Tablitele de plumb de la Sinaia

[urmuz]

vad ca pe topicu' asta nu s-a mai scris de ceva vreme. bucura-te dom'le croitoru' ca ai mortificat discutia asta interesanta prin agresivitatea dumitale exclusivista. dupa cate am apucat sa observ, indiferent de cat de nestiutori ori neinspirati am fi cei care scriem aici, fara interesu' nostru pt aceasta tema, dezbaterile astea n-ar avea loc. asa ca putintel respect pt oamenii de aici n-ar strica din partea dumitale, ok? nu stiu cine esti, nici ce hram porti, taman de aia imi permit sa te atentionez.
am decis sa incerc sa resuscitez acest topic, kiar daca interesu' meu legat de placile de plumb este, de fapt, doar unu' literar. asta nu ma impiedica sa ii atrag atentia domnului croitoru', kiar daca nu sunt lingvist, istoric sau combinator de cifruri, ca poate ar trebui sa fie mai retinut in a vorbi despre un specialist ca aurora petzan - dumneaei e un cercetator care are curaju', dupa cate-mi dau seama, sa-si asume concluzii stiintifice mai mult decat curajoase, dumneata, doar un pasionat obsedat de placuta 16 cu care ne innebunesti deja.
si daca a venit vorba de placa respectiva si de incercarile domnului croitoru' de a limpezi scrierea de acolo, ce parere aveti de observatia asta -
- toate eforturile lui croitoru' pleaca de la premisa ca limba dacilor TREBUIE sa semene cu limba romana, ma rog, cu o limba romana incipienta. probabil ca orice limba am studia, fie si cea islandeza, daca ne-am kinui sa descoperim asemanari cu romana, tot am imparti dracului vorbele lor in asa fel incat sa ne convina. ideea e, dupa umila mea parere, nu sa aflam daca limba daca seamana cu romana, ci sa aflam ce fel de limba era cea a dacilor si sa admitem ca, poate, daca nu semana cu latina decat lexical vorbind, poate ca nu era o limba indo europeana. asadar, ce fel de popor ne-a precedat pe pamanturile astea, de unde vine limba pe care o vorbim? admitem ca deriva romana din latina sau nu? etc., etc., s.a.m.d.
prin urmare, nu cred ca trebuie sa demonstram ceva ANUME legat de limba scrisa pe placi, ci macar sa demonstram ceva PUR SI SIMPLU. 

[padme]

ma bag si eu in seama p'acilea, dar Florin Croitoru, din ce am citit eu in 2 minute, din despartierea aia facuta de tine, reiese ca:
1- tu cunosti caracterele-pt mine unele seamana cu caracterele rusesti si altele cu caractere grecesti ?!
2- ai luat cuvinte impreuna pe care de ex eu le vad despartite .
3- din traducerea ta ma gandesc, ... ai facut vreo paralela cu aromana? de ex. am citit de curand ceva in aromana si e o chestie la fel de ciudata precum textul ala-ce am citit eu era cu caractere latine evident, dar ca... formare, compozitie,... etc. si oricum intr-o limba si citirea ei se mai pune si problema accentului.
zic si io, acuma.....

apropo, auzisem intr-o emisiune, spus de cineva de la academia romana, nu stiu nume, cum ca romana nu face parte din limbile latine ci indoeuropene.............

[Tayka]

PADME-întradevãr asa se zice prin Europa cã atât limba vorbitã cât ºi noi Românii am fii niscai corcituri între indienii din þinutul Pungeab(Pakistanul de azi)aduºi aici de cãtre armatele lui Gingys Hann ºi romanii împroprietãriþi în Câmpia Dunãrii,ºi cã de fapt sântem rude de sânge cu þiganii, ei fiind de fapt tot români care însã nu au reuºit nici mãcar sã renunþe la viaþa nomadã;de acolo ºi ura ancestralã dintre români ºi þigani-de fapt þiganii sânt supãraþi pe noi cã i-am pãrãsit ºi ne-am corcit cu tot felul de europeni,devenind astfel..indoeuropeni.

