Forum RUFOn

"Planeta noastra este vie", declara prof. Serghei.
"Ea s-a nascut, creste si se va transforma in alta energie creatoare". Concluzia  este ca Pamantul se transforma intr-un soare, prin procesele termonucleare care au loc in miezul sau. Cand masa va ajunge la un nivel critic, vor incepe reactii in lant care vor face "planeta albastra" sa semene cu o bomba cu hidrogen. Va degaja caldura, precum Soarele.
Vestea buna este ca acest lucru ar facilita sustinerea vietii pe Luna si pe Marte si ca totul se va intampla in miliarde de ani!


1.Creste sau nu creste Pamantul ?
2.Este sau nu este un Organism Viu?

1. Avand in vedere ca totul se transforma in acest Univers, e de bun simt sa realizam ca Pamantul va deveni "altceva" pe parcursul ciclurilor de evolutie si energie. Intradevar are mult sens ce se explica in acest video.

2. Cu siguranta este un Organism Viu numai ca depaseste notiunea de "organism" inteleasa in general de oameni.

astfel s-ar putea explica si variatia de durata a zilei.cand ar fi fost mai mica s-ar fi rotit mai repede din considerente ce tin de fizica.deci ziua ar fi fost mai scurta decat azi.

Universul creste.
Este un fapt general acceptat de catre comunitatea stiintifica si bine documentat de catre astronomi.
Fizicienii prin Teoria Relativitatii Generalizate confirma.
Dar unde creste?
Cum creste?
De ce creste?
Care sunt consecintele acestei observatii?

Teoria Relativitatii ne da o indicatie deosebit de valoroasa: Totul este Relativ la Observator, adica Totul se schimba odata cu alegerea altui Punct de Vedere, altei Origini a sistemului de referinta.
De exemplu luand Pamantul ca referinta putem observa ca Soarele se invarte in jurul Pamantului. Schimband locul Observatorului pe Soare, putem observa ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui. Mutand referinta pe Venus, putem observa ca Pamantul si Soarele au miscari complicate pe cer.
Deci cine in jurul cui se invarte? Raspunsul este Relativ la Observator.

Astfel, odata lamurita problema perspectivei din care se priveste un anumit fenomen si pe baza relatiilor ce descriu Spatio-Timpul ca un tot unitar si Materia-Energia, ca fiind constante, putem afirma fara sa gresim, ca luand Universul intreg ca Referinta, El nu poate fi decat constant relativ la Sine.

Cum se modifica perceptia Expansiunii Universului privit din acesta noua perspectiva?
Daca Universul e constant in volum, atunci corpurile astronomice se micsoreaza in timp relativ la Univers. Adica, totul creste in Complexitate dar nu prin Expansiune ci prin Diviziune Interioara, prin Cresterea Rezolutiei. Astfel, castigul aparent de Energie si Masa nu poate fi justificat decat daca consideram ca unitatile de masura se micsoreaza in Timp...Adica, unitatile de Masa, Energie, Spatiu si Timp sunt din ce in ce mai mici relativ la Universul intreg. Mergand in directie inversa, spre Origini, ajungem la Momentul Zero de Timp cand Universul intreg era nedivizat si format dintr-o singura Unitate de Spatiu/Energie/Masa, deci dintr-o singura particula ce il umplea in intregime si continea toata Energia.
In timp acesta particula s-a divizat, generand noi si noi particule, iar intre ele noi spatii libere.
Asa castiga Universul in Masa, Energie si Volum: prin divizarea unitatilor de masura.

In fiecare ciclu de divizare Universul se dubleaza in cuante de lungime, creste de patru ori in cuante suprafata, de opt ori in cuante de volum, de 16 ori in cuante de masa, etc.

Dupa masuratorile NASA, Universul are in prezent diamentru de 2^204 cuante de lungime, asta inseamna ca a trecut prin 204 cicluri complete de divizare.
Un astfel de ciclu dureaza aproximativ 65 milioane de ani.

Deasemenea, conform Teoriei Relativitatii Complete, toate legile fizicii sunt constante relativ la Univers ca intreg si variabile relativ la unitatea cuantica de masura.
Adica constantele variaza in Timp: constanta gravitationala precum si toate constantele prezente in toate ecuatiile fizicii moderne.
Deci asa zisele constante sunt de fapt functii variabile de timp.

Consecintele sunt dramatice asupra intelegerii evolutiei corpurilor ceresti: Stele si Planete.
Pe baza hartii ce reprezinta Vechimea Scoartei Oceanice (atasata mai jos) a Pamantului de numai 180 milioane ani, putem observa ca ea este extrem de tanara relativ la varsta scoartei continentale ce are varste de peste 2 miliarde de ani.
Neil Adams a observat un fapt uimitor pentru comunitatea geologilor: asa cum coastele continentelor ce marginesc Atlanticul se suprapun perfect, tot la fel se intampla si in Pacific!
Apoi a realizat o simulare 3D in care pur si simplu scotea scoarta oceanica proportional cu vechimea ei si in cele din urma coastele continentale se suprapuneau perfect, eliminand complet crusta oceanica, si obtinea o planeta mai mica.
Concluzia: PAMANTUL CRESTE!
Si o face in continuare cu o viteza formidabila.
Practic Pamantul s-a dublat in diametru, adica a crescut de opt ori in volum si de 16 ori in masa in numai 200 milioane de ani.
Pastrand proportiile de crestere, asta inseamna ca in urma cu 2 miliarde de ani, diametrul Pamantului era de 1000 (o mie!) de ori mai mic, adica undeva pe la 12 km, iar cu 4,5 miliarde de ani in urma, la momentul formarii lui avea mai putin de 10 metri diametru!

Dar sa nu uitam de variatia unitatilor de masura despre care am scris la inceputul articolului.
Desi Pamantul avea numai 10 metri in numar de cuante, relativ la Universul ca intreg, era mult mai voluminos decat acum, doar ca fiecare atom ce il forma era mult mai mare.

Astfel, putem privi evolutia scoartei Pamantului raportata la suprafata sau sau invers.
Intr-un caz avem Pamantul care creste in volum in altul avem Pamantul care se contracta in scoarta.

Dar care este procesul de crestere?
De unde vine materia suplimentara?
Conform teoriei Relativitatii Einstein-Haramein, in centrul fiecarui corp suficient de masiv se afla o Singularitate, un nucleu de materie hiperdens.
In singularitati are lor procesul de conversie al energiei absorbite gravitational in materie, conforma relatiei de conservare E=mc2.
De unde vine energia gravitationala?
Din fiecare corp ce are masa, se scurg campuri infinitezimale de masa sub forma de energie, astfel ele devin din ce in ce mai usoare relativ la masa Universului ca intreg.

Pamantul, organism Viu.
Universul creste, prin urmare pamantul creste. Deduc de aici ca si universul e Viu?

Cum putem descifra atunci procesul ontogenezei universului? Cum devine el clar pentru noi?
Daca o manifestare de cautare tinde catre rafinare putem considera ca incearca sa se autocunoasca, sa-si gaseasca adevarata identitate si astfel sa ajunga la sursa suficientei de sine? Daca universul e Viu atunci e constient si astfel apare o latura transcendentala ce face ca principala componenta a cautarii sa fie abandonarea lumii, a momentului zero in care era cum spui tu format dintr-o singura Unitate de Spatiu/Energie/Masa. acest abandon se manifesta prin divizarea unitatilor de masura. Constiinta Cosmica a universului, implicit si a pamantului deoarece el, universul, se reflecta pe sine in toate si prin toate singularitatile din totalitatea manifestarilor sale in aceasta lume fenomenala, cauta sa rafineze aceasta legatura cu Sinele si implicit se divizeaza exponential, deoarece lumea fenomenala ce oculteaza constiinta absoluta care este Sinele Suprem sau Mintea Cosmica, este o suprapunere iluzorie peste aceasta constiinta iar eliberarea de fenomen inseamna totodata reegasirea identitatii originale.
  Totusi desi se poate afirma ca aspectul manifestat al Universului este Mintea Cosmica, reciproca nu e valabila. Mintea Cosmica este lumea fenomenala si inca ceva in plus. Ea contine in sine lumea fenomenala, lume care, asa cum se poate observa , este un vis suprapus peste constiinta absoluta (care este Mintea Cosmica) , si astfel intre cele doua termene exista nu un raport de identitate , ci unul de incluziune.

