Forum RUFOn

Un bun prieten de armata, locuind actualmente in cartierul Mehala din Timisoara, a locuit in copilarie intr-o comuna mai rasarita, Dudestii Noi.
Acolo a trait o intalnire de gradul trei care l-a marcat profund. O intamplare care i-a relevat faptul ca Pamantul poate fi cu totul altfel decat pare, si ca niciodata mintea umana nu va putea cuprinde tot Universul in intelegerea sa. 
Se afla impreuna cu alti tineri din comuna de cam aceeasi varsta intr-o obisnuita "sezatoare" in care se mananca seminte, se fac glume, se mai leaga prietenii, se mai lauda unii si altii. Oricine a copilarit pe la tara le cunoaste. La oras se sta prin parcuri, pe gardurile scunde, pe bordura trotuarelor sau pe bancile din fata blocurilor.
Ei, vreo 12 tineri, erau la casa lui Dan, la marginea satului, insirati la poarta, parte din ei pe bancuta din fata casei, parte pe marginile santului ce despartea gardul casei de soseaua ce ducea spre Timisoara.
Subiect de conversatie si de mandrie , deopotriva, a lui Dan, cel care imi povestea, era cainele sau. Imens, foarte inteligent si deosebit de atasat de stapanul sau de numai 13ani. Se comporta si afectiv fata de Dan, si protectiv; cainele sesizand si comportamentul violent a altor copii cu care se mai ciondanea Dan.  Era in stare sa se smulga din lant pentru apararea stapanului sau, lasand orice teama deoparte, chiar daca atacatorul avea un bat in mana, stiindu-se de obisnuita frica instinctiva a cainilor de persoanele inarmate cu bete.
Seara se derula ca atatea alte seri, incarcate de mirosul de fum al frunzelor arse pe marginea drumurilor- era un inceput de toamna.
Incepuse sa se racoreasca spre miezul noptii si tocmai isi luase un pulover pe el. Iesise din casa, venind spre poarta. Un prieten bun de aceeasi varsta ii atrase atentia : cainele sau era foarte agitat . Cainele aflat in curtea din spate a casei, latra cu violenta, in zona umbrita de becul de strada ce lumina piezis casa, aflata la circa 15m inapoia gardului de la strada. Parcurse cativa pasi spre el gandindu-se ca latratul era intocmai ca reactia de protectie a cainelui la atacarea stapanului. Ei erau legati de o incredere reciproca cum numai o avea nici fata de parinti- imi povestea el. Inainta spre caine, care latra si se smucea spre poarta, desi orele cat statusera tinerii la poarta  nu-l  deranjara nicidecum. Si niciodata nu se mai intamplase asta.

Nu ajunsese pana la el caci cainele smulsese lantul fixat cu un piron lung in pamant, latrand grozav, maraind si alergand spre poarta deschisa. Iesi afara, mai facu cateva salturi pana pe strada, dar brusc, coti spre campul liber, schelaind si urland de o durere necunoscuta pana atunci, facandu-se nevazut in noapte.
Toti copii incremenira vazand curajosul si viteazul caine pe care il stiau ei intr-o postura pe care nu o banuisera vreodata. Ei tacura cu totii din cauza latraturilor furioase si - odata cu lasarea linistii , instinctiv - se uitara in directia spre care alergase cainele furios.
Peste drum de casa lor, se afla un gard natural de salcami amestecati cu arbusti si buruieni ce formau un gard viu, mai inalt pe alocuri de un stat de om. La vreo 10-15 m de ei, spre marginea satului, ceva se misca printre crengile copacului de acolo. Au trecut mai multe secunde pana ca ei sa desluseasca ca, acolo, incepand de la inaltimea unui stat de om se afla ceva, putin luminos, o silueta ca un voal, cu contururi neregulate, ca o amoeba aeriana uriasa, de cca 1.50 m inaltime, mai mult inalta decat lata, miscanduse ca un voal batut de ... Dar nu era nici un vant pe afara...
Cele 10 sau 20 de secunde care au fost necesare deslusirii acelei aratari care nu lumina chiar puternic, ci slab, au fost urmate de un zbierat ascutit al unei fete ce era printre ei. In aceeasi fractiune, ca la un semnal abia asteptat de ei, au zbughit-o fiecare spre casele lor, fara se se mai uite unul la altul, fiecare pentru el. Doi pe strada, altii au sarit gardul casei, cum a facut si Dan, nemaiocolind pe la poarta, sarind si gardul din spatele casei, alergand spre mijlocul satului, pe ocolite, parand ca nici casa sa nu-i ofera suficienta protectie fata de fiinta aceea ce le-a putut transmite GROAZA, fara sa fi avut vreun motiv anume.
S-a intors acasa dupa vreo ora-doua, prin balariile din spatele satului, pe unde fugise, intra in casa tremurand de transpiratie si frig in acelasi timp. A strigat dupa caine, dar el se facuse cu totul nevazut.  I-a fost frica sa se mai uite dupa stafia aceea imponderabila din aer, de langa copac, daca mai era acolo.
Cainele nu a mai aparut acasa decat intr-o seara, dupa trei zile, slab, jigarit, ca abia putea fi recunoscut dupa petele de pe blana.
Au stat de vorba despre ce au vazut ei atunci.
Unii isi facusera cruce cu limba in cerul gurii de trei ori, altii nici nu isi mai aminteau cum au ajuns acasa, li s-a parut intr-o clipa, dar nimeni dintre ei nu putea sa-si explice ce vazusera...

Multumim pentru timpul acordat sa scrii acea intamplare aswotim.
Intr-adevar un incident ciudat.Dupa cum se poate vedea au fost mai multi martori dar totusi nu a vazut nici unul dintre ei ceva care sa fie mai concludent.Cine stie ce se afla in acele tufisuri si ce ar fi fost acea umbra.
Se poate sa fi fost o aparitie a unei fiinte extraterestre sau nimic altceva decat o provocare de panica in masa facand ca subconstientul sa exagereze.Oricum multe lucruri ciudate se mai intampla uneori pe micuta noastra planeta...dar gandestete cate lucruri ciudate se intampla in univers....out there :-D

cateodata facem asocieri de evenimente care de fapt nu au nici o legatura intre ele,in afara de coincidenta in timp.in cazul de fata,sa zicem sperietura cainelui cu acea aparitie.oricat ar fi de viteaz un caine,se mai sperie si el din cand in cand,mai ales ca afost si lovit,sau s-a lovit.aratarea ar fi putut fi de ex,un celofan ceva pus pe post de sperietoare,pe la tara se intalneste foarte des asa ceva si pe care sa cada lumina de la un bec ceva mai de departe...

Se stie ca animalele (cainii si caii in special) sunt mai sensibile decat oamenii la aceste manifestari ectoplasmatice (aka. fantome), chiar si la energiile negative.