[padme]

pai e normal mai tayka, dat fiind interesele politico-economice care sunt in zona. chestia asta e destul de hilara ca si aia cum ca romanii au romanizat intreg teritoriul dac, pe cand eu provin dintr-o zona unde numele dace ale localitatilor au ramas pana azi. bine.. cu mici modificari/adaptari de limba.

[abyss]

,,Cartea lui Sir Angus Fraser, Tiganii, care a fost tradusa din engleza in romana la Editura Humanitas, este un adevarat monument de eruditie care ne aduce o masa de informatii asupra migratiei tiganilor si raspandirii lor in Europa. Prin voluminoasa ei bibliografie, va ramane un pretios instrument pentru orice cercetator al problemei de acum inainte.
Din punctul nostru de vedere, regret insa doua lucruri: mai intai, ca din exces de scrupulozitate, dupa ce ne da diversele pareri care s-au exprimat asupra cutarui aspect din vasta problema, nu ia atitudine aratandu-si preferintele pentru una din teorii sau tragand el însusi o concluzie, in al doilea rand, prin faptul ca nu cunoaste limba noastra, cand suntem tara cu cea mai mare proportie de romi si care a fost in Evul Mediu unul din principalele canale de trecere a lor spre Occident, nu cunoaste nimic din serioasele lucrari aparute la noi despre tigani, afara de cartea lui Kogalniceanu tanar, aparuta in franceza, in 1837 (!). Cartea este totusi indispensabila in biblioteca oricarui cercetator al chestiunii." Neagu Djuvara

[Florin Croitoru]