Universul e o limitare a Constiintei Cosmice.

Universul constituie o forma determinata de existenta - si, prin aceasta este limitat deoarece exista intr-un anumit fel, nu si in altul, pe cand Constiinta cosmica este existenta absoluta, lipsita de determinatii si astfel lipsita de limitatii. In mod analog, cunoasterea lumii manifestate reprezinta tot o limitare a Constiintei Cosmice, care este cunoastere absoluta, constiinta absoluta si nicidecum cunoastere a unei forme determinate.

Acest Sine Suprem, urias e potentialitatea absoluta, pe cand Universul reprezinta actualizarea unei anumite potentze. Sinele Suprem sau Mintea Cosmica nu este doar potentialitatea absoluta ci deopotriva principiul acestei potentialitati, cel care face posibila aceasta potentialitate.

Daca Mintea Cosmica ar reprezenta doar suma tuturor potentelor, atunci ea nu ar mai fi transcendenta ci pur si simplu o suma de lumi potentiale, ar fi astfel non-diferita de aceste lumi; ori altfel, Mintea Cosmica ar fi diferita de ele doar ca dimensiune, doar gradual si nu principal.

Aceasta minte cosmica este cea care viseaza lumea... este creatorul registrului manifestat, este supraordonat principial Universului. Ortogeneza devine clara: Sinele Cosmic, singura existenta reala, aflat in mod accidental sub efectul ignorantei, nu se mai vede pe sine insusi... ci vede lumea fenomenala...

As fi dorit sa mai comentez despre problema referitoare la ce anume determina unicitatea acestei iluzii impartasita de multitudinea de fiinte ce o experimenteaza, dar devin clar off topic.

PS - totusi...  trebuie sa existe si altceva in afara de aceasta iluzie a Universului existenta in constiinta fiecarei fiinte si anume ceva care sa determine unicitatea acestor iluzii individuale...un ceva care poate fi tot o iluzie dar trebuie sa constituie o iluzie transpersonala, ce are capacitatea de a determina forma experientei fiecarui individ in parte...sau planeta ori astru. In acest caz universul nu ar mai fi o iluzie a unei singure fiinte ci ar fi probabil o iluzie cosmica, o iluzie produsa intr-o constiinta cosmica transpersonala, prin urmare aceasta iluzie si iluziile ce iau nastere in constiintelediversilor indivizi nu ar exista independent una fata de cealalta. Iluzia transpersonala ar fi cea care determina forma acestor iluziisi astfel datorita unicitatii iluziei cosmice , s-ar explica si unicitatea iluziilor individuale.

:fullmoon: deci, exista nu doar reprezentarile iluzorii din mintile oamenilor ori subiectilor care le experimenteaza, ci, pe linga mai exista ceva, fie tot iluzoriu, care insa determina unicitatea reprezentarilor universului ale diferitilor subiecti, fie ei Et ori planete constiente. Ar mai fi totusi o varianta, dar e prea mult...acum.

"....Conform teoriei Relativitatii Einstein-Haramein, in centrul fiecarui corp suficient de masiv se afla o Singularitate, un nucleu de materie hiperdens.
In singularitati are lor procesul de conversie al energiei absorbite gravitational in materie, conform  relatiei de conservare E=mc2."

Trebuie sa fiu de acord cu aceasta afirmatie cu singura observatie ca nu stim cat de dens este nucleul. Daca ne raportam la planeta Jupiter de exemplu, Pamantul este putin dens si iata ca totusi Jupiter inca nu s-a transformat intr-o bomba cu hidrogen.
Daca noi crestem ca masa m0> m1 atunci c fiind constant trebuie ca E0>E1 si va intreb unde se regaseste asta intr-un sistem in expansiune? Cheia cred ca e temperatura temp0 care la t0 > temp1 la t1 (t0 si t1 fiind momentele in timp) si atunci si E = f(temp, timp). Oare asa sa fie?

Urasc si eu postarile succesive dar nu ma pot opri sa nu observa ca numai cateva topicuri mai jos se arata ca Luna, alt corp ceresc, in loc sa creasca isi micsoreaza volumul. De ce oare?    :-o

Citat din: tractorbeam din  16 Septembrie 2010, 09:32:46
Urasc si eu postarile succesive dar nu ma pot opri sa nu observa ca numai cateva topicuri mai jos se arata ca Luna, alt corp ceresc, in loc sa creasca isi micsoreaza volumul. De ce oare?    :-o

exact! e aici informatia :
http://www.rufon.org/forum/index.php/topic,3132.0.html

Hmmm... pot exista, dupa mine, doua explicatii:

1. Conform principiului "nimic nu se pierde, totul se transforma", Luna se... chirceste fiindca Terra "suge" cumva materie din ea.  :-D

2. Locatarii subsolului Lunii (care continui sa cred ca-i goala pe dinlauntru, fiind un satelit artificial al Pamintului) sint si ei intr-o oarece criza :roll: si, nemaiavind bani (galacto-tzechini, evident) sa-si plateasca intretinerea, isi transforma acum apartamentele in garsoniere.  :lol:

P.S. Serios acum, dac-am sti exact cauzele evolutiilor astora am intelege probabil infinit mai mult si din mecanismele Genezei.

Citat din: tractorbeam din  16 Septembrie 2010, 09:30:29
"....Conform teoriei Relativitatii Einstein-Haramein, in centrul fiecarui corp suficient de masiv se afla o Singularitate, un nucleu de materie hiperdens.
In singularitati are lor procesul de conversie al energiei absorbite gravitational in materie, conform  relatiei de conservare E=mc2."

Parerea mea e putin diferita. O singularitate absoarbe materie, si nu mai radiaza nimic, sau aproape nimic. Singularitatiile din centrul gaurilor negre nu mai radiaza nimic, absorb materie, si aceea acolo ramane. Ceea ce se observa in cazul quasarilor, e materia ejectata in regiunea polilor gaurii negre, materie ce interactioneaza cu imensul camp magnetic generat de gaura neagra(zii singularitate daca doresti) si care nu reuseste sa atinga orizontul evenimentelor astfel fiind expulzata cu viteze foarte mari aproximativ pe axa magnetica a gaurii negre. O singularitate in centrul unei planete ar inghiti planeta insasi, in cazul unei stele(4-5x sau mai mare ca soarele nostru) singurul lucru care impiedica prabusirea in ea insasi (generand o GN) sunt reactiile termonucleare de fuziune din centrul ei. Acestea odata incetand, steaua se prabuseste in ea insasi generand o singularitate. Acestea fiind zise, eu unul, consider teoria unei singularitati in centrul unei planete o absurditate. De altfel mi se pare o imposibilitate ca in miezul unei planete sa se formeze materie din nimic, asa ceva nu se poate! Nici macar stelele nu genereaza materie in plus, ele doar convertesc elementele chimice dintr-o forma in alta, ex. H -> He -> elemente grele (carbon, fier, etc).

Materia nu are cum sa apara din nimic, dupa cum spune si StarDust.

Asemenea descoperiri ar revolutiona stiintele actuale, plecand de la aritmetica, niste surse mai serioase pe tema asta exista ?

Luna creste, si la fel orice alta planeta din intreg Universul si din Sistemul Solar.

Citat din: serban din  16 Septembrie 2010, 21:06:26
Materia nu are cum sa apara din nimic, dupa cum spune si StarDust.