Treaba e ca "aratarea" aceea ectoplasmatica nu era agatata de crengi, ea abia daca (?)atingea intr-o margine crengile, era mai sus decat inaltimea unui om, deci nu era sperietoare. Eu unul n-am vazut sperietori de celofan, oricum e interesanta comparatia, ca exercitiu de analogie.
Putea fi mai degraba comparat cu un aparat de produs fum, de scena, eventual, dar la ora aceea nu se inventasera inca...

Posibil sa fi fost ceva scurgeri de energie prin zona aceea fapt ce a permis un mic contact vizual intre copii respectivi si ,,chestia'' aceea.

Foarte interesant.
Si eu am crescut in mediul rural si cunosc multe intamplari ciudate, care nu pot fi explicate de ciolofane sau o proasta iluminare.
Poate isi mai aduce aminte cazul ala, numai stiu din ce zona, cu acea familie care cazuse bolnava si numai dupa ce au dezgropat o ruda (pe care o credeau moroi) si i-au scos ars si mancat inima, si-au revenit...
Parca au fost condamnati....

Strigoiul din Nucuºoara

   Nucuºoara este un sat aºezat chiar la poarta de intrare a Munþilor Retezat. Un sat de crescãtori de vite ºi de oieri, unde în urma cu 50 de ani, s-au petrecut întâmplãri desprinse parcã din altã lume, nemaivãzute ºi nemaiauzite pânã atunci. În zorii unei zile de martie din anul 1949, tocmai când sãtenii o porniserã pe jos ºi-n cãruþe spre târgul Haþeg, un lup turbat, apãrut pe neaºteptate, a dat iama în animale ºi-n oameni, fãcând prãpãd. Ce a urmat e o poveste halucinantã, de care au luat cunoºtinþã chiar ºi autoritãþile de atunci. O reproduc exact aºa cum mi-a fost povestitã de un martor direct al evenimentului: Ioan Hobeanu, astãzi în vârstã de peste 80 de ani.

Jurnalul unui viceprimar

La cei 82 de ani ai sãi, Ioan Hobeanu are lemnul vieþii încã puternic ºi verde, mai tare decât colþii pe care timpul a încercat sã-i înfigã în el. Are o casã frumoasã, copii ºi nepoþi. De la înãlþimea celor peste 1,80 m ai sãi - bãrbaþii din Nucuºoara sunt niºte adevãraþi uriaºi - veteranul de rãzboi a vãzut multe lucruri pe care ar vrea sã le scrie într-un jurnal, ca sã rãmânã de pomenire ºi de învãþãturã urmaºilor. Þãran, revizor contabil, magazioner ºi, în cele din urmã, chiar viceprimar, Ioan Hobeanu a trãit în mijlocul evenimentelor statului, fiindu-le martor ºi cronicar. Multe întâmplãri, mai vesele sau mai triste, s-au petrecut acolo, în aºezarea aceea lipitã de coastele Retezatului, dar nici una n-a fost ca cea din primãvara anului 1949, pe care viceprimarul de-atunci a aºternut-o pe foi de hârtie, cu scrisul lui ordonat:
,,Mã numesc Hobeanu Ioan, din localitatea Nucuºoara. Þin minte cã pe la jumãtatea lunii martie, în anul 1949 , într-o dimineaþã, pe la orele 5, a intrat în sat un lup turbat, care a atacat oamenii care se aflau afarã din case, pe care i-a încolþit ºi muºcat. Fiara sãlbaticã a atacat nu mai puþin de 21 de persoane, pe care le-a sfârtecat cu colþii sãi. Deºi unii au avut asupra lor furci, securi ºi ciomege, nu s-au putut apãra de acest fioros animal, cãci fiara se arunca la om cu vitezã, de la o distanþã de peste 5 metri, atacând corpul fiinþei umane, pe unii izbindu-i mai mult la pãmânt ºi încolþindu-i la obraz. În dimineaþa aceea, mulþi sãteni plecau pe jos la târgul tradiþional din Haþeg, fiind atacaþi de acea fiarã. Toþi cei muºcaþi au fost transportaþi de urgenþã la Spitalul Judeþean din Deva."

Zãvorâþi dupã gratii, în casele lor

   Vestea cã pe uliþele Nucuºoarei umblã un lup uriaº ºi turbat s-a rãspândit cu repeziciune, umplând de groazã toate satele de la poalele Retezatului. Nimeni nu mai ieºea din casã, decât pentru a hrãni ºi adãpa animalele, dar ºi atunci cu mare groazã. În tot acest timp, autoritãþile comuniste ale vremii au fãcut tot posibilul sã ascundã pericolul real la care erau expuºi localnicii. Cei muºcaþi au fost vaccinaþi antirabic, dar leacul pãrea sã nu aibã nici un efect. "Deºi oamenii rãniþi de lup au fost trimiºi de urgenþã la Deva, unde au fost vaccinaþi cu vaccinul antirabic, numai 5 persoane au supravieþuit, iar restul de 16 persoane au fost izolate în casele lor ºi au fost încuiate acolo cu lacãte la uºi, iar la ferestre au fost bãtute lemne sau gratii de fier, ca nimeni sã nu poatã sã iasã, sã muºte persoane sau animale, cãci turbaserã. Cei închiºi apucau cu dinþii de paturi ºi de celelalte obiecte din casã, urlând ºi þipând. Au venit ºi jandarmii din Haþeg sã controleze izolarea lor", scrie azi viceprimarul de atunci.
   În mod cu totul bizar, lupul n-a muºcat nici un copil. O întâmplare revelatoare a fost relatatã de Roza lui Ligu, o femeie din sat, care, mergând într-o noapte, cu pruncul în braþe, s-a pomenit faþã-n faþã cu fiara. Îngheþatã de groazã, ea a apucat doar sã-ngâne: ,,Piei din faþa mea, mãi Cojoc !". Dupã ce-a mai aþintit-o câteva clipe, lupul a ascultat-o, plecând cu coada între picioare.
   Roza lui Ligu s-a jurat multã vreme cã ochii lupului erau ochii consãteanului ei, Dumitru Barb, poreclit ,,Cojoc", care murise de câteva sãptãmâni. El fusese toatã viaþa cioban, iar cei care l-au cunoscut mai bine povesteau despre Cojoc cã era priculici, adicã se transforma noaptea-n lup ºi cutreiera pãdurile, intrând în haitã cu ceilalþi lupi sau atacând vitele oamenilor. Roza jura cã ochii lupului erau ochii lui Cojoc ºi cã acesta, dupã ce murise, devenise strigoi, transformându-se în fiarã ºi atacând oamenii pentru a le bea sângele.