d-le urmuz ,exprimare dv de tip Obor mã jigneºte.Nu sînt pt dv "dom'le croitoru". Învãþaþi sã vã exprimaþi urban dacã vreþi sã staþi de vorbã cu mine.
A mortifica se potriveºte în alt context.Nimeni nu poate mortifica o discuþie; se spune " o poate omorî".
Deci dv aveþi un "interes literar" pt plãcile de plumb.Eu nu am...."interes literar".
Încerc sã ghicesc ce ar putea fi un "combinator de cifruri". Cred cã vreþi sã sãpuneþi un descifrator, adicã un spãrgãtor de coduri.
D-ra Pãþan nu este specialistã în ceva. Nu are lucrare pt nici un text dacic ºi faptul cã deþine un doctorat nu dovedeºte ceva.E plin de doctori în diverse domenii .Textele sînt publicate; dacã d-ra se considerã specialistã trebuie sã arate mãcar un text dacic despãrþit în cuvinte nu numai compuneri despre ele.Mai debiteazã ºi enormitãþi: a spus în mai multe rînduri cã limba dacilor nu fãcea parte din familia de limbi indo-europene.Din ce text reiese asta? Poate din textele despãrþite eronat de dl Romalo, a cãrui lucrare d-ra Pãþan o laudã peste tot.
Placa 16 este singura citita de mine. Ea reprezinta o dovada de limba. O dovada este mai tare decît cea mai frumoasa teorie fãrã dovezi.Teoria de romanizare  lingvisticã a dacilor nu a prezentat în 2 secole vreo dovadã.
"toate eforturile lui croitoru' pleaca de la premisa ca limba dacilor TREBUIE sa semene cu limba romana,". FALS; complet fals.Cînd m-am apucat de lucru la aceastã placã am mers pe premiza cã limba dacilor era IE, deci terminatiile verbale trebuie sã fi fost IE.Mã aºteptam sã dau peste ceva asemãnãtor cu albaneza.Sînteþi comic dacã credeþi cã ºtiþi mai bine ca mine cum s-au petrecut lucrurile.Dv nu întrebaþi pt cã dv ºtiþi.Credeþi cã ºtiþi.
"probabil ca orice limba am studia, fie si cea islandeza, daca ne-am kinui sa descoperim asemanari cu romana, tot am imparti dracului vorbele lor in asa fel incat sa ne convina".Se vede cã nu vã pricepeþi absolut de loc. Dacã textul este scris în islandezã sau altã limbã, chiar asemãnãtoare cu româna de ex spaniolã, el nu va putea fi despãrþit în limba românã. Reciproca este valabilã.Încercaþi asta de ex : La cucaracha non puede caminar porche non tiene marijuana para fumar.Dacã reuºiþi sã despãrþiþi textul în altã limbã înseamnã cã teoria mea este falsã.
Eu nu am urmãrit sã demonstrez ceva; am vrut sã ºtiu ce scrie pe placa.
PADME , eu nu aveam de unde sã cunosc acele caractere.Este evident cã sînt caractere denumite  greceºti. De fapt nici nu ºtim bine cînd au apãrut literele greceºti ºi cine le-a fãcut prima datã, dar asta e denumirea: caractere greceºti.Ele nu au fost exact la fel peste tot în Grecia anticã de ex sunetul R era marcat în scris în unele locuri cu P în altele cu R ºi în altele cu D.
Literele slavone e provin din Bulgaria  ºi mulþi lingviºti cred cã au fost fãcute dupã model grecesc de cãtre doi cãlugãri greci (Kiril ºi Metodiu) care ar fi tradus ºi Biblia din greacã în slavonã.De acolo odatã cu religia ortodoxã , zisã de bulgari ºi ruºi pravoslavnicã, literele au ajuns în Rusia ºi în alte pãrþi.
Eu nu am fãcut paraleleã cu aromâna. Cînd se desparte în cuvinte un astfel de text trebuie cãutat caracteristicile vreunei limbi pe el, adicã terminaþii verbale, prefixe, sufixe, pronume personale,posesive,conjuncþii. Dacã vezi mai multe texte în limbi diferite o sã observi uºor cã am enumerat lucruri care aratã diferit de la o limbã la alta. Din acestea trebuie izolate pe text la început ºi apoi cãutat ce este pe lîngã ele. Uneori se poate izola cîte un substantiv întreg de ex cum a fost pe placã SARMIGETAUZA sau ARMOSA sau DACEBALO. În plus am cercetat alte încercãri. Din încercarea lingvistului Olteanu mi-am dat seama cã nu poate fi STOPESTE ARMOSA RUMUNOS pt cã STOP este neologism.Atunci am încercat STO PESTE ARMOSA RUMUNOS ºi am înþeles cã O ar putea avea ºi altã valoare,Ã. Aºa am avut 5 cuvinte chiar de la început, ceea ce este excelent pt un text de aceastã mãrime.Este cel mai greu sã spargi primele 3 cuvinte.Aici pe text au fost gata sparte.De aceea am reuºit numai placa asta.
Accentul într-o astfel de limbã nu poate fi altul decît acela al limbii române.Chiar cînd o populaþie trece la altã limbã pãstreazã din cea veche accentul ºi intonaþia. De aceea bulgarii ºi sîrbii pronunþã aºa de bine româneºte; pt cã au pãstrat accentul ºi intonaþia dialectelor trace.La  http://florincroitoru.tripod.com/  poþi auzi textele de pe inel ºi de pe placa 16 citite de mine. Nimeni pînã la mine nu a avut curajul sã-ºi citeascã textele; nici cei pe care eu i-am provocat.
Limba românã este catalogatã lingvistic în grupa romanicã , familia indo-europene. dintr-o familie fac parte mai multe grupe.
D-le Tayca , vã rog nu mai persiflaþi, cã nu sînteþi aici pe stadion.
Rog sã fie ºterse postãrile de acest gen.

