).

O influenþã directã o are schimbarea în iradianþa totalã solarã, adicã energia primitã în unitatea de timp ºi suprafaþã, la limita superioarã a atmosferei terestre. Ea se modificã cu circa 0,1% de la minimul la maximul ciclului de activitate solarã (11 ani).
Capitolul care se ocupã cu determinarea constantei solare prin observaþii (mãsurãtori) se numeºte actinometrie. Instrumentele utilizate în acest scop poartã denumirea de actinometre.
Cel mai simplu instrument de acest fel este actinometrul lui Pouillet. El este alcãtuit dintr-o cutie cilindricã etanºã de tablã, având una dintre bazele exterioare vopsitã cu negru de fum. În interiorul cutiei se pune apã distilatã ºi rezervorul unui termometru cu mercur, al cãrui tub iese din cutie prin cea de a douã bazã.
La început, instrumentul este protejat de razele solare cu ajutorul unui paravan (ecran) opac. Dupã atingerea echilibrului termic, se citeºte temperatura θ0 (temperatura aerului înconjurãtor).
Apoi, se înlaturã ecranul, se orienteazã baza neagrã perpendicular pe direcþia Soarelui (în acest fel se reduce la minimum aria umbrei lãsate de actinometru).
Dupã un timp t, în care temperatura apei a crescut vizibil, se citeºte temperatura θ1.
Notãm cu S aria bazei înnegrite (cm2 ), cu M masa apei din cutie (grame) ºi cu q constanta solarã. Þinând cont cã energia absorbitã de actinometru prin baza sa în intervalul de timp t este egalã cu variaþia energiei calorice a masei de apã:
S·t·q = M· (θ1- θ0), se obþine:
q = M·(θ1- θ0) / (S·t)
Pentru o determinare foarte precisã, calculul constantei solare este mai complicat, deoarece se þine seama de pierderea de cãldurã din actinometru ºi de absorbþia de cãtre instrument a radiaþiei din atmosferã.
Pânã în anul 1978, iradianþa se mãsura la nivelul solului ºi era consideratã constantã (de aici ºi numele de constanta solarã). Este evident cã mãsurãtorile trebuie efectuate în afara atmosferei terestre. Pentru a ºti exact dacã iradianþa totalã solarã are variaþii ºi pe termen lung, în 1978 a fost lansat primul satelit cu aceastã destinaþie.
În concluzie, pentru a detecta o variaþie a iradianþei pe duratã lungã, este nevoie de un set de date de înaltã precizie, cu o duratã suficient de mare.
O influenþã indirectã o constituie schimbãrile produse în stratul de ozon, datorate, în parte, variaþiei radiaþiei ultraviolete solare, care influenþeazã temperatura troposfericã.
Apoi, variaþia intensitãþii vântului solar, influenþeazã fluxul de radiaþie cosmicã, iar acesta, la rândul lui, poate induce schimbãri în mecanismele de formare a norilor.

67
Cafenea / Raspuns: Polul Nord s-ar putea topi
« : 29 Iunie 2008, 10:21:21 »
link

 Un "razboi rece" la propriu - goana dupa resursele Polului Nord

Zona Oceanului Arctic a devenit in ultima perioada un adevarat camp de lupta intre cele cinci natiuni arctice - Rusia, Canada, Norvegia, Danemarca si SUA. Sub intinderea de gheata a Polului Nord se ascund comori la care toata lumea ravneste: rute navigabile, diamante, aur si vaste rezerve de gaze naturale si petrol.

Topirea ghetii polare a lansat o adevarata cursa a revendicarilor teritoriale in aceasta parte a lumii, aducand in discutie legendarul Pasaj de Nord-Vest, o legatura intre Oceanul Atlantic si Oceanul Pacific cu o importanta comerciala colosala, dar si discutii intense despre resursele de gaze naturale si petrol din plaforma continentala, in cazul in care topirea ghetii va permite exploatarea lor.

Astfel, in timp ce premierul canadian Stephen Harper si presedintele american George W. Bush incearca sa ajunga la un acord in privinta suveranitatii asupra Pasajului de Nord-Vest, din Oceanul Arctic, Rusia si Danemarca se intrec in expeditii la Polul Nord. Nici Norvegia nu lipseste din peisaj, ea cerandu-si drepturile indiferent de deciziile comunitatii internationale.