Uriaºul ºi lupul

   "Eram în funcþie de viceprimar în acea perioadã", îºi continuã cronica Ioan Hobeanu, "ºi mergeam la Primãrie ziua cu securea sau cu furcoiul, de teama acelui lup fioros. Dupã douã zile de la întâmplare, într-o searã, pe când lumea satului se afla la cinã, lupul a trântit jos, în ºanþ, un om trecut de 60 de ani, pe numele sãu Pavel Lic. Þipetele au fost auzite de Barb Vasile, care a încercat sã loveascã fiara aflatã deasupra victimei, dar bâta cu care a dat în lup s-a rupt, iar lupul l-a lãsat pe bãtrân în ºanþ ºi s-a repezit la obrazul lui Barb Vasile. Acesta era un om de staturã înaltã, adicã peste 1,90 m, ºi a avut curajul sã-l prindã pe lup de gât ºi s-au rostogolit amândoi în ºanþ. Vasile striga ºi el dupã ajutor. A fost auzit de vecinul sãu, Ioan Carafã, ºi – dupã o vreme – au reuºit sã spintece burta lupului, de s-au împrãºtiat maþele pline de sânge peste Vasile, care avea faþa ruptã de colþii fiarei. Vasile a fost dus la spital ºi a scãpat cu zile, murind de bãtrâneþe. Fiara a fost spintecatã ºi capul a fost dus la spital, într-o cutie de metal, pentru analize. Restul corpului a fost ars chiar în ºanþ, dupã ce a fost stropit cu petrol." În lumina flãcãrilor ce transformau în scrum trupul lupului, se vedeau chipurile chinuite de groazã ale oamenilor scãpaþi de coºmar. La eveniment, se adunase întregul sat. De dupã ferestrele bãtute în cuie, se mai auzeau urletele cumplite ale turbaþilor, care nu muriserã încã. Bilanþul era tragic: 21 de persoane muºcate, dintre care 16 au trecut în lumea morþilor, iar 5 au scãpat cu zile.

Povestea nevestei lui Cojoc

   Moartea lupului nu avea totuºi sã punã capãt acelor nefireºti întâmplãri. Cinci dintre sãtenii muºcaþi, care nu muriserã încã, ºi-au revenit ca prin farmec dupã ce lupul a fost ucis. ,,Nu e lucru curat", spuneau oamenii din sat. ªi nici un necaz nu vine singur, dupã ce 16 sicrie au fost coborâte în groapã la cimitir, a venit rândul animalelor sã se prãpãdeascã. Cãdeau bietele vite din picioare ºi mureau sub privirile neputincioase ale gospodarilor. Mai ales vitele vecinilor lui Cojoc, care murise cu puþin înainte de apariþia lupului cel turbat, erau gãsite dimineaþa moarte în grajd, cu urme de sânge la coadã ºi gât, ca ºi când cineva le-ar fi golit de viaþã. Toþi bãnuiau cã era în cauzã Cojoc, omul-lup devenit strigoi.
   Dumitru Barb, zis Cojoc, fusese toatã viaþa pãstor ºi umblase cu turmele peste tot, pe drumuri de transhumanþã, din Ardeal în Muntenia ºi Moldova, de la Nucuºoara la Novaci ºi mai jos, cãtre Dunãre. Era om ursuz ºi greu intra în vorbã cu cineva, de unde umbla ºi zisa cã nu e un lucru curat cu el. Oamenii cei mai bãtrâni din sat îºi amintesc chiar ºi o mãrturie fãcutã în acest sens, de nevasta lui Cojoc. Într-o noapte – spuse ea – pe când se afla în munte cu soþul sãu, s-au pus sã se culce ºi au adormit în cojoace, sub cerul înstelat. La un moment dat, urletul unui lup a trezit-o din somn, ºi atunci a vãzut cã Dumitru nu era lângã ea. Lupul s-a apropiat de ea, de se întreba femeia cum de nu fusese simþit de câini. Fiara avea ochii scânteietori, asemãnãtori cu ai soþului ei, ºi ºi-a împlântat colþii în laibãrul de lânã pe care îl purta. Norocul a fost cã începuse sã se licãreascã de ziuã ºi lupul a dispãrut. Dupã o vreme, s-a ivit ºi Cojoc. Când l-a vãzut, un sloi de gheaþã i-a alunecat femeii pe ºira spinãrii, deoarece în dinþii bãrbatului erau câteva fire de lânã din laibãrul sãu. Femeia lui Cojoc a murit, dar dupã ce apucase sã-i povesteascã unei vecine aceastã întâmplare.

Strigoiul

   Pentru a gãsi o soluþie ca sã vadã ce e cu vitele moarte, satul s-a sfãtuit sã consulte un vrãjitor din Banat. Acesta le-a confirmat cã este vorba de un duh necurat, intrat într-un trup înhumat recent, care noaptea se face strigoi ºi suge sângele oamenilor ºi al animalelor. Ba, ºi mai mult, de peste munþi, din Regat, au venit câþiva oameni în sat, care s-au jurat cã Cojoc nici nu era mort, fiindcã îl vãzuserã cu ochi lor, în timp ce pãºtea oile la stânã.
   Febra ce cuprinsese satul i-a determinat pe oameni sã cearã sprijinul autoritãþilor. Dupã tragedia cu lupul, dupã morþile de oameni ºi vite, sãtenii doreau sã-l dezgroape pe Dumitru Barb, zis Cojoc. Numai cã autoritãþile comuniste de atunci nici nu vroiau sã audã de aceste lucruri: povestea cu strigoiul contrazicând teza materialistã despre viaþã. Aºa cã oamenii s-au sfãtuit între ei ºi au hotãrât pe furiº ce este de fãcut. Într-o noapte, mai mulþi bãrbaþi curajoºi s-au apucat sã sape la mormântul lui Cojoc. Pãmântul era încã îngheþat ºi târnãcoapele ºi cazmalele înaintau anevoie. Alþi sãteni stãteau de pazã, sã vadã dacã jandarmii ar fi pe urmele lor. Spre dimineaþã, au ajuns la sicriu. Când sã-l ridice, acesta era greu ca de plumb. Douãzeci de oameni a trebuit sã-ºi urneascã puterile ca sã-l urneascã din groapã. Scos afarã, au ridicat capacul sicriului. Cei care au participat la aceste evenimente susþin cã mortul rea roºu la faþã ca sângele ºi parcã dormea. Aºezat într-un car cu boi, sicriul a fost dus la capãtul satului, unde a fost stropit cu petrol ºi ars, iar cenuºa a fost aruncatã pe râul din apropiere.