[padme]

ok, am inteles! dar, de fapt m-am exprimat gresit legat de aromana! vroiam sa zic, daca te-ai gandit sa faci o eventuala paralela cu aromana, pt ca mai sus ziceai ca iti trebuie o limba-cheie pt decriptare! ori eu, citind intamplator niste.... urari de sarbatori in aromana, acum citind textul dac, e doar o impresie ca ar suna asemanator si ma gandeam ca te-ar putea ajuta! era doar o idee, tu stii mai bine!

tayka nu e rau intentionat-a facut o observatie vizavi de niste teorii referitoare la originea poporului roman, care incep sa ia amploare!

[Florin Croitoru]

Nu am cunoºtinþã de vreo teorie care spune cã românii provin din Asia.Cea mai trãznitã pe care eu o cunosc zice cã românii s-au format în sudul Dunãrii, apoi au venit în nordul Dunãrii unde s-au înmulþit de vreo 7 ori mai repede decît oricare alt neam din Europa.Ceva adevãr este aici ºi anume cã români au fost f mulþi ºi în sudul Dunãrii, de ex pe vremea lui Mircea ei erau încã majoritari în Bulgaria.
Þiganii din România pot fi rude de sînge cu românii pt cã marea lor majoritate nu sînt urmaºii þiganilor aduºi cu peste un mileniu în Europa ci provin din români ºi din alte neamuri de lîngã România de azi. Vezi cã þiganii unguri au un mare procentaj de blonzi, ceea ce aratã cã mai demult au fost trecuþi în rîndul robilor þigani oameni aparþinînd altor neamuri. În evul mediu þãranii iobagi nu puteau fi mutaþi de pe o moºie pe alta decît dacã erau declaraþi þigani. Asta e doar o teorie de  a mea.Nu am vãzut o analizã geneticã fãcutã pe un eºantion mai mare de þigani , dar mi se pare limpede cã þiganii blonzi din Ardeal nu provin din þigani mai vechi.
Numai unii þigani au fost nomazi.În trecut þiganii de vatrã(marea majoritate) nu erau nomazi ºi nu sînt nici azi.
Nu existã oameni indo-europeni, ci doar limbi din familia indo-europeanã.Expresia are sens numai dpdv lingvistic.
În legãturã cu textele:
Dacã e vorba de un text scris fãrã semne despãrþitoare pt cuvinte, este evident cã textul se poate citi corect doar dacã s-a fãcut despãrþirea în limba în care a fost scris.Sigur cã pot fi mici excepþii în texte scurte de pildã o glumã veche fãcutã prin ºcolile româneºti înainte de rãzboi:
notrî pul la votrî cur (puil nostru în curtea voastrã; fr)
sau: Fou, tut le moment cour (nebunule,toate momentele curg; fr) care seamãnã izbitor cu celebra înjurãturã româneascã.Vedem însã cã înþelesul cuvintelor este diferit în cele douã limbi în acest caz cu toate cã limbile sînt date ca fiind surori. e adevãrat cã aceastã formulare dacã ar fi scrisã cu caractere greceºti ar cam pune în încurcãturã pe un descifrator.El nu ar putea spune în ce limbã e dupã ce a separat-o. Desigur dacã ar apare într-un text mai lung ar fi clarpt cã s-ar vedea restul textului în ce limbã e.
Deci un text în rusã nu merge sã fie citit în germanã,polonezã etc.Dacã se încearcã despãrþirea lui în altã limbã se pot scoate cuvinte în acea limbã, dar ca tot textul sã iasã aºa, avînd gramatica polonezã de ex cînd el a fost scris în rusã, asta nu se poate. Aºa de exemplu pretenþia unora de a fi citit în limba românã inelul de la Ezerovo apare ca fiind exageratã.Uite exemplu:


ROLIS   TENE   ANx   ERENER   TIL   TEANe   eSKOR   RAZEA   DOM-EAN   TIL   EZ   V-IITA   MIe   eE   RAZ-ILTA   
Rolis tene an erener til teane eskor razea domean til ez viita mie ee razilta.
Ei bine, dupã ce  ascris asta dl Petre Morar a mai scris:
Putem considera inscriptia inelului de la Ezerovo ca inca una dintre dovezile zdrobitoare ale prezentei limbii Romine in lumea antica pre-Latina. (Morar)
Nu e în româneºte textul lui Morar.Mai copiazã ºi greºit literele: nu e R în ERENER ci ERENEA.
Cornelia Velcescu a zis ºi ea în 1978 cã a despãrþit textul în româneºte. Acesta este:POLIET, ENEAEN EPENEA, T. IL- TEA NEC! OA DA TEA "?" OM-EA. 'NTILETU OT, A MIE TAT. ILTEA.
Nici acesta nu e despãrþit conf limbii române.De ce e românesc? Pt cã aduce A MIE TAT cu limba românã? sau OA DA TEA ? Dupã asta se vede o despãrþire greºitã: textul prezintã o gramaticã forþatã ºi mai rãmîn lucruri care nu se încadreazã, aici T.IL TEA NEC . Nu se poate ca pe un text jumate sã semene cu o limbã ºi restu sã nu semene deloc.
Aromâna ar fi de ajutor în acest caz ca lexic. Pot fi cuvinte care s-au pãstrat numai în aromânã. De ex pe placa 16 e scris ......"......dã mucioila du mãriresã sarmigetauza).Nici vorbele acestea ºi nici exprimarea nu mi-au fost cunoscute pînã la acest text.Nu se spune în româneºte ...."poruncã de slãvirãsã" ºi nici mucioilã,dar muncã,muncaci (muncitor, reg Ardeal),mucenic existã. De aici am dedus cã mucioila e o poruncã de lucru datã mucenicilor ºi prin extensie poruncã.

[urmuz]

dle croitoru, fiind a treia zi de Craciun ma abtin sa raspund incrancenarii dumitale, desi, crede-ma, pot sa ma exprim in multe feluri, mereu in functie de teapa interlocutorului. in fine, trec si peste cautatu' nodului in papura, peste batutu' apei in piua si peste filozofia kibritului privitor la proprietatea verbului "a moritifca" si altele,, pt ca una dintre calitatile umane e de a da nuante cuvintelor. daca ar fi sa fiu un incrancenat ca dumneata, ti-as atrage atentia ca in sentinta dumitale "Se vede cã nu vã pricepeþi absolut de loc", "deloc" trebuie scris legat sau ca citatu' din franceza e scris pe jumate gresit, dar n-o iau pe calea asta care nu duce nicaieri. un forum este un spatiu al libertatii de idei si opinii, evident, intre anumite limite si, kiar daca vi se pare scandalos, da, kiar seamana cu un stadion, pt ca fiecare poate spune ce crede. nu ne cenzurati, s-au dus vremurile alea.

bun, constat totusi un aspect pozitiv: acest topic da semne de resuscitare si, multumita dlui croitoru, aflam lucruri interesante. marturisesc ca ambele texte decriptate si citite de dl croitoru, de pe placa 16 si de pe inel, suna ca o romana extrem de veke, de-a dreptu' fascinant. ca un nestiutor in materie, da' ca posesor a unei ureki despre care cred ca e fina, ma intreb totusi daca nu cumva pe alocuri cuvintele n-au o sonoritate slava. gresesc? mi-ar placea sa gresesc, sa stiti. exemplu - repetati-va cu voce tare "polistineasne peneatziltea", inclusiv cu consoanele muiate de dl croitoru si ziceti-mi daca nu suna a slava. asta ma face sa-mi pun intrebarea daca nu avem de-a face cu o romana veke, da' nu atat de veke, ci de ev mediu. spuneti-mi ca gresesc si sunt bucuros, kiar mi-as dori ca placile sa fie autentice si limba aceea sa fie o, cum sa-i zic?, preromana sau romana primitiva.