Rusia vrea sa puna mana pe Polul Nord

Moscova isi revendica drepturile teritoriale in zona Polului Nord, dupa ce pe data de 2 august a anuntat ca a infipt un steag rusesc la o adancime de 4.000 de metri, pe lantul muntos submarin Lomonosov. Oficialii rusi au explicat ca aceasta regiune apartine Rusiei, deoarece ea este o prelungire a platoului continental siberian.

Argumentul este suficient de puternic pentru a cere forurilor internationale anexarea suprafetei bogate in resurse energetice. Potrivit legislatiei internationale, un stat are dreptul sa anexeze o zona maritima daca dovedeste ca platoul subacvatic are o compozitie geologica similara cu solul continental.

Astfel, Rusia ar putea castiga, in regiunea artica, o zona egala ca suprafata cu cea a Frantei, Germaniei si Italiei la un loc, adica o crestere a teritoriilor sale cu 1,2 milioane de kmp. De asemenea, Rusia s-ar alege si cu noua-zece miliarde de tone de potential combustibil.

Din acest motiv, presedintele Vladimir Putin a anuntat ca e necesar pentru Rusia sa isi exprime "interesele economice, strategice, stiintifice si de aparare " in teritoriul Arctic, mai alesc ca aceleasi intentii au fost exprimate si de Statele Unite, Danemarca si Canada, tari cu iesire la acest ocean.

Danemarca isi vrea felia de tort

Expeditia rusilor a starnit si reactia Danemarcei, care a organizat rapid o misiune de cercetare la Artica, asemanatoare celei realizate de specialistii rusi. Echipa de geologi danezi va cerceta tot lantul muntos submarin Lomonosov sa vada daca nu cumva este legat si de Groenlanda, parte a teritoriului danez.

Potrivit BBC News, ministrul Stiintei si Tehnologiei din Danemarca, Helge Sander, cercetarile se vor incheia in momentul in care vor fi fost adunate date complete. Expeditiile vor continua pana in 2014, iar rezultatele vor fi folosite pentru crearea unei harti geologice a platformei continentale submarine.


Ministrul danez a precizat ca misiunea a fost planificata cu mult inainte ca Rusia sa revendice peste un milion de kilometri patrati din zona arctica. Ea a mai spus ca revendicarile de pana acum ale Rusiei si Canadei nu afecteaza cu nimic dreptul Danemarcei la propriile pretentii.

Canada si America nu gasesc solutii pentru batalia de la Pol

SUA si Canada si-au anuntat si ele participarea in cursa pentru Polul Nord, initiata de Rusia, desi nu au reusit sa ajunga la o intelegere pentru a face tabara comuna.

In urma unui summit nord-american organizat la Montebello (Canada), presedintele american, George W. Bush si premierul canadian, Stephen Harper, au polemizat pe tema suveranitatii asupra Canalului de Nord-Vest, din Oceanul Arctic.

In timp ce Canada revendica Pasajul, precizand ca acesta face parte din apele teritoriale proprii, Statele Unite nu au ratat nici o ocazie sa afirme ca acesta apartine apelor internationale.

Aceeasi problema a existat intre cele doua parti si in 1985, cand un spargator de gheata american a traversat culoarul ce face legatura intre oceanele Atlantic si Pacific, fara a solicita in prealabil permisiunea autoritatilor canadiene.

Desi SUA si Canada au cazut la pace, trei ani mai tarziu, prin semnarea unui acord de cooperare in zona Arcticului, problemele par sa nu se fi rezolvat in totalitate.

Oameni noi, probleme vechi

Actualul conflict aminteste de o alta disputa care a persistat timp de mai multe decenii in zona artica. Doua tari din aceasta regiune - Canada si Danemarca - s-au ghiontit mai bine de 30 de ani pentru a pune mana pe o mica insula izolata din aceasta zona.

Situatia s-a tensionat in ultimii ani, in conditiile in care topirea calotei polare deschide cai noi de navigatie spre pamantul candva inaccesibil.

Cele doua state isi disputa insula Hans, o bucata de stanca nelocuita cu o suprafata de aproape 1,5 kilometri patrati, situat in centrul canalului Kennedy din stramtoarea Nares, care separa cel mai nordic punct al Canadei de nordul Groenlandei, teritoriu danez.

Primul pas in revendicarea peticului de pamant a fost facut in 1984, cand Tom Hoeyem, ministrul danez responsabil pentru Groenlanda, a zburat cu un elicopter pana pe insula Hans unde a arborat drapelul national. De asemenea, el a lasat acolo si o sticla de coniac si o pancarda pe care a scris „Bine ati venit in Danemarca”.