Calul alb ºi roþile care se învârt înapoi

   Peste Nucuºoara se lasã întunericul. Ascult povestea interlocutorului meu ºi ea parca nu vrea sã se termine. Aflu alte câteva întâmplãri care au rãmas în memoria satului. Înainte de dezhumarea din cimitir, a fost adus un armãsar alb, care a fost pus sã treacã peste toate mormintele. Cumintele animal a ascultat de poruncã, cu excepþia gropii în care zãcea Cojoc, peste care nu a vrut sã treacã în ruptul capului. Sforãia puternic pe nãri ºi s-a ridicat de mai multe ori în douã picioare. ,,Doamne fereºte-ne !", s-au închinat cei de faþã. Martorii mai spun cã în drum spre locul  incinerãrii, au mai fost înjugaþi la car alþi doi boi, deoarece sicriul se fãcea tot mai greu. Alþii jurã ºi azi cã au vãzut roþile învârtindu-se înapoi. Cert este cã în noaptea aceea, nici un om din Nucuºoara nu a dormit, satul aºteptând cu înfrigurare sã se termine odatã cu vizitele strigoiului. N-au aºteptat în zadar. O datã cu cenuºa risipitã pe ape, liniºtea a pogorât din nou în Nucºoara. Oamenii bãtrâni au murit, tinerii nu mai cred în povesti cu strigoi, ci numai Ioan Hobeanu aºterne, cu scrisul lui caligrafic, istoria satului, aºa cum a fost."

Sursa: Formula AS (nu mai stiu exact ce numar, dar unul foarte vechi...)

Frumoasa povestea cu strigoiul din Nucusoara. Dar parca era un topic special cu povestile despre strigoi, nvampiri, etc... Intr-un fel tot paranolmalul (ca si majoritatea OZNurilor ramase inexplicabile) ni se par ceva care intra tot in cadrul manifestarilor "spiritiste", ceva ce intra la limita perceptiilor noastre, locurile de trecere spre un alt univers...
Poate multe dintre chestiile astea se vor dovedi in timp ceva fenomene psihice sau psihocinetice.
Stiinta urmatoarelor decenii va exista, cu siguranta, si vor mai fi si altele sa se descopere, bineinteles.

Astazi mi s-a intamplat ceva ciudat. Citeam un articol despre fantome si nu stiu, poate a fost in imaginatia mea, dar o punga de pe masa a inceput sa se miste! Iar jaluzelele incepusera sa faca un fel de valuri. Ce credeti ca s-a intamplat?  :| Oare am influentat eu cumva? Astept pareri.
PS. Nu batea vantul in casa.  :wink:

sxn_b se spune ca fantomele se manifeasta atunci cand crezi cu adevarat in ele...incearca si maine sa faci acelasi lucru si spune-ne daca s-a intamplat acelasi fenomen...insa nu uita sa crezi la fel de mult ca si azi in ce citesti :wink:

Numai vezi sa nu fie din alea rele....... :roll:

@sxn_b

Buna..
Incearca sa te gandesti (sau sa iti impui) ca inainte de orice experiment pe care vrei sa il faci, sa iti dispara orice urma de frica si/sau neincredere.
Apoi trebuie sa intentionezi... cu adevarat,  ceea ce ceri (spre ex. : sa vezi "fantoma", sa incerci sa afli daca in zona se facea vreo fundatie pentru o  constructie noua, daca a fost vreun cutremur mai mic, daca era un simplu curent etc). Ca sa nu mai ai nici o indoiala ulterior, oricare ar fi raspunsul.

Asta as face eu daca as fi in locul tau.  :-)

Ce spune Calinahanna este adevarat,dar eu iti spun urmatorul lucru:in unele momente frica te ajuta sa treci peste(iti da un surplus de energie sau de ce ai nevoie) dar si aici este un mare dar,sa nu fii prea fricos pt ca poate te ajunge din urma si atunci n-ai rezolvat nimik,trebuie cumva sa se combine cu nefrica in asa mod in cat tu sa fii superior lucrului respectiv,cel putin d.p.d.v mental,poate suna ciudat dar asha e.

Multumesc pentru sfaturi. Poate ca si faptul ca mi s-a facut cam frica le-a facut sa se opreasca. O sa incerc cand mai ajung acolo, deocamdata sunt plecat la tara. Nu mai auzisem niciodata de asa ceva prin imprejurimi si e prima data cand mi s-a intamplat ceva de genul asta.

Adevarul e ca frica te poate face sa ai halucinatii. Am investigat un caz prin 1982-1983 la Ocna Mures cu un prieten, de aparitie a unor uriasi, in oras, intr-o noapte, si concluzia mea cea mai probabila e de psihoza, indusa de o frica scapata de sub "control". Spun probabil pentru ca majoritatea cazurilor neconcludente, fara sau cu prea putine dovezi, ofera o gama de raspunsuri, din care in urma analizei ramane ceva de forma:
explicatie posibila -90% psihoza
-5% auto-hipnoza determinata de amintiri care refuleaza
-3% campuri energetice cauzatoare de halucinatii/vedenii
-1%   extraterestrii