Asemenea descoperiri ar revolutiona stiintele actuale, plecand de la aritmetica, niste surse mai serioase pe tema asta exista ?

Si totusi cumva materia a aparut din nimic -> Big Bang

Intrebarea e daca mintea umana e capabila sa inteleaga ce e NIMICUL ala. Concluzia personala e ca nu stim nimic... cu fiecare explicatie logica ne indepartam si mai mult sau mai bine zis explicam doar niste procese nu INTREGUL

Totul a aparut dintr`un punct ... deci nu din nimic.
Eu sunt curios de sursa materialelor mai mult decat de implicatiile pe tema asta.
Ca planetele sunt in continua expansiune asta n`o neg ... mi se pare oarecum logic dar masa sa creasca ?!

Conform teoriei ca materia nu poate sa apara din nimic, si punctul ala trebuie sa fi aparut din ceva...presupun ca n-a fost inaintea punctului alt punct mai mic  :wink:

Noi nu stim cum s-au facut desenele de la NAZCA sau cum s-a construit Puma Punku (doar un exemplu) si putem discuta daca a fost mai intai Oul sau Gaina???

Daca e sa dam la o parte teoria Big-Bang care nu poate fi despartita de teoria inflationista si punem in loc teoria SPACE-TIME MODEL  (STM) a lui Jacky Jerome, teoria care reprezinta o alternativa la teoria stringurilor si a bosonului Higgs (de a carui existenta personal ma cam indoeisc), inainte de nimic a fost... NIMICUL si atat. Teoria lui Jerome prezinta similaritati cu cea a lui Urbach pana la un punct. Nu am eusit sa descopar daca teorema Hawking-Penrose este contrazisa de StM, dar ...mai sapam.
Personal ma astept intr-un interval de 1-3 ani la abandonarea modelului Big-Bang, a stringurilor, a cautarii aiurea-n-tramvai a unor particule mai mult sau mai putin exotice si gasirea teoriei care permite transferul materiei si energiei dintr-o zona de spatiu timp in alta zona de spatiu timp. 

Citat din: StarDust din  16 Septembrie 2010, 21:03:48
Parerea mea e putin diferita.
O singularitate absoarbe materie, si nu mai radiaza nimic, sau aproape nimic. Singularitatiile din centrul gaurilor negre nu mai radiaza nimic, absorb materie, si aceea acolo ramane.
Ceea ce se observa in cazul quasarilor, e materia ejectata in regiunea polilor gaurii negre, materie ce interactioneaza cu imensul camp magnetic generat de gaura neagra(zii singularitate daca doresti) si care nu reuseste sa atinga orizontul evenimentelor astfel fiind expulzata cu viteze foarte mari aproximativ pe axa magnetica a gaurii negre. O singularitate in centrul unei planete ar inghiti planeta insasi, in cazul unei stele(4-5x sau mai mare ca soarele nostru) singurul lucru care impiedica prabusirea in ea insasi (generand o GN) sunt reactiile termonucleare de fuziune din centrul ei. Acestea odata incetand, steaua se prabuseste in ea insasi generand o singularitate.
Acestea fiind zise, eu unul, consider teoria unei singularitati in centrul unei planete o absurditate. De altfel mi se pare o imposibilitate ca in miezul unei planete sa se formeze materie din nimic, asa ceva nu se poate!
Nici macar stelele nu genereaza materie in plus, ele doar convertesc elementele chimice dintr-o forma in alta, ex. H -> He -> elemente grele (carbon, fier, etc).

In primul rand aceasta nu este parerea ta ci a comunitatii stiintifice, si reprezinta Modelul General acceptat si pe care il cunosc foarte bine.
Ca o parere sa devina personala trebuie gandita personal si nu preluata si memorata ca atare.
Iata o fotografie nasa in care putem vedea cat de "putina" materie emite o gaura neagra:
http://www.nasa.gov/images/content/311161main_cena_665.jpg
Cred ca asta schimba datele problemei, nu?

O alta presupunere nedovedita este ca Materia colapseaza si dupa orizontul evenimentelor, comprimandu-se la infinit.
Eroare.
Orizontul evenimentelor unei Singularitati fiind in relatie stricta de proportionalitate cu masa acesteia, putem spune ca de fapt reprezinta suprafata sferei de materie hiperdensa, dincolo de care nu se mai poate comprima, deoarece Spatiul este perfect plin.

Singularitatile nu pot exista sub forma nuda (adica fara invelis de materie normala) decat daca in jurul lor nu exista suficienta energie care sa smulga Materia de pe suprafata lor.
Singularitatile nude sunt ceea ce numim in mod curent Gauri Negre.

Singularitatile invelite sunt corpurile ceresti cunoscute sub numele de Stea, Planeta sau Satelit.
Singularitatile nu sunt ceva diferit de corpurile ceresti ci numai ucleele acestora de masa hyperdensa.
De fapt primul om care a teoretizat existenta acestor nuclee de materie hyperdensa a fost Eminescu: "In centrul soarelui se afla un nucleu atomic" (care nu are diviziuni, structuri interne, deci singularitate)

Nassim Haramein a descoperit ca aceiasi structura de tip Singularitate se afla si in centrul tuturor galaxiilor. Astronomii au confirmat.

Reactiile exoterme de fuziune nucleara sunt un mit.
Nimeni nu a resusit sa produca energie din fuziunea nucleara in nici un experiment de laborator.
Fuziunea nucleara din interiorul stelelor este o teorie falimentara, teorie care a dus la risipirea a peste 10 miliarde de euro in proiectul de obtinere a energiei de fuziune, si in laboratoarele CERN.
Singura reactie nucleara exoterma (producatoare de energie) este fisiunea.
Acest proces este binecunoscut sub numele de decadere radioactiva, si consta in descompunerea la rece a atomilor grei in atomi usori, cu degajare de energie.
Iar daca fisiunea este singurul proces producator de energie, inseamna ca Materia se descompune in Timp, nu se compune, deci Teoria Creationista este falsa, realitatea aratandu-ne ca Teoria Universului Viu, care creste prin diviziune interioara este adevarata.

Insa daca singura sursa de Energie este Fisiunea Radioactiva, de unde provin atomii grei care sa fisioneze?
De pe suprafata singularitatilor sunt smulse particule de masa de catre campul electro-magnetic ce le inconjoara (dat de miscarea de rotatie a Singularitatii), si apoi particulele sunt condensate in atomii cei mai grei posibili de Nobeliu, care isi vor incepe imediat procesul de fisiune nucleara, degajand energie si producand atomi mai usori.

Materia este ejectata prin axa de rotatie a Singularitatii la cele nude, iar la Singularitatile invelite in Materie (stele/planete), ce au masa si rotatia singularitatii mica, jetul de Materie va difuza prin nucleul de materie comprimata interioara ducand la aparitia eruptiilor stelare sau vulcanice.
Eruptiile stelare au intotdeauna loc in pereche, pe fetele opuse ale Soarelui, deci pe axa Singularitatii, care se invarte cu viteza si directie diferita fata nucleul normal al stelei.
Vulcanii erup intotdeauna in locurile de fisura a Scoartei, de-a lungul faliilor si in zonele de compresiune muntoasa. Vulcanii erup nepereche deoarece jetul de Materie este slab, Singularitatea plantara fiind foarte redusa ca dimensiuni (de ordinul milimetrilor la sateliti si planete pietroase, sau centimetri la gigantice gazoase), si materia se va strecura prin fisurile interioare.

Singularitatile cresc in masa in special prin polarizare, adica prin absortia gravitationala de masa din vid, adica asa zisa Materie Intunecata.
Precizare: Vidul nu e "gol", ci este umplut omogen cu Materie, putand fi definit ca Spatiul de Densitate Minima, in vreme ce Singularitatea este Spatiul de Densitate Maxima.
In timp Universul se polarizeaza, Vidul scazand in Densitate, iar Singularitatile crescand in Densitate, insa simultan, Vidul creste in Volum, in vreme ce Singularitatile scad in Volum, desigur, relativ la Univers ca Intreg.

