La modul clasic, citeam parca pe undeva ca fiecare 1 m de aluviuni ar corespunde, in medie, unei perioade de cca. 1.000 ani.
Implicit, datarea orasului stravechi ar fi cu 8-10.000 de ani inainte de cel cu ruine vizibile.
Poate un pic simplist calculat, amerizam
deci direct in Potop?! 
Nu e vorba de aluviuni aici
Structurile zice-se sunt din piatra sau sapate in piatra-roca . Cat despre datarea lor , aceasta se face in contextul sitului arheologic , adica functie de obiectele gasite la acelasi nivel de locuire - ceramica ( vase de lut intregi sau resturi , eventual cu modele sau incrustatii, fusaiole , etc.) , obiecte de metal ( fibule, varfuri de sageti, arme intregi sau resturi , alte obiecte ) . O aceeasi zona poate sa aiba mai multe nivele de locuire si asta se vede din stratigrafia solului in sectiune precum si din tipologia diferita a obiectelor sau resturilor de obiecte gasite .
De exemplu , in anul 25 e.n. s-a sapat fundatia pentru o locuinta . Din diverse motive , in anul 150 , locuinta a fost daramata cu tot cu acareturi , obiectele casnice uzate erau sparte si amestecate cu zidurile daramate , totul nivelat si batut cu maiul de lemn - astfel se inalta podeaua in anumite zone ale locuintei . Apoi peste noul nivel se venea cu constructia noua, mai mare si cu mai multe incaperi si asta se vede dupa urmele de stalpi sustinatori , stalpi ale caror gropi erau sapate pana in stanca . Si da, se poate sapa in stanca destul de usor.
Sa nu uitam ca aproape toti muntii Orastiei au varfurile retezate si sunt terasati pentru locuire . Pe langa fiecare
Dava locuiau oameni simpli, ale caror case erau facute pe terase sapate in versantii muntelui . Fiecare
dava avea un sanctuar - bineinteles nu de marimea celui de la Sarmi - deservit de personal adecvat .
Sistemul de comunicare rapida sau de alerta intre cetati consta in posturi permanente pe varfurile muntilor , situate la distanta vizuala .
Murus dacicus este tehnica folosita preponderent in acel timp la constructia zidului de aparare, insa nu obligatoriu . Unele cetati - functie de locatia lor - aveau in partea dinspre Sarmizegetusa doar sant de aparare dublat de val de pamant cu palisada .
Revenind la locatiile subterane din M-tii Orastiei , de exemplu, cateva bratari dacice din aur , de diverse marimi - pentru maini si pentru picioare - au fost descoperite de cautatorii de comori la punct fix , cum se spune

. S-a mers cu harta in mana , in plina padure , s-a sapat in locul indicat . la o adancime de vreo 2-3 metri s-a dat peste o incinta de piatra , patrata aproximativ, cu latura de vreun metru - nu a stat nimeni sa masoare exact , sa faca poze si desene

- acoperita, s-a inlaturat capacul , s-au gasit obiectele , s-au luat , s-a astupat locul la repezeala si s-a disparut dincolo de granita . - dupa marturia unui participant localnic . Tot acesta a spus ca in grupul respectiv , majoritatea erau straini - nu aliens
Circula vorba ca bratarile ar avea un efect de amplificare a oarece psihoforce.
Singurele lucruri de care sunt sigur sunt hartile si mi-ar place sa vad macar un film cu descoperirile efectuate .
P.S. sursa pentru povestea cu descoperirea bratarilor e Jurnalul national