Citind cele de mai sus m-am hotãrât sã vã povestesc ºi eu o întâmplare ciudatã, de fapt o suitã de întâmplãri (sper sã nu fie consideratã off-topic).
  Era în iunie 2004 în Spania(am stat acolo un an de zile) si lucram cu un spaniol care avea o firmã de prestãri servicii.Într-o dimineaþã îmi spune cã trebuie sã mergem sã schimbãm o încuietoare la o casã(cortijo) în câmp,undeva între localitãþile Orgiva ºi Lanjaron(aprox.35 km de Motril).L-am întrebat de ce are nevoie de mine,fiind o treabã de 20 min.,la care mi-a rãspuns enigmatic cã s-ar putea sã dureze 20 de minute sau 4-5 ore.A menþionat doar cã nu existã reþea electricã ºi va trebui sã folosim generatorul pe benzinã pentru a lucra.Am încãrcat tot ce aveam nevoie intr-un bus DAF de 3,5tone,cu care ne deplasam in zonele mai greu accesibile,ºi am plecat la drum pe ruta mai sus amintitã , pãrãsind ºoseaua înainte de Lanjaron ºi intrând pe un drum de pãmânt care cobora intr-o vale.La vreo 2 km de la intrarea pe acest drum,în timp ce spaniolul conducea am avut dintr-o datã o senzaþie neplãcutã,ca ºi cum aº fi trecut printr-un câmp electric foarte intens,efectul imediat fiind ridicarea la propriu a pãrului din cap ºi de pe mâini.Am observat cã spaniolul mã privea, aºteptând parcã o reacþie din partea mea,aºa cã l-am întrebat daca a simþit ceva,la care el mi-a descris aceleaºi senzaþii,ba mai mult mi-a povestit cã exact în acel loc,cu vreo 8 luni în urmã i se defectase maºina,unul dintre rulmenþii de la o roatã spãrgându-se fãrã nici un motiv,în timp ce mergea spre aceeaºi casa pentru niºte reparaþii la un boiler pe gaz.Dupa aprox. 400m am ajuns intr-un loc unde drumul avea 4,5-5m lãtime,cu un fel de parcare pe o parte,ºi am vãzut casa unde trebuia sã lucrãm.Era la vreo 25 metri pe partea stângã a drumului(parcarea era pe partea dreaptã,raportat la directia pe care venisem),ºi un pic sub drum,era din piatrã,dar avea o formã ciudatã,cu baza destul de mare,un etaj ºi deasupra de tot,cam la centrul casei un turn rotund, de vreo 5-6 metri diametru,cu un acoperis rotund ºi el,dar foarte aplatizat.
  Am plecat spre casã,pentru a vedea ce scule erau necesare,întinzând în acelasi timp un cablu electric,care urma sã fie racordat la generatorul nostru.Ajungând lânga casã,am vãzut uºa la care trebuia schimbatã încuietoarea,usã compusã din 2 pãrþi,ca ºi cum ar fi fost tãiatã orizontal pe la mijlocul ei,putând fi deschisã astfel doar partea de sus sau ambele pãrþi.Ce era foarte interesant : tocul uºii era curbat în parte a de sus ºi în partea de jos înspre pereþi,având forma a doua paranteze )(,fiind îngustat la mijloc ºi nepermiþând uºii sã se inchidã.Casa nu pãrea locuitã,si întrbându-l pe spaniol mi-a confirmat cã este casa de vacanþã a unui englez,care o cumpãrase cu vreo 6 luni în urmã,ºi locuia acolo 2-3 sãptãmâni pe an,în timpul verii.(am aflat mai apoi cã aceastã casã îºi schimbase proprietarii de 3 ori în 2 ani,ºi toþi au fost englezi).Ne-am întors la maºinã ºi eu am coborât generatorul electric(3,6kw monofazic ),lãsându-l lângã maºinã,dupã care spaniolul mi-a spus sã îl pornesc,lucru pe care l-am reuºit foarte greu,desi lucrasem foarte mult cu acest generator,ºi întotdeauna pornea foarte uºor.Ne-am îndreptat spre casã,ducând cu noi trusa cu scule,o bormaºinã electricã,un ferãstrãu pendular electric ºi o rindea electricã.Pânã am dat jos vechiul zar au trecut 10-15 minute,timp în care auzeam generatorul mergând,dar în momentul în care am luat bormaºina în mânã ºi mã pregãteam sã bag ºtecherul în priza de pe prelungitor,generatorul s-a oprit.M-am întors la el,l-am pornit din nou ºi am aºteptat vreo douã minute,timp în care a funcþionat ireproºabil,când m-am departat la vreo 10 metri,s-a oprit din nou,faza cu pornirea repetându-se din nou,ºi la fel ºi cu oprirea,dupa care a refuzat sã mai porneascã,deºi avea benzinã si totul pãrea în regulã.S-a întors ºi spaniolul,ºi mi-a povestit cã în ziua dinainte fusese acolo cu un instalator autorizat,pentru a schimba vechiul boiler,care refuza sã porneascã,cu un boiler nou,junkers,dar cã avuseserã aceeaºi problema cu generatorul,ºi ca dupã toate acestea ºi noul boiler se dovedise defect,iar încercarea de curãþare a duzei de la flacãra de veghe s-a soldat cu pierderea acesteia(intr-o camerã 2/3 cu beton pe jos),fiindu-le imposibil s-o mai gãseascã.Instalatorul se enervase ºi declarase cã el nu vrea decât sã vada boilerul funcþionând,cã pleacã de acolo în 2 minute,iar când,într-o ultimã încercare au alimentat vechiul boiler cu gaz,acesta a pornit ca ºi cum nu ar fi avut nici o problemã,deºi nu funcþionase niciodatã,iar cei doi au plecat de acolo cu vitezã maximã.Acum însã aveam o problemã,fãrã generator nu puteam schimba încuietoarea.Dupã vreo 20 de minute în care am verificat tot ce se putea la generator,ºi tot nu pornea,într-o ultimã încercare am luat generatorul ºi am trecut cu el pe partea cealaltã a drumului,unde ,dupã câteva incercãri a pornit bâlbâind,funcþionând mai apoi ireproºabil( în urmatoarele 2 ore).Având energie ne-am intors la treabã,eu intrând în casã pentru a vedea de unde se rectificãm uºa pentru a se putea închide.Mã aºteptam sã gãsesc un aer inchis,cu acel miros de mucegai specific vechilor case care stau nelocuite,dar deºi afarã erau aprox.33 grade,in casã erau cam 5 grade,ºi un aer curat de parcã toatã casa fusese aerisitã în acea dimineaþã.(am spus cã uºa nu putea fi închisã,dar fusese legatã,cu o improvizatie,pentru a nu permite intrarea animalelor).În timp ce eram înãuntru,am privit în jurul meu ºi am vãzut scãrile care urcau la etaj,cu tencuiala mucegãitã cãzutã pe ele(culmea!),iar lângã scãri,la aprox.3 metri în spatele meu un soi de dulap fara uºi,sau mai degrabã o etajerã,cu niºte vase  ºi niºte pãhare pe ea.Vreau sã vã spun cã nu mã simþeam foarte confortabil înãuntru,având tot timpul senzaþia cã sunt supravegheat,aºa cã am ieºit foarte repede afarã,dorindu-mi sã terminãm treaba ºi sã plecãm,dar s-a dovedit a fi o treabã foarte dificilã,pentru cã nu ne mai gãseam sculele pe care le lãsam din mâna,cãutasem un burghiu cu care lucrasem,ºi l-am gãsit dupa 10 minute la fundul trusei cu scule,ºuruburile nu se potriveau decât cu mare greutate, sau deloc,aºa cã am lucrat acolo vreo 2 ore,mare parte din timp cu uºa deschisã,ºi aruncând tot timpul priviri în interior.Când am terminat lucrul,ºi ne pregãteam sã închidem uºa,spaniolul s-a oprit,mi-a fãcut semn sã ma apropii ºi arãtându-mi etajera m-a întrebat dacã eu vãzusem înainte pielea de ºarpe(era o piele de ºarpe tubularã,  uscatã, lepadatã probabil de acesta),de aprox.2 metri lungime care era aºezatã întinsã pe acele vase de care v-am spus cã le-am vãzut,dintr-o parte în cealaltã a etajerei. Sigur cã nu o vãzusem,pentru cã nu era un lucru pe care sã nu-l observi,ºi pentru cã nu fusese acolo înainte.Am închis uºa(care oricum nu se mai închidea prea bine) ºi am plecat la maºinã,adunând din mers sculele ºi cablul electric.Odatã ajunºi acolo,m-am dus sã opresc generatorul,dar m-am rãzgândit,ºi lãsându-l sã funcþioneze am pornit sã trec cu el drumul înspre  maºinã(avea 2 roþi),dar când am ajuns dincolo de jumãtatea drumului s-a oprit brusc.Nu am mai încercat sã îl pornesc,dorindu-mi doar sã plec de acolo.Am plecat cu maºina de acolo,iar când am trecut din nou prin acea zonã de pe drum am avut aceleaºi senzaþii,doar cã mult mai puternice de data aceasta,pãrul stând ridicat de-a dreptul(câteva zile m-a durut ceafa,de parcã mã trãsese cineva de pãr).Mi-am pus întrebarea de ce ne chemaserã pe noi sã facem reparaþiile,fiindcã eram la o oarecare departare,dar am aflat dupã câteva zile cã nimeni din zona aceea nu vroia sã mai lucreze acolo.Am încercat sã conving câtiva prieteni spanioli sã mergem din nou acolo,dar nici unul nu a vrut,aºa cã am rãmas doar cu aceastã experienþã,ºi cu câteva frânturi de informaþii care spuneau cã prin zona aceea se facuserã niºte crime în timpurile dedemult, pentru niºte comori care erau râvnite de toþi.Ce pot sã vã spun e cã ºi acum când am scris aceste rânduri(multe,ce-i drept) ºi mi-am amintit acele întâmplãri,pãrul de pe mine stã sã se ridice.