Acesta este mecanismul ce mentine Universul in Expansiune Interioara.

Citat din: tractorbeam din  17 Septembrie 2010, 12:29:12
Daca e sa dam la o parte teoria Big-Bang care nu poate fi despartita de teoria inflationista si punem in loc teoria SPACE-TIME MODEL (STM) a lui Jacky Jerome, teoria care reprezinta o alternativa la teoria stringurilor si a bosonului Higgs (de a carui existenta personal ma cam indoiesc), inainte de Nimic a fost... NIMICUL si atat. Teoria lui Jerome prezinta similaritati cu cea a lui Urban pana la un punct. Nu am reusit sa descopar daca teorema Hawking-Penrose este contrazisa de STM, dar ...mai sapam. Personal ma astept intr-un interval de 1-3 ani la abandonarea modelului Big-Bang, a stringurilor, a cautarii aiurea-n-tramvai a unor particule mai mult sau mai putin exotice si gasirea teoriei care permite transferul materiei si energiei dintr-o zona de spatiu timp in alta zona de spatiu timp.  

Prietene "tractorbeam", daca ai vreo teorie de expus, sustinut si dezbatut, te astept cu cel mai mare drag, dar sa stii ca nu ma intereseaza trimiteri la terte surse.
Aici dezbatem subiecte pe care le cunoastem personal si nu parerile altora.

Uimeste-ma!

Ma scuzati, nu am dorit sa va ofensez sau sa ofensez pe nimeni, probabil ca nu am inteles eu titlul topicului.  :oops:

Citat din: Urban din  17 Septembrie 2010, 13:20:10
Prietene "tractorbeam", daca ai vreo teorie de expus, sustinut si dezbatut, te astept cu cel mai mare drag, dar sa stii ca nu ma intereseaza trimiteri la terte surse.
Aici dezbatem subiecte pe care le cunoastem personal si nu parerile altora.

Uimeste-ma!

Citat din: tractorbeam din  17 Septembrie 2010, 13:32:10
Ma scuzati, nu am dorit sa va ofensez sau sa ofensez pe nimeni, probabil ca nu am inteles eu titlul topicului.

Departe de mine orice Gand de ofensa, ba din contra, chiar te invit sa dezvoltam dialogul intr-un mod stiintific, profesional. Eu vreau sa scrii aici teoremele pe larg, definitiile exacte, care ne intereseaza, sa faci comparatii sa sustii idei sa  argumentezi pro sau contra, nu titlurile lucrarilor unor autori ci continutul lor cu specific la discutia  noastra e important. Asta as vrea sa citesc.
Hai sa dezbatem.
Te astept  :-D

atentie la confuzia inevitabila, domnilor, din ce-am citit retin ca gaurile negre, daca exista, personal sint sceptic, "ar putea fi regiuni din spatiu cu o gravitatie atat de mare incît "curbeaza" spatiul din jurul acesteia iar masa tinde catre infinit iar dimensiunile catre 0. A nu confunda deci cu "Gaurile de vierme" sunt regiuni in spatiu ce permit indoirea spatiului pentru a permite calatoria pe distante mari cu o viteza mai mare decat cea a luminii. Un exemplu practic ar fi o coala de hartie. distanta de la un colt la celalalt este mai mare daca o masori drept dar daca o indoi, distanta dintre colturi este mai mica. Gaurile negre au fost probabil descoperite dar gaurile de vierme momentan exista doar teoretic (teoria relativitatii) dar sa stiti ca unele creatii artistice popularizeaza aceasta eventualitate (serialul Stargate de exemplu  :wink:  )

ps> Am gasit aici o mai buna definitie:
"Gãurile de vierme sunt doar scurtãturi teoretice în spaþiu-timpul în 4 dimensiuni, soluþii valide ale ecuaþiilor relativitãþii generalizate despre existenþa cãrora nu existã însã nicio dovadã.

Pentru a vizualiza cumva ideea din spatele noþiunii de gaurã de vierme, am putea face o analogie cu deplasarea pe suprafaþa terestrã. Un drum de la Roma la Chicago, deºi este cel mai scurt posibil de parcurs pe geodezica urmatã de toate aeronavele care urmeazã aceastã rutã aerianã, nu este ºi cel mai scurt posibil de imaginat. Am putea imagina un tunel de dimensiuni planetare care sã uneascã Roma de Chicago prin interiorul Pãmântului. Inaccesibil în practicã, dar nu ºi în teorie.

Dacã extindem asta la spaþiu-timp, rezultã gãurile de vierme, scurtãturile teoretice prezise de matematica relativitãþii generalizate.

Numai cã asemãnãrile se opresc aici. Pe de o parte, nu putem vizualiza cu ochii minþii o gaurã de vierme deoarece nu putem gândi în 4 dimensiuni.

Mai mult, existã ºi un argument logic împotriva existenþei acestor scurtãturi prin spaþiu-timp. Dacã ar exista în realitate, o gaurã de vierme nu ar putea aparþine spaþiu-timpului în 4 dimensiuni. Dacã spaþiu-timpul în 4 dimensiuni este tot ceea ce existã în Univers, unde ºi-ar gãsi loc o gaurã de vierme, care ar conecta douã puncte ale acestui continuum? Aºadar, ori trebuie sã demonstrãm existenþa unor dimensiuni suplimentare, ori acceptãm ideea cã gãurile de vierme sunt simple ciudãþenii matematice ºi nimic mai mult." (scientia.ro)

Citat din: Urban din  17 Septembrie 2010, 12:56:37

In primul rand aceasta nu este parerea ta ci a comunitatii stiintifice, si reprezinta Modelul General acceptat si pe care il cunosc foarte bine.
...

Ma scuzi ca am uitat sa precizez. Ader in totalitate la parerea comunitatii stiintifice. O parere pe baza experientelor personale nu prea am cum sa mi-o formez referitor la acest subiect. Tot ceea ce pot eu vedea, si experimenta cu modestele mele resurse e in concordanta totala cu ceea ce sustine comunitatea stiintifica, deci, ceea ce am expus aici e si parerea mea, altfel, nu expuneam "povesti" pe aici. Imi pare rau daca m-ai inteles gresit.

@Calator Astral

"Vidul nu e "gol", ci este umplut omogen cu Materie, putand fi definit ca Spatiul de Densitate Minima, in vreme ce Singularitatea este Spatiul de Densitate Maxima. In timp Universul se polarizeaza, Vidul scazand in Densitate, iar Singularitatile crescand in Densitate, insa simultan, Vidul creste in Volum, in vreme ce Singularitatile scad in Volum, desigur, relativ la Univers ca Intreg."

Deci Structura Spatiului e Continuua, neexistand particule fundamentale, spatii de Densitate Infinita, sau goluri de Densitate Zero.
Universul Creationist de ideologie masonica (construit de Dumnezeu) este un fals ce s-a infiltrat in Gandire ducand la Iluzia de Separatie.
Neexistand corpuri separabile sau spatii goale nu pot exista "gauri" in Spatiu sau Teleportare ori Calatorii in Timp.

Structura Universului e asemenea unui ocean 3D ale carui unde stationare volumice duc la aparitia iluziei de corpuri materiale.
Microscoapele electronice au aratat ca atomul este un mic nucleu inconjurat de un enorm Vid, iar coerenta corpului e mentinuta de Unda Stationara ce il descrie, dar fara sa limiteze schimbul de Materie si Energie cu mediul. Practic Universul e INTREG si nu poate fi rupt in "bucati" ci numai schimbata Densitatea dintr-o zona sau alta dupa niste tipare ce pot rezista in Timp sub forma de Corpuri.