Insula a continuat sa fie vizitata de-a lungul anilor de mai multi demnitari danezi si nimeni nu se astepta ca, in anul 2005, o unitate a armatei canadiene sa faca o viztita pe mult ravnita insula. Intr-un gest similar ca cel al Danemarcei, canadienii si-au inaltat steagul cu frunza de artar si au lasat la temelia lui o sticla de whisky.

Astfel, o disputa teritoriala aparent fara miza si purtata pe un ton cat se poate de calm a capatat brusc accente serioase, mai ales ca in schema au intrat si tari precum Rusia, Norvegia si SUA.

Surse: BBC News, Reuters, AP . http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1036952-razboi-rece-propriu-goana-dupa-resursele-polului-nord.htm

68
Cafenea / Raspuns: Polul Nord s-ar putea topi
« : 28 Iunie 2008, 17:57:16 »
nu sti daca se autogenereaza sau nu dar e clar ca ceva se intampla

deja presedintele Americi si al Rusiei sau intalnit sa discute pe tema asta din cauza ca fie care fie care isi vrea portia de minerale si petrol care odata cu top[irea gheti creste semnificativ !

acuma nu sti ce sa zic...vedem

69
Cafenea / Raspuns: Polul Nord s-ar putea topi
« : 28 Iunie 2008, 16:24:46 »

Stratul sezonal subþire de gheaþã care înconjoarã Polul Nord este pe cale sã se topeascã, lãsând zona arcticã fãrã gheaþã pe timpul verii.

Aceastã ipotezã alarmantã a fost prezentatã în revista National Geographic de experþi care studiazã efectele schimbãrilor climatice de la bordul navei canadiene spãrgãtoare de gheaþã, Amundsen. Specialiºtii spun cã existã totuºi posibilitatea ca gheaþa, împinsã în direcþia Canadei de cãtre rotaþia terestrã, sã scape nevãtãmatã de aceastã varã.

"Anul acesta, gheþurile polare ar putea sã disparã pentru prima oarã", au declarat cercetãtorii. Ipoteza, care nu contrazice modelele recente care prevãd topirea gheþurilor arctice între 2013 ºi 2030, este bazatã pe fotografii de la faþa locului ºi pe imagini din satelit.

 

70
Cafenea / Polul Nord s-ar putea topi
« : 28 Iunie 2008, 10:57:51 »
 Ceea ce oamenii de stiinta prevedeau ca se va intampla pana in 2030 are sanse sa se adevereasca anul acestea: gheata de la Polul Nord este pe cale sa dispara in intregime anul acesta
Disparitia ghetii din Marea Arctica, facand posibila atingerea Polului Nord cu o nava, va fi unul dintre cele mai dramatice - si ingrijoratoare - exemple ale impactului incalzirii globale.

Cum incalzirea globala continua sa topeasca, nestingherita, gheata arctica, Polul Nord ar putea sa ramana complet descoperit, potrivit Centrului National de Date pentru Zapada si Gheata din SUA (NSIDC). Cercetatorii de aici spun ca exista 50% sanse ca asta sa se intample chiar in septembrie anul acesta, anunta CNN.

La Polul Nord se afla un ocean inghetat, numit Oceanul Arctic. Datorita incalzirii globale, an de an, suprafata de gheata scade, in detrimentul oceanului lichid. Iarna au loc depuneri noi de gheata, dar inca si mai multa gheata se topeste vara. Ciclul se repeta deja de trei decenii, an de an suprafata acoperita de gheata devenind tot si tot mai mica, informeaza Stiinta.info

Potrivit Cotidianul, in urma fotografiilor din Oceanul Arctic surprinse de sateliti, s-a constatat ca cea mai mare parte a ghetii nordice este noua, depusa anul trecut si extinsa de atunci.

In schimb, suprafata de gheata veche de trei ani s-a diminuat, la fel si cea asternuta acum sase ani.
"Problema este aceea ca, pentru prima data de cand stiu, Polul Nord este acoperit de gheata dintr-un singur an, formata asta toamna si in cursul ierniii. As spune ca sunt sanse egale ca Polul Nord sa se topeasca", spune Mark Serreze, de la (NSIDC).