sper sã nu va fi plictisit ºi vã asigur cã ceea ce am scris aici nu e ficþiune,ci doar purul adevãr,care poate fi verificat,cãci în mod sigur aceastã casã existã.
  aºtept oricum opiniile voastre.

Poti face rost de o harta detaliata cu zona respectiva?

încerc o localizare pe gogleearth

am luat de  pe googleearth imagini cu zona,dar nu sunt sigur 100% cã zona marcatã este cea în cauzã,pentru cã am fost acolo o singurã datã,iar de sus se vede cu totul altfel.sper sã ajute...

Multi oameni nu cred pana nu vad.Eu am vazut o umbra langa mine in baie cand faceam dus(prin perdea)dar cand am dat  perdeaua la o parte nu am mai vazut nimic.In schimb auzeam pasi :-o.Nu stiu cum de am gasit puterea sa fug de acolo.Apropo nu eram la mine acasa ci la altcineva!
Deci,ce spui tu e plauzibil.

alx sigur nu erau fire de curent deasupra voastra sau stalpi de curet?

Citat din: Leonard din  16 Martie 2007, 13:14:52
alx sigur nu erau fire de curent deasupra voastra sau stalpi de curet?

    Leonard,se vede ca tu nu ai citit complet postul meu sau nu ai fost foarte atent(vorba unui fost profesor de-al meu:foarte bine...nota 4!).Acolo nu exista linii electrice,altfel de ce am mai fi lucrat cu un generator?  Si inca un aspect care am uitat sa il mentionez:in 2 ani,casa a schimbat 3 proprietari,adica a fost vanduta de 3 ori,toti proprietarii au fost englezi,adica oameni care vedeau,cumparau si apoi vindeau-fara profit!  Ma intreb de ce?

ALX AM CREZUT CA POATE ERAU LINI DEASUPRA CESEI SI DACA CASA ERA PUSA PE ZACAMANT DE MARMURA ERA POSIBIL SA FIE CEVA EFECTE DE MISCARE.SI DESIUGUR CA UNII CHIAR SI EU SIMT CAND CEVA NU ESTE IN REGULA CEVA TIP AL 6-LEA SIMS DECI ERA SIGUR CA PRIN ZONA ERA SU ESTE CEVA !!!!

prea multe concidente,nu crezi?si daca ar fi fost linii electrice,crezi ca as mai fi postat asta?

Nu prea vad eu aici influenta liniilor electrice asupra "peisajului",;poate numai in cazul unui scurtcircuit intre 2 faze.....Campurile electromagnetice (al liniilor) afecteaza peisajul de la 110 KV in sus!

Daca poti aproxima locul acela, da-mi te rog coordonatele care se afla infingand un "ac " pe harta google. Acolo apar coordonatele- latitudine/longitudine. E posibil ca locul sa fie incarcat cu alte soiuri de energii decat cea electromagnetica de la linii de curent...

Citat din: aswotim din  15 Mai 2007, 20:50:48
Daca poti aproxima locul acela, da-mi te rog coordonatele care se afla infingand un "ac " pe harta google. Acolo apar coordonatele- latitudine/longitudine. E posibil ca locul sa fie incarcat cu alte soiuri de energii decat cea electromagnetica de la linii de curent...

@Aswotim   din nefericire,asa cum am mai spus,imi e imposibil sa stabilesc cu precizie locul unde s-au intamplat acele fenomene,pentru ca am fost acolo o singura data...dar s-ar putea sa ma duc la vara in spania,o saptamana-doua,si promit ca o sa fac o vizita acolo,o sa stabilesc coordonatele cu gps-ul,o sa fac fotografii,clasice si digitale, chiar o sa filmez locul,si poate ca mi imi vin si alte idei pana atunci...sau poate imi dati voi...
  cat despre linii de energie electrica...nici una pe o raza de cativa km...so...

Citat din: alx din  15 Mai 2007, 21:01:43
@Aswotim   din nefericire,asa cum am mai spus,imi e imposibil sa stabilesc cu precizie locul unde s-au intamplat acele fenomene,pentru ca am fost acolo o singura data...dar s-ar putea sa ma duc la vara in spania,o saptamana-doua,si promit ca o sa fac o vizita acolo,o sa stabilesc coordonatele cu gps-ul,o sa fac fotografii,clasice si digitale, chiar o sa filmez locul,si poate ca mi imi vin si alte idei pana atunci...sau poate imi dati voi...
  cat despre linii de energie electrica...nici una pe o raza de cativa km...so...

Alx, o investigare ar presupune pe langa fotografii pt o localizare mai precisa si masuratori electromagnetice, a campului gravitational pt depistarea eventualelor anomalii, a liniilor telurice cu un radiestezist, etc. Dar in eventualitatea ca o echipa dotata cu echipamente sa ajunga acolo, ar trebui sa avem localizarea mai exacta. Deci filmare, fotografii in zona ar fi super bine pt inceput. Si o busola mai fina, cum e cea militara, de exemplu, ar putea sa indice daca e ceva de natura magnetica in sol, daca au loc modificari de directie a acului, mergand de-a lungul meridianului geomagnetic. Astea ar fi cele mai la indemana oricui analize preliminare.