Si o explicatie la filmul expus, referitor la "marirea" Lunii... Vad ca naratorul e foarte nedumerit despre faptul ca acele imense cratere prezentate (Mare Serenitas, Imbrium etc) nu prezinta urmele specifice craterelor de impact standard, si nu isi explica cum, un impact de asemenea marime nu a "crapat" Luna in doua. Pai uite cum cred eu ca e treaba. Marimea impactelor denota faptul ca acestea au avut loc in faza de inceput a sistemului solar cand acesta era inca plin de planetoizi recent formati. In acea perioada Terra si Luna erau inca in stare semi-topita, deci corpuri insuficient racite inca si care suportau din plin coliziuni masive. Acele cratere sunt aparute in acele momente indepartate, iar resturile (tot topite) rezultate in urma impactului s-au afundat in timp, din nou in materia semi-topita a Lunii. In timp, in cursul solidificarii, impactele ulterioare au sters orice urma(care a mai ramas) lasata de vechile impacte, au mai ramas doar marginile uriase care in decursul timpului nu au disparut. Urmele prezentate la inceputul filmului in jurul craterelor, vizibile pe suprafata Lunii sunt urme lasate de impacte petrecute in faza in care Luna era deja solidificata, deci mai recente. Se stie de asemenea ca materia intunecata (care se vede si cu ochiul liber) aflata pe fundul uriaselor cratere de impact e lava solidificata.(in trecut se credea ca erau mari, de aceea asa le-a si ramas numele, Mare serenitas, etc).
Din punctul meu de vedere explicatia e simpla si nu vad de ce nu ar fi valabila privind prin prisma a ceea ce stim.
Si sa nu uit... asta e doar parerea mea.

Citat din: StarDust din  17 Septembrie 2010, 15:41:23
Ma scuzi ca am uitat sa precizez. Ader in totalitate la parerea comunitatii stiintifice. O parere pe baza experientelor personale nu prea am cum sa mi-o formez referitor la acest subiect. Tot ceea ce pot eu vedea, si experimenta cu modestele mele resurse e in concordanta totala cu ceea ce sustine comunitatea stiintifica, deci, ceea ce am expus aici e si parerea mea, altfel, nu expuneam "povesti" pe aici. Imi pare rau daca m-ai inteles gresit.

Ce inseamna adeziunea la parerile altora?
Credinta impartasita... ceea ce duce la o Religie Stiintifica.

Atunci cand Oamenii vorbesc despre fenomene pe care nu le inteleg avem de a face cu credinte...atunci cand aceste credinte sunt folosite intr-un fel sau altul pentru a indeparta oamenii de la Certitudinea Realitatii avem o credinta exploatata deci o Religie.
Iluzia deformarii Spatiilor Temporale este ceea ce ne opreste in a intelege Realitatea.
Spatiul nu este si nu poate fi deformat.
Timpul nu este si nu poate fi deformat.
Insasi faptul ca atractia gravitationala este proportionala cu inversul patratului distantei ne arata ca distanta nu poate fi deformata.

Numai fenomenele electromagnetice au loc diferit intr-un spatiu influentat gravitational fata de Vid.
Aceasta variatie a proceselor a dus la iluzia ca Spatiul ar putea fi deformat.
Daca Spatiul s-ar deforma in campul gravitational atunci variatia gravitatiei ar fi fost proportionala cu patratul distantei Spatiului deformat nu cu patratul distantei Spatiului matematic omogen asa cum arata toate experimentele.
Insasi faptul ca gravitatia este calculata relativ la un Spatiu omogen nedeformat arata Eroarea teoriilor relativiste (teoriile relativiste spun ca Spatiul se deformeaza in jurul corpurilor masive, deci in ecuatii ar fi trebuit sa folosim Spatiul deformat si nu cel omogen).
Primele unde stationare de deformare a Spatiului sunt cele generate de campul electro-magneto-gravitational si aceasta reprezinta prima deformare a Spatiului.
Aceste unde stationare apar oriunde exista campuri electro-magneto-gravitationale, in spatiile goale aflate intre corpuri, si formele undelor stationare depind de formele ce limiteaza Spatiul (inchis sau deschis).

A doua deformare a Spatiului este generata de undele sonore care se propaga prin aer.
A treia deformare a Spatiului este generata de undele acustice care se propaga prin apa.
A patra deformare a Spatiului este generata de vibratiile care se propaga prin corpuri solide.
A cincea deformare a Spatiului este generata de vibratia de deplasare a particulelor solide (electroni sau "bile de marmura").

Orice unda stationara are un echivalent de deformare a Spatiului dar Spatiul nu este deformat, nu poate fi deformat pentru ca SPATIUL NU ARE FORMA PROPRIE.
Teoria Relativitatii arata ca Spatiul este Nedefinit in Forma.
Spatiul este un Camp iar Campurile nu au forma proprie, numai particulele au forma proprie, iar Campul este definit de "golul" aflat intre particule.

Spatiul Vid este Perfect Omogen.
Prin Spatiu Vid inteleg Spatiul Ideal strabatut de cantitati infime de unde electro-magneto-gravitationale si poate fi asimilat Vidului Intergalactic.

@StarDust

Lamuriri suplimentare
Teoria Big-Bang este o teorie Creationista, deoarece presupune o cantitate precisa de Materie si Energie, aleasa de Dumnezeu, creata de Dumnezeu si explodata intr-un Spatiu Vid, infinit, preexistent. Mai mult, acest proces este condus dupa legi arbitrare stabilite de Dumnezeu.

Observatiile asupra Spatiului Indepartat ne arata prin deviatia spre rosu ca Universul nu are un singur centru ci toate corpurile fizice sunt centre locale ale Universului.

Daca vrei neaparat sa vizualizezi un model al Spatiului nedeformabil aminteste-ti mai intai trecerea de la Pamantul plan la cel sferic si apoi fa paralela cu trecerea de la Universul sferic la cel in forma de bila (diferenta dintre bila si sfera este variatia de densitate), cu proprietatea ca Observatorul este mereu in centru, iar daca te deplasezi pe o directie oarecare, mergand suficient de mult, ajungi de unde ai plecat dar din sens opus, iar imaginea indepartata, limita a cercului perpendicular pe acea directie va ramane mereu neschimbata.
La aceasta trebuie sa adaugi viteza luminii ca limita maxima de deplasare si miscarea plus evolutia corpurilor ceresti.
La scari mici, umane, Spatiul Nedeformat poate fi considerat orto-izometric, insa la scara intregului Univers, Spatiul este Para-Izometric, de la paradoxul Moebius in Spatiu, descris de matematicile neeuclidiene sferice teoretizate de Boliay.

UNIVERSUL NU A FOST CREAT.

Universul S-A NASCUT prin coagularea Haosului de sub scara Plank in prima Certitudine, in prima Unitate.
Universul nu va muri niciodata ci va exista intotdeauna si va creste mereu in Complexitate.
Asta inseamna ca Universul nu este arbitrar in Materie, Energie sau legi de Evolutie. Nici o "constanta" Universala nu este de fapt constanta ci numai un parametru variabil in Timp, iar Spatiul nu poate exista in afara Universului ci numai corelat relativ la ceilalti parametri, deci Universul nu se extinde in Spatiu ci particulele materiale se contracta in Timp, generandu-se noi si noi particule care mentin echilibrul dinamic al Universului.
Astfel: Volumul, Energia, Masa, si Viteza sunt constante relativ la Universul ca Intreg insa variabile cu Timpul, relativ la unitatea de masura de precizie minima Plank.

Cu alte cuvinte:
Universul a fost Intreg in Volum, Energie si Masa inca de la inceputuri, iar relatiile dintre ele sunt stricte si in singura forma posibila, sau cu alte cuvinte: Nimic nu se pierde, Nimic nu se castiga, Totul se transforma.