inca ceva: am inceput sa citesc din cartea lui dan romalo si e foarte interesanta. ar trebui sa-l apreciati, dle croitoru, pt ca, desi nu e istoric, dupa cate stiu, e pasionat si a facut eforturi imense in cercetarile lui. poate daca n-ati fi atat de vocal, la modu' negativ si agresiv, specialistii recunoscuti in acest domeniu (pe care ii blamez si io ca nu acorda o mai mare atentie placilor) v-ar considera un partener interesant de idei, nu un excentric.

[Florin Croitoru]

mersi pt sfaturi. Nu scriu prea mult ca sa nu ma mai incrincenez. Apreciaza-l pe Romalo.Eu am sa-l apreciez cind o sa arate un text de pe placi care sa prezinte caracteristici ale unei gramatici. Textele lui separate nu sint in vreo limba. Nu vad urme de eforturi imense in lucrarea lui.Eu pot separa asa de gresit cite 3 texte dacice pe zi , fara efort.
Eu sint ....."vocal la modul agresiv " ? Deci asa e un om...."vocal".
Nu sint deloc excentric.
Mersi ca ai grafiat numele meu "croitoru" dar "Craciun", corect, cu majuscula.Stii, acesta e numele meu, nu e nick.
Deci eu sint ,in scris (!!), ..."vocal la modul agresiv".
Da, "deloc" in acel caz se scrie impreunat.
Curind, dupa Crciun, ai sa te poti exprima in functie de ...."teapa" mea.
Nu ami scriu despre inel,texte dacice, metoda de lucru, nu mai critic pe Romalo.....ca sa nu mai bat apa in piua.

[urmuz]

dle CROITORU, iar te-ai legat de nimicuri. imi cer iertare daca te-am jignit, da' io scriu absolut tot fara majuscule, in afara de numele divinitatilor, al orasului in care m-am nascut si al ekipei de fotbal din orasu' meu. nu e un atac, e doar obisnuinta mea de a scrie in epoca asta a messengerului, a retelelor de socializare si a forumurilor.

inca un "sfat" - nu te mai concentra atat pe persoana dumitale. nu mai lua totu' personal. desi ti se poate parea absurd, oamenii care citesc posturile dumitale kiar se bucura sau realmente iau in seama ce scrii, kiar daca nu sunt de-acord cu opiniile dumitale. ce-ar fi sa ne faci un hatar si sa te concentrezi pe a-ti prezenta cercetarile, decat sa te pierzi in dispute fara sens? noi aflam ipoteze noi si interesante, dumneata iti popularizezi eforturile. pana si io le-am vorbit multor apropiati despre decriptarile dumitale si multi le gasesc cel putin interesante, la fel ca si intreaga istorie a placilor de plumb. ai mai decriptat ceva?

am spus ca macar fragmentu' "polistineasne peneatziltea" pare sa aiba sonoritati slave. asteptam de la dumneata sa ma combati, nu sa ne pierdem in contre copilaresti. deci astept un raspuns solid, asa cum bine stii sa formulezi. iar dupa Craciun o sa vorbesc dupa teapa dumitale, deci o sa adopt un stil cat mai academic. :D

[Florin Croitoru]