De obicei, astfel de aparitii sunt direct influentate de o serie de factori de natura umana dar si de caracteristicile zonei. De exemplu acumularile de gaze, de zacamitele din subsol, zonele influentate de retele de inalta tensiune, zone de rupere a faliilor sau de istoricul arealului. Insa factorul dominant este cel uman. Numai prin prezenta si cu ajutorul uneori inconstient al omului astfel de manifestari au loc. Este posibil ca uneori astfel de evenimente sa se declanseze si prin simpla prezenta a animalelor. Formele neclare, semitransparente sau fara o forma geometrica  bine definita este semn ca persoanele care se afla in zona nu reusesc sa transmita involuntar sau voluntar destula energie pentru ca aparitia sa se materializeze in plan fizic, sau conditiile de mediu nu sunt propice. cele mai grave cazuri, cele cu interactiuni fizice sunt de obicei sustinute voluntar de catre persoane cu afinitati speciale.

@Ryn   o sa incerc sa dau detalii mai multe,din ceea ce stiu sau imi amintesc despre acele locuri...si o sa incerc sa elimin parte din factorii enumerati de tine...deci:
-nu stiu ca in acea zona sa existe zacaminte de gaze naturale.
-fiind in mare parte roci sedimentare,nu prea cred sa existe zacaminte de minereu.
-pe o raza de 2-3km nu exista nici un fel de retea electrica.
-nu imi aduc aminte sa fi mentionat cineva cutremure acolo...
-nu am sesizat prezenta de nici un fel a animalelor...ar fi fost greu oricum,pentru ca acea casa e nelocuita cea mai mare pare a anului,si nu are vecini pe o raza de aprox.1-1,5 km.
-faptul ca in casa era un aer foarte curat,proaspat si RECE,de parca ar fi fost aerisita continuu,desi avea usile si geamurile inchise,ma face sa ma gandesc ca ceva se intampla acolo...stim cu totii cred cum miroase o casa care nu a fost aerisita cateva saptamani,cu atat mai mult cu cat afara erau constant 30-35 grade...
-nimeni din localitatea cea mai apropiata nu mai vroia sa lucreze acolo,de aceea ne-au chemat pe noi,desi firma noastra era in alta localitate,la vreo 8 km...
-desi terenul era foarte bun si pozitia foarte frumoasa,nici un spaniol nu vroia sa cumpere casa,aceasta vanzandu-se prin intermediulunei firme imobiliare,cei care au cumparat casa fiind englezi...si de obicei o puneau in vanzare imediat dupa ce o cumparau...astfel casa a schimbat 3 proprietari in 2 ani...probabil ca aceste fenomene se manifestau in prezenta oricui...
-interactiunile fizice directe sesizate de noi erau strans legate de obiectele mai mici cu care lucram,respectiv suruburi,burghie,capuri de surubelnita...care nu ramaneau acolo unde le puneam noi,ci le gaseam in cu totul alte locatii...plus curbarea cu totul nefireasca a tocului usii,de forma )(,adica curbata excesiv spre interior la mijlocul tocului...
-nu mai vorbesc de faptul ca generatorul electric a functionat bine pana am pus mana pe bormasina,cand s-a oprit brusc,fara ca eu sa pornesc bormasina...fiind mai apoi imposibil sa-l pornesc in aceeasi locatie,ci doar dupa ce am trecut drumul cu el...
-existau acolo instalate panouri fotovoltaice,care nu au functionat niciodata,desi erau noi si nu era nimic in neregula cu ele...
-desi eu nu stiam nimic despre aceasta casa si despre fenomenele care se petreceau acolo,ca sa fi avut idei preconcepute,in timp ce lucram aveam tot timpul o senzatie puternica ca suntem supravegheati,senzatie care a culminat cu observarea acelei piei de sarpe intinsa pe etajera,pe care nu o vazusem in timp ce lucram,desi era la foarte mica distanta,aprox. 3 metri in spatele meu...
-NU AM VAZUT NIMIC ! nici un fel prezenta nu s-a manifestat in plan vizual.
-la aprox. 400 de metri de casa,pe drumul de acces exista o zona unde ti se ridica parul pe tine,la propriu,de parca ai fi trecut printr-un camp electrostatic foarte puternic,desi nu exista nimic care sa il produca...pe mine m-a durut ceafa cateva zile,de parca m-ar fitras cineva foarte tare de par...
-nu fac parte din fanii acestor manifestari,mai avand o singura experienta ''paranormala''...
    sper ca aceste informatii sa va ajute sa ca faceti o idee despre ce s-a intamplat acolo...

Incerc sa mai scot de la tine amanunte  :-D
-efectul pungilor de gaze sau acumularilor de petros poate sa se faca simtit chiar si la distanta de km
-daca straturile sedimentare fac un unghi cu orizontala inseamna ca exista o falie de ruptura
-activitatea seismica nu inseamna neaparat cutremure
Spui ca :"faptul ca in casa era un aer foarte curat,proaspat si RECE,de parca ar fi fost aerisita continuu,desi avea usile si geamurile inchise,ma face sa ma gandesc ca ceva se intampla acolo...stim cu totii cred cum miroase o casa care nu a fost aerisita cateva saptamani,cu atat mai mult cu cat afara erau constant 30-35 grade..." acesta este un lucru foarte interesant - inseamna ca acolo exista o ionizare puternica si in alte locuri cu manifestari deosebite a fost mentionata o astfel de situatie
-exista cazuri in care au fost senalate fenomene in care obiectele mici metalice sa mutau de colo colo sau dispareau - asta dovedeste ca aveati de a face cu o entitate foarte stabila care s e hranea cu prezenta umana, probabil asa numitele entitati copil - totul parea o joaca nevinovata, vi se puneau bete in roate prin glume nevinovate (atentie asta este o interpretare, nu realitatea)
- panouri fotovoltaice trebuiau demontate, nu fac altceva decat sa se comporte ca niste condensatoare imense in caresa se acumuleze tot felul de energii.
- faptul ca ai simtit si ionizarea si incarcarea electrostatica ma duce cu gandul la Hoia, deci ma astept ca acolo, spre deosebire de Hoia sa fi avut de a face cu o singura entitate - o aparitie- care beneficia de prezenta voastra. Ar fi fost interesant de facut cateva scanari pentru a identifica "autorul ". Daca mai ai cumva contact cu proprietarii poate ne invita sa facem curatenie!
Ma mai intereseaza daca existau straturile freatice, cum erau si cate erau sursele de apa si reteaua de canalizare cum era facuta si pe unde trecea. Si bine-nteles istoricul zonei.