Consecintele sunt:
La momentul Zero de Timp Universul era sub scara Plank de masura deci, nedefinit.
La momentul 1 de Timp, Universul era exact cat unitatea Plank deci definit Unitar (asa zisul Big-Bang).
La momentul 2, Universul deja isi incepuse Evolutia, crescand in Complexitate (entropie) divizindu-se in 5 particule fundamentale (1 foton, 1 electron, 1 neutron, 1 proton si un neutrino) si 5 campuri corespondente (inertial/proportia, electric/curbura, gravitational/inversiunea, magnetic/torsiunea, spiritual/spirala asimetrica).
De exemplu un corp care se deplaseaza inertial relativ la scara Plank, el va incetini relativ la scara Universala, insa un corp care se deplaseaza inertial relativ la scara universala, va accelera la scara Plank, asa apar fenomenele de accelerare sau franare gravitationala, pentru ca in timp Universul creste in Rezolutie, in Finete, deci in unitati de precizie minima Plank.

Unitatile de Energie se reproduc prin interferenta undelor, iar unitatile de Materie se reproduc in nucleele de materie colapsata gresit numite "gauri negre", fiecare corp stelar suficient de masiv avand un astfel de nucleu: satelitii, planetele, stelele sau quasarii (nuclee galactice).
Materia nu apare de nicaieri ci fiecare particula materiala pierde masa in Timp sub forma de campuri energetice, campuri care se scurg gravitational in singularitatile "gaurilor negre" unde fragmentele de materie se acumuleaza iar campurile electro-magnetice de rotatie si torsiune smulg materie pe care o organizeaza mai intai in atomi grei, care departandu-se vor ajunge in zone de presiune si temperatura redusa unde vor fisiona obtinandu-se materie mai usoara.

Astfel, fiecare "gaura neagra" va emite materie pe axa de rotatie, insa cele bogate in Energie vor retine materia la suprafata, formand stele, iar stelele bogate in energie vor continua procesul de fisiune nucleara pana la nivel de hidrogen.
Asadar procesul de formare al Materiei este opus celui Creationist care postuleaza ca sursa primara de energie fuziunea hidrogenului in atomi grei.
Conform modelului Evolutionist al Universului Viu, variabilele ce leaga elementele fundamentale dau Complexitatea Universului la un moment de Timp.
De exemplu Universul poate fi privit ca o unda asimetrica, ce se deplaseaza cu viteza luminii si interfereaza cu ea insasi la fiecare ciclare (strabatere a Universului).
Astfel Universul se afla azi in pragul terminarii celui de-al 204-lea ciclu, deci Lumina l-a strabatut de numai 204 ori!
Atat de tanar este Universul!!

La fiecare strabatere, distanta dintre quasari/galaxii creste cu unu, adica azi exista maxim 204 galaxii intre noi si "marginea" Universului.
Tot la fiecare ciclu, lungimea Universului in cuante Plank se dubleaza, adica azi Universul are aproximativ 2^205 lungimi Plank in diametru, sau 2^204 in raza.
Tot la fiecare ciclu atomul cel mai mare care poate exista are numarul de ciclu/2 protoni in nucleu, deci azi are 102 protoni, este numit nobeliu si conform observatiilor (indirecte) si al teoriilor partiale moderne apare in stele de 5 ori mai masive decat Soarele. Tot la fiecare ciclu, masa de repaus dintre electron si proton creste cu 9 unitati iar azi are proportia: 204*9:1, adica un proton este de 1836 ori mai greu decat un electron.
Tot la fiecare ciclu densitatea maxima, deci volumul nucleului relativ la cel atomic variaza proportional si anume volumul nucleului este de aproximativ 204^3 ori mai mic decat volumul atomului, iar densitatea maxima (in "gauri negre") este de 204^4 ori mai mare decat densitatea "vid"-ului, care nu este deloc Vid ci este plin cu Materie de densitate minima.
Si tot asa... constantele gravitationale, electrice, magnetice, viteza luminii in cuante Plank, totul creste la scara Plank... totul ramane neschimbat la scara Universala.
UNIVERSUL CRESTE in COMPLEXITATE prin faramitare si diviziune INTERIOARA, polarizandu-se continuu, segregandu-se in Materie din ce in ce mai concentrata si Spatiu Cosmic din ce in ce mai rarefiat, mereu constant la scara mare, mereu schimbator la scara mica.

Reproducerea corpurilor in Univers:
Quasarii, corpurile cele mai masive posibile din Univers, emit quasari mai mici, viitoare nuclee pentru galaxii care condenseaza in jurul lor.
Stelele se reproduc prin explozii sau prin eruptii masive, ce vor condensa in alte stele respectiv sateliti si planete care in Timp vor atinge masivitatea necesara aprinderii.
Ciclul de Viata stelar este urmatorul:
1. Stea super-masiva - explozie - condensare in mai multe stele
2. Stea masiva - explozie, condensare intr-o stea si planete
3. Stea - eruptii solare - condensare in sateliti

Ciclul de Viata satelit-planetar-stelar:
-satelit - pitica pietroasa fara atmosfera, pietroasa cu atmosfera, lichida cu atmosfera, gigantica gazoasa, supergigantica gazoasa/pitica maronie - stea.

Corpurile Vii se reproduc prin seminte/pui sau diviziune iar macromoleculele prin aditiune de componente si fragmentare.

Atomii se reproduc prin separea materiei de pe suprafata "gaurilor negre".

Particulele subatomice se "reproduc" prin sfaramarea Materiei si nu au o Viata proprie ele fiind numai fragmente, rupturi.

Toate cele I0 elemente fundamentale ale Universului exista inca de la Inceput si ele sunt strict relationate: Spatiul, Energia, Timpul, Materia, Unda/Suflul, Instinctul, Emotia, Constiinta, Inteligenta, Spiritul.

Urban Multam pt. lamuririle suplimentare. Eu raman la parerea mea. Eu privesc pamantul ca un organism viu altfel, si anume, cred ca e posibil ca tot ceea ce este viu pe aceasta planeta sa formeze un fel de constiinta, ca sa zic asa, dar asta poate, la nivel subtil. Spune-i daca doresti un fel de constiinta generala a planetei sau cam asa ceva, o suma a tot ceea ce e viu pe suprafata lui. Dar lucrurile se opresc aici din punctul meu de vedere. Viata e ceva total separat de materia care isi urmeaza un alt fel de curs al evolutiei, O evolutie care e total diferita de tot ceea ce este viu.

Citat din: Urban din  17 Septembrie 2010, 16:41:48
Ce inseamna adeziunea la parerile altora?
Credinta impartasita... ceea ce duce la o Religie Stiintifica.

Atunci cand Oamenii vorbesc despre fenomene pe care nu le inteleg avem de a face cu credinte...atunci cand aceste credinte sunt folosite intr-un fel sau altul pentru a indeparta oamenii de la Certitudinea Realitatii avem o credinta exploatata deci o Religie.
Iluzia deformarii Spatiilor Temporale este ceea ce ne opreste in a intelege Realitatea.
Spatiul nu este si nu poate fi deformat.
Timpul nu este si nu poate fi deformat.
Insasi faptul ca atractia gravitationala este proportionala cu inversul patratului distantei ne arata ca distanta nu poate fi deformata.


Primele unde stationare de deformare a Spatiului sunt cele generate de campul electro-magneto-gravitational si aceasta reprezinta prima deformare a Spatiului.
Aceste unde stationare apar oriunde exista campuri electro-magneto-gravitationale, in spatiile goale aflate intre corpuri, si formele undelor stationare depind de formele ce limiteaza Spatiul (inchis sau deschis).

A doua deformare a Spatiului este generata de undele sonore care se propaga prin aer.
A treia deformare a Spatiului este generata de undele acustice care se propaga prin apa.
A patra deformare a Spatiului este generata de vibratiile care se propaga prin corpuri solide.
A cincea deformare a Spatiului este generata de vibratia de deplasare a particulelor solide (electroni sau "bile de marmura").