Eu þin la aceste nimicuri.Aºa cã vã rog sã-mi grafiaþi numele la fel cum grafiaþi numele divinitãþilor , cu majusculã ºi sã scrieþi dupã normele de scriere.Nu mã intereseazã cum se scrie în altã parte.
Oamenii care citesc "posturile" mele,postãrile mele adicã, sînt rugaþi sã îmi rãspundã la fel cum am scris eu.
Am mai separat un text dar nu e complet.Textele nu sînt criptate; sînt scrise în clar dar nu au semne de separaþie între cuvinte. Am impresia cã ei colorau cu ocru de ex, pentru uºurinþa citirii, ultima literã din fiecare cuvînt sau din unele cuvinte.
Nu numai "Polisteneasne , Penea þi-l tea" pare a avea sonoritate slavã dar ºi "Nieascã-o-a paciea". Observaþi felul exprimãrii: nascã-o-a ......,face-s-ar........mînca-o-ar mama....etc, exprimare care existã ºi azi.Totuºi sonoritatea este perfect româneascã,dar nu aceea a limbii literare.Sonoritatea limbii române este foarte apropiatã de cea a limbii bulgare, evident faþã de bulgarã,ca sonoritate, fiind mai apropiat subdialectul muntean .Existã studii de fonologie care atestã acest lucru. Dacã vreþi sã vã convingeþi nu trebuie sã puneþi un bulgar sã citeascã un text românesc; ascultaþi buletine de ºtiri la Radio Sofia.O sã auziþi ce bine pronunþã bulgarii numele capitalei noastre,Bucureºti.La fel de bine pronunþã albanezii.Italienii în scimb,nu.
De aceea aveþi impresia cã textul ar avea o sonoritate slavã.Iatã un fragment dintr-un alt text antic neseparat complet însã: "......TRIKAITETHIGATRIAYRI ..
TRI  KAI TETHI GA TRI  AYRI ....tri cai tetiei ga tri auri .....adicã.... am dat trei cai frumoºi de parcã erau din aur.Evident trebuie þinut cont ºi de faptul cã nu putea exista un sistem de scris normat, ca astãzi, oamenii scriind dupã ureche ºi folosind multe prescurtãri, cum se poate vedea de ex pe placa 120 .
Nu am pretenþie sã înþelegeþi cã am fãcut singurele despãrþiri corecte la textul de pe inel ºi la cel de pe placã.Nu au înþeles asta nici unii lingviºti (dl prof univ Coja , dl lingvist Olteanu,d-ra cercetãtor Peþan),nici unii amatori dintre cei care s-au ocupat cu desfacerea acestor texte,nici doctorul Sãvescu sau consilierul ºtiinþific de la Dacia .org Timotei Ursu.Pînã acum a înþeles un singur amator.

[maiami]

si eu sunt de la PITESTI
nu ma iei si pe mine sa descifram artefactele? :ufo:

[urmuz]

adica, dle Croitoru, sonoritatea aparent slava a unor formulari indica, de fapt, fondu' nostru tracic comun cu cel al bulgarilor, respectiv, albanezilor?

inca ceva - spuneati ca niciunul dintre specialistii de care ati pomenit nu a inteles solutia de separare a cuvintelor propusa de dvs. ati incercat sa purtati un dialog cu ei sau sa corespondati cumva si v-au declarat ca nu sunt interesati sau au incercat sa demonstreze ca solutia dvs este eronata? adica a existat macar un inceput de dezbatere pe tema asta sau nu?

apropo: aveti cumva cunostinta de vreun demers care a incercat sa obtina inventarierea oficiala a placilor de la institutu' v. parvan? pt ca, dupa cate am priceput, plaketele, cate au mai ramas, zac aruncate intr-un subsol, existenta lor nefiind una probata de documente oficiale. ideea ar fi, in opinia mea, ca, printr-o actiune in justitie, sa se ceara inventarierea oficiala a placilor ca un prim pas spre cercetarea lor metodica. e incredibil ca dvs si ceilalti interesati de artefacte sunteti nevoiti sa lucrati dupa niste fotografii.