problema e ca desi incerci sa mai scoti amanunte de la mine...eu ''functionez'' in acest moment pe amintiri,so...
  oricum,o sa incerc,deci:
-nu stiu de nici un fel de exploatari de petrol sau gaze naturale i zona aceea,pe o raza de 100km
-ionizarea aerului de care vorbesti,nu se simtea mirosul de ozon...
-nu stiu daca acea entitate(presupunand ca exista )era o entitate-copil,mie imi crea senzatia unei prezente care voia sa fie lasata in pace,si care ne incurca,nu se juca cu noi...cu o zi inainte,cand au incercat sa porneasca vechiul boiler pe gaz,acesta a pornit numai dupa ce instalatorul,exasperat, a spus:''nu vreau decat sa vad ca functioneaza,si am plecat de aici''
-nu stiu ce fel de energii se pot acumula in panourile fotovoltaice,dar acestea nu au functionat nici macar o secunda,desi fusesera instalate noi,si erau destul de mici,de aprox.50w
-incarcarea electrostatica pe care am simtit-o se manifesta in aceeasi locatie,la aprox.400 metri de casa,inainte de a ajunge la aceasta,si nu si-a schimbat pozitia in luni de zile
-surse de apa...nu stiu,probabil ca exista undeva un bazin,casa parea sa aiba apa curenta(prin cadere),dar eu nu am testat asta...reteaua de canalizare era proprie casei,cu un decantor,cred...cat despre istoric,pare-se ca prin acele zone s-au facut multe crime pentru comori...spaniolii nu prea discuta despre aceste fenomene,dar se pare ca au multe...
-nu am legatura cu proprietarii(care or fi ei acum),eu nu i-am intalnit niciodata,de fapt agentia imobiliara a fost cea care ne-a chemat...si ce vrei sa spui cu facutul curateniei?
  nu stiu daca te ajuta,mai multe informatii daca o sa plec in spania...ma gandeam la un mment dat sa il rog pe acel spaniol sa faca niste fotografii si sa mi le trimita,dar sunt sigur ca nu o sa se intoarca acolo...eu am vrut sa ma intorc in ziua urmatoare sa repar panourile fotvoltaice,si mi-a spus ca nici nu vrea sa auda despre asta,desi se platea foarte bine...

Citat din: sxn_b din  22 Decembrie 2006, 09:50:36
Multumesc pentru sfaturi. Poate ca si faptul ca mi s-a facut cam frica le-a facut sa se opreasca. O sa incerc cand mai ajung acolo, deocamdata sunt plecat la tara. Nu mai auzisem niciodata de asa ceva prin imprejurimi si e prima data cand mi s-a intamplat ceva de genul asta.

DIN FRICA NOASTRA SE HRANESC FANTOMELE,ESTE O ENERGIE NEGATIVA FRICA.
TREBUIE NICI SA NU TE GINDESTI LA ELE SI ACEASTA FACE SA NU FII PE ACEEASI LUNGIME DE UNDA CU ELE.ESTE EXACT CA LA RADIO....SCHIMBI LUNGIMEA DE UNDA AUZI ALTCEVA...

Fantome, dublura noastra. Este titlul unui articol aparut in revista Enigme. Articolul este scris de Marian Deaconu. Un articol interesant care merita citit. Mai jos este un citat din articol:

CitatExista si o altfel de intalnire: cea cu sine insusi! Cu dublura ta! A-ti vedea dublura, fenomen cunoscut sub denumirea de autoscopie, este o experienta care provoaca asa o trauma incat putine persoane ii pot face fata. Cine sunt fiintele misterioase care ne urmaresc destinul (si poate ni-l influenteaza)? De unde vin? In acelasi spatiu (am numit aici planeta), exista o lume paralela, invizibila insa reala?

Articolul poate fi citit la urmatoarea adresa:  http://www.enigme.ro/articole/articol/120/dublura-noastra.html

Iatã un subiect foarte serios Jean....
Cunosc mai multe persoane care ºi-au vãzut dublura. Inclusiv eu însumi mi-am vãzut-o de 2 ori. Prima oarã m-am speriat puþin. A doua oarã a venit la mine ºi a intrat uºor în corpul meu. Din acel moment m-am simþit extraordinar... Parcã devenisem complet.

Citat din: @biss din  13 Mai 2010, 12:07:34
Iatã un subiect foarte serios Jean....
Cunosc mai multe persoane care ºi-au vãzut dublura. Inclusiv eu însumi mi-am vãzut-o de 2 ori. Prima oarã m-am speriat puþin. A doua oarã a venit la mine ºi a intrat uºor în corpul meu. Din acel moment m-am simþit extraordinar... Parcã devenisem complet.

foarte interesanta marturia ta, biss...deci "dublura" ta "a venit" la tine si "a intrat in corpul" tau....

(http://s1.postimage.org/v5CM0.jpg) (http://www.postimage.org/image.php?v=gxv5CM0)
cauta informatii despre doppelganger (personalitate dubla)
"Daca o persoana crede cu adevarat în existanta dublurii sale (doppelganger) sau în spirite rele care imprumuta aspectul cuiva si care nu sînt doar simple persoane asemanatoare,înseamna ca acesta are incertitudini legate de viata"
Isaak Asimov
Citeste Heine (Der Doppelganger) sau Dostoievski (Dublura) si vei vedea radacina acestei tulburari nevrotice (psihiatrie), o trauma psihica.


-calator astral-
uite o dublura reala :


(http://s2.postimage.org/pIMRJ.jpg) (http://www.postimage.org/image.php?v=TspIMRJ)

îþi mulþumesc pt sfaturi ºi "diagnostic" dar nu am motive sã cercetez în amãnunt subiectul. Cum am spus, au fost 2 asemenea momente, dupã cel de-al 2-lea povestea s-a închis pt mine. Cât despre psihiatri am o pãrere proastã la fel cum am ºi despre preoþi. ªi unii ºi alþii te vindecã în schimbul unei sume de bani ºi-þi oferã doar praf ºi fum în ochi.
Cât depre explicaþia dublurii, o prefer pe cea datã de Castaneda. Aici trebuie sã precizez ceva... Dacã tu te consideri un cãlãtor astral atunci eu mã consider un brujo. Care poate fii rãspunsul unui psihiatru în aceastã privinþa?

http://www.obiectivbr.ro/local/45449-o-noua-qcasa-cu-stafiiq-in-inima-brailei.html in curte sint si doi caini,ar fi fost interesant daca se observa si reactia lor,totusi paznica se inseala cind atrage atentia ca acolo ar fi adevarata casa cu stafii,cind caminul de batrini aflat in apropiere e cunoscut de toti ca bantuit,s-au facut si documentare cu declaratiile martorilor,eu stau pe aceeasi strada si am avut citeva experiente in casa mea inca din copilarie si cu fantome ,si cu ozn-uri ,citisem mai demult un articol ca fantomele apar in locuri unde este un cimp electromagnetic diferit,iar aceasta atrage si ozn-urile.

multumesc deanna pentru acest minunat articol din care retin imaginea captata :
(http://s4.postimage.org/sxk9S.jpg) (http://www.postimage.org/image.php?v=aVsxk9S)

e foarte stranie aceasta entitate, asemanatoare unei forme umanoide, dar uite ca uneori se vede chiar si chipul acestor "fantome", sa le numim asa, OQ pe fereastra :
(http://s2.postimage.org/9NN40.jpg) (http://www.postimage.org/image.php?v=Ts9NN40)