Orice unda stationara are un echivalent de deformare a Spatiului dar Spatiul nu este deformat, nu poate fi deformat pentru ca SPATIUL NU ARE FORMA PROPRIE.
Teoria Relativitatii arata ca Spatiul este Nedefinit in Forma.
Spatiul este un Camp iar Campurile nu au forma proprie, numai particulele au forma proprie, iar Campul este definit de "golul" aflat intre particule.

Urban, de unde le-ai scos? De la tine sau de la altii. Te intreb pentru ca in expunerea ta sunt multe exprimari ce au probleme de logica elementara.

Citat din: Urban din  17 Septembrie 2010, 17:16:40
@StarDust

Lamuriri suplimentare
Teoria Big-Bang este o teorie Creationista, (...)acest proces este condus dupa legi arbitrare stabilite de Dumnezeu.

Observatiile asupra Spatiului Indepartat ne arata prin deviatia spre rosu ca Universul nu are un singur centru ci toate corpurile fizice sunt centre locale ale Universului.
(...) fa paralela cu trecerea de la Universul sferic la cel in forma de bila
La aceasta trebuie sa adaugi viteza luminii ca limita maxima de deplasare
La scari mici, umane, Spatiul Nedeformat poate fi considerat orto-izometric, insa la scara intregului Univers, Spatiul este Para-Izometric, de la paradoxul Moebius in Spatiu, descris de matematicile neeuclidiene sferice teoretizate de Boliay.

UNIVERSUL NU A FOST CREAT.

Universul S-A NASCUT prin coagularea Haosului de sub scara Plank in prima Certitudine, in prima Unitate.
Universul nu va muri niciodata ci va exista intotdeauna si va creste mereu in Complexitate.

Universul a fost Intreg in Volum, Energie si Masa inca de la inceputuri, iar relatiile dintre ele sunt stricte si in singura forma posibila, sau cu alte cuvinte: Nimic nu se pierde, Nimic nu se castiga, Totul se transforma.

Toate cele I0 elemente fundamentale ale Universului exista inca de la Inceput si ele sunt strict relationate: Spatiul, Energia, Timpul, Materia, Unda/Suflul, Instinctul, Emotia, Constiinta, Inteligenta, Spiritul.

*

instinctu&emotia sînt "elemente fundamentale ane universului"?! ...iar aia cu "Universu a fost întreg....esti serios?! a trecut deci camila prin urekile acului, exact?!
supozitii, nimic altceva...eu cred mai degraba în Teoria Corzilor (vezi branele Negativa-Pozitiva si scurta lor interactiune care a provocat Big-Bangul, straniu, parca ar fi doua Forte Bine-Rau care s-au "ciocnit" o milifractiune de secunda...)

Dacã nu pricepeti ce spune Urban acolo mãcar recunoaºteþi în mod bãrbãtesc. Iar dacã omul a strecurat coji de banane e interesant sã le dovediþi cu opinii constructive, altfel vom coborâ discuþia în derizoriu.

@Calator Astral
Tu intelegi Teoria Corzilor?
Daca da te astept sa o expui aici (in cuvintele tale si fara copy/paste)

@Totoslack
Te astept sa punctezi coerent si pe larg greselile de logica.

Citat din: Urban din  17 Septembrie 2010, 17:16:40
@StarDust

Toate cele I0 elemente fundamentale ale Universului exista inca de la Inceput si ele sunt strict relationate: Spatiul, Energia, Timpul, Materia, Unda/Suflul, Instinctul, Emotia, Constiinta, Inteligenta, Spiritul.

Ceea ce sustii dumneata aici are mai mult legatura cu cosmogonia - gen broasca testoasa care duce pe spinare lumea si mai putin cu cosmologia. Faptul ca nu diferentiezi cele doua paliere viu/neviu si amesteci tot felul de definitii cu Big-Bang si chestii emotive ma face se cred ca esti putin putin  in eroare.
Unversul este viu asa cum noi suntem vii dar ...cam atat. In rest daca pamantul se umfla ca broasca raioasa sau nu e mai putin important si nu cred ca are legatura cu chestyiunea.   :fullmoon:

Ah si sa nu uit referitor la fuziune si la CERN: vezi ca niste baieti destul de bazati in matematica si fizica se ocupa de ceea ce se numeste DENSE PLASMA FOCUS.  :evil: Si nu are treaba cu vreo scamatorie, daca intelegi ce vreau sa-ti zic. Dai cautare  "ERIC LERNER" si e suficient.

Stiu ca ai vrea sa vezi niscaiva teoreme scrise pe acilica dar timpul scurt ma face sa declin invitatia, poate cand imi iau concediu si am ceva timp.

Evitind si eu, ca si stimatul tractorbeam, teoretizari prea profunde (aplic poate si maxima "e preferabil sa taci uneori, lasind astfel macar impresia de inteligentza :-D), inclin sa cred ca cheltuirea a peste 4 miliarde euro doar pentru construirea "cercului vicios" :lol: subteran al CERN a avut motivatii mai serioase decit putem crede.

Pe de alta parte, facind apel la mecanisme logice simple, as deduce un singur lucru intr-adevar relevant (dupa mine, evident): cautarea cu luminarea a "particulei lui Dumnezeu" pare a fi operatiunea... echipei adversarului :evil: dintotdeauna al proprietarului 8-) numitei particule.
...Nu vi se pare la fel si voua?  :roll:

Pãi ce scop ar putea avea CERN decât asigurarea independenței energetice a statelor membre UE?

Sintagma "particula lui Dumnezeu" e o traducere greșitã (ºi intepretare greºitã poate nu neapãrat neintenþionatã). Corect e Particula Zeu.

Citat din: tractorbeam din  21 Septembrie 2010, 16:25:14
Ceea ce sustii dumneata aici are mai mult legatura cu cosmogonia - gen broasca testoasa care duce pe spinare lumea si mai putin cu cosmologia. Faptul ca nu diferentiezi cele doua paliere viu/neviu si amesteci tot felul de definitii cu Big-Bang si chestii emotive ma face se cred ca esti putin putin  in eroare. Universul este viu asa cum noi suntem vii dar ...cam atat. In rest daca pamantul se umfla ca broasca raioasa sau nu e mai putin important si nu cred ca are legatura cu chestiunea.
Ah si sa nu uit referitor la fuziune si la CERN: vezi ca niste baieti destul de bazati in matematica si fizica se ocupa de ceea ce se numeste DENSE PLASMA FOCUS.  Si nu are treaba cu vreo scamatorie, daca intelegi ce vreau sa-ti zic.
Dai cautare "ERIC LERNER" si e suficient...Stiu ca ai vrea sa vezi niscaiva teoreme scrise pe acilica dar timpul scurt ma face sa declin invitatia, poate cand imi iau concediu si am ceva timp.

Limitele modelelor Genezei

1. Modelul: Universul Creat, la un moment dat de Dumnezeu.
Exemple: Toate modelele religioase creationiste sunt incluse in acesta categorie, inclusiv modelul standard al Big-Bang-ului.
Limita: Nu explica cine l-a creat pe Dumnezeu?

2. Modelul: Universul Ciclic
Exemple: Modele ce sustin aparitii si disparitii succesive, Modelul fizic Big-Bang - Big Crunch.
Limita: Nu explica cum a inceput primul ciclu?

3. Modelul: Universul Infinit
Exemple: Modelele fractale si Modelele fizice cu infinitati
Limita: Aceste Universuri sunt ori perfect regulate si deci nu pot permite Viata (dar Universul nostru este Viu, deci nu e cazul), ori sunt haotice si nu permit legi fizice universale (dar Universul nostru are legi fizice, deci nu e cazul)

Toate aceste modele reprezinta numai incapacitatea oamenilor de a gasi Modelul Corect.
Adeptii primului caz sunt credulii si credinciosii, care in loc sa Gandeasca prefera sa "dea vina" Creatiei pe cineva atotputernic, si de ce sa ne mai batem capul cu explicatii cand Universul a fost creat din voia Domnului?
Adeptii celui de-al doilea caz sunt prinsi intr-o rutina ciclica ce le viruseaza Gandirea si sunt incapabili sa scape din acest cerc vicios si de ce sa ne mai batem capul daca tot ne invartim in cercuri?
Adeptii celui de-al treilea caz sun atat de inteligenti incat au inventat un model ce exclude din start orice tentativa de a mai cauta un Inceput pentru ca il plaseaza intr-o zona in care nimeni nu poate avea acces si atunci de ce sa ne mai batem capul cu explicatii cand putem inventa un Univers Infinit?

Astfel apare necesitatea celui de-am patrulea model:
4. Modelul: Universul nascut din Nimic
Exemplu: Universul Viu, in care Toate componentele sale sunt Vii: Galaxii, Stele, Planete, plante, animale, Oameni, celule, molecule si atomi.

Limita: Nu accepta modelare ci numai descriere, si poate fi descoperit prin observatii corecte si complete.

Acest al patrulea model este Unic si nu suporta nici un artificiu, orice incercare de adaugare a elementelor fanteziste iesite din dorinte, orgolii, fantezii, vicii sau temeri, fiind sortit Esecului.
Numai oamenii cu minte clara si care intr-un moment de luciditate isi pot depasi carentele de personalitate pot descoperi modelul Universului Viu.

Cand o sa iti iei concediu si o sa ai ceva timp, Gandeste-te la cele de mai sus.
O zi excelenta in continuare

Citat din: Xanadron din  21 Septembrie 2010, 16:48:08
Evitind si eu, ca si stimatul tractorbeam, teoretizari prea profunde (aplic poate si maxima "e preferabil sa taci uneori, lasind astfel macar impresia de inteligentza, inclin sa cred ca cheltuirea a peste 4 miliarde euro doar pentru construirea "cercului vicios" subteran al CERN a avut motivatii mai serioase decit putem crede.
Pe de alta parte, facind apel la mecanisme logice simple, as deduce un singur lucru intr-adevar relevant (dupa mine, evident): cautarea cu luminarea a "particulei lui Dumnezeu" pare a fi operatiunea... echipei adversarului dintotdeauna al proprietarului numitei particule..Nu vi se pare la fel si voua?  

CERN-ul exista nu pentru ca fizicienii i-au convins pe bancheri (oricum bancherii habar nu au o iota din Fizica) sa le dea bani pentru experimente ci pentru ca bancherii i-au convins pe fizicieni sa experimenteze tot ce le trece prin cap ca sa scoata Energie infinita din Nimic...oricum pe fizicieni nu ii intereseaza cu ce scop vin banii atata vreme cat isi pot pune in practica experimentele.
Desigur ca cercetarile fizicienilor care spun ca Energia nu poate fi produsa din nimic nu au fost finantate pentru ca nu au potentialul profitului.
E simplu, nu-i asa?

Citat din: Nox din  21 Septembrie 2010, 17:31:42
Pãi ce scop ar putea avea CERN decât asigurarea independenței energetice a statelor membre UE?

Sintagma "particula lui Dumnezeu" e o traducere greșitã (ºi intepretare greºitã poate nu neapãrat neintenþionatã). Corect e Particula Zeu.

Corecta prima asertiune, Nox - cu mica precizare ca prezumtivele costuri "la consumator" ale respectivei energii rezultate probabil din fuziunea deloc... la rece (si nu chiar "free" :wink:) ar putea fi o surpriza neplacuta pentru cetatenii europeni. Care, evident, n-ar putea vreodata reproduce costisitoarele instalatii de fuziune - chestie valabila si pentru tzarile mai mici/mijlocii, cum e si Romanica. Pe linia ipotezelor cu tenta SF, e posibil insa orice - inclusiv vreo viitoare lege orwelliana de interzicere a instalatiilor eoliene si/sau solare personale.

Desi (iar ma repet, asta e) - NU cred ca va mai fi timp pentru evolutii de genul asta.

Cit despre subtilitatile de interpretare/traducere ale denumirii de-acum celebrului bozon al lui Higgs (care putea fi numit si bozonul lui Bozo the clown :lol:), cred ca-s in final irelevante, la fel ca diferentza dintre D-zeu si zeu.
Cit timp controlul lui ar putea facilita accesul la puteri cumva (dumne)zeiesti. :evil:

@Stardust

Chestiunea de mai jos am postat-o pe 17 Septembrie

Citat din: Urban din  17 Septembrie 2010, 12:56:37
......Reactiile exoterme de fuziune nucleara sunt un mit.
Nimeni nu a resusit sa produca energie din fuziunea nucleara in nici un experiment de laborator.
Fuziunea nucleara din interiorul stelelor este o teorie falimentara, teorie care a dus la risipirea a peste 10 miliarde de euro in proiectul de obtinere a energiei de fuziune, si in laboratoarele CERN.
Singura reactie nucleara exoterma (producatoare de energie) este fisiunea.
Acest proces este binecunoscut sub numele de decadere radioactiva, si consta in descompunerea la rece a atomilor grei in atomi usori, cu degajare de energie.
Iar daca fisiunea este singurul proces producator de energie, inseamna ca Materia se descompune in Timp, nu se compune, deci Teoria Creationista este falsa, realitatea aratandu-ne ca Teoria Universului Viu, care creste prin diviziune interioara este adevarata.

Insa daca singura sursa de Energie este Fisiunea Radioactiva, de unde provin atomii grei care sa fisioneze?
De pe suprafata singularitatilor sunt smulse particule de masa de catre campul electro-magnetic ce le inconjoara (dat de miscarea de rotatie a Singularitatii), si apoi particulele sunt condensate in atomii cei mai grei posibili de Nobeliu, care isi vor incepe imediat procesul de fisiune nucleara, degajand energie si producand atomi mai usori.

Materia este ejectata prin axa de rotatie a Singularitatii la cele nude, iar la Singularitatile invelite in Materie (stele/planete), ce au masa si rotatia singularitatii mica, jetul de Materie va difuza prin nucleul de materie comprimata interioara ducand la aparitia eruptiilor stelare sau vulcanice.
Eruptiile stelare au intotdeauna loc in pereche, pe fetele opuse ale Soarelui, deci pe axa Singularitatii, care se invarte cu viteza si directie diferita fata nucleul normal al stelei.
Vulcanii erup intotdeauna in locurile de fisura a Scoartei, de-a lungul faliilor si in zonele de compresiune muntoasa. Vulcanii erup nepereche deoarece jetul de Materie este slab, Singularitatea plantara fiind foarte redusa ca dimensiuni (de ordinul milimetrilor la sateliti si planete pietroase, sau centimetri la gigantice gazoase), si materia se va strecura prin fisurile interioare.

Singularitatile cresc in masa in special prin polarizare, adica prin absortia gravitationala de masa din vid, adica asa zisa Materie Intunecata.
Precizare: Vidul nu e "gol", ci este umplut omogen cu Materie, putand fi definit ca Spatiul de Densitate Minima, in vreme ce Singularitatea este Spatiul de Densitate Maxima.
In timp Universul se polarizeaza, Vidul scazand in Densitate, iar Singularitatile crescand in Densitate, insa simultan, Vidul creste in Volum, in vreme ce Singularitatile scad in Volum, desigur, relativ la Univers ca Intreg.

Acesta este mecanismul ce mentine Universul in Expansiune Interioara.....

NASA de abia acum 2 zile a dat publicitatii urmatoarea imagine care confirma 100% ceea ce spuneam mai sus.
(http://www.nasa.gov/images/content/498884main_DF3_Fermi_bubble_art_labels.jpg)

Mai multe detalii pe link: http://www.nasa.gov/mission_pages/GLAST/news/new-structure.html

Merci de informare Urban! E o descoperire importanta referitor la dinamica GN din centrul Caii Lactee. Totusi, cred ca noutatea asta merita sa o postezi la sectiunea Astronomie - Stiri.