[Florin Croitoru]

 Da, asta indicã. Asta se ºtie bine de mult; nu am observat eu.Au observat asta chiar lingviºti germani din sec 19.Ei au scris despre ......balkanische Schprachbund, adicã o uniune lingvisticã balcanicã.
aceea nu este sonoritate slavã; am mai spus. limbile slave din Sudul Dunãrii nu au sonoritate slavã,ci tracicã. sonoritatea slavã existã în Nordul þãrii noastre. De acolo au venit slavi  în teritoriile locuite de români.Pe anumite teritorii limba s-a schimbat datoritã lor deºi erau minoritari (pînã la 5% din total populaþie). Sunetul limbii bulgare e altul decît al limbii polone sau slovace pt cã majoritatea tracã  ce a învãþat slavoneºte nu a putut sã preia ºi sunetul noii limbi.Ce limbã au vorbit tracii aceia se vede pe textul de pe inel ºi putem înþelege cînd vedem cum a descrescut numãrul vorbitorilor de românã acolo.Am discutat cu urmãtorii : Sorin Olteanu ; nu a înþeles despre ce e vorba ºi din ceea ce a fãcut el referitor la asemenea texte am înþeles cã nu are cunoºtinþe necesare pt a putea separa astfel de texte.Dovadã este ceea ce el scrie despre inelul de la Iezerovo (Jeserovo) pe saitul lui ºi despãrþirea fantezistã ºi evident eronatã pe care o face unui scurt text de pe un mormînt antic din dobrogea. În plus e arogant ºi mincinos.Cînd i-am spus sã nu mai scrie textele antice cu litere mici de mînã moderne, aºa cum au prostul obicei mai toþi lingviºtii, el  a început sã-mi explice de ce e necesar sã scriem cu litere mari de parcã eu scrisesem cu litere mici.A încercat sã demonstreze cã eu greºesc grav. .Alt lingvist cãruia i-am prezentat lucrarea este Ion Coja .Dupã cele ce am vorbit prin e-meiluri cu d-lui am înþeles cã nu s-a ocupat cu cifrãri-descifrãri de texte, cum dealtfel nici un lingvist îndeobºte nu se ocupã.Evident nu înþelege cã un text ca acesta nu se poate separa corect decît într-o singurã limbã ºi anume în limba în care a fost scris.Cînd ºtim cã separaþia e bunã ? Atunci cînd ea are o formã gramaticalã a unei limbi, în acest caz a unei limbi europene.Eu m-am aºteptat sã aibã o formã asemãnãtoare cu albaneza,dar m-am înºelat.Lingvistul Vinereanu este al treilea; nici el nu a priceput.
În rest am mai discutat cu amatori de ex: dr Sãvescu, A Vartic , T Ursu. Un singur forumist a priceput asta pînã acum : Marian Marchidan de pe forumul de la Dacia.org , care a ºi citit lucrarea mea la congresul de dacologie din 2009, unde nu am sã mai particip pt cã prea se spun multe prãpãstii acolo.
Demersuri au fãcut ; dr Sãvescu ºi Aurora Peþan.aceasta din urmã a lucrat chiar acolo ºi a fotografiat toate plãcile.sînt cele mai bune poze pînã acum. A trebuit sã pãrãseascã institutul pt cã a afirmat în faþa academicianului Vulpe cã plãcile nu sînt false ; de faþã fiind ºi martori. Vulpe a fãcut o crizã de nervi ºi a zburat-o.De alþii nu ºtiu,dar presupun cã ºi Dan Romalo a cerut expunerea plãcilor într-un muzeu.ªi Sorin Olteanu zice cã plãcile ar trebui expuse cu menþiunea cã sînt false,dar el e prea mic acolo; tartorul e Vulpe.

Am spus ºi eu de mai multe ori d-lui dr Sãvescu sã facã acþiune în justiþie.Bani s-ar gãsi pt asta.Cred cã asta costã mult mai puþin decît organizarea unui congres.
La despãrþirea textelor se lucrezã pe textul transcris,dar e foarte necesar sã ai imagini bune. La inel de ex Bucurescu , Morar ºi Velcescu au transcris textul cu greºeli. Unii au vãzut acolo un Y, dar e un V , care însã e grafiat strîmb. Asta se vede bine pe o pozã mãritã.