In fiecare vara, marea de gheata se topeste, inainte de a reforma din nou in timpul lungii ierni arctice, insa pierderea ghetii de anul trecut a fost atat de extinsa, incat in mare parte din Oceanul Arctic a disparut. Frontiera dintre gheata si apa se afla la doar 1.126 de kilometri de Polul Nord, relateaza Romania libera.

Aceasta a insemnat ca circa 70% din gheata prezenta in aceasta primavara a fost formata intr-o singura iarna. Oamenii de stiinta apreciaza ca cel putin 70% din aceasta gheata - daca nu chiar toata - se va topi complet in aceasta vara, a indicat Serreze. "Vom vedea ce se intampla, foarte multe depind de vremea din iulie si august", a adaugat el.

Gheata s-a retras la un nivel-record in septembrie anul trecut, iar cea care acopera in acest moment Polul Nord este in mare parte subtire, veche de un an. In fiecare vara, gheata noua se topeste in intregime, si pe asta se bazeaza cercetatorii in previziunile lor.

Mai exista totusi factori salvatori. In vara lui 2007, vanturile calde au favorizat topirea. “Daca avem un tipar atmosferic precum cel de anul trecut, vom pierde o gramada de gheata vara aceasta, dar daca avem unul mai racoros, mai ciclonic, atunci ar putea fi pastrata o parte din gheata”, afirma Serreze
Daca estimarile oamenilor de stiinta se vor dovedi corecte, natiunile din zona arctica vor putea sa exploateze valoroasele depozite de petrol si minerale aflate sub gheata, un lucrul imposibil pana in prezent.

Gandul atrage atentia ca in ultimul secol, toate gheturile importante de pe glob au inceput sa se topeasca. Cea mai mare calota de gheata din Peru (Quelccaya) se topeste cu 200 de metri pe an. Calota alimenteaza mii de oameni cu apa potabila si electricitate. Zapezile de pe Kilimanjaro s-au topit mai mult de 80%, din 1912. In zece ani, acestea nu vor mai exista.

Alte exemple : pistele de schi din Austria, ghetarii din Garhwal Himalaya, care se retrag foarte repede (se estimeaza ca majoritatea ghetarilor din estul si centrul masivului Himalaya pot disparea pana in 2035), ghetarul Unteraar din Alpii Elvetieni s-a micsorat cu peste 2000 de metri, in ultimii 150 de ani.
Parcul National al Ghetarilor (Montana, SUA) avea 150 de ghetari, in 1910. Acum are sub 30, dar si acestia si-au micsorat suprafata cu doua treimi.

„Lucrurile care se petrec in mod normal la scara geologica se intampla acum intr-o viata de om”, explica Daniel Fagre, cercetator la Programul de studiu al schimbarilor globale, SUA.

Sursa: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Wow!/96140/Polul-Nord-s-ar-putea-topi.html

71
Laborator / Raspuns: Pareri ! Ce am fotografiat ?
« : 25 Iunie 2008, 10:02:29 »


Din câte se vede Ozn_Hunter nu a mai rãspuns... ºi analiza e într-un punct mort.

M ascuzati ca nu mai raspuns.

Ai putea testa usor: mai fa poze asemanatoare IN CONDITII ASEMANATOARE, adica pe inserat, cand lumina e slaba, si pe fundaluri mai uniforme si fara detalii, ca sa poata fi vazute mai usor.

Am incercat sa mai fac poze dar nu am mai avut posibilitatea din cauza ca eu nu mai locuiesc in brasov.

este doar mizerie pe film.


Intradevar era si umpic de praf pe camera ( batea vantul destul de tare )
dar cum ramane cu cele 6 puncte galbene, si 1 alb ?

si totusi cum ramane cu mesajul lui Ozn_Hunter?


Mersi de sustinere

72
hahaha...ori e pasare ori e ozn :)))

73
Diverse / Raspuns: Excursie in padurea Baciu
« : 19 Iunie 2008, 00:07:04 »
deci  mai facem ceva sau nu ca sa sriu ce planuri sami fac si eu !

74
Diverse / Raspuns: Excursie in padurea Baciu
« : 16 Iunie 2008, 15:17:25 »
pei cam prin augus si mergem...poate fac si majoratul acolo...( 13.08.1990 )

75
Diverse / Raspuns: Excursie in padurea Baciu
« : 15 Iunie 2008, 19:40:23 »
ok daca vreti sa va luati de mine datii drumu....la ce te referi cu aceeasi limba Yagg ?

Pagini: 1 2 3 4 [5] 6 7 8 9 ... 14