Nu sunt sigur că au aruncat bombe pe acolo - dar asta nu mi se pare, oricum, ceva ciudat.
Interesul SUA pentru Antarctica a fost, cu prioritate, unul militar. De aceea au și trimis o veritabilă "armada" in Operațiunea "Highjump" (1947), pentru a se "instala", fàră "contestații", in acel imens no man's land. Dacă era vorba doar de o expediție strict științifică, nu acorda guvernul american in veci un așa buget + logistică militară (parcimonia ălora e aproape la fel de proverbială ca a vàrului Itzic - prin coincidențà, desigur).
De altfel, in același registru trebuiesc luate și declarațiile lui Byrd din perioadă - cele referitoare la "pericolul aerian pentru SUA". Astea nu-s inventie, amiralul chiar a afirmat așa ceva (neprecizând insă la ce fel de "pericol aerian" se referă).
Este foarte posibil ca expediția lui Byrd să fi avut intălniri neprevăzute cu sovieticii, aflați și ei la "pradă" pe acolo. Văzând că si rusnacii au deja aerodrom pe gheață, Byrd a ajuns la concluzia că SUA poate fi atacată oricând si din direcția Polului Sud (căci pe la Polul Nord era deja certitudine, acolo "puternicii" fiind, literalmente, vecini).
Ulterior, probabil prin convenții, atât SUA cât si URSS au detonat bombe in pustiul de gheață - locul fiind perfect pentru experimente (pustiu, fără viețuitoare, ba chiar si fără vegetație). Poate au detonat si altfel de bombe decât A (cine poate ști până unde au riscat, de vreme ce nimeni nu prea poate face verificări pe acolo ?).
Cât despre revendicarea Antarcticii, de vreme ce nici unii, nici ceilalți, nu și-au putut impune primatul, au lăsat-o la "punctul mort", proclamând că e a "tuturor"...sau a "nimănui". Iar mai apoi s-au lăsat păgubași si de asta, la fel cum au abandonat si programul spațial lunar - foame de bani, indubitabil (pentru cu totul altele...mai "